Flacăra Iaşului, aprilie 1960 (Anul 16, nr. 4223-4248)
1960-04-01 / nr. 4223
ANUL XV, Nr. 4223 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL. VINERI 1 APRILIE 1960 4 PAGINI 20 BANI Se execută în ritm susţinut Lucrările de mecanizare a carierelor de la Repedea Piatra şi nisipul din masivul Repedea reprezintă o resursă locală de importanţă deosebită pentru dezvoltarea şi ieftinirea construcţiilor din regiune, şi mai ales, a acelor din oraşul Iaşi. Pentru că materialele din aCest masiv prezintă caracteristici corespunzătoare unei largi utilizări in construcții, s-a pus problema trecerii In acest an la o exploatare sistematică pe cale industrială a acestei bogate resurse naturale. In direcția folosirii acestei baze proprii de aprovizionare cu materiale locale — situată în apropierea şan■ tierelor de construcţii — şi-au îndreptat atenţia mulţi oameni de ştiinţă, cercetători, constructori din regiunea noastră. Şi iată că în baza studiilor efectuate s-a ajuns la concluzia că trei puncte din masivul Repedea vor oferi constructorilor de drumuri şi locuinţe piatra şi nisipul necesar de bună calitate la un preţ de cost redus. Calcarele politice care alcătuiesc masivul vor fi întrebuinţate în construcţii în acest an sub următoarele forme: piatră prelucrată prin tăiere în blocuri mici şi mijlocii pentru construcţia pereţilor, la care preţul de cost poate fi redus la jumătate faţă de pereţii din zidărie de cărămidă; piatră prelucrată pe una din feţe (bucerdată) pentru zidărie aparentă la pereţi, avînd la interior căptuşeală de zidărie din cărămidă; piatră brută pentru fundaţii şi beton ciclopian care va conduce la reducerea costului fundaţiilor şi la realizarea de economii de ciment; plăci finisate pentru faţade la clădirile monumentale. Intrucat masivul Repedea în acest an va fi exploatat prin trei cariere, vă deveni sursa principală de aprovir-OOOzionare a şantierelor de construcţii. In momentul de faţă secţiunea de industrie locală a sfatului popular regional urmăreşte desfăşurarea lucrărilor instalaţiilor de mecanizare a extracţiei şi prelucrării pietrei brute în trei puncte din masivul Repedea. Sînt în curs, de execuţie lucrările care vor oferi o înaltă productivitate extracţiei. Prezentăm stadiul actual al lucrărilor de mecanizare la cele trei puncte. La cariera „Catarg"-Paun... De pe platforma liberă din centrul carierei au şi început să ia calea şantierelor mii de metri cubi depiatră extrasă, sortată şi stivuită. Pentru realizarea unei înalte productivităţi a muncii, în curînd, sistemul actual de lucru se va îmbunătăţi. Mecanizarea totală a procesului de extracţie şi prelucrare are în acest scop o importanţă deosebită. Astfel, în aceste zile, aici au şi început lucrările de electrificare care vor aduce energia necesară punerii în funcţiune a instalaţiei de concasare, complet mecanizată. Procesul tehnologic de extracţie şi prelucrare, complet mecanizat, va permite ca piatra brută din masiv să fie transportată pe şine de canvilie Iacu, TATIANA ECONOMIE (Continuare în pag. 3-a) Comunistul Stîrcu Vasile, sudor la Atelierele de reparat material rulant CFR „Ilie Pintilie" este unul din fruntaşii secţiei. El îşi depăşeşte zilnic norma cu 18—20 la sută, realizînd importante economii. Fotó: G. NELU ODOCODa Lucrări cu plata în rate Pînă de curînd Întreprinderea „Muncitorul“ Iași executa cu plata în rate pentru populație numai lucrări a căror valoare depăşea suma de 700 lei. Pentru a veni în sprijinul salariaților rare vor să efectueze lucrări sub valoarea amintită, s-a hotărît să se execute tot cu plata în rate, comenzi avînd valori de la 300 lei în sus. De