Flacăra Iaşului, iunie 1960 (Anul 16, nr. 4274-4299)

1960-06-01 / nr. 4274

Y Nr. 21274 Proiectul de Directive ale celui dle al IlI-lea Congres al P. M. R. în dezbaterea oamenilor muncii Rezerve importante pentru sporirea capacităţii de producţie Duminică, colec­tivul de muncă al întreprinderii regio­nale de panificaţie din oraşul Iaşi s-a întîlnit în sala clubului nostru şi a dezbătut proiec­tul de Directive ale celui de al Xl-lea Congres al partidului. De la început vrem să arătăm, că toţi cei care au luat cuvîntul au făcut propuneri con­crete pentru dezvoltarea pe mai de­parte a secţiilor în scopul măririi producţiei de pline­ şi a gamei de sortimente. — Oraşul Iaşi se dezvoltă continuu — a spus comunistul Vasile Gavri­­lescu, cocător. — Noi trebuie să ne gîndim să asigurăm pîinea pentru oamenii muncii. Pentru aceasta este necesar să se mărească capacitatea de producţie a secţiilor de fabricaţie. La secţia nr. 1, unde lucrez, sînt numai patru cazane. In prezent facem greu față sarcinilor ce le avem. Iată de ce propun instalarea încă a unui cazan. Aceasta însă nu va fi suficient. Tre­buie să se ia măsuri urgente pentru a începe cît mai curînd construirea noii fabrici de pîine din cartierul Păcurari, fabrică unde se va putea produce în 24 de ore 32 tone pîine. Fabrica va trebui să intre în funcţiune în anul 1961. Noua fabrică şi ame­najările secţiilor mari, vor duce în mod firesc la închiderea secţiilor mici. Vasile Scrab, Ion Pîrţac, Pincu Mateş şi alţii au arătat că datorită măsurilor ce au fost luate pînă acum, precum şi măsurilor ce se vor lua, în acest an producţia va creşte cu 18 la sută faţă de 1959. Dar, — au ară­tat ei — nu trebuie să ne gîndim numai la oraşul Iaşi. In raionul Hîr­­lău este necesar să se mai constru­iască încă o secţie de panificaţie. In raioanele Murgeni şi Tg. Frumos, va trebui să se construiască cite un cup­tor iar în Paşcani şi Bîrlad cîte o secţie de fabricaţie. Dezvoltarea sec­ţiilor de producţie nu trebuie însă să ne facă pe noi, muncitorii, să nu mai folosim la maximum capacităţile ac­tuale ale secţiilor. Se observă că nu în toate secţiile indicii de utilizare a maşinilor sunt realizaţi, aşa cum ar trebui. Din neglijenţa unor echipe cum este cea condusă de Iordache Moroşanu, de la secţia 14, se întîmplă uneori să lase de dorit calitatea plinii. In ce priveşte mărirea gamei de sortimente, s-a arătat că este absolut necesar să se treacă la utilarea­­unei secţii pentru producţia de cozonaci. Experienţa a arătat că atunci cînd pe piaţă au ajuns cozonaci la 12 lei kg. ei au avut o mare cău­tare. De ce s-a oprit producţia lor ? La noile sortimente ce se vor produ­ce va trebui să intre şi o gamă mai variată de covrigi. Alţi tovarăşi au arătat că atenţia trebuie să fie îndreptată şi spre dez­voltarea sectorului morărit. Este vor­ba de insuficienţa forţei motrice. Iată de ce este bine să se treacă la elec­trificarea tuturor morilor, la înlocuirea utilajelor vechi. Toate acestea vor duce fără îndoială la obţinerea unei faini de bună calitate. MATEI MIRON Vorbind despre cocător sectorul morărit, colectivul nostru de muncitori şi teh­nicieni a făcut o propunere foarte bună. Iată despre ce este vorba: în­treprinderea regională de panificaţie dispune în prezent de 4 mori în 4 ra­ioane, întreaga producţie de la aces­te mori este trimisă în alte regiuni ale ţării. Moara din Iaşi, de unde întreprinderea noastră foloseşte 90 la sută din făină, depinde însă de CSPVA. Ne întrebăm