Flacăra Iaşului, iunie 1960 (Anul 16, nr. 4274-4299)
1960-06-26 / nr. 4296
r Nr. 4296 /LABARAIA ? nLül Congresul al ill-lea al ParlldolDl Plonciíoresc Romín Cuvîntarea tovarăşului Petre Borilă (Urmare din pag. 2 a) sfaturilor populare, mobilizaţi de origanizaţiile de partid, nu-şi vor pre-cupeţi eforturile pentru a duce la îndeplinire sarcinile prevăzute în raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, asigurînd darea la timp în folosinţă a tuturor obiectivelor, îmbunătăţirea calităţii lucrărilor şi reducerea costului acestora. Tovarăşi, Crearea celui mai înalt nivel de trai din lume constituie o sarcină nobilă pe care numai ţările socialiste şi-o pot asuma. In atingerea acestui scop, aşa cum se arată în raport, s-au creat condiţii ca în următorii 15 ani să fie rezolvată una din cele mai complexe probleme care ne stă în faţă: lichidarea situaţiei grele în problema locuinţelor. Politica de industrializare socialistă a creat treptat resursele pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, realizările obţinute în dezvoltarea economiei dînd posibilitatea să se treacă la măsuri cu caracter mult mai larg în acest domeniu, măsuri hotărîte de către plenarele C.O. al PMR din noiembrie 1958 şi iulie 1959. Acţiunea energică, întreprinsă în ultimii ani de către partid pentru reducerea costului locuinţelor, a dus la scăderea costului acestora cu 30 la sută în ultimii doi ani, ceea ce a permis să se construiască cu 16.000 apartamente mai mult decît s-a prevăzut în Directivele Congresului al II- lea al Partidului Muncitoresc Român. Pentru o cît mai bună folosire a fondurilor destinate construcţiilor de locuinţe, s-au elaborat norme obligatorii privind confortul şi înzestrarea locuinţelor, preţuri plafon ale acestora, ceea ce a dus la îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi la creşterea numărului de apartamente date în folosinţă. Normele vor fi treptat îmbunătăţite, urmărindu-se ridicarea în continuare a gradului de confort. In ceea ce priveşte condiţiile de locuit din mediul rural, pînă şi economiştii burghezi au fost nevoiţi să le recunoască drept dezastruoase. Astfel în Enciclopedia Romîniei din 1943 se arată că „din 3.078.820 locuinţe rurale, un milion sînt case de pămînt, iar 100.000 bordee (adică îngropate în pămînt). Din cele trei milioane locuinţe, 600.000 au simple bucăţi de geam fixate în pereţi, iar 800.000 sunt acoperite cu trestie sau paie şi, în fine, două milioane nu au podea“ (volumul III pag. 2*224). Schimbările radicale intervenite în viaţa satului, analizate sub toate aspectele în raportul prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, s-au reflectat puternic şi în domeniul situaţiei locuinţelor prin construirea în perioada 1951 1959 a peste 530 mii locuinţe. Pentru a asigura volumul de construcţii necesar rezolvării problemei locuinţelor la oraşe, ritmul de creştere al acestuia va urma o linie ascendentă, ajungînd ca în anul 1965 să construim 65—70.000 apartamente, atît cît s-a construit în întreaga perioadă, 1954-1959. Pînă în 1970 vom ajunge la un volum de construcţii anual de 100.000-120.000 apartamente, adică echivalent a trei oraşe de mărimea Clujului. Odată cu locuinţele, se va construi o vastă reţea de magazine şi unităţi de alimentaţie publică, de clădiri social, culturale, vor fi amenajate parcuri şi grădini; se vor realiza importante lucrări edilitare, de transport, iluminat public, intr-un cuvînt ceea ce este necesar pentru un ridicat nivel de trai. La acest volum al construcţiilor, în fapt, apare şi se dezvoltă la noi în ţară o ramură nouă, cu caracter mult mai complex din toate punctele de vedere, construcţia de oraşe. Ca parte integrantă a planului economiei naţionale, construcţia de oraşe, potrivit indicaţiilor conducerii partidului, trebuie să se desfăşoare pe baza planului general de dezvoltare a fiecărui oraş, care să cuprindă toate aspectele economice, social-culturale, îmbinate astfel incit să se asigure locuitorilor condiţii optime de muncă, de odihnă, de circulaţie, de viaţă socială complexă. Cu toate realizările de pînă acum, mersul lucrărilor de sistematizare nu este încă la nivelul cerut de ritmul în care se vor desfăşura construcţiile în anii viitori. Planul de şase ani şi programul de dezvoltare a economiei naţionale dau posibilitatea stabilirii profilurilor economice ale regiunilor, raioanelor şi oraşelor care să constituie temeiul lucrărilor de sistematizare. Indicaţiile date de conducerea partidului nostru pentru întocmirea planurilor de sistematizare