Flacăra Iaşului, iunie 1960 (Anul 16, nr. 4274-4299)
1960-06-01 / nr. 4274
Y Nr. 21274 Proiectul de Directive ale celui dle al IlI-lea Congres al P. M. R. în dezbaterea oamenilor muncii Rezerve importante pentru sporirea capacităţii de producţie Duminică, colectivul de muncă al întreprinderii regionale de panificaţie din oraşul Iaşi s-a întîlnit în sala clubului nostru şi a dezbătut proiectul de Directive ale celui de al Xl-lea Congres al partidului. De la început vrem să arătăm, că toţi cei care au luat cuvîntul au făcut propuneri concrete pentru dezvoltarea pe mai departe a secţiilor în scopul măririi producţiei de pline şi a gamei de sortimente. — Oraşul Iaşi se dezvoltă continuu — a spus comunistul Vasile Gavrilescu, cocător. — Noi trebuie să ne gîndim să asigurăm pîinea pentru oamenii muncii. Pentru aceasta este necesar să se mărească capacitatea de producţie a secţiilor de fabricaţie. La secţia nr. 1, unde lucrez, sînt numai patru cazane. In prezent facem greu față sarcinilor ce le avem. Iată de ce propun instalarea încă a unui cazan. Aceasta însă nu va fi suficient. Trebuie să se ia măsuri urgente pentru a începe cît mai curînd construirea noii fabrici de pîine din cartierul Păcurari, fabrică unde se va putea produce în 24 de ore 32 tone pîine. Fabrica va trebui să intre în funcţiune în anul 1961. Noua fabrică şi amenajările secţiilor mari, vor duce în mod firesc la închiderea secţiilor mici. Vasile Scrab, Ion Pîrţac, Pincu Mateş şi alţii au arătat că datorită măsurilor ce au fost luate pînă acum, precum şi măsurilor ce se vor lua, în acest an producţia va creşte cu 18 la sută faţă de 1959. Dar, — au arătat ei — nu trebuie să ne gîndim numai la oraşul Iaşi. In raionul Hîrlău este necesar să se mai construiască încă o secţie de panificaţie. In raioanele Murgeni şi Tg. Frumos, va trebui să se construiască cite un cuptor iar în Paşcani şi Bîrlad cîte o secţie de fabricaţie. Dezvoltarea secţiilor de producţie nu trebuie însă să ne facă pe noi, muncitorii, să nu mai folosim la maximum capacităţile actuale ale secţiilor. Se observă că nu în toate secţiile indicii de utilizare a maşinilor sunt realizaţi, aşa cum ar trebui. Din neglijenţa unor echipe cum este cea condusă de Iordache Moroşanu, de la secţia 14, se întîmplă uneori să lase de dorit calitatea plinii. In ce priveşte mărirea gamei de sortimente, s-a arătat că este absolut necesar să se treacă la utilareaunei secţii pentru producţia de cozonaci. Experienţa a arătat că atunci cînd pe piaţă au ajuns cozonaci la 12 lei kg. ei au avut o mare căutare. De ce s-a oprit producţia lor ? La noile sortimente ce se vor produce va trebui să intre şi o gamă mai variată de covrigi. Alţi tovarăşi au arătat că atenţia trebuie să fie îndreptată şi spre dezvoltarea sectorului morărit. Este vorba de insuficienţa forţei motrice. Iată de ce este bine să se treacă la electrificarea tuturor morilor, la înlocuirea utilajelor vechi. Toate acestea vor duce fără îndoială la obţinerea unei faini de bună calitate. MATEI MIRON Vorbind despre cocător sectorul morărit, colectivul nostru de muncitori şi tehnicieni a făcut o propunere foarte bună. Iată despre ce este vorba: întreprinderea regională de panificaţie dispune în prezent de 4 mori în 4 raioane, întreaga producţie de la aceste mori este trimisă în alte regiuni ale ţării. Moara din Iaşi, de unde întreprinderea noastră foloseşte 90 la sută din făină, depinde însă de CSPVA. Ne