Flacăra Iaşului, aprilie 1960 (Anul 16, nr. 4223-4248)

1960-04-01 / nr. 4223

ANUL XV, Nr. 4223 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL. VINERI 1 APRILIE 1960 4 PAGINI 20 BANI Se execută în ritm susţinut Lucrările de mecanizare a carierelor de la Repedea Piatra şi nisipul din masivul Repe­dea reprezintă o resursă locală de importanţă deosebită pentru dezvolta­rea şi ieftinirea construcţiilor din re­giune, şi mai ales, a acelor din ora­şul Iaşi. Pentru că materialele din a­­Cest masiv prezintă caracteristici co­respunzătoare unei largi utilizări in construcții, s-a pus problema trecerii In­ acest an la o exploatare sistema­tică pe cale industrială a acestei bo­gate resurse naturale. In direcția folosirii acestei baze proprii de aprovizionare cu materiale locale — situată în apropierea şan­­■ tierelor de construcţii — şi-au îndrep­tat atenţia mulţi oameni de ştiinţă, cercetători, constructori din regiunea noastră. Şi iată că în baza studiilor efectuate s-a ajuns la concluzia că trei puncte din masivul Repedea vor oferi constructorilor de drumuri şi lo­cuinţe piatra şi nisipul necesar de bună calitate la un preţ de cost re­dus. Calcarele politice care alcătuiesc masivul vor fi întrebuinţate în cons­trucţii în acest an sub următoarele forme: piatră prelucrată prin tăiere în blocuri mici şi mijlocii pentru cons­­­­trucţia pereţilor, la care preţul de cost poate fi redus la jumătate faţă de pereţii din zidărie de cărămidă; piatră prelucrată pe una din feţe (bucerdată)­­ pentru zidărie aparentă la pereţi, avînd la interior căptuşea­lă de zidărie din cărămidă; piatră brută pentru fundaţii şi beton ciclo­­pian care va conduce la reducerea costului fundaţiilor şi la realizarea de economii de ciment; plăci finisate pentru faţade la clădirile monumen­tale. Intrucat masivul Repedea în acest an va fi exploatat prin trei cariere, vă deveni sursa principală de aprovi­r-OOO­­zionare a şantierelor de construcţii. In momentul de faţă secţiunea de in­dustrie locală a sfatului popular regio­nal urmăreşte desfăşurarea lucrărilor instalaţiilor de mecanizare a extrac­ţiei şi prelucrării pietrei brute în trei puncte din masivul Repedea. Sînt în curs, de execuţie lucrările care vor oferi o înaltă productivitate extracţiei. Prezentăm stadiul actual al lucră­rilor de mecanizare la cele trei puncte. La cariera „Catarg"-Paun... De pe platforma liberă din centrul carierei au şi început să ia calea şan­tierelor mii de metri cubi de­­­piatră extrasă, sortată şi stivuită. Pentru realizarea unei înalte productivităţi a muncii, în curînd, sistemul actual de lucru se va îmbunătăţi. Mecanizarea totală a procesului de extracţie şi prelucrare are în acest scop o impor­tanţă deosebită. Astfel, în aceste zile, aici au şi început lucrările de electri­ficare care vor aduce energia nece­sară punerii în funcţiune a instalaţiei de concasare, com­plet mecanizată. Procesul tehnologic de extracţie şi prelucrare, complet mecanizat, va per­mite ca piatra brută din masiv să fie transportată pe şine de canvilie Ia­cu­, TATIANA ECONOMIE (Continuare în pag. 3-a) Comunistul Stîrcu Vasile, sudor la Atelierele de reparat material rulant CFR „Ilie Pintilie" este unul din frun­taşii secţiei. El îşi depăşeşte zilnic norma cu 18—20 la sută, realizînd im­portante economii. Fotó: G. NELU ODOCODa Lucrări cu plata în rate Pînă de curînd În­treprinderea „Munci­­torul“ Iași executa cu plata în rate pentru populație numai lu­­crări a căror valoare depăşea suma de 700 lei. Pentru a veni în sprijinul salariaților rare vor să efectueze lucrări sub valoarea amintită, s-a hotărît să se execute tot cu plata în rate, comenzi avînd valori de la 300 lei în sus. De