de ce­ această moară nu trece sub administrarea în­treprinderii regionale de panificaţie ? Mai cu seamă că noua fabrică ce se va construi în Păcurari va fi la 30 m. distanţă de această moară ! Avanta­­jajele ar fi marii în primul rînd n-ar mai fi două administraţii, morfa ar fi permanent sub supravegherea noas­tră, s-ar îmbunătăţi calitatea făinii, s-ar reduce preţul de cost. Noi spe­răm că organele în drept vor analiza această propunere şi vor lua măsuri corespunzătoare. La şedinţa noastră, s-a­ discutat cu interes şi despre dezvoltarea sectoru­lui piscicol. Astfel, ing. Pompiliu Stanciu a arătat că în regiunea Iaşi sunt mari posibilităţi de dezvoltare a pisciculturii. In 1960 planul de pro­ducţie la peşte va ajunge la 500 de tone faţă de 140 tone cît s-a realizat în 1959. în acest an, vom amenaja peste 430 de ha. iazuri. (Pentru 100 ha. au şi început lucrările în Valea Jijioarei). In 1965, suprafaţa iazurilor va ajunge la 2.500 ha. faţă de 1959, iar producţia de peşte va creşte de pes­te 10 ori. Mari venituri vom putea avea din exploatarea bălţilor din Cîr­­ja şi Dolniceasca din raionul Murgeni. Comitetul executiv al sfatului popular, regional ar trebui să analizeze aceas­tă propunere şi să ne ajute pentru obţinerea fondurilor necesare în ve­derea amenajării iazurilor mai sus amintite. In 1961, va intra în funcţiune o pepinieră piscicolă (la Sîrca) pe­­în teren de 60 de ha., (prima pepinieră de acest fel în nordul Moldovei) care va asigura repopularea iazurilor, încă din acest an vom putea să renunţăm la o parte din materialul de repopulare din alte regiuni. Pepiniera pisci­colă din Sîrca va veni şi în sprijinul gospodăriilor agricole colective şi al gospodăriilor de stat, livrîndu-se ma­terial pentru repopularea iazurilor. Din discuţiile purtate a reieşit insă că trebuie să ne îndreptăm atenţia şi spre apele curgătoare Prut şi Siret, o adevărată bogăţie de peşte. Vor trebui formate cît m­ai multe echipe de pescari pricepuţi. Din şedinţa noastră de dezbatere a proiectului Directivelor Congresului a reieşit necesitatea organizării mai bune a întrecerii socialiste, metoda cea mai bună de a obţine succese de seamă în îndeplinirea sarcinilor ce le avem. Fiecare tovarăş care a luat cuvîntul şi-a exprimat hotărîrea de a sprijini din toată inima înfăp­tuirea minunatelor prevederi ale pro­iectului de Directive. ION PIRŢAC modelator Pentru lărgirea bazei materiale a învăţămîntului de toate gradele, se vor acorda, din fondurile statului, investiţii de peste 2 ori mai mari de­cit în perioada 1954—59. (Din proiectul de Directive). Intre sectorul vegetal şi zootehnic — o colaborare mai strînsă, mai rodnică Cu prilejul dezbaterii proiectului de Directive ale celui de al IlI-lea Con­gres al PMR, mecanizatorii, munci­torii, inginerii, tehnicienii şi funcţio­narii din gospodăria noastră au a­­nalizat cu viu interes atît rezultatele dobîndite pînă în prezent în toate sec­toarele de activitate, cît şi sarcinile de viitor privind sporirea producţiei vegetale şi animale, reducerea preţu­lui de cost şi rentabilizarea tuturor ramurilor de producţie. Hotărîrea noas­tră este ca la sfîrşitul acestui an să livrăm statului importante cantităţi de grîu, porumb, sfeclă de zahăr, car­tofi, etc. Mobilizat fiind într-o susţinută în­trecere socialistă cu obiective concre­te, colectivul nostru de muncă a ob-­­ţinut în primele patru luni ale aces­tui an rezultate deosebite. Astfel în­­sămînţările de primăvară au fost