întrebăm de ce această moară nu trece sub administrarea întreprinderii regionale de panificaţie ? Mai cu seamă că noua fabrică ce se va construi în Păcurari va fi la 30 m. distanţă de această moară ! Avantajajele ar fi marii în primul rînd n-ar mai fi două administraţii, morfa ar fi permanent sub supravegherea noastră, s-ar îmbunătăţi calitatea făinii, s-ar reduce preţul de cost. Noi sperăm că organele în drept vor analiza această propunere şi vor lua măsuri corespunzătoare. La şedinţa noastră, s-a discutat cu interes şi despre dezvoltarea sectorului piscicol. Astfel, ing. Pompiliu Stanciu a arătat că în regiunea Iaşi sunt mari posibilităţi de dezvoltare a pisciculturii. In 1960 planul de producţie la peşte va ajunge la 500 de tone faţă de 140 tone cît s-a realizat în 1959. în acest an, vom amenaja peste 430 de ha. iazuri. (Pentru 100 ha. au şi început lucrările în Valea Jijioarei). In 1965, suprafaţa iazurilor va ajunge la 2.500 ha. faţă de 1959, iar producţia de peşte va creşte de peste 10 ori. Mari venituri vom putea avea din exploatarea bălţilor din Cîrja şi Dolniceasca din raionul Murgeni. Comitetul executiv al sfatului popular, regional ar trebui să analizeze această propunere şi să ne ajute pentru obţinerea fondurilor necesare în vederea amenajării iazurilor mai sus amintite. In 1961, va intra în funcţiune o pepinieră piscicolă (la Sîrca) peîn teren de 60 de ha., (prima pepinieră de acest fel în nordul Moldovei) care va asigura repopularea iazurilor, încă din acest an vom putea să renunţăm la o parte din materialul de repopulare din alte regiuni. Pepiniera piscicolă din Sîrca va veni şi în sprijinul gospodăriilor agricole colective şi al gospodăriilor de stat, livrîndu-se material pentru repopularea iazurilor. Din discuţiile purtate a reieşit insă că trebuie să ne îndreptăm atenţia şi spre apele curgătoare Prut şi Siret, o adevărată bogăţie de peşte. Vor trebui formate cît mai multe echipe de pescari pricepuţi. Din şedinţa noastră de dezbatere a proiectului Directivelor Congresului a reieşit necesitatea organizării mai bune a întrecerii socialiste, metoda cea mai bună de a obţine succese de seamă în îndeplinirea sarcinilor ce le avem. Fiecare tovarăş care a luat cuvîntul şi-a exprimat hotărîrea de a sprijini din toată inima înfăptuirea minunatelor prevederi ale proiectului de Directive. ION PIRŢAC modelator Pentru lărgirea bazei materiale a învăţămîntului de toate gradele, se vor acorda, din fondurile statului, investiţii de peste 2 ori mai mari decit în perioada 1954—59. (Din proiectul de Directive). Intre sectorul vegetal şi zootehnic — o colaborare mai strînsă, mai rodnică Cu prilejul dezbaterii proiectului de Directive ale celui de al IlI-lea Congres al PMR, mecanizatorii, muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii din gospodăria noastră au analizat cu viu interes atît rezultatele dobîndite pînă în prezent în toate sectoarele de activitate, cît şi sarcinile de viitor privind sporirea producţiei vegetale şi animale, reducerea preţului de cost şi rentabilizarea tuturor ramurilor de producţie. Hotărîrea noastră este ca la sfîrşitul acestui an să livrăm statului importante cantităţi de grîu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, etc. Mobilizat fiind într-o susţinută întrecere socialistă cu obiective concrete, colectivul nostru de muncă a ob-ţinut în primele patru luni ale acestui an rezultate deosebite. Astfel