asemenea, între­prinderea face cunos­cut populaţiei că a ri­­dicat numărul ratelor de la 12 la 18 pen­tru lucrări avînd va­lori cuprinse între 1.000 ,, şi 3.000 lei. Seară literară Mtine, la ora 20, la casa de cultură a stu­denţilor, va avea loc o seară literară cu te­ma: Emil Zola şi na­turalismul“,­ îşi vor da concursul studen­ţi ai Facultăţii de fi­lologie de la Universi­tatea „Al. L­­uza“. Spectacole extraordi­­ nare In zilele de 4 şi 6­­ aprilie, orele 19:30, pe scena Operei ie­şene vor avea loc două spectacole ex­traordinare cu opere­le „Traviata“ și „Ri­­goletto“, de Verdi, date cu concursul so­pranei Lia Hubic, ar­tistă emerită, de la Opera de Stat din Cluj. In spectacolul cu opera Traviata“, so­prana Lia Hubic va interpreta rolul Vio­letei Valery, iar în cel cu opera „Rigo- 161101* rolul Gildei. In excursie Timp­­tă trei zile, 80 de elevi ai Şcolii sportive din Iaşi au făcut o frumoasa­­ excursie in regiunile Bacău şi Autonomă Maghiară. Ei au vizi­tat laminorul de ţevi­­ de la Roman, oraşul­­ Piatra Neamţ, barajul­­ hidrocentralei „V., I . Lenin“ de la Bicaz,­­ uzina de la Stejarul,­­ Cheile Bicazului. In­­ ultima zi a excursiei, elevii ieşeni au vizitat Humuleştii, Târgul Neamţ, Săvineştii şi Strunga. Vizita lui N.S.Hruşciov în Franţa • Cuvîntarea rostită de şeful guvernului so­vietic la Lille • Presa franceză des­pre primirea călduroasă făcută înaltului oaspete pe tot itinerariul francez • Cuvîntarea lui I N.S. Hruşciov ros­tită la dineul oficial de la Rouen • Vizita la uzi­na de automobile Renault Cl­­ff amănunte în pagina IV-a Acolo unde se nasc I, Turbo-propulsorul sovietic jj jj „TU—K­4“ este cea mai mare jj­­ navă aeriană de pasageri din jj­­ lume, capabilă să străbată jj jj distanţa Moscova—New York “ jj fără escală, parcurgind peste jj jj 8000 km. cu o viteză medie jj jj, de 740 km. pe oră. jj Fotografia înfăţişează gigan- jj ti tul aerian, avionul „TU—114“ jj jj in secţia montaj unde i se jj ,; fac ultimele operaţiuni de fi- jj fi­nisare. II ns«!::«« is«:»::::::: Campania agricolă de primăvară pe primul plan Cu muncile din epoca l-a terminate După cum­ ne scrie tov. Stoica D-tru, la GAS Răducâneni, pînă la data de 26. III., s-au terminat lucră­rile pe întreaga suprafaţă destinată arăturilor şi însămînțărilor din e­­poca I-a. Ca brigadă fruntaşă s-a situat cea condusă de comunistul C-tin Stanciule­tcu, iar dintre tractorişti s-a evidenţiat candidatul de partid Vasi­le Nedelcu care a şi efectuat pînă în prezent 50 la sută din lucrările ce le avea de făcut pe întreaga campanie. Membrii gospodăriei agricole co­lective „Timpuri noi“ din satul Titu, raionul Murgeni, au realizat şi depăşit planul de însămînţări la culturile din prima epocă. Ei au însămînţat 12 ha. cu orz, 11 ha. cu ovăz şi 10 ha. cu mazăre. Brigada poni-viticolă a reu­şit şi ea să efectuieze tăiatul viţei de vie pe 3 ha. şi a pregătit peste 10.000 araci. Un aport deosebit la obţinerea a­­cestor rezultate l-au dat colectiviştii C-tin Rachieru, Gheorghe Bucur, Ion Ticău, şi alţii. GH. GAUIA corespondent * Membrii gospodăriei agricole colec­tive „Dezrobirea“ din comuna Mitoc, raionul Bîrlad, au început lucrările în grădina de legume. Echipa legumicolă sub conducerea brigadierului Moraru Toader au fă­cut straturile însămînţînd suprafeţele destinate pentru usturoi şi ceapă. FANICA CERNAT corespondent Transportă gunoiul Colectiviştii şi întovărăşiţii din co­muna Valea Rea, raionul Vaslui, trans­portă pe tarlale tot gunoiul de grajd. Pînă acum au fost încorporate în sol pe tarlalele colectiviştilor şi a înto­­vărăşiţilor 1.120 tone gunoi. In această acţiune de transport al gunoiului în cîmp s-au evidenţiat co­lectiviştii D-tru Gh. Doroftei, Ilie Ţi­­buleac, Ion Filibiu, C-tin Stanciu, ia 1­ dintre ţăranii întovărăşiţi Ion Boro­­dan, D-tru Avădănii, Petru I. Bojoa­­gă şi alţii. EMIL FOTEA corespondent - —.M.