a unor oraşe au o deosebită însemnătate principială, ele urmînd să constituie şi în viitor o călăuză în rezolvarea problemelor complexe ale construcţiei de oraşe. Planurile şi schiţele de sistematizare vor delimita zona construită a oraşului folosind condiţiile naturale ale acestuia, conducîndu-se după principiul economisirii atît a teritoriului urban cît şi a terenurilor agricole, zona preorăşenească ca parte integrantă a oraşului va fi inclusă în sistematizare, în vederea folosirii ei ca zonă de vegetaţie necesară împrospătării aerului, pentru odihnă şi recreaţie. Delimitarea zonelor orăşeneşti industriale, de locuit, centrul administrativ, cultural, arterele de circulaţie, zonele verzi şi altele — va asigura fiecărei zone cele mai bune condiţii de funcţionare şi totodată cele mai lesnicioase legături pentru obţinerea ansamblului unitar de viaţă complexă a oraşului. Amplasarea clădirilor industriale, a blocurilor de locuinţe şi clădirilor social-culturale şi, în genere, acele lucrări care prin caracterul lor afectează sistematizarea şi urbanismul necesită studii aprofundate din care să rezulte cele mai bune soluţii. De aceea conducerea partidului a stabilit ca aceste probleme să fie discutate de colective de specialişti, de către comitetele executive ale sfaturilor populare, de către comitetele locale de partid, să fie suprise avizării organelor centrale de stat, iar cele mai importante aprobării conducerii de partid şi de stat. Trăsăturile fundamentale ale oraşului socialist se reflectă tot mai mult în percepţia nouă a ansamblului urban, în ridicarea nivelului lui de dotare şi deservire, redînd în mod viu scopul principal urmărit în activitatea de sistematizare, satisfacerea crescîndă a necesităţilor de trai material şi cultural ale poporului. Ridicarea confortului locuinţelor cere o mai mare atenţie faţă de calitatea şi aspectul tapetelor, pardoselilor, tîmplăriei, obiectelor sanitare, mobilierului, stofelor decorative, perdelelor, a lămpilor, aparatajului electric, a feroneriei. Fabricile de mobilă vor produce în cantităţi mereu mai mari mobilierul corespunzător, practic, estetic şi de bună calitate, necesar înzestrării noilor locuinţe, folosind larg noile materiale ale industriei: plăci aglomerate, fibrolemnoase, mase plastice, aluminiu. Pentru îndeplinirea sarcinilor puse de partid în domeniul construcţiei de locuinţe este necesar ca G.S.C.A.S. sa înlăture lipsurile din activitatea sa, să adopte un stil de muncă mai operativ, să fie mai energic în exercitarea atribuţiilor ce le are în domeniul îndrumării şi controlului activităţii de proiectare, execuţie, pregătirea cadrelor şi să-şi îmbunătăţească activitatea în domeniul avizării proiectelor. O condiţie hotărîtoare pentru rezolvarea problemelor de proiectare, sistematizare şi execuţie o constituie pregătirea corespunzătoare şi mărirea numărului de cadre de muncitori, constructori, de ingineri şi arhitecţi. Organizarea de expoziţii, cu proiecte de construcţii şi sistematizare, cu machete de apartamente în mărime naturală, mobilate, avînd dotările corespunzătoare, a dat rezultate pozitive. Antrenarea unor mase tot mai largi de cetăţeni la discutarea proiectelor de locuinţe, de cartiere şi oraşe, are un însemnat efect educativ, contribuind ca fiecare cetăţean să devină un participant activ la opera de reconstrucţie şi înfrumuseţare a oraşului său. Tovarăşi, Sîntem deplin convinşi că, însufleţiţi de sarcinile puse de Congres, de perspectivele măreţe ale dezvoltării viitoare a ţării, muncitorii constructori, inginerii, proiectanţii, arhitecţii, sub conducerea organizaţiilor de partid, vor ridica realizările lor la un astfel de nivel încît să cîştige atît buna apreciere a celor care azi construiesc socialismul, cît şi admiraţia generaţiilor de mîine. Prin munca entuziastă a poporului, oraşele patriei vor deveni, în cursul anilor desăvîrşirii construcţiei socialismului, modele de urbanism în care vor fi asigurate cele mai bune condiţii de muncă şi trai celor ce muncesc, creatorii şi stăpînii bogăţiilor ţării, a tot ce face viaţa mai bogată, mai frumoasă. înfăptuirea socialismului constituie opera maselor muncitoare eliberate de exploatare, conduse de partid. Poporul nostru vede în partid pe conducătorul său încercat, care de patru decenii stă în fruntea luptei pentru înfăptuirea năzuințelor sale cele mai scumpe, pentru înflorirea patriei. Avem un partid puternic, sudat printr-o unitate și costiune indisolubilă a rîndurilor sale, legat trainic prin mii de fire de