e­­xecutate la timp şi în condiţii agro­tehnice avansate, iar lucrările de în­treţinere a culturilor sunt în prezent executate în procent de aproape 90 la sută, parcul de tractoare fiind bine întreţinut şi raţional exploatat a per­mis mecanizatorilor noştri să-şi de­păşească planul cu peste 100 ore productive pe tractor. Merită să fie aici subliniate şi rezultatele obţinute în sectorul zootehnic — cel mai mare sector din cadrul gospodăriei noas­tre. De pildă, acesta şi-a depăşit pla­nul la producţia de lapte cu cca. 115 hectolitri. Numai că în ceea ce priveşte pre­ţul de cost pe litrul de lapte şi pe tona de carne nu ne putem lăuda. De fapt şi numeroşi participanţi la dezbaterea proiectului de Directive — care a avut loc zilele trecute — s-au arătat nemulţumiţi. Şi au avut şi mo­tive. Pentru că în cele patru luni de zile preţul de cost pe litrul de lapte Ing. zootehnic C-TIN ŞERB­AN GAS Tutova — Bîrlad a crescut de la 1,27 lei — cît a fost planificat, la 2,65 lei. Cauza? Am folosit furaje scumpe şi uneori de proastă calitate. Tocmai de aceea am cerut şi în a­­dunarea deschisă a organizaţiei de par­tid şi o spun şi cu acest prilej: între sectorul vegetal şi zootehnic să exis­te o colaborare mult mai strînsă, mult mai rodnică. Pentru că pe măsură ce eforturile vor fi comune la sporirea producţiei şi la reducerea preţului de­­cost al acesteia, rezulta­tele — pe care şi noi le dorim — vor fi mai bune de la o zi la alta, de la lună la lună. Sectorul zootehnic din G. A. S. Tutova cuprinde efective mari — este vorba de 142 vaci (cu o producţie de lapte planificată pe cap de vacă fu­rajată de 2.450 litri), de 780 porci, de 1.163 oi (cu o producţie planifi­cată pe cap de oaie de circa 50 litri lapte şi 2,400 kg. lînă­­ţigaie) plus 170 scroafe (de la care trebuie să se obţi­nă cel puţin 14 purcei de la două fătări). Crescătorii de animale din gos­podărie au obţinut unele rezultate bune. Brigada de taurine, condusă de tov. I. Ciubotaru, a înregistrat o creştere în greu­tate zilnică de la tineretul din cate­goria 6 luni — 3 ani, de 0,476 kg. (cu 8,5 unităţi nutritive pe kg.) faţă de 0,458 kg. (cu 9,6 unităţi nutritive pe kg., cît fusese planificat). Sporu­rile mari în greutate vie, realizate şi de la porcii puşi la îngrăşat, au concretizat în aceeaşi perioadă de timp 42 tone carne livrată deja statului peste plan. Reiese deci, din aceste două exemple, că în gospodăria noas­tră sunt mari posibilităţi de sporire continuă a producţiei de lapte, car­ne, lînă, ouă, etc., şi de reducere a preţului de cost al acesteia. Dar nu pot trece cu vederea faptul că avem nevoie de la brigada vegetală, con­dusă de tov ing. C-tin Herţan, de furaje multe, bune şi ieftine. Este adevărat că în primăvara a­­cestui an, suprafeţele de teren pla­nificate pentru baza furajeră au fost simţitor extinse. Cu cele peste 3.750 tone porumb siloz, 200 tone secară masă verde, 36.250 kg. ovăz, 19.500 kg. porumb masă verde, lucerna de pe 55 hectare şi cu cantităţile mari de­concentrate, vom reuşi ca în acest an să obţinem o producţie spo­rită de carne şi lapte. Dar la ce preţ de cost le vom produce pe toate acestea? Iată întrebarea care ne frămîntă în prezent pe noi lucră­torii din sectorul zootehnic. Iată de ce, repet încă o­­dată, necesitatea de a se lupta și în brigada vegetală pen­tru furaje ieftine și la timp date. Avem nevoie de porumb siloz care să ne coste numai cel mult 0,06 — 0,08 lei kg., de tîn care să ne coste, de asemenea, numai 0,15 