Flacăra Iaşului, iunie 1960 (Anul 16, nr. 4274-4299)

1960-06-26 / nr. 4296

r Nr. 4296 /LABARA­I­A ? n­L­ü­l Congresul al ill-lea al ParlldolDl Plonciíoresc Romín Cuvîntarea tovarăşului Petre Borilă (Urmare din pag. 2­ a) sfaturilor populare, mobilizaţi de ori­ganizaţiile de partid, nu-şi vor­ pre-­­cupeţi eforturile pentru a duce la în­deplinire sarcinile prevăzute în rapor­tul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, a­­sigurînd darea la timp în folosinţă a tuturor obiectivelor, îmbunătăţirea ca­lităţii lucrărilor şi reducerea costului acestora. Tovarăşi, Crearea celui mai înalt nivel de trai­ din lume constituie o sarcină no­bilă pe care numai ţările socialiste şi-o pot asuma. In atingerea acestui scop, aşa cum se arată în raport, s-au creat condiţii ca în următorii 15 ani să fie rezolva­tă una din cele mai complexe proble­me care ne stă în faţă: lichidarea si­tuaţiei grele în problema locuinţelor. Politica de industrializare socialistă a creat treptat resursele pentru îmbu­nătăţirea condiţiilor de locuit, reali­zările obţinute în dezvoltarea econo­miei dînd posibilitatea să se treacă la măsuri cu caracter mult mai larg în acest domeniu, măsuri hotărîte de că­tre plenarele C.O. al PMR din noiem­brie 1958 şi iulie 1959. Acţiunea energică, întreprinsă în ultimii ani de către partid pentru re­ducerea costului locuinţelor, a dus la scăderea costului acestora cu 30 la sută în ultimii doi ani, ceea ce a per­mis să se construiască cu 16.000 a­­partamente mai mult decît s-a prevă­zut în Directivele Congresului al II- lea al Partidului Muncitoresc Român. Pentru o cît mai bună folosire a fondurilor destinate construcţiilor de locuinţe, s-au elaborat norme obliga­torii privind confortul şi înzestrarea locuinţelor, preţuri plafon ale acestora, ceea ce a dus la îmbunătăţirea con­diţiilor de locuit şi la creşterea nu­mărului de apartamente date în folo­sinţă. Normele vor fi treptat îmbună­tăţite, urmărindu-se ridicarea în con­tinuare a gradului de confort. In ceea ce priveşte condiţiile de lo­cuit din mediul rural, pînă şi econo­miştii burghezi au fost nevoiţi să le re­cunoască drept dezastruoase. Astfel în Enciclopedia Romîniei din 1943 se a­­rată că „din 3.078.820 locuinţe rurale, un milion sînt case de pămînt, iar 100.000 bordee (adică îngropate în pă­mînt). Din cele trei milioane locuinţe, 600.000 au simple bucăţi de geam fixate în pereţi, iar 800.000 sunt acope­­rite cu trestie sau paie şi, în fine, două milioane nu au podea“ (volumul III pag. 2*224). Schimbările radicale intervenite în viaţa satului, analizate sub toate aspec­tele în raportul prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, s-au reflectat pu­ternic şi în domeniul situaţiei locuin­­ţelor prin construirea în perioada 1951 1959 a peste 530 mii locuinţe. Pentru a asigura volumul de con­strucţii necesar rezolvării problemei locuinţelor la oraşe, ritmul de creştere al acestuia va urma o linie ascenden­tă, ajungînd ca în anul 1965 să con­­struim 65—70.000 apartamente, atît cît s-a construit în întreaga perioadă, 1954-1959. Pînă în 1970 vom ajunge la un volum de construcţii anual de 100.000-120.000 apartamente, adică e­­chivalent a trei oraşe de mărimea Clu­jului. Odată cu locuinţele, se va construi o vastă reţea de magazine şi unităţi de alimentaţie publică, de clădiri social, culturale, vor fi amenajate parcuri şi grădini; se vor realiza importante lu­crări edilitare, de transport, iluminat public, intr-un cuvînt ceea ce este ne­cesar pentru un ridicat nivel