asemenea, întreprinderea face cunoscut populaţiei că a ridicat numărul ratelor de la 12 la 18 pentru lucrări avînd valori cuprinse între 1.000 ,, şi 3.000 lei. Seară literară Mtine, la ora 20, la casa de cultură a studenţilor, va avea loc o seară literară cu tema: Emil Zola şi naturalismul“, îşi vor da concursul studenţi ai Facultăţii de filologie de la Universitatea „Al. Luza“. Spectacole extraordi nare In zilele de 4 şi 6 aprilie, orele 19:30, pe scena Operei ieşene vor avea loc două spectacole extraordinare cu operele „Traviata“ și „Rigoletto“, de Verdi, date cu concursul sopranei Lia Hubic, artistă emerită, de la Opera de Stat din Cluj. In spectacolul cu opera Traviata“, soprana Lia Hubic va interpreta rolul Violetei Valery, iar în cel cu opera „Rigo- 161101* rolul Gildei. In excursie Timptă trei zile, 80 de elevi ai Şcolii sportive din Iaşi au făcut o frumoasa excursie in regiunile Bacău şi Autonomă Maghiară. Ei au vizitat laminorul de ţevi de la Roman, oraşul Piatra Neamţ, barajul hidrocentralei „V., I . Lenin“ de la Bicaz, uzina de la Stejarul, Cheile Bicazului. In ultima zi a excursiei, elevii ieşeni au vizitat Humuleştii, Târgul Neamţ, Săvineştii şi Strunga. Vizita lui N.S.Hruşciov în Franţa • Cuvîntarea rostită de şeful guvernului sovietic la Lille • Presa franceză despre primirea călduroasă făcută înaltului oaspete pe tot itinerariul francez • Cuvîntarea lui I N.S. Hruşciov rostită la dineul oficial de la Rouen • Vizita la uzina de automobile Renault Clff amănunte în pagina IV-a Acolo unde se nasc I, Turbo-propulsorul sovietic jj jj „TU—K4“ este cea mai mare jj navă aeriană de pasageri din jj lume, capabilă să străbată jj jj distanţa Moscova—New York “ jj fără escală, parcurgind peste jj jj 8000 km. cu o viteză medie jj jj, de 740 km. pe oră. jj Fotografia înfăţişează gigan- jj ti tul aerian, avionul „TU—114“ jj jj in secţia montaj unde i se jj ,; fac ultimele operaţiuni de fi- jj finisare. II ns«!::«« is«:»::::::: Campania agricolă de primăvară pe primul plan Cu muncile din epoca l-a terminate După cum ne scrie tov. Stoica D-tru, la GAS Răducâneni, pînă la data de 26. III., s-au terminat lucrările pe întreaga suprafaţă destinată arăturilor şi însămînțărilor din epoca I-a. Ca brigadă fruntaşă s-a situat cea condusă de comunistul C-tin Stanciuletcu, iar dintre tractorişti s-a evidenţiat candidatul de partid Vasile Nedelcu care a şi efectuat pînă în prezent 50 la sută din lucrările ce le avea de făcut pe întreaga campanie. Membrii gospodăriei agricole colective „Timpuri noi“ din satul Titu, raionul Murgeni, au realizat şi depăşit planul de însămînţări la culturile din prima epocă. Ei au însămînţat 12 ha. cu orz, 11 ha. cu ovăz şi 10 ha. cu mazăre. Brigada poni-viticolă a reuşit şi ea să efectuieze tăiatul viţei de vie pe 3 ha. şi a pregătit peste 10.000 araci. Un aport deosebit la obţinerea acestor rezultate l-au dat colectiviştii C-tin Rachieru, Gheorghe Bucur, Ion Ticău, şi alţii. GH. GAUIA corespondent * Membrii gospodăriei agricole colective „Dezrobirea“ din comuna Mitoc, raionul Bîrlad, au început lucrările în grădina de legume. Echipa legumicolă sub conducerea brigadierului Moraru Toader au făcut straturile însămînţînd suprafeţele destinate pentru usturoi şi ceapă. FANICA CERNAT corespondent Transportă gunoiul Colectiviştii şi întovărăşiţii din comuna Valea Rea, raionul Vaslui, transportă pe tarlale tot gunoiul de grajd. Pînă acum au fost încorporate în sol pe tarlalele colectiviştilor şi a întovărăşiţilor 1.120 tone gunoi. In această acţiune de transport al gunoiului în cîmp s-au evidenţiat colectiviştii D-tru Gh. Doroftei, Ilie Ţibuleac, Ion Filibiu, C-tin Stanciu, ia 1 dintre ţăranii întovărăşiţi Ion Borodan, D-tru Avădănii, Petru I. Bojoagă şi alţii. EMIL FOTEA corespondent - —.M.