-v.—_. ----------------- -------­ Forme vii şi mai variate­­ în educarea comunistă a elevilor! Complexul şcolar din Bîrlad se a­­flă încă la începutul activităţii sale, într-o fază cînd experienţa recent do­­bîndită se îmbină cu activităţile noi şi cînd indicaţiile şi îndrumarea a­­tentă îi sînt absolut necesare. Reali­zările dobîndite intr-un timp relativ scurt în direcţia asigurării bazei ma­teriale, a organizării colectivelor de elevi şi în mare, în munca instructiv­­educativă sînt premizele viitoarelor succese. Pe primul plan se află desigur pre­gătirea temeinică a elevilor, înarmarea lor cu bogate cunoştinţe, educarea comunistă, sădirea în rîndurile tine-­ rilor a dragostei pentru patria noas­tră, faţă, de clasa muncitoare şi partidul ei, faţă de marea Uniune So­vietică şi celelalte ţări ale lagărului socialist Călăuzindu-se după sarcinile trasa­te de partid în problema educării co­muniste, utilizînd experienţa peda­gogiei sovietice, majoritatea cadrelor didactice au obţinut prin lecţii — ca formă de bază a procesului instructiv­­educativ — prin unele ore de dirigen­se şi cu prilejul activităţii extraşco­­lare rezultate bune în formarea tine­relor cadre de viitori constructori ai socialismului. La limba şi literatura romînă de exemplu, profesori ca: Eca­­terina Mărgineanu, Mihai Miţă, Mar­gareta Postolache şi alţii, asigură un bogat conţinut ideologico-ştiinţific lec­ţiilor, se ocupă îndeaproape de latura educativă, cultivînd prin lucrările li­terare dragoste faţă de patrie, faţă de partidul nostru, înţelegerea profundă a marilor realizări ale regimului,­de­mocrat-popular şi ale întregului lagăr socialist. Legătura cu actualitatea s-a realizat şi la unele lecţii de istorie atunci cînd s-a vorbit de pildă despre Răscoala din 1907, arătîndu-se sufe- o sarcină a comple­xului şcolar din Bîrlad finţele ţăranilor în trecut şi prin con­trast, situaţia lor de astăzi cînd pă­şesc cu­­ încredere pe calea belşugului şi bunăstării. In cadrul orelor de astronomie, s-a subliniat contribuţia oamenilor de şti­inţă sovietici în dezvoltarea concepţiei ştiinţifice despre univers. S-a scos în evidenţă rolul ştiinţei, combaterea ră­măşiţelor idealiste şi mistice din con­ştiinţa oamenilor, arătîndu-se totodată procesul de dezvoltare a ştiinţei în decursul istoriei şi victoria concepţiei, materialist-dialectice. Educarea comunistă a cuprins nu numai elevii şi studenţii, ci s-a în­dreptat asupra masei de părinţi prin intermediul lectoratelor pedago­gice care au atras numeroşi partici­panţi, datorită expunerilor interesante ţinute de cadre didactice cu experien­ţă, încă­ din anul trecut, expuneri ca: „Formarea deprinderilor de muncă la copii“, „Regimul zilnic al şcolarului“, etc. s-au bucurat de un deosebit ră­sunet. Faptul că în prezent funcţionea­­ză şi un lectorat în cadrul emisiunii locale a staţiei de radioficare, atră­­gînd mulţi auditori, dovedeşte necesi­tatea acestei forme educative şi inte­resul de care se bucură. Trebuie să spunem însă, că daci în ceea ce priveşte lectoratele s-a per­severat în întărirea şi dezvoltarea lor, în alte acţiuni educative iniţiate anul trecut se constată o delăsare.. Staţia de radioamplificare de exemplu, era utilizată cu mult succes în unele re­creaţii mari, cînd se transmiteau pro­grame artistice , inspirate din viaţa claselor cu aspecte pozitive dar şi cu EUGENIA MATEI instructor al secţiei ştiinţă şi cultură a Comitetului regional de partid (Continuare în pag. 2-a) Lipsă de organizare şi îndrumare In comuna Mogoşeşti