de trai. La acest volum al construcţiilor, în fapt, apare şi se dezvoltă la noi în ţară o ramură nouă, cu caracter mult mai complex din toate punctele de vedere, construcţia de oraşe. Ca parte integrantă a planului eco­­nomiei naţionale, construcţia de oraşe, potrivit indicaţiilor conducerii partidu­­lui, trebuie să se desfăşoare pe baza planului general de dezvoltare a fiecă­rui oraş, care să cuprindă toate as­pectele economice, social-culturale, îm­­binate astfel incit să se asigure locui­­torilor condiţii optime de muncă, de odihnă, de circulaţie, de viaţă socială complexă. Cu toate realizările de pînă acum, mersul lucrărilor de sistematizare nu este încă la nivelul cerut de ritmul în care se vor desfăşura construcţiile în anii viitori. Planul de şase ani şi pro­gramul de dezvoltare a economiei na­­ţionale dau posibilitatea stabilirii pro­filurilor economice ale regiunilor, raioa­nelor şi oraşelor care să constituie te­­meiul lucrărilor de sistematizare. Indicaţiile date de conducerea parti­dului nostru pentru întocmirea planu­rilor de sistematizare a unor oraşe au o deosebită însemnătate principială, ele urmînd să constituie şi în viitor o că­lăuză în rezolvarea problemelor com­plexe ale construcţiei de oraşe. Planurile şi schiţele de sistematizare vor delimita zona construită a oraşului folosind condiţiile naturale ale acestuia, conducîndu-se după principiul economi­­sirii atît a teritoriului urban cît şi a terenurilor agricole, zona preorăşeneas­că ca parte integrantă a oraşului va fi in­clusă în sistematizare, în vederea folo­sirii ei ca zonă de vegetaţie necesară împrospătării aerului, pentru odihnă şi recreaţie. Delimitarea zonelor orăşe­neşti industriale, de locuit, centrul ad­ministrativ, cultural, arterele de circu­­laţie, zonele verzi şi altele — va asi­gura fiecărei zone cele mai bune con­diţii de funcţionare şi totodată cele mai lesnicioase legături pentru obţinerea ansamblului unitar de viaţă complexă a oraşului. Amplasarea clădirilor industriale, a blocurilor de locuinţe şi clădirilor so­cial-culturale şi, în genere, acele lu­crări care prin caracterul lor afectează sistematizarea şi urbanismul necesită studii aprofundate din care să rezulte cele mai bune soluţii. De aceea con­ducerea partidului a stabilit ca aceste probleme să fie discutate de colective de specialişti, de către comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare, de către comitetele locale de partid, să fie sup­ri­se avizării organelor centrale de stat, iar cele mai importante aprobării con­ducerii de partid şi de stat. Trăsăturile fundamentale ale oraşu­lui socialist se reflectă tot mai mult în percepţia nouă a ansamblului urban, în ridicarea nivelului lui de dotare şi deser­vire, redînd în mod viu scopul principal urmărit în activitatea de sistematizare, satisfacerea crescîndă a necesităţilor de trai material şi cultural ale poporului. Ridicarea confortului locuinţelor cere o mai mare atenţie faţă de calitatea şi aspectul tapetelor, pardoselilor, tîmplă­­riei, obiectelor sanitare, mobilierului, stofelor decorative, perdelelor, a lămpi­lor, aparatajului electric, a feroneriei. Fabricile de mobilă vor produce în cantităţi mereu mai mari mobilierul co­respunzător, practic, estetic şi de bună calitate, necesar înzestrării noilor lo­cuinţe, folosind larg noile materiale ale industriei: plăci aglomerate, fibrolem­­noase, mase plastice, aluminiu. Pentru îndeplinirea sarcinilor puse de partid în domeniul construcţiei de locuinţe este necesar ca