însămînţările de primăvară au fost executate la timp şi în condiţii agrotehnice avansate, iar lucrările de întreţinere a culturilor sunt în prezent executate în procent de aproape 90 la sută, parcul de tractoare fiind bine întreţinut şi raţional exploatat a permis mecanizatorilor noştri să-şi depăşească planul cu peste 100 ore productive pe tractor. Merită să fie aici subliniate şi rezultatele obţinute în sectorul zootehnic — cel mai mare sector din cadrul gospodăriei noastre. De pildă, acesta şi-a depăşit planul la producţia de lapte cu cca. 115 hectolitri. Numai că în ceea ce priveşte preţul de cost pe litrul de lapte şi pe tona de carne nu ne putem lăuda. De fapt şi numeroşi participanţi la dezbaterea proiectului de Directive — care a avut loc zilele trecute — s-au arătat nemulţumiţi. Şi au avut şi motive. Pentru că în cele patru luni de zile preţul de cost pe litrul de lapte Ing. zootehnic C-TIN ŞERBAN GAS Tutova — Bîrlad a crescut de la 1,27 lei — cît a fost planificat, la 2,65 lei. Cauza? Am folosit furaje scumpe şi uneori de proastă calitate. Tocmai de aceea am cerut şi în adunarea deschisă a organizaţiei de partid şi o spun şi cu acest prilej: între sectorul vegetal şi zootehnic să existe o colaborare mult mai strînsă, mult mai rodnică. Pentru că pe măsură ce eforturile vor fi comune la sporirea producţiei şi la reducerea preţului decost al acesteia, rezultatele — pe care şi noi le dorim — vor fi mai bune de la o zi la alta, de la lună la lună. Sectorul zootehnic din G. A. S. Tutova cuprinde efective mari — este vorba de 142 vaci (cu o producţie de lapte planificată pe cap de vacă furajată de 2.450 litri), de 780 porci, de 1.163 oi (cu o producţie planificată pe cap de oaie de circa 50 litri lapte şi 2,400 kg. lînăţigaie) plus 170 scroafe (de la care trebuie să se obţină cel puţin 14 purcei de la două fătări). Crescătorii de animale din gospodărie au obţinut unele rezultate bune. Brigada de taurine, condusă de tov. I. Ciubotaru, a înregistrat o creştere în greutate zilnică de la tineretul din categoria 6 luni — 3 ani, de 0,476 kg. (cu 8,5 unităţi nutritive pe kg.) faţă de 0,458 kg. (cu 9,6 unităţi nutritive pe kg., cît fusese planificat). Sporurile mari în greutate vie, realizate şi de la porcii puşi la îngrăşat, au concretizat în aceeaşi perioadă de timp 42 tone carne livrată deja statului peste plan. Reiese deci, din aceste două exemple, că în gospodăria noastră sunt mari posibilităţi de sporire continuă a producţiei de lapte, carne, lînă, ouă, etc., şi de reducere a preţului de cost al acesteia. Dar nu pot trece cu vederea faptul că avem nevoie de la brigada vegetală, condusă de tov ing. C-tin Herţan, de furaje multe, bune şi ieftine. Este adevărat că în primăvara acestui an, suprafeţele de teren planificate pentru baza furajeră au fost simţitor extinse. Cu cele peste 3.750 tone porumb siloz, 200 tone secară masă verde, 36.250 kg. ovăz, 19.500 kg. porumb masă verde, lucerna de pe 55 hectare şi cu cantităţile mari deconcentrate, vom reuşi ca în acest an să obţinem o producţie sporită de carne şi lapte. Dar la ce preţ de cost le vom produce pe toate acestea? Iată întrebarea care ne frămîntă în prezent pe noi lucrătorii din sectorul zootehnic. Iată de ce, repet încă odată, necesitatea de a se lupta și în brigada vegetală pentru furaje ieftine și la timp date. Avem nevoie de porumb siloz care să ne coste numai cel mult 0,06 — 0,08 lei kg., de tîn