Iaşi treburile campaniei agricole de primăvară nu stau strălucit. La arăturile pregătitoa­re în vederea însămînţării porumbului spre exemplu, din cele 1.23­ 2 ha. cit au planificat cele trei întovărăşiri a­­gricole nu s-a arat decit 148 ha. Să urmărim insă îndeaproape însămînţă­­riie din epoca I-a. La întovărăşirea „1 Mai“ se însămînţase cu floarea­­soarelui deabia jumătatea din cit­are planificat. Cit priveşte însămînţatul mazării, orzului de primăvară, ovă­zului, nu s-a făcut nimic. Cu zero trebuie să notăm şi activitatea de la întovărăşirea agricolă „23 August“ din satul Mînjeşti care n-a însâmin­­ţat nici un ha din tot ceea ce are planificat să semene. Nu sînt oare condiţii de a se exe­cuta lucrările de pregătire a terenu­lui şi mai ales de însămînţatul cul­turilor din epoca La . Nicidecum. Aici este vorba de lipsă de organi­zare, de îndrumare a ţăranilor înto­vărăşiţi de folos că preşedintele co­mitetului executiv al sfatului popular comunal tov. Alex. Ignea şi tehnici­anul agronom Gh. Potop au întocmit un bun plan tehnic în care s-a pre­văzut printre altele folosirea judicioa­să a celor 283 atelaje, cînd nici una din aceste prevederi nu este tradusă în fapte. E o dovadă că îndrumarea nu trebuie să se facă numai, din m­ijirou. Pianistul Wladyslaw Kedra despre: Vizita în țara noastră şi alt­e­ turnee In zilele acestea, oraşul nostru are ca oaspete pe talentatul pianist polo­nez Wladyslaw Kedra, deţinător a două premii la Concursurile internaţionale din Geneva (1946) şi Varşovia (1949) şi distins de asemenea cu Premiul de Stat în anul 1955. După reuşite con­certe şi recitaluri în Elveţia, Iugosla­via, R. Cehoslovacă, R. P. Romînă, Uniunea Sovietică, Franţa, Norvegia, Suedia, Islanda, Austria, etc. el ne vi­zitează pentru a doua oară ţara. La Iaşi, unde urma să concerteze succesiv două zile, oaspetele a ţinut să ofere iubitorilor de muzică şi un recital ex­traordinar de ■ pian, prelungindu-şi din acest motiv vizita. Abia sosit de la aerodrom, în timp ce se afla în sala de repetiţii, pianistul Wladyslaw Ke­dra și-a găsit timp să ne acorde un scurt interviu. — Ne bucură că ne vizitaţi pen­tru a doua oară ţara şi suntem­ dor­nici să cunoaştem impresiile dum­neavoastră după intervalul care a trecut de la primul turneu ce l-aţi făcut la noi. — Regret că atunci, adică în 1954, n-am vizitat Iaşul, însă am auzit vorbindu-se mult despre oraşul dum­neavoastră ca important centru cultu­ral cu bogată tradiţie şi am ţinut în mod deosebit să-l cunosc. îmi place frumoasa dumneavoastră ţară şi aş vrea să arăt plăcuta surpriză cu care am revăzut Bucureştiul unde s-a construit în ultima vreme atît de mult, într-un stil foarte modern şi frumos, incit unele străzi sînt aproape de ne­recunoscut. Am avut prilejul să văd multe ţâri. Anul acesta, de pildă, am concertat în Norvegia, iar acum în Republica Populară Romînă şi în 1961 voi avea bucuria să întreprind un mare turneu în Uniunea Sovietică, unde am mai fost ceva mai demult şi am prezentat recitaluri la Moscova şi Leningrad. — Care este compozitorul dum­neavoastră preferat ? — II iubesc mult pe Chopin şi-i interpretez pretutindeni lucrările. In Polonia există tradiţia de a prezenta, începînd din luna mai şi pînă în oc­tombrie concerte din opera acestui geniu muzical în casa din Zelazowa Wola de lîngă Varşovia unde s-a născut Friederic Chopin. Am avut prilejul să concertez acolo şi nu vă puteţi imagina emoţia pe care o re­simţi cînd sute de auditori veniţi a­­nume în grădina unde a copilărit Cho­pin ascultă vrăjiţi muzica sa atît de tulburătoare. In ceea ce mă priveşte oriunde se cîntă Chopin trăiesc ace­leaşi puternice sentimente. Aşi vrea însă să precizez că pre­ferinţele