G.S.C.A.S. sa înlăture lipsurile din activitatea sa, să adopte un stil de muncă mai opera­­tiv, să fie mai energic în exercitarea a­­tribuţiilor ce le are în domeniul îndru­mării şi controlului activităţii de pro­iectare, execuţie, pregătirea cadrelor şi să-şi îmbunătăţească activitatea în do­meniul avizării proiectelor. O condiţie hotărîtoare pentru rezol­varea problemelor de proiectare, siste­matizare şi execuţie o constituie pre­gătirea corespunzătoare şi mărirea nu­mărului de cadre de muncitori, con­structori, de ingineri şi arhitecţi. Organizarea de expoziţii, cu proiecte de construcţii şi sistematizare, cu ma­chete de apartamente în mărime natu­rală, mobilate, avînd dotările cores­punzătoare, a dat rezultate pozitive. Antrenarea unor mase tot mai largi de cetăţeni la discutarea proiectelor de locuinţe, de cartiere şi oraşe, are un însemnat efect educativ, contribuind ca fiecare cetăţean să devină un partici­pant activ la opera de reconstrucţie şi înfrumuseţare a oraşului său. Tovarăşi, Sîntem deplin convinşi că, însufleţiţi de sarcinile puse de Congres, de pers­pectivele măreţe ale dezvoltării viitoare a ţării, muncitorii constructori, ingine­rii, proiectanţii, arhitecţii, sub conduce­­rea organizaţiilor de partid, vor ridica realizările lor la un astfel de nivel în­­cît să cîştige atît buna apreciere a ce­lor care azi construiesc socialismul, cît şi admiraţia generaţiilor de mîine. Prin munca entuziastă a poporului, oraşele patriei vor deveni, în cursul a­­nilor desăvîrşirii construcţiei socialis­mului, modele de urbanism în care vor fi asigurate cele mai bune condiţii de muncă şi trai celor ce muncesc, crea­torii şi stăpînii bogăţiilor ţării, a tot ce face viaţa mai bogată, mai fru­moasă. înfăptuirea socialismului constituie opera maselor muncitoare eliberate de exploatare, conduse de partid. Poporul nostru vede în partid pe conducătorul său încercat, care de patru decenii stă în fruntea luptei pentru înfăptuirea nă­zuințelor sale cele mai scumpe, pentru înflorirea patriei. Avem un partid pu­­ternic, sudat printr-o unitate și costiu­ne indisolubilă a rîndurilor sale, legat trainic prin mii de fire de mase, ur­mat cu încredere de întregul popor. Partidul Muncitoresc Român conduce poporul spre noi succese pentru înd­plinirea sarcinilor puse de Congres: de­­săvîrșirea construirii socialismului, pregătirea condiţiilor de trecere la co­munism. înfăptuind marele program al pros­perităţii ţării, elaborat de partid, oame­nii muncii vor înscrie o nouă pagină de aur în istoria glorioasă a luptei pentru victoria socialismului şi exnu­­nismului în țara noastră ! Cuvîntarea tovarăşului Dumitru Gheorghiu Raportul Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Român prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej înfăţişează tabloul marilor realizări obţinute sub conducerea partidului de poporul nostru în perioada care a tre­cut de la cel de-al lloea Congres, pre­cum şi măreţele perspective de viitor. Raportul ilustrează grija permanentă a partidului nostru pentru dezvoltarea ar­monioasă a economiei ţării, pentru în­florrea tuturor regiunilor care în tre­cut erau slab dezvoltate şi ţinute în neagră sărăcie de regimul burghezo­­moşieresc. Intre anii 1950—1958 volumul pro­ducţiei globale industriale în regiunea Iaşi a crescut de peste patru ori. Au fost rezolvate cîteva probleme impor­tante privind dezvoltarea economică a regiuni, cum sunt: asigurarea energiei electrice prin racordarea oraşelor Iaşi, Bîrlad şi Paşcani la reţeaua naţională