care să ne coste, de asemenea, numai 0,15 lei kg., de masă verde în cantităţi îndestulătoare, de concentrate care să asigure raţiile stabilite de normativ. Dezbaterea proiectului de Directive ale celui de al IlI-lea Congres al PMR a însufleţit şi mai mult pe lucrătorii gospodăriei noastre de a depune eforturi sporite în vederea măririi producţiei vegetale şi animale, în vederea reducerii continue a preţului de cost. Hotărîrea noastră este ca la sfîrşitul acestui an să raportăm cu mîndrie partidului că sarcina ce ne-a fost pusă în faţă, a fost îndeplinită. Adică, gospodăria agricolă de stat Tutova, cu un profil agrozootehnic, a devenit rentabilă. FLACARA IAŞULUI Au cuvîntul făuritorii rulmenţilor (Urmare din pag. 1 a) să verificăm maşina şi numai dacă necesită într-adevăr reparaţii, o aducem în secţie. In secţie lucrăm scule, dispozitive şi verificatoare pentru secţiile productive — a continuat discuţia Ion Anghele. Avem însă greutăţi. Nu primim un t plan cu cel puţin 15 zile mai devreme de lansarea tipului de rulmenţi, lată de ce ne grăbim. Noi trebuie să avem timp ca să studiem piesele. Mai sunt cazuri cînd desenele vin greşit întocmite sau se fac modificări pe parcurs. SDV-urile nu sunt bine păstrate. Sunt unele vechi ce mai pot fi folosite. Observ că se tinde numai spre dispozitive noi. De ce nu se trece la recondiţionarea celor vechi ? Dacă s-ar amenaja un atelier de recondiţionrea dispozitivelor ar fi foarte bine. De cine depinde buna calitate ? Ion Brîmbă, secretarul comitetului UTM pe fabrică, a ţinut să ne vorbească despre problema calităţii. — Calitatea depinde in mare măsură de ridicarea calificării muncitorilor. La noi în fabrică, în perioada anilor 1953—1959, s-au calificat circa 2.000 muncitori. Numai prin şcolile de calificare au trecut 960 de oameni, iar intre anii 1955—1959 alţi 1920 muncitori s-au calificat la locul de muncă. In prezent, la noi funcţionează 21 cursuri pentru ridicarea calificării profesionale (strungari, forjori, frezori, sculeri). 45 de maiştri urmează şcoli speciale din care 19 la cursuri de zi iar 26 la cursuri fără frecvenţă. In concluzie comitetul de partid şi comitetul UTM au dat şi citiit oatenţie deosebităcalificării muncitorilor. Rezultatele se cunosc, rulmenţii noştri sunt apreciaţi. Nu ne vom opri aici. Intre anii 1960—1965, datorită măsurilor ce se vor lua vom asigura înalta calificare a tuturor muncitorilor şi inginerilor din fabrica noastră. Mecanizare pe toată linia! Pe ştefan Dumitrescu, directorul fabricii l-am găsit în biroul său. — Pe ce vom pune accentul la primul lună ? O să vă spun. Aşa cum arată şi proiectul Directivelor, trebuie să dăm o atenţie deosebită introducerii pe scară tot mai largă a progresului tehnic, mecanizării şi automatizării producţiei. Vom trece la mecanizarea secţiei sculărie, a tratamentului termic şi a secţiei mecanic-şef. Chiar în luna iunie a acestui an, trecem la mecanizarea încărcării şi descărcării materialelor de la depozit. In planul nostru de modernizare, lucrăm la un proiect prin care vom asigura transportul rulmenţilor de la magazia de produse finite, direct in vagoane (pe bandă rulantă). Cu alte cuvinte vom extinde sistemul benzilor rulante. Ţelul nostru este să trecem la introducerea mecanizării moderne pe toată linia. Şi vom reuşi să facem acest lucru ! **** Să ne oprim aici. Desigur, dacă vom merge la alte secţii, la alte ateliere, muncitorii ne vor vorbi despre