lei kg., de masă verde în cantităţi îndestulătoa­re, de concentrate care să asigure ra­ţiile stabilite de normativ. Dezbaterea proiectului de Directive ale celui de al IlI-lea Congres al PMR a însufleţit şi mai mult pe lu­crătorii gospodăriei noastre de a de­pune eforturi sporite în vederea mă­ririi producţiei vegetale şi animale, în vederea reducerii continue a preţu­lui de cost. Hotărîrea noastră este ca la sfîrşitul acestui an să rapor­tăm cu mîndrie partidului că sarcina ce ne-a fost pusă în faţă, a fost în­deplinită. Adică, gospodăria agricolă de stat Tutova, cu un profil agrozo­otehnic, a devenit rentabilă. FLACARA IAŞULUI Au cuvîntul făuritorii rulmenţilor (Urmare din pag. 1­ a) să verificăm maşina şi numai dacă necesită într-adevăr repa­raţii, o aducem în secţie.­­ In secţie lucrăm scule, dis­pozitive şi verificatoare pentru secţiile productive — a conti­nuat discuţia Ion Angh­ele. Avem însă greutăţi. Nu primim un t plan cu cel puţin 15 zile m­ai devreme de lansarea tipului de rulmenţi, lată de ce ne grăbim. Noi trebuie să avem timp ca să studiem piesele. Mai sunt cazuri cînd desenele vin greşit întoc­mite sau se fac modificări pe parcurs. SDV-urile nu sunt bine păstrate. Sunt unele vechi ce mai pot fi folosite. Observ că se tinde numai spre dispozitive noi. De ce nu se trece la recon­­diţionarea celor vechi ? Dacă s-ar amenaja un atelier de re­­condiţionrea dispozitivelor ar­ fi foarte bine. De cine depinde buna calitate ? Ion Brîmbă, secretarul comi­tetului UTM pe fabrică, a ţinut să ne vorbească despre proble­ma calităţii. — Calitatea depinde in mare măsură de ridicarea calificării muncitorilor. La noi în fabrică, în perioada anilor 1953—1959, s-au calificat circa 2.000 mun­citori. Numai prin şcolile de ca­lificare au trecut 960 de oa­meni, iar intre anii 1955—1959 alţi 1920 muncitori s-au calificat la locul de muncă. In prezent, la noi funcţionează 21 cursuri pentru ridicarea calificării pro­fesionale (strungari, forjori, fre­zori, sculeri). 45 de maiştri ur­mează şcoli speciale din care 19 la cursuri de zi iar 26 la cursuri fără frecvenţă. In con­cluzie comitetul de partid şi co­mitetul UTM au dat şi citiit o­­atenţie deosebită­­calificării muncitorilor. Rezultatele se cu­nosc, rulmenţii noştri sunt a­­preciaţi. Nu ne vom opri aici. Intre anii 1960—1965, datorită măsurilor ce se vor lua vom a­sigura înalta calificare a tutu­ror muncitorilor şi inginerilor din fabrica noastră. Mecanizare pe toată linia! Pe ştefan Dumitrescu, directo­rul fabricii l-am găsit în biroul său. — Pe ce vom pune accentul la primul lună ? O să vă spun. Aşa cum arată şi proiectul Di­rectivelor, trebuie să dăm o a­­tenţie deosebită introducerii pe scară tot mai largă a progresu­lui tehnic, mecanizării şi auto­matizării producţiei. Vom trece la mecanizarea secţiei sculărie, a tratamentului termic şi a secţiei mecanic-şef. Chiar în lu­na iunie a acestui an, trecem la mecanizarea încărcării şi des­cărcării materialelor de la de­pozit. In planul nostru de mo­dernizare, lucrăm la un proiect prin care vom asigura transpor­tul rulmenţilor de la magazia de produse finite, direct in va­goane (pe bandă rulantă). Cu alte cuvinte vom extinde siste­mul benzilor rulante. Ţelul nos­tru este să trecem la introduce­rea mecanizării moderne pe toată linia. Şi vom reuşi să fa­cem acest lucru ! **** Să ne oprim aici. Desigur, d­acă vom merge la alte secţii, la alte ateliere, muncitorii ne vor vorbi despre alte zeci de