de înaltă tensiune şi construirea con­ductei de aducţiune a apei de la Prut In continuare vorbitorul a arătat rea­lizările obţinute de oamenii muncii din industrie şi agricultură în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Con­gresul al II-lea. In anul 1959 produc­ţia globală industrială a crescut cu 66,7 la sută faţă de anul 1955. Produc­tivitatea muncii în industrie a sporit în această perioadă cu 62,9 la sută, iar preţul de cost a scăzut an de an. In anul 1959 economiile la costurile de producţie s-au ridicat la 60.000.000 lei Ca urmare a succeselor obţinute în întreaga ţară în sporirea producţiei, creşterea productivităţii muncii şi redu­cerea preţului de cost, s-a îmbunătăţit simţitor nivelul de trai material şi cul­tural al oamenilor muncii. In regiunea noastră cîştigul mediu a crescut în 1959 cu 57,9 la sută faţă de 1955. Cu prilejul dezbaterii proiectului de Directive ale Congresului al III-lea al PMR, muncitorii, ţăranii muncitori, oa­menii de ştiinţă şi cultură din regiunea Iaşi şi-au manifestat dragostea şi re­cunoştinţa faţă de conducerea partidu­lui pentru minunatele perspective puse în faţa întregului popor privind dez­voltarea economiei naţionale, pentru ridicarea industrială a regiunii noas­tre în următorii ani. Ei s-au angajat să dea în anul 1960 economii în valoare de peste 65.000.000 lei, să lupte cu avînt sub conducerea organizaţiilor de partid, pentru în­făptuirea măreţului program al desă­vîrşirii construcţiei socialiste în patria noastră. In continuare vorbitorul s-a referit la unele probleme ale agriculturii, sub­liniind că transformările de însemnă­tate istorică care s-au petrecut în a­­gricultura ţării noastre în perioada care a trecut de la Congresul al II- lea al partidului, confirmă justeţea politicii partidului nostru în aplicarea creatoare a genialului plan cooperatist al lui Lenin. Realizări importante în transformarea socialistă a agriculturii au fost obţi­nute şi în regiunea Iaşi, a spus tov. Dumitru Gheorghiu. Ca urmare a dez­voltării bazei tehnico-materiale, a în­tăririi economico-organizatorice a uni­tăţilor socialiste din agricultură, a desfăşurării unei munci politice de masă bazată pe fapte, respectîndu-se cu stricteţe principiul liberului consim­­ţămînt, organizaţia regională de partid Iaşi raportează Congresului partidului că sarcina trasată de Congresul al II-lea al PMR în domeniul agriculturii a fost realizată. De la 6,7 la sută din suprafaţa agricolă şi 8,7 la sută din totalul familiilor de ţărani muncitori cît era sectorul socialist-cooperatist în 1955, s-a ajuns la 85 la sută din su­prafaţa agricolă şi 93 la sută din nu­mărul total al familiilor ţărăneşti. In prezent sectorul socialist din agricul­tura regiunii Iaşi reprezintă 88,5 la sută din suprafaţa agricolă. Subliniind că cel mai bun îndemn pentru atragerea ţărănimii pe calea socialismului sunt faptele unităţilor a­­gricole socialiste existente, vorbitorul a arătat că gospodăriile agricole co­lective din regiune au realizat o creş­tere însemnată a producţiei vegetale şi animale. Numai în anul 1959 faţă de 1958 producţia de grîu a crescut în gospodăriile agricole colective în me­die cu 230 kg. grîu la hectar. Proprie­tatea obştească a gospodăriilor colec­tive se dezvoltă an de an. Fondul de bază a ajuns în 1959 la 66.062.527 lei faţă de 14.366.288 lei în 1955. In continuare, vorbitorul a spus că pe baza dezvoltării producţiei vegetale, organizaţia regională de partid a a­­cumulat o anumită experienţă privind dezvoltarea