alte zeci de propuneri. Cititorul şi-a dat seama insă că făuritorii rulmenţilor au intimpinat cu entuziasm proiectul de Directive. Dar nu numai atitori au trecut deja să lupte pentru înfăptui■ rea acestor minunate perspective de înflorire a patriei noastre. Perspective largi în munca de cercetare ştiinţifică Pornind de la rezultatele tehnicii mondiale, — se spune în Proiectul de Directive ale Congresului — Institutele de cercetări chimice trebuie să dea soluţii practicei economice, în vedea fabricării materialelor plastice, a fibrelor şi firelor sintetice, îngrăşămintelor, pentru perfecţionarea procedeelor de sinteză şi polimerizare, lărgirea cercetărilor radiochimiei şi a lucrărilor fundamentale din domeniul hidrocarburilor de bază a petrochimiei. Sunt obiective concrete care constituie pentru noi, cercetătorii ştiinţifici o preţioasă călăuză, un puternic imbold. La Institutul de Chimie „Petru Poni“ al Filialei Iaşi a Academiei RPR, întreaga activitate desfăşurată pînă în prezent a fost axată atît pe probleme de cercetare cu caracter fundamental, cît şi pe probleme care prin rezultatele lor pot avea aplicaţii practice imediate. Din realizările mai deosebite ale anului 1959—1960 semnalăm, la secţia de chimie anorganică studii privind aspecte teoretice şi aplicative ale polarografiei, studii privind diferite substanţe complexe cu aplicaţii în special în chimia analitică etc. In acelaşi timp, s-au introdus metode noi şi s-au obţinut rezultate privind cro. prof. univ. ILIE MATEI membru corespondent al Academiei RPR — director al Institutului de Chimie Petru Poni“ — motografia pe hîrtie şi polarografia oscilografică. Sectorul de geochimie a studiat în continuare şi a dat rezultate preţioase privind distribuţia diferitelor macroelemente în roci şi soluri, lucrări care au o deosebită importanţă pentru studierea concentraţiei exploatabile de minereuri. De asemenea, a studiat distribuţia microelementelor din soluri, cercetări care stau în legătură directă cu dezvoltarea agriculturii şi zootehniei. In ceea ce priveşte secţia de chimie organică, s-au comunicat o serie de rezultate privind sinteza poliuretanilor, mase plastice cu posibilităţi interesante de aplicare în obţinerea unor produse cauciucoase, a unor fibre şi pentru alte aplicaţii. Se urmăreşte de asemenea stabilirea unei tehnologii noi de purificare a glucozei cu schimbători de ioni în vederea obţinerii unor produse de calitate superioară. In sectorul de macromolecule naturale, cercetările sunt axate în principal pe chimismul cancerului vegetal şi aberaţiilor lemnului, lucrare în care s-au obţinut rezultate promiţătoare, existînd perspective pentru studii de amploare privind mecanismul cancerului vegetal şi eventuala extindere a studiilor la cancerul animal. La acelaşi sector, au continuat cercetările privind monografia chimică a lemnului, cercetări ce constituie un îndrumar preţios pentru valorificarea chimică mai raţională a lemnului. Concomitent, s-a studiat celuloza din stuf privind valorificarea ei în fibre de tip viscoză. Pornind de la realizările dobîndite pînă acum în munca de cercetare ştiinţifică şi orientînd strădaniile noastre spre îndeplinirea sarcinilor ce rezultă din Proiectul de Directive ale celui de al IlI-lea Congres al PMR, vom obţine noi şi însemnate succese. Perspectivele luminoase ce ni se deschid în faţă cer să legăm cercetările fundamentale din cadrul Institutului nostru şi mai