-v.—_. ----------------- ------- Forme vii şi mai variate în educarea comunistă a elevilor! Complexul şcolar din Bîrlad se află încă la începutul activităţii sale, într-o fază cînd experienţa recent dobîndită se îmbină cu activităţile noi şi cînd indicaţiile şi îndrumarea atentă îi sînt absolut necesare. Realizările dobîndite intr-un timp relativ scurt în direcţia asigurării bazei materiale, a organizării colectivelor de elevi şi în mare, în munca instructiveducativă sînt premizele viitoarelor succese. Pe primul plan se află desigur pregătirea temeinică a elevilor, înarmarea lor cu bogate cunoştinţe, educarea comunistă, sădirea în rîndurile tine- rilor a dragostei pentru patria noastră, faţă, de clasa muncitoare şi partidul ei, faţă de marea Uniune Sovietică şi celelalte ţări ale lagărului socialist Călăuzindu-se după sarcinile trasate de partid în problema educării comuniste, utilizînd experienţa pedagogiei sovietice, majoritatea cadrelor didactice au obţinut prin lecţii — ca formă de bază a procesului instructiveducativ — prin unele ore de dirigense şi cu prilejul activităţii extraşcolare rezultate bune în formarea tinerelor cadre de viitori constructori ai socialismului. La limba şi literatura romînă de exemplu, profesori ca: Ecaterina Mărgineanu, Mihai Miţă, Margareta Postolache şi alţii, asigură un bogat conţinut ideologico-ştiinţific lecţiilor, se ocupă îndeaproape de latura educativă, cultivînd prin lucrările literare dragoste faţă de patrie, faţă de partidul nostru, înţelegerea profundă a marilor realizări ale regimului,democrat-popular şi ale întregului lagăr socialist. Legătura cu actualitatea s-a realizat şi la unele lecţii de istorie atunci cînd s-a vorbit de pildă despre Răscoala din 1907, arătîndu-se sufe- o sarcină a complexului şcolar din Bîrlad finţele ţăranilor în trecut şi prin contrast, situaţia lor de astăzi cînd păşesc cu încredere pe calea belşugului şi bunăstării. In cadrul orelor de astronomie, s-a subliniat contribuţia oamenilor de ştiinţă sovietici în dezvoltarea concepţiei ştiinţifice despre univers. S-a scos în evidenţă rolul ştiinţei, combaterea rămăşiţelor idealiste şi mistice din conştiinţa oamenilor, arătîndu-se totodată procesul de dezvoltare a ştiinţei în decursul istoriei şi victoria concepţiei, materialist-dialectice. Educarea comunistă a cuprins nu numai elevii şi studenţii, ci s-a îndreptat asupra masei de părinţi prin intermediul lectoratelor pedagogice care au atras numeroşi participanţi, datorită expunerilor interesante ţinute de cadre didactice cu experienţă, încă din anul trecut, expuneri ca: „Formarea deprinderilor de muncă la copii“, „Regimul zilnic al şcolarului“, etc. s-au bucurat de un deosebit răsunet. Faptul că în prezent funcţionează şi un lectorat în cadrul emisiunii locale a staţiei de radioficare, atrăgînd mulţi auditori, dovedeşte necesitatea acestei forme educative şi interesul de care se bucură. Trebuie să spunem însă, că daci în ceea ce priveşte lectoratele s-a perseverat în întărirea şi dezvoltarea lor, în alte acţiuni educative iniţiate anul trecut se constată o delăsare.. Staţia de radioamplificare de exemplu, era utilizată cu mult succes în unele recreaţii mari, cînd se transmiteau programe artistice , inspirate din viaţa claselor cu aspecte pozitive dar şi cu EUGENIA MATEI instructor al secţiei ştiinţă şi cultură a Comitetului regional de partid (Continuare în pag. 2-a) Lipsă de organizare şi îndrumare In comuna Mogoşeşti Iaşi