mase, urmat cu încredere de întregul popor. Partidul Muncitoresc Român conduce poporul spre noi succese pentru îndplinirea sarcinilor puse de Congres: desăvîrșirea construirii socialismului, pregătirea condiţiilor de trecere la comunism. înfăptuind marele program al prosperităţii ţării, elaborat de partid, oamenii muncii vor înscrie o nouă pagină de aur în istoria glorioasă a luptei pentru victoria socialismului şi exnunismului în țara noastră ! Cuvîntarea tovarăşului Dumitru Gheorghiu Raportul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej înfăţişează tabloul marilor realizări obţinute sub conducerea partidului de poporul nostru în perioada care a trecut de la cel de-al lloea Congres, precum şi măreţele perspective de viitor. Raportul ilustrează grija permanentă a partidului nostru pentru dezvoltarea armonioasă a economiei ţării, pentru înflorrea tuturor regiunilor care în trecut erau slab dezvoltate şi ţinute în neagră sărăcie de regimul burghezomoşieresc. Intre anii 1950—1958 volumul producţiei globale industriale în regiunea Iaşi a crescut de peste patru ori. Au fost rezolvate cîteva probleme importante privind dezvoltarea economică a regiuni, cum sunt: asigurarea energiei electrice prin racordarea oraşelor Iaşi, Bîrlad şi Paşcani la reţeaua naţională de înaltă tensiune şi construirea conductei de aducţiune a apei de la Prut In continuare vorbitorul a arătat realizările obţinute de oamenii muncii din industrie şi agricultură în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al II-lea. In anul 1959 producţia globală industrială a crescut cu 66,7 la sută faţă de anul 1955. Productivitatea muncii în industrie a sporit în această perioadă cu 62,9 la sută, iar preţul de cost a scăzut an de an. In anul 1959 economiile la costurile de producţie s-au ridicat la 60.000.000 lei Ca urmare a succeselor obţinute în întreaga ţară în sporirea producţiei, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, s-a îmbunătăţit simţitor nivelul de trai material şi cultural al oamenilor muncii. In regiunea noastră cîştigul mediu a crescut în 1959 cu 57,9 la sută faţă de 1955. Cu prilejul dezbaterii proiectului de Directive ale Congresului al III-lea al PMR, muncitorii, ţăranii muncitori, oamenii de ştiinţă şi cultură din regiunea Iaşi şi-au manifestat dragostea şi recunoştinţa faţă de conducerea partidului pentru minunatele perspective puse în faţa întregului popor privind dezvoltarea economiei naţionale, pentru ridicarea industrială a regiunii noastre în următorii ani. Ei s-au angajat să dea în anul 1960 economii în valoare de peste 65.000.000 lei, să lupte cu avînt sub conducerea organizaţiilor de partid, pentru înfăptuirea măreţului program al desăvîrşirii construcţiei socialiste în patria noastră. In continuare vorbitorul s-a referit la unele probleme ale agriculturii, subliniind că transformările de însemnătate istorică care s-au petrecut în agricultura ţării noastre în perioada care a trecut de la Congresul al II- lea al partidului, confirmă justeţea politicii partidului nostru în aplicarea creatoare a genialului plan cooperatist al lui Lenin. Realizări importante în transformarea socialistă a agriculturii au fost obţinute şi în regiunea Iaşi, a spus tov. Dumitru Gheorghiu. Ca urmare a dezvoltării bazei tehnico-materiale, a întăririi economico-organizatorice a unităţilor socialiste din agricultură, a desfăşurării unei munci politice de masă bazată pe fapte, respectîndu-se cu stricteţe principiul liberului consimţămînt, organizaţia regională de partid Iaşi raportează Congresului partidului că sarcina trasată de Congresul al II-lea al PMR în domeniul agriculturii a fost realizată. De la 6,7 la sută din suprafaţa agricolă şi 8,7 la sută din totalul familiilor de ţărani muncitori cît era sectorul socialist-cooperatist în 1955, s-a ajuns la 85 la sută din suprafaţa agricolă şi 93 la sută din numărul total al familiilor ţărăneşti. In prezent sectorul socialist din agricultura regiunii Iaşi reprezintă 88,5 la sută din suprafaţa agricolă. Subliniind că cel mai bun îndemn pentru atragerea ţărănimii pe calea socialismului sunt faptele unităţilor agricole socialiste existente, vorbitorul a arătat că gospodăriile agricole colective din regiune au realizat o creştere însemnată a producţiei vegetale şi animale. Numai în anul 1959 faţă de 1958 producţia de grîu a crescut în gospodăriile agricole colective în medie cu 230 kg. grîu la hectar. Proprietatea obştească a gospodăriilor colective se dezvoltă an de an. Fondul de bază a ajuns în 1959 