mult de problemele practice, în aşa fel ca ele să reprezinte o rezervă potenţială pentru aplicaţii viitoare. Evident că, în acelaşi timp, vom continua şi spori ajutorul tehnico-ştiinţific acordat întreprinderilor industriale din regiunea noastră şi din ţară. Printre altele considerăm necesar să fie studiate noi tehnici de lucru moderne pentru analizele rapide ale amestecurilor complexe de substanţe. Vom extinde studiile de geochimie care, aşa cum arată Proiectul de Directive ale cehii de al IlI-lea Congres, au o considerabilă însemnătate în cercetarea de viitor a surselor de minerale utile. Pentru prima dată în ţara noastră vor fi abordate o serie de probleme specifice de biogeochimie, probleme ce au o mare importanţă în dezvoltarea agriculturii şi creşterea animalelor. Se va întreprinde apoi studiul proceselor fizico-chimice ce au loc la formarea mineralelor utile din soluţii. Ţinînd seama de dezvoltarea pe care o va lua în ţara noastră, între anii 1960—1965 industria de mase plastice, vom extinde studiile privind poliuretanii şi alte mase plastice şi fibre artificiale. înfiinţarea, după cum s-a preconizat, a unei secţii independente de macromolecule va fi de un real folos. Aici urmează să se concentreze cercetările amintite mai sus, după cum urmează să fie reluate şi extinse, avînd în vedere sarcinile ce rezultă cu privire la dezvoltarea industriei de celuloză şi hîrtie, cercetările referitoare la chimia celulozei şi a diferiţilor derivaţi celulozici. In cursul acestui an, se vor lărgi atît prin studii fundamentale cît şi de aplicaţii, cercetările privind tehnica schimbătorilor de ioni, care deschid perspective interesante de aplicare în multe domenii (industria zahărului, epurarea apelor, recuperarea diferitelor metale din soluţii, etc.) Tot în acest an, va fi dat în folosinţă laboratorul de radio chimie în care, cu ajutorul atomilor marcaţi, vor fi rezolvate o serie de probleme ridicate de diferite colective din Institut. Acestea sunt numai cîteva din obiectivele cu care Institutul de Chimie „Petru Poni“ se înscrie în rîndurile celor ce vor munci pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de luminosul Proiect de Directive ale Congresului al III- lea al partidului nostru. Folosind din plin condiţiile bune de muncă, fără precedent, create astăzi oamenilor de ştiinţă din ţara noastră, vom depune eforturi sporite pentru construirea socialismului în scumpa noastră patrie — Republica Populară Borfiană. - pag. 8-a SPORT ____ Campionatul regional de fotbal Penicilina Iaşi pe primul loc în seria a il-a E greu să descrii bucuria suporterilor Penicilinei la sfîrşitul jocului de duminică cu ETACS Bîrlad, a acelor suporteri care, neţinînd seama de vremea nefavorabilă (ploaie şi vînt), şi-au susţinut tot timpul echipa favorită. Meciul, foarte important pentru Penicilina (numai cîştigînd şi, în plus, fără să primească mai mult de un gol, putea trece pe primul loc) s-a încheiat — după un joc dinamic, interesant — cu un scor care a întrecut orice aşteptări, 4—0 (1—0) în favoarea Penicilinei. In ciuda „mizei“ mari a jocului, a importanţei lui pentru situaţia în clasament, (în caz de victorie sau meci egal, ETACS trecea pe locul IV) meciul a avut o desfăşurare normală, jucătorii disputîndu-şi cu deosebită ardoare şansele, în ciuda terenului impropriu care a împiedicat controlul balonului. In prima parte a întîlnirii, am asistat la un joc egal, în care oaspeţii