treburile campaniei agricole de primăvară nu stau strălucit. La arăturile pregătitoare în vederea însămînţării porumbului spre exemplu, din cele 1.23 2 ha. cit au planificat cele trei întovărăşiri agricole nu s-a arat decit 148 ha. Să urmărim insă îndeaproape însămînţăriie din epoca I-a. La întovărăşirea „1 Mai“ se însămînţase cu floareasoarelui deabia jumătatea din citare planificat. Cit priveşte însămînţatul mazării, orzului de primăvară, ovăzului, nu s-a făcut nimic. Cu zero trebuie să notăm şi activitatea de la întovărăşirea agricolă „23 August“ din satul Mînjeşti care n-a însâminţat nici un ha din tot ceea ce are planificat să semene. Nu sînt oare condiţii de a se executa lucrările de pregătire a terenului şi mai ales de însămînţatul culturilor din epoca La . Nicidecum. Aici este vorba de lipsă de organizare, de îndrumare a ţăranilor întovărăşiţi de folos că preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal tov. Alex. Ignea şi tehnicianul agronom Gh. Potop au întocmit un bun plan tehnic în care s-a prevăzut printre altele folosirea judicioasă a celor 283 atelaje, cînd nici una din aceste prevederi nu este tradusă în fapte. E o dovadă că îndrumarea nu trebuie să se facă numai, din mijirou. Pianistul Wladyslaw Kedra despre: Vizita în țara noastră şi alte turnee In zilele acestea, oraşul nostru are ca oaspete pe talentatul pianist polonez Wladyslaw Kedra, deţinător a două premii la Concursurile internaţionale din Geneva (1946) şi Varşovia (1949) şi distins de asemenea cu Premiul de Stat în anul 1955. După reuşite concerte şi recitaluri în Elveţia, Iugoslavia, R. Cehoslovacă, R. P. Romînă, Uniunea Sovietică, Franţa, Norvegia, Suedia, Islanda, Austria, etc. el ne vizitează pentru a doua oară ţara. La Iaşi, unde urma să concerteze succesiv două zile, oaspetele a ţinut să ofere iubitorilor de muzică şi un recital extraordinar de ■ pian, prelungindu-şi din acest motiv vizita. Abia sosit de la aerodrom, în timp ce se afla în sala de repetiţii, pianistul Wladyslaw Kedra și-a găsit timp să ne acorde un scurt interviu. — Ne bucură că ne vizitaţi pentru a doua oară ţara şi suntem dornici să cunoaştem impresiile dumneavoastră după intervalul care a trecut de la primul turneu ce l-aţi făcut la noi. — Regret că atunci, adică în 1954, n-am vizitat Iaşul, însă am auzit vorbindu-se mult despre oraşul dumneavoastră ca important centru cultural cu bogată tradiţie şi am ţinut în mod deosebit să-l cunosc. îmi place frumoasa dumneavoastră ţară şi aş vrea să arăt plăcuta surpriză cu care am revăzut Bucureştiul unde s-a construit în ultima vreme atît de mult, într-un stil foarte modern şi frumos, incit unele străzi sînt aproape de nerecunoscut. Am avut prilejul să văd multe ţâri. Anul acesta, de pildă, am concertat în Norvegia, iar acum în Republica Populară Romînă şi în 1961 voi avea bucuria să întreprind un mare turneu în Uniunea Sovietică, unde am mai fost ceva mai demult şi am prezentat recitaluri la Moscova şi Leningrad. — Care este compozitorul dumneavoastră preferat ? — II iubesc mult pe Chopin şi-i interpretez pretutindeni lucrările. In Polonia există tradiţia de a prezenta, începînd din luna mai şi pînă în octombrie concerte din opera acestui geniu muzical în casa din Zelazowa Wola de lîngă Varşovia unde s-a născut Friederic Chopin. Am avut prilejul să concertez acolo şi nu vă puteţi imagina emoţia pe care o resimţi cînd sute de auditori veniţi anume în grădina unde a copilărit Chopin ascultă vrăjiţi muzica sa atît de tulburătoare. In ceea ce mă priveşte oriunde se cîntă Chopin trăiesc aceleaşi puternice sentimente. Aşi vrea însă să precizez că preferinţele