sectorului zootehnic Pe baza sporirii producţiei agricole, a întăririi economice şi organizatorice a gospodăriilor agricole colective şi a întovărăşirilor agricole a crescut nive­lul de trai al ţărănimii muncitoare. Gospodăriile agricole colective şi în­tovărăşirile agricole au vîndut statu­lui cantităţi sporite de produse vege­tale şi animale. In 1959 faţă de 1956 s-a vîndut statului cu 29 la sută mai mult grîu, cu 70 la sută mai mult po­rumb şi cu 96 la sută mai multă floa­rea soarelui. De asemenea, la carne s-a contractat şi livrat statului mai mult cu 24 la sută, la lapte de vacă cu 87 la sută şi la lină cu 35 la sută. La realizarea succeselor obţinute în transformarea socialistă a agriculturii un rol însemnat l-au avut gospodă­riile agricole de stat. Ca rezultat al aplicării în viaţă a hotărîrii Comite­tului Central şi a Consiliului de Mi­niştri cu privire la îmbunătăţirea mun­cii în GAS, organizaţiile de partid din GAS se ocupă mai competent de pro­blemele economice, ceea ce a dus la sporirea simţitoare a producţiei totale şi producţiei marfă. In anul 1960 gos­podăriile agricole de stat din regiunea noastră vor livra statului cu 9.000 tone grîu, cu circa 30.000 tone porumb mai mult faţă de 1959. Rezultatele obţinute în agricultură ar fi putut fi şi mai însemnate dacă noi am fi muncit cu mai multă ho­­tărîre pentru lichidarea unor lipsuri, încă mai sînt unele organizaţii de partid care se preocupă slab de mo­bilizarea oamenilor muncii din agri­cultură în acţiunea de fertilizare a so­lului şi în aplicarea regulilor agroteh­nice. Din această cauză, la unele GAS-uri, gospodării agricole colective şi în­tovărăşiri se obţin încă producţii mici la hectar, sub nivelul posibilităţilor e­­xistente în regiune. Deşi combaterea e­­roziunii solului constituie o problemă de mare importanţă pentru sporirea producţiei în agricultura regiunii, con­siderăm că am făcut foarte puţin în această direcţie. In unităţile agricole socialiste din re­giune avem încă lipsuri serioase în privinţa creşterii cadrelor calificate la nivelul necesităţilor,­ iar un număr în­semnat de ingineri agronomi şi zo­­otehnişti nu lucrează direct în unită­ţile socialiste. Relevînd că în regiune mai dăinuie o serie de lipsuri în domeniul creş­terii animalelor, vorbitorul a arătat că principala cauză constă în slaba preo­cupare care a existat pentru asigura­rea unei baze furajere corespunzătoa­re. Porumbul siloz n-a constituit fura­jul de bază în hrana animalelor, iar pășunile au încă o slabă productivitate. Cu ajutorul primit din partea CC al PMR, Comitetul regional de partid Iași a analizat cauzele acestor lipsuri şi a luat măsuri pentru îmbunătăţirea conducerii concrete de către organizaţi­ile de partid a muncii în agricultură. Comitetul regional de partid studi­ind perspectiva dezvoltării agriculturii în următorii ani, în lumina proiectu­lui de Directive ale celui de al III-lea Congres al PMR a ajuns la concluzia că sarcinile trasate pot fi îndeplinite înainte de termen. In continuare vorbitorul a arătat o serie de măsuri luate în regiune pentru îndeplinirea acestor sarcini şi a făcut în această privinţă unele propuneri. Organizaţia regională de partid Iaşi — a spus în încheiere vorbitorul — asigură Congresul partidului că va lupta pentru mobilizarea tuturor oame­nilor muncii din regiune în vederea traducerii în viaţă a măreţului program al desăvîrşirii construcţiei socialiste în ţara noastră. Ne angajăm să luptăm cu fermitate pentru îndeplinirea şi de­păşirea sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al PMR. Utilaj nou De curînd, la întreprinderea poli­grafică Iaşi prin intrarea în funcţie a noii maşini de fasetat şi frezat, se îmbunătăţeşte radical calitatea clişe­elor de la secţia zincografie. Tot aici creşte mult şi productivitatea muncii, datorită faptului că operaţiile sunt a­­cum mecanizate. Tot în secţia zincografie a intrat în funcţie şi un circular metalic, confec­ţionat din resurse interne de către toţi muncitorii secţiei de întreţinere. ing. S. SAFIR corespondent f—oOo— Toată atenţia lucrărilor de Întreţinere a culturilor In săptămîna ce a trecut, oamenii muncii de pe ogoare au continuat cu mai m­ultă intensitate lucrările de în­treţinere a culturilor. In multe uni­tăţi agricole socialiste şi cooperatiste s-a trecut chiar la praşila a Ill-a, care s-a executat pe o suprafaţă de peste 5.800 ha. Cu toate acestea, din situaţiile o­­perative comunicate de comitetele e­­xecutive ale sfaturilor populare raio­nale şi din constatările de pe teren reiese că principalele lucrări agricole din campania de întreţinere a culturi­lor în unele raioane sunt rămase în urmă. Astfel, praşila a II-a la porumb pentru boabe s-a executat doar într-un procent de 55,4 la sută, mai avansate fiind raioanele Tg. Frumos cu 90,3 la sută, iar cu slabe realizări raioanele Huşi 41,9 la sută, Iaşi 43,9 la sută şi Vaslui cu 44, 1 la sută. In ceea ce priveşte praşila a ll-a la porumbul pentru siloz, reiese că aceasta s-a e­­fectuat într-un procent de 51,9 la sută, pe întreaga regiune. Mai avansate sunt raioanele Tg. Frumos 74 la­ sută, Hîr­­lău 57,7 la sută, Paşcani 57,4 la sută, iar rămas în urmă este raionul Huşi 28,9 la sută. Cit priveşte întreţinerea culturilor de cartofi, sfecla de zahăr şi floarea soarelui, lucrările se desfăşoară mai intens. Astfel la cultura de cartofi au terminat praşila a II-a toate raioane­le, cu excepţia raionului Huşi care a realizat 95,5 la sută. La cultura de sfeclă de zahăr s-a făcut praşila a II-a pe întreaga regiune într-un pro­cent de 90,6 la sută, rezultate mai bune înregistrîndu-se în raioanele Tg. Fru­mos şi Hîrlău cu 98,7 la sută, Bîrlad 97,1 la­ sută. Rămase în urmă sînt ra­ioanele Vaslui 75,8 la sută şi Iaşi cu 82,5 la sută. Se semnalează o slabă preocupare in ce priveşte prăşitul mecanic în spe­cial de către SMT Paşcani, Jugani, Gura Idrici, Codăeşti şi mai ales SMT Tg Frumos. Din informările primite rezultă că în multe raioane, mai ales în cele din sudul regiunii, grînele au început să se apropie de faza de coacere. Faţă de această situaţie, organele de par­tid şi de stat au datoria de a mobiliza toate forţele pentru a urgenta lucrări­le de întreţinere a culturilor în aşa fel îneît campania de recoltare şi tre­­ieriş să ne găsească cu praştiele e­­xecutate pe toate suprafeţele. 1—oOo—1 Conferinţa Sub auspiciile Filialei Iaşi a Socie­tăţii pentru răspândirea ştiinţei şi cul­turii, mîine, la ora 18:30, va avea loc în sala Casei prieteniei româno-sovieti­­ce ARLUS din str. Păcurari nr. 2 con­ferinţa „Ştiinţa şi tehnica în slujba construirii socialismului“. Va vorbi conf. univ. Teodora Luchian — candi­dat în ştiințe fizico-matematice. După conferință va rula un film artistic. rJ JÍ IH 1U î»*g. »-« Bd­erea expoziţiei­­ marale didactice şi produşi­ finite In zilele de 24 şi 25 iunie, la Iaşi au avut loc lucrările de analiză a muncii cercurilor pedagogice din şcolile profe­sionale şi tehnice din regiunea Iaşi P® anul şcolar 1959—1960. Cu acest prilej Secţia Iaşi a Cabine­tului metodic