s-au apărat calm şi organizat şi, în plus, au iniţiat dese contraatacuri periculoase la poarta apărată de Zingher (Penicilina). Abia spre sfîrşitul reprizei, ieşenii îşi impun superioritatea, obligîndu-i pe oaspeţi să se apere supranumeric. In această perioadă, ei deschid scorul prin Cărare (min. 35) la o învălmăşeală în faţa porţii ETACS- ului. In repriza a II-a oaspeţii încep „tare“ hotărîţi să egaleze, dar atacurile lor canalizate — în general — spre extrema dreaptă Duduc, au fost anihilate de apărarea ieșeană. Superioritatea Penicilinei nu întîrzie să-și spună cuvîntul și, în min. 65, Diminescu transformă impecabil o lovitură de la 16 re, în urma unui fault, ridicînd scorul la 2—0 în favoarea echipei sale. Cu aceasta meciul a fost jucat, pe teren, existînd de acum încolo o singură echipă: Penicilina. Pînă la sfîrșitul jocului Lazăr și Harasha mai înscriu de două ori, pecetluind scorul la 4—0. Fotbaliștii ambelor echipe au muncit extrem de mult în acest joc, contribuind astfel la realizarea unei partide spectaculoase pentru care merită toate felicitările. Victoria Penicilinei este pe deplin meritată, la realizarea ei contribuind din plin întreaga echipă şi, în special, Diminescu, Stoian şi Găpraru. De la învinşi am remarcat în primul rînd pe portarul Iorgu (care a apărat excepţional), Pascu şi Duduci. Autoritar arbitrajul lui G. Alexandru (^a?i)« GH. VASILIU coresp CITITORII SEZISEAZA : 9 stelle cere unui rein defect. De pildă, pe ziua de 26 mai a.c. autobuzul nr. 50181 a rămas în pană timp de aproape o oră şi jumătate şi, pînă să vină alt autobuz pentru a asigura transportul călătorilor, salariaţii instituţiilor din această parte a oraşului au fost nevoiţi să circule pe jos prin ploaie. Oare această situaţie va mai dura mult ? Consider că a sosit timpii ca organele în drept să ia măsurile corespunzătoare pentru îmbunătăţirea circulaţiei pe străzile arătate mai sus ca şi pe traseu amintit. TILIC VALENTINA activistă de partid Năravuri vechi Abundenţa de produse animale puse la dispoziţia consumatorilor în unităţile comerciale de desfacere ♦ din oraşul nostru constituie rezul- 4 tatul preocupării permanente a organelor de partid şi de stat pentru a crea oamenilor muncii condiţii din ce în ce mai bune de trai. Din 4 păcate însă se mai observă pe at locuri şi atitudini care nu se ală-4tură eforturilor ce se fac în această direcţie. Un astfel de exemplu ni-l oferă şi măcelarul Feraru Gheorghe de la o unitate de desfacere a cărnii din Piaţa Halei, a cărui atitudine faţă de consumatori este de-a dreptul jignitoare. 4 Este suficient ca un cumpărător, ♦ dar mai ales o cumpărătoare, să facă o observaţie cît de neînsemnată sau să-şi exprime dorinţa de a primi cantitatea de carne pro♦ porţională cu cantitatea de os, că 4 măcelarul Feraru Gheorghe îi a♦runcă banii pe tejghea. Aceasta însă nu-l opreşte pe acelaşi măcelar să pună deoparte pachete cu carne pe alese şi să facă semn anumitor persoane din mulţimea cumpărătorilor de a veni să-şi ridice pachetul. Un astfel de caz a avut loc la data de 29 mai a.c. ora 9,05. De subliniat că tov. Filip G., responsabilul unităţilor de măcelărie din Piaţa Halei i-a atras de nenumărate ori atenţia de a lua exemplu de la ceilalţi lucrători ca Ştefănescu Corbeliu sau Josef Şaia a căror atitudine civilizată atrage cumpărătorii spre unităţile în care ei lucrează. Străduinţa responsabilului s-a dovedit tară folos. De aceea noi ne adresăm secţiei co- 4 merciale a sfatului popular orăşe- * nesc laşi de a lua măsuri trăgînd cu severitate la răspundere pe vinovat. 