mele nu se opresc at ei. Există la noi un ciclu, o emisiune radiofonică „De la Chopin în zilele noastre“ şi în cadrul acesteia interpretez lucrări din operele clasicilor şi ale compozitorilor contemporani polonezi. Din repertoriul meu care cuprinde 35 de concerte, 11 sînt alcătuite din lucrări ale contemporanilor. Printre preferinţele mele se înscriu deasemenea muzica lui Liszt şi muzica spaniolă a lui De Falla, Granados, Mbeniz şi alţii. In acelaşi timp, în repertoriul meu se mai include muzică de Bach, Brahms, Haydn, Mozart, Prokofiev, Postakovici, Haciaturian şi alţii. EL. PIETRARI ■Cwţffftuare în pag. 2-a) .C.U. „M. EMINESCU“ IA $ I nt»:«:»::::»:: In luna aprilie Pe ecranele cinematografelor ieşene Oamenii muncii din oraşul Iaşi, vor putea viziona în cursul lunii aprilie o serie de noi filme în premieră. Dintre producţiile cinematografiei sovietice vor fi prezentate filmele : „In zilele lui Octombrie“, „Prima zi, de pace“, „Despre prietenul meu", „Ştrengarii“, „Isteţul Saşka", „Evghenii Oneghin" şi reluările „Fata din Kiev“, „O întîmplare extraordinară", seriile I şi II, etc. De asemenea, vor putea ,fi vizionate filme, producţii alecinematografiei cehoslovace („Cei 44‘ şi „Evadarea din umbră“ şi iugoslave: „N-a fost în zadar“, „Primăvara“ şi „Nu aştepta luna mai". Tot în cursul lunii aprilie vor rula filmele romîneşti „Băieţii noştri" (în premieră) şi reluările „Moara cu noroc" şi „Secretul cifrului*. La GAG Tungujei se însămințează sfecla de zahăr. ACTUALITATEA IN REGIUNE Conferinţe pe teme economice In cursul lunii martie a.c. Comitetul regional de partid Iaşi a organizat la comitetele raionale şi orăşeneşti de partid expunerea conferinţei pe tema: „Politica PUNR de industrializare socialistă a ţării“. Muncitorii de la secţia construcţii metalice a întreprinderii de industrie locală „Metalul" — Iaşi desfăşoară o entuziastă întrecere socialistă în vederea obţinerii de cit mai frumoase succese în producţie în cinstea Congresului partidului. Unul din obiectivele principale ale acestei întreceri este lupta pentru economii. Acordînd o deoseConferinţa a fost expusă de membri ai biroului Comitetului regional de partid şi lectori ai Comitetului regional de partid în faţa activului de partid şi propagandiştilor. iită atenţie trasării, şî croirii ra- ♦ ţionale a materialelor, D. Pîrvu, ♦. H. Goldenberg, Neculai Popofir şi X alţi muncitori care au executat ♦ în luna aceasta rafturi metalice, * vitrine metalice şi un bazin de ră Xcire pentru o instalaţie frigoriferă ♦ au redus în medie la aceste lucrări X consumul specific de tablă de 3-4 ♦ mm. şi profile laminate cu 6 pro- X cente pe fiecare kilograml construit. Au redus consumul specific . Vizita unui om de ştiinţă sovietic Ieri a sosit în oraşul nostru Gh. B. Fedorov, şef de sector de la Institutul Arheologic din Moscova. In cadrul unui schimb de experienţă pe care l-a avut cu arheologii ieşeni, Gh. B. Fedorov a ţinut la Muzeul de Istorie a Moldovei o interesantă comunicare despre „Rezultatele expediţiei arheologice şi etnografice a Academiei de Ştiinţe a URSS în RSS Moldovenească în cursul anului 1959“. Purtători ai insignei 10 ani în slujba mecanizării“ Pînă în prezent un număr de 24 Pentru activitatea rodnică depusă în cei 10 ani de cînd sînt în SMT Podul Iloaiei un număr de 15 tovarăși au fost distinşi cu insigna „10 ani în slujba mecanizării agriculturii". Insigneleau fost înmînate în cadru festiv de conducerea SMT, tovarăși sînt purtători ai insignei. * Printre ei se numără mecanizatorii X comuniști: Abinei Ioan, Urmă I C-tin, Buznea Gh. conducătorul a țiuto Lăzărescu D-tru şi mulți alții. J