Bucureşti a organizat şi o expoziţie de materiale didactice şi produ­se finite ale elevilor din şcolile elementare, medii, profesionale şi teh­nice din regiunea noastră. Ieri dimineaţă, în holul Palatului Culturii, a avut loc deschiderea ex­poziţiei. Sînt prezentate lucrări execu­tate de elevii Şcolii de meserii şi pro­­fesionale de construcţii, Grupului şcolar petrol — chimie, Şcolii profesio­nale de ucenici — Depoul CFR, Grupului şcolar agricol, Şcolii profesio­nale de ucenici a fabricii de rulmenţi din Bîrlad, Şcolii profesionale de me­canici agricoli Huşi, Centrului şcolar agricol Vaslui, şcolilor elementare şi medii din Iaşi, etc. Expoziţia va fi deschisă pînă la 18 iulie, a.c. IN CLIŞEU: Un aspect din expoziţie. FOTO G. Paul Primii paşi spre tainele meseriei Hala mare a secţiei strungărie din cadrul Atelierelor de reparat material rulant CFR „Hie Pintilie“ era scăl­dată, în ziua aceea, în razele luminoa­se ale soarelui, care se reflectau în strălucirea metalică a maşinilor. De cîtva timp, interio­rul halei a luat o altă înfăţişare. — Parcă au răsărit nişte flori, îmi zise Gheorghe Zofa, secretarul orga­nizaţiei PMR a secţiei strungărie. Erau elevii claselor a IX-a ale unor şcoli medii din oraşul nostru. Harnicii strungari privesc cu dragoste spre a­­ceste mlădiţe, le călăuzesc paşii, pri­mii paşi spre tainele meseriei, spre viaţă, spre viaţa nouă constructivă. Muncitorii răspund cu grijă nenumăratelor întrebări ale tinerilor practicanţi. Comunistul Emil Budeanu priveşte cu atenţie cum Rodica Prisăcaru, de la Şcoala medie nr. 2, execută un pi­nion scarat, necesar reparării unei freze. „Frezoarea“ e sigură de realizarea ei, mai ales cînd alături te privesc ochii grijulii ai unui meseriaş încercat. La altă maşină, absolventul şcolii profesionale CFR „Ilie Pintilie“, ute­­mistul Constantin Benghiuc, mai a­­propiat de vîrsta practicanţilor, expli­că cu multă dragoste părţile compo­nente ale strungului, procesul de lucru, cuţitele şi modul de tăiere rapidă a metalelor, etc., iar Victor Ţopîrlan, de la Şcoala medie nr. 5, îi soarbe par­că cuvintele. — E unul dintre cei mai buni prac­ticanţi. A executat pînă acum piese foarte bune, îmi zise Gh. Zota. La fel şi Aurica Nichifor, Fănică Olăreanu, Rodica Ionescu, Rodica Pri­săcaru, Viorica Levinschi, Mariana Gheorghiescu, Alex. Boţoi şi mu­lţi alţii. Ei ascultă cu atenţie indicaţiile mese­riaşilor Const. Botez, Mircea Cons­­tantinescu, Vasile Rotaru, Neculai Ia­­noş, Spiridon Savin — toţi comunişti. Primele piese lucrate de elevi cons­tituie cea mai mare bucurie pentru ei.­ Cu cît drag le trec din mînă în mînă, le arată şi altora! Ochii sînt plini de mulţumire şi bucurie. — Strungar mă faci spuse cu voce tare utemistul Victor Topîrlan. E mi­nunată meseria aceasta. Și rostind aceste vorbe, lasă gîn* __________ durile să-i zboare că­tre viitorul cînd va deveni ceea ce dorește. Sirena a sunat pre­g­­ lung anunțînd pauza.­ — Ce rău îmi pare, Mariana, că trebuie să pleci ! — Și mie. Abia aștept ziua de mîi­ne să mă reîntorc din nou aici. Discuţii asemănătoare se duceau la­ fiecare maşină. Dragostea cu care au fost înconjuraţi de muncitori, interesul meseriei i-au captivat. Ar fi vrut să lucreze continuu, să contribuie şi ei la realizarea planului secţiei. Cum să nu iubeşti asemenea copii, flori de aur ale patriei noastre dragii GORNELIU HUŢANU Echipa de dansuri a căminului cultural „Mihail Eminescu« din Co-­ marna, raionul Iași. ‘ Foto: GH. N. IOAN Duminica sportivă Cu întîlnirile de azi, mult disputatul