4 UN GRUP DE GOSPODINEI DIN ORAŞUL IAŞI Spicuiri din programul de: 1 IUNIE 1960 PROGRAMUL I La orele : 5, 6, 7, 8, 13,5, 17, 20, 22, 23,52 , radiojurnale şi buletine de ştiri ; 11.03 Cîntece de pace şi prietenie ; 12.00 Versuri închinate copiilor ; 13.05 Concert de muzică populară romînească pentru oamenii muncii aflaţi la odihnă ; 14.00 Mama şi copilul în creaţia de cîntece a compozitorilor noştri ; 14.20 Suita simfonică „Zile de vacanţă“ - Scene din viaţa copiilor de Laurenţiu Profeta ; it.ic Muzică populară din diferite regiuni ale ţării ; 15.45 Fragmente din opera „Hansel şi Gretl“ de Humperdinck ; 16.15 Vorbeşte Moscova ; 16.45 Muzică uşoară ; 17.30 In slujba patriei ; 18.00 Cîntece interpretate de formaţii artistice de amatori; 18.30 Inovatori şi inovaţii ; 19.05 Montajul; Ţară nouă - oameni noi (reluare) ; 19.35 Muzică de estradă ; 21.15 Juinalul satelor; 21.45 Cinci cîntece din ciclul „Camera copiilor“ de Musorgski ; 22.30 Album de melodii de muzică uşoară ; 23.00 Concert simfonic. PROGRAMUL II La orele : 14, 16 18, 21, 2t radiojurnale şi buletine de ştiri ; 14.30 „Viaţa nouă a satului“, program de cîntece şi jocuri ; 15.00 Din viaţa de concert a Capitalei ; 15.30 Muzică uşoară ; 16.11 „Mulţumim din inimă partidului“, emisiune de cîntece pioniereşti ; 16.50 Curs de limba rusă ; 17.20 „Pentru fericirea poporului“ Pagini literare închinate luptei Partidului în anii ilegalităţii ; 17.35 Muzică distractivă pentru cei mici ; 17.5a Răspundem ascultătorilor ; 18.40 Cintecul săptămînii : „Te cint, partid“, de Mircea Neagu, versuri de Traian Iancu ; 19.3a Muzică uşoară ; 20.30 Seară literară dedicată colectivului Şantierului Naval Galaţi ; 20.45 Din cintecele ţărănimii noastre muncitoare ; 21.10 Anul olimpic 1960 ; 21.20 Estrada melodiilor ; 22.30 Moment poetic : Walt Whitman ; 22.35 Fragmente din opera „Tannhauser“ de Wagner ; 23.15-24.00 Concert de muzică ușoară. TELEVIZIUNE 16.00 Emisiune pentru cluburile din întreprinderi. RADIO IAȘI pe 285 m, lungime de intra orele 18 — 19,30 — Proiectul de Directive ale celui de al 111-lea Congres al PMR, imbold in Construcţia socialistă. — Feroviarii în întrecere — reportaj de la Depoul CFR — Bacău — Ne scriu corespondenţii voluntari din industrie. — Carnetul zilei — Muzică de estradă — Album cultural. din film pe săptămînă — Vitrina cu cărţi — Cîntec de la Băceşti — reportaj — Galeides* cop * — Concert simfonic popular —OOO— SPECTACOLE OPERA DE STAT, ora 19,333) „Carmen“. TEATRUL EVREIESC DE STAT. „A. GOLDFADEN“, ora 20,30, îngrădina Pomul Verde premiera „Muşi chetarii Măgăriei sah“, spectacol în limba romina. CINEMATOGRAFE MAXIM GORKI: Valurile Dunării; ILIE PINTILIE: Părinţi şi copii; CA'MINLL CULTURAL „ILIE PINTLIE"; 30.V.—1 .VI. Stan şi Bran studenţi la Oxford; 2. VI. — 5.VI. Fete de aceeaşi vîrstă; CĂMINUL CULTU- RAL „ION CREANGA": 30.V.-1. VI De partea cealaltă. 2. VI. — 5.VI. Cartea junglei; ATELIERELE CFR „ILIE Pintilie“: 31. V. — 5. VI. Secretul chirului. ■—OOo—* .44 4 4 4 4 4 14-44,44 4 44 4 44-44 4 Timpul probabil din JVI. 1960 Vremea în general frumoasă cu ceasul senin pînă la noros. Local se vor semnala averse de ploaie. Vînt slab pîna la potrivit din sectorul nordic. Tem-' peratura ușor variabilă, va fi cuprinsă noaptea între 8 și 15 grade, iar ziua între 23-27 grade.