propuneri. Cititorul şi-a dat seama insă că făuritorii rul­menţilor au intimpinat cu entu­ziasm proiectul de Directive. Dar nu numai atito­ri au trecut deja să lupte pentru înfăptui■ rea acestor minunate perspec­tive de înflorire a patriei noas­tre. Perspective largi în munca de cercetare ştiinţifică Pornind de la rezultatele tehnicii mondiale, — se spune în Proiectul de Directive ale Congresului — Institu­tele de cercetări chimice trebuie să dea soluţii practicei economice, în vede­­a fabricării materialelor plasti­ce, a fibrelor şi firelor sintetice, în­grăşămintelor, pentru perfecţionarea procedeelor de sinteză şi polimerizare, lărgirea cercetărilor radiochimiei şi a lucrărilor fundamentale din domeniul hidrocarburilor de bază a petrochimiei. Sunt obiective concrete care consti­tuie pentru noi, cercetătorii ştiinţifici o preţioasă călăuză, un puternic im­bold. La Institutul de Chimie „Petru Poni“ al Filialei Iaşi a Academiei RPR, întreaga activitate desfăşurată pînă în prezent a fost axată atît pe probleme de cercetare cu caracter fundamental, cît şi pe probleme care prin rezultatele lor pot avea aplicaţii practice imediate. Din realizările mai deosebite ale anului 1959—1960 semnalăm, la sec­­ţia­ de chimie anorganică studii privind aspecte teoretice şi aplicative ale polarografiei, studii privind dife­rite substanţe complexe cu aplicaţii în special în chimia analitică etc. In a­­celaşi timp, s-au introdus metode noi şi s-au obţinut rezultate privind cro. prof. univ. ILIE MATEI membru corespondent al Academiei RPR — director al Institutului de Chimie Petru Poni“ — motografia pe hîrtie şi polarografia oscilografică. Sectorul de geochimie a studiat în continuare şi a dat rezultate preţioase privind distribuţia diferitelor macro­­elemente în roci şi soluri, lucrări care au o deosebită importanţă pen­tru studierea concentraţiei exploatabi­le de minereuri. De asemenea, a stu­diat distribuţia microelementelor din soluri, cercetări care stau în legătură directă cu dezvoltarea agriculturii şi zootehniei. In ceea ce priveşte secţia de chimie organică, s-au comunicat o serie de rezultate privind sinteza po­­liuretanilor, mase plastice cu posibili­tăţi interesante de aplicare în obţi­nerea unor produse cauciucoase, a u­­nor fibre şi pentru alte aplicaţii. Se urmăreşte de asemenea stabili­rea unei tehnologii noi de purificare a glucozei cu schimbători de ioni în vederea obţinerii unor produse de ca­litate superioară. In sectorul de macromolecule natu­rale, cercetările sunt axate în princi­pal pe chimismul cancerului vegetal şi aberaţiilor lemnului, lucrare în care s-au obţinut rezultate promiţătoare, existînd perspective pentru studii de amploare privind mecanismul canceru­lui vegetal şi eventuala extindere a studiilor la cancerul animal. La ace­laşi sector, au continuat cercetările privind monografia chimică a lemnu­lui, cercetări ce constituie un îndru­mar preţios pentru valorificarea chi­mică mai raţională a lemnului. Con­comitent, s-a studiat celuloza din stuf privind valorificarea ei în fibre de tip viscoză. Pornind de la realizările dobîndite pînă acum în munca de cercetare şti­inţifică şi orientînd strădaniile noastre spre îndeplinirea sarcinilor ce rezul­tă din Proiectul de Directive ale ce­lui de al IlI-lea Congres al PMR, vom obţine noi şi însemnate succese. Perspectivele luminoase ce ni se des­chid în faţă cer să legăm cercetările fundamentale din cadrul Institutului nostru şi mai mult de problemele