campionat al categoriei B de fotbal se încheie. Tot astăzi, CSMS îşi ia rămas bun de la seria în care a activat, ur­mînd ca în toamnă să înfrunte echipele din categoria A. CSMS va întîlni în ultima etapă formaţia SNM Constanţa Unirea joacă la Fălticeni, Rulmentul la Bîrlad, cu Gloria Bistriţa şi CFR Paş­cani la Buzău. Performera etapei trecute a campio­natului categoriei A de rttgbî, CSMS, întîlneşte pe teren propriu echipa stu­denţilor timişoreni. In cadrul întîlnirilor din „Cupa RPR" la fotbal, Ţesătura întîlneşte pe Voinţa şi Penicilina pe Oţelul. Iată programul celor mai importante manifestări sportive de azi: FOTBAL Stadionul „23 August“, ora 17,30: CSMS — SNA1 Constanţa (categ. B.); teren Ţesătura, ora 10.00: Ţesătura — Voinţa („Cupa RPR“); teren Penicilina ora 10,00: Penicilina — Oţelul („Cupa RPR“). RUQBI Stadionul „23 August“, ora 16.00: CSMS — Ştiinţa Timişoara (­categ. A). Spicuiri din programul de RADIO-TELEVIZIUNE 16 IUNIE PROGRAMUL 1: La orele: 7; 15; 19,50; 11; 15,5*­ be­­letine de ştiri şi radiojurnale; 14.00 Se­­lişti de frunte ai muzicii populare ro­mân­eşti; 14.30 Valsuri de concert de compozitori sovietici; 15.06 „Slavă Par­­tidului“, emisiune de cintece; 16.10 La şezătoare; 16.00 Cintă soprana Iolanda Mărculescu; 16.15 Drumeţii veseli; 20.00 Teatru la microfon: „Vecinul soarelui“, scenariu de Andi Andrieş. PROGRAMUL II : La orele: 7.50; 14.00; 23. buletine de ştiri şi radiojurnale; 10.00 Cintecul săp­­tămînii: „Partid, tu inimă a ţării“, de Hilda Jerea, versuri de Mihai Beniuc; 10.50 Transmisie din sala Ateneului 2 concertului corului şi orchestrei simfoni­ce ale Filarmonicii de Stat „G. Enes­­cu“; 16.00 Vorbeşte Moscova­­; 16.45 Arii celebre, cintăreţi celebri; 17.30 „Pe drumul luminos al ţării“; 18.00 Oameni ai zilelor noastre oglindiţi în literatură; 18.40 Lupta poporului pentru libertate, cîntată de compozitorii noştri; 19.00 Con­cert de muzică din operete; 20.05 Emi­siunea de muzică uşoară romînească „Me­lodii sub cer albastru“ - prime audiţii radiofonice; 20.35 Noi înregistrări de muzică populară romînească; 21.45 Pa­gini alese: Astă seară citeşte artistul e­­merit Fory Etterle. TELEVIZIUNE 9.00 Emisiune pentru copil şi tine­retul şcolar; 10.30 Emisiunea pentru sate; 19.00 Informaţiile după-amiezii; is.pr Program de muzică uşoară; 19.40 Fil­mul artistic: „In iureşul focului“ - o producţie a studioului „A. Dovjenko“ din Kiev; 21.03 Jurnalul televiziunii; 21.25 Emisiune de balet: „Pahiia“ de Mincus şi „Chopiniana“; In Încheiere, ultimele ştiri şi rezultatele sportive. SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL: duminici 26 iunie orele 16 şi 20,30 spectacol dat de „Theatre du Vieux Colombier“ din Paris. TEATRUL EVREIESC DE STAT orele 10: Montaj literar muzical în limba romînă „Partidul ne chea­mă“, orele 20,30: „Un buch­et de melodii populare evreieşti“. CINEMATOGRAFE : MAXIM GORKI: Furtuna — gră­dină - Furtuna; ILIE PINTILIE: „Alarmă în munţi“, grădină — „A­­larmă în munţi“; TINERETULUI: „Pudriera vorbitoare“. CĂMINUL CULTURAL „ION CREANGA“ - „O întîmplare extraordinară“ sena II-a. CĂMINUL CULTURAL „ILIE PINTILIE“ — „Ştrengarii“, gr­ădina de vară PUȘKIN: Moartea în sân. ATELIERELE CFR­­ „ILIE PINTI­LIE“ Prima zi“. *—o­o o—i Timpul probabil * 26 VI.­­ Vreme schimbătoare cu cerul varia­bil mai mult senin noaptea și noros ziua cînd se vor semnala ploi sîabe lo­cale. Vînt slab din sectorul nordic. Temperatura ușor variabilă: va fi cu­prinsă noaptea între 10—15 grade, iar ziua între 20—25 grade.

Next