mele nu se opresc at ei. E­­xistă la noi un ciclu, o emisiune ra­diofonică „De la Chopin în zilele noas­tre“ şi în cadrul acesteia interpretez lucrări din operele clasicilor şi ale compozitorilor contemporani polonezi. Din repertoriul meu care cuprinde 35 de concerte, 1­1 sînt alcătuite din lu­crări ale contemporanilor. Printre pre­ferinţele mele se înscriu deasemenea muzica lui Liszt şi muzica spaniolă a lui De Falla, Granados, Mbeniz şi alţii. In acelaşi timp, în repertoriul meu se mai include muzică de Bach, Brahms, Haydn, Mozart, Prokofiev, Postakovici, Haciaturian şi alţii. EL. PIETRARI ■Cwţffftuare în pag. 2-a) .C.U. „M. EMINESCU“ I­A $ I nt»:«:»::::»:: In luna aprilie Pe ecranele cinematografelor ieşene Oamenii muncii din oraşul Iaşi, vor putea viziona în cursul lunii a­­prilie o serie de noi filme în pre­mieră. Dintre producţiile cinematogra­­fiei sovietice vor fi prezentate filme­le : „In zilele lui Octombrie“, „Pri­ma zi, de pace“, „Despre prietenul meu", „Ştrengarii“, „Isteţul Saşka", „Evghenii Oneghin" şi reluările „Fata din Kiev“, „O întîmplare extraordi­nară", seriile I şi II, etc. De asemenea, vor putea ,fi vizio­nate film­e, producţii­ ale­­cinematogra­­fiei cehoslovace („Cei 44‘­ şi „Evada­rea din umbră“ şi iugoslave:­ „N-a fost în zadar“, „Primăvara“ şi „Nu aştepta luna mai". Tot în cursul lunii aprilie vor rula filmele romîneşti „Băieţii noştri" (în premieră) şi reluările „Moara cu noroc" şi „Secretul cifrului*. La GAG Tungujei se însămi­nțează sfecla de zahăr. ACTUALITATEA IN REGIUNE Conferinţe pe teme economice­­ In cursul lunii martie a.c. Comitetul regional de partid Iaşi a organizat la comitetele raionale şi orăşeneşti de par­tid expunerea conferinţei pe tema: „Politica PUNR de in­dustrializare socialistă a ţării“. Muncitorii de la secţia construc­ţii metalice a întreprinderii de in­dustrie locală „Metalul" — Iaşi desfăşoară o entuziastă întrecere socialistă în vederea obţinerii de cit mai frumoase succese în pro­ducţie în cinstea Congresului par­tidului. Unul din obiectivele principale ale acestei întreceri este lupta pen­tru economii. Acordînd o deose­Conferinţa a fost expusă de­­ membri ai biroului Comitetu­­­­lui regional de partid şi lec­tori ai Comitetului regional de partid în faţa activului de partid şi propagandiştilor. iită atenţie trasării, şî croirii ra- ♦ ţionale a materialelor, D. Pîrvu, ♦. H. Goldenberg, Neculai Popofir şi X alţi muncitori care au executat ♦ în luna aceasta rafturi metalice, * vitrine metalice şi un bazin de ră­ X­cire pentru o instalaţie frigoriferă ♦ au redus în medie la aceste lucrări X consumul specific de tablă de 3-4 ♦ mm. şi profile laminate cu 6 pro- X cente pe fiecare kilograml construit. Au redus consumul specific . Vizita unui om de ştiinţă sovietic Ieri a sosit în oraşul nostru Gh. B. Fedorov, şef de sector de la Institutul Arheologic din Moscova. In cadrul unui schimb de expe­rienţă pe care l-a avut cu arheo­­­­logii ieşeni, Gh. B. Fedorov a ţinut la Muzeul de Istorie a Moldovei o interesantă comunicare despre „Re­zultatele expediţiei arheologice şi etnografice a Academiei de Ştiinţe a URSS în RSS Moldovenească în cursul anului 1959“. Purtători ai insignei 10 ani în slujba mecanizării“ Pînă în prezent un număr de 24 Pentru activitatea rodnică depusă în cei 10 ani de cînd sînt în SMT Podul Iloaiei un număr de 15 to­varăși au fost distinşi cu insigna „10 ani în slujba mecanizării agri­culturii". Insignele­­au fost înmînate­­ în cadru festiv de conducerea SMT, tovarăși sînt purtători ai insignei. * Printre ei se numără mecanizatorii X comuniști: Abinei Ioan, Urmă I C-tin, Buznea Gh. conducătorul a­ ți­uto Lăzărescu D-tru şi mulți alții. J

Next