practice, în aşa fel ca ele să repre­zinte o rezervă potenţială pentru a­­plicaţii viitoare. Evident că, în acelaşi timp, vom continua şi spori ajutorul tehnico-ştiinţific acordat întreprinde­rilor­­ industriale din regiunea noastră şi din ţară. Printre altele considerăm necesar să fie studiate noi tehnici de lucru moderne pentru analizele rapide ale amestecurilor complexe de substanţe. Vom extinde studiile de geochimie care, aşa cum arată Proiectul de Di­rective ale cehii de al IlI-lea Congres, au o considerabilă însemnătate în cercetarea de viitor a surselor de mi­nerale utile. Pentru prima dată în ţara noastră vor fi abordate o serie de probleme specifice de biogeochimie, probleme ce au o mare importanţă în dezvolta­rea agriculturii şi creşterea animalelor. Se va întreprinde apoi studiul pro­ceselor fizico-chimice ce au loc la formarea mineralelor utile din soluţii. Ţinînd seama de dezvoltarea pe care o va lua în ţara noastră, între anii 1960—1965 industria de mase plastice, vom extinde studiile privind poliuretanii şi alte mase plastice şi fibre artificiale. înfiinţarea, după cum s-a preconizat, a unei secţii indepen­dente de macromolecule va fi de un real folos. Aici urmează să se con­centreze cercetările amintite mai sus, după cum urmează să fie reluate şi extinse, avînd în vedere sarcinile ce rezultă cu privire la dezvoltarea indus­triei de celuloză şi hîrtie, cercetările referitoare la chimia celulozei şi a diferiţilor derivaţi celulozici. In cursul acestui an, se vor lărgi atît prin studii fundamentale cît şi de aplicaţii, cercetările privind tehnica schimbătorilor de ioni, care deschid perspective interesante de aplicare în multe domenii (industria zahărului, epurarea apelor, recuperarea diferite­lor metale din soluţii, etc.) Tot în acest an, va fi dat în folo­sinţă laboratorul de radio­ chimie în care, cu ajutorul atomilor marcaţi, vor fi rezolvate o serie de probleme ridicate de diferite colective din In­stitut. Acestea sunt numai cîteva din o­­biectivele cu care Institutul de Chimie „Petru Poni“ se înscrie în rîndurile celor ce vor munci pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de luminosul Proiect de Directive ale Congresului al III- lea al partidului nostru. Folosind din plin condiţiile bune de mun­că, fără precedent, create astăzi oa­menilor de ştiinţă din ţara noastră, vom depune eforturi sporite pentru construirea socialismului în scumpa noastră patrie — Republica Populară Borfiană. - pag. 8-a SPORT ____ Campionatul regional de fotbal Penicilina Iaşi pe primul loc în seria a il-a E greu să descrii bucuria suporteri­lor Penicilinei la sfîrşitul jocului de duminică cu ETACS Bîrlad, a acelor suporteri care, neţinînd seama de vre­mea nefavorabilă (ploaie şi vînt), şi-au susţinut tot timpul echipa favorită. Meciul, foarte important pentru Peni­cilina (numai cîştigînd şi, în plus, fără să primească mai mult de un gol, pu­tea trece pe primul loc) s-a încheiat — după un joc dinamic, interesant — cu un scor care a întrecut orice aş­teptări, 4—0 (1—0) în favoarea Peni­cilinei. In ciuda „mizei“ mari a jocului, a importanţei lui pentru situaţia în cla­sament, (în caz de victorie sau meci egal, ETACS trecea pe locul IV) me­ciul a avut o desfăşurare normală, ju­cătorii disputîndu-şi cu deosebită ar­doare şansele, în ciuda terenului im­propriu care a împiedicat controlul ba­lonului. In prima parte a întîlnirii, am asis­tat la un joc egal, în care oaspeţii s-au apărat calm şi organizat şi, în plus, au iniţiat dese contraatacuri peri­culoase la poarta apărată de Zingher (Penicilina). Abia spre sfîrşitul repri­zei, ieşenii îşi impun superioritatea, obli­gîndu-i pe oaspeţi să se apere supra­numeric. In această perioadă, ei des­chid scorul prin Cărare (min. 35) la o învălmăşeală în faţa porţii ETACS- ului. In repriza a II-a oaspeţii încep „tare“ hotărîţi să egaleze, dar atacuri­le lor canalizate — în general — spre extrema dreaptă Duduc, au fost ani­hilate de apărarea ieșeană. Superiorita­tea Penicilinei nu întîrzie să-și spună cuvîntul și, în min. 65, Diminescu trans­formă impecabil o lovitură de la 16 re, în urma unui fault, ridicînd scorul la 2—0 în favoarea echipei sale. Cu a­­ceasta meciul a fost jucat, pe teren, existînd de acum încolo o singură e­­chipă: Penicilina. Pînă la sfîrșitul jo­cului Lazăr și Harash­a mai înscriu de două ori, pecetluind scorul la 4—0. Fotbaliștii ambelor echipe au muncit extrem de mult în acest joc, contri­buind astfel la realizarea unei partide spectaculoase pentru care merită toate felicitările. Victoria Penicilinei este pe deplin meritată, la realizarea ei contri­buind din plin întreaga echipă şi, în special, Diminescu, Stoian şi Găpraru. De la învinşi am remarcat în primul rînd pe portarul Iorgu (care a apărat excepţional), Pascu şi­ Duduci. Autoritar arbitrajul lui G. Alexandru­ (^a?i)« GH. VASILIU coresp CITITORII SEZISEAZA : 9 stelle ce­re unui rein­ defect. De pildă, pe ziua de 26 mai a.c. autobuzul nr. 50181 a ră­mas în pană timp de aproape o oră şi jumătate şi, pînă să vină alt autobuz pentru a asigura transportul călătorilor, salariaţii instituţiilor din această parte a oraşului au fost nevoiţi să circule pe jos prin ploaie. Oare această situaţie va mai dura mult ? Consider că a sosit timpii­ ca organele în drept să ia măsurile corespunzătoare pentru îmbunătăţi­rea circulaţiei pe străzile arătate mai sus ca şi pe traseu­ amintit. TILIC VALENTINA activistă de partid Năravuri vechi Abundenţa de produse animale puse la dispoziţia consumatorilor în unităţile comerciale de desfacere ♦ din oraşul nostru constituie rezul- 4 tatul preocupării permanente a or­­­­ganelor de partid şi de stat pentru­­ a crea oamenilor muncii condiţii din ce în ce mai bune de trai. Din 4 păcate însă se mai observă pe a­­t locuri şi atitudini care nu se ală-­4­tură eforturilor ce se fac în aceas­tă direcţie. Un astfel de exemplu ni-l oferă şi măcelarul Feraru Gheorghe de la o unitate de des­facere a cărnii din Piaţa Halei, a cărui atitudine faţă de consuma­tori este de-a dreptul jignitoare. 4 Este suficient ca un cumpărător, ♦ dar mai ales o cumpărătoare, să facă o observaţie cît de neînsem­nată sau să-şi exprime dorinţa de­­ a primi cantitatea de carne pro­♦ porţională cu cantitatea de os, că 4 măcelarul Feraru Gheorghe îi a­♦­runcă banii pe tejghea. Aceasta însă nu-l opreşte pe acelaşi mă­celar să pună deoparte pachete cu carne pe alese şi să facă semn a­­numitor persoane din mulţimea cumpărătorilor de a veni să-şi ri­dice pachetul. Un astfel de caz a avut loc la data de 29 mai a.c. ora 9,05. De subliniat că tov. Filip G., responsabilul unităţilor de măcelă­rie din Piaţa Halei i-a atras de nenumărate ori atenţia de a lua exemplu de la ceilalţi lucrători ca Ştefănescu Corb­eliu sau Josef Şaia a căror atitudine civilizată atrage cumpărătorii spre unităţile în care ei lucrează. Străduinţa responsa­bilului s-a dovedit tară folos. De­­ aceea noi ne adresăm secţiei co- 4 merciale a sfatului popular orăşe- * nesc laşi de a lua măsuri trăgînd­­ cu severitate la răspundere pe­­ vinovat. 4 UN GRUP DE GOSPODINE­I DIN ORAŞUL IAŞI Spicuiri din programul de: 1 IUNIE 1960 PROGRAMUL I La orele : 5, 6, 7, 8, 13,­­5, 17, 20, 22, 23,52 , radiojurnale şi buletine de ştiri ; 11.03 Cîntece de pace şi prietenie ; 12.00 Versuri închinate copiilor ; 13.05 Concert de muzică populară romînească pentru oamenii muncii aflaţi la odihnă ; 14.00 Mama şi copilul în creaţia de cîntece a compozitorilor noştri ; 14.20 Suita simfo­nică „Zile de vacanţă“ - Scene din viaţa copiilor­­ de Laurenţiu Profeta ; it.ic Muzică populară din diferite regiuni ale ţării ; 15.45 Fragmente din opera „Hansel şi Gretl“ de Humperdinck ; 16.15 Vor­beşte Moscova­­ ; 16.45 Muzică uşoară ; 17.30 In slujba patriei ; 18.00 Cîntece in­terpretate de formaţii artistice de amatori; 18.30 Inovatori şi inovaţii ; 19.05 Montajul; Ţară nouă - oameni noi (reluare) ; 19.35 Muzică de estradă ; 21.15 Ju­i­nalul satelor; 21.45 Cinci cîntece din ciclul „Camera co­piilor“ de Musorgski ; 22.30 Album de melodii de muzică uşoară ; 23.00 Concert simfonic. PROGRAMUL II La orele : 14, 16 18, 21, 2­­t radiojur­nale şi buletine de ştiri ; 14.30 „Viaţa nouă a satului“, program de cîntece şi jocuri ; 15.00 Din viaţa de concert a Capitalei ; 15.30 Muzică uşoară ; 16.11 „Mulţumim din inimă partidului“, emi­siune de cîntece pioniereşti ; 16.50 Curs de limba rusă ; 17.20 „Pentru fericirea poporului“ Pagini literare închinate luptei Partidului în anii ilegalităţii ; 17.35 Mu­zică distractivă pentru cei mici ; 17.5a Răspundem ascultătorilor ; 18.40 Cintecul săptămînii : „Te cint, partid“, de Mircea Neagu, versuri de Traian Iancu ; 19.3a Muzică uşoară ; 20.30 Seară literară de­dicată colectivului Şantierului Naval Ga­laţi ; 20.45 Din cintecele ţărănimii noastre muncitoare ; 21.10 Anul olimpic 1960 ; 21.20 Estrada melodiilor ; 22.30 Moment poetic : Walt Whitman ; 22.35 Fragmente din opera „Tannhauser“ de Wagner ; 23.15-24.00 Concert de muzică ușoară. TELEVIZIUNE 16.00 Emisiune pentru cluburile din în­treprinderi. RADIO IAȘI pe 285 m, lungime de intra orele 18 — 19,30 — Proiectul de Directive ale celui de al 111-lea Congres al PMR, imbold in Construcţia socialistă. — Feroviarii în întrecere — reportaj de la Depoul CFR — Bacău — Ne scriu corespondenţii voluntari din industrie. — Carnetul zilei — Muzică de estradă — Album cultural. din film pe săp­tămînă — Vitrina cu cărţi — Cîntec de la Băceşti — reportaj —­ Galeides* cop * — Concert simfonic popular —OOO— SPECTACOLE OPERA DE STAT, ora 19,333) „Carmen“.­­ TEATRUL EVREIESC DE STAT. „A. GOLDFADEN“, ora 20,30, în­­grădina Pomul Verde premiera „Muş­i chetarii Măgăriei sah“, spectacol în limba romina. CINEMATOGRAFE MAXIM GORKI: Valurile Dunării; ILIE PINTILIE: Părinţi şi copii; CA­'­MINL­L CULTURAL „ILIE PINT­­­LIE"; 30.V.—1 .VI. Stan şi Bran stu­denţi la Oxford; 2. VI. — 5.VI. Fete de aceeaşi vîrstă; CĂMINUL CULTU-­ RAL „ION CREANGA": 30.V.-1. VI De partea cealaltă. 2. VI. — 5.VI. Car­tea junglei; ATELIERELE CFR „ILIE Pintilie“: 31. V. — 5. VI. Secretul ch­irului. ■—OOo—* .4­4­ 4 4 4 4 4 14-44,44 4 44 4 4­4-44 4 Timpul probabil din JVI. 1960 Vremea în general frumoasă cu cea­sul senin pînă la noros. Local se vor semnala averse de ploaie. Vînt slab pî­­na la potrivit din sectorul nordic. Tem-' peratura ușor variabilă, va fi cuprinsă noaptea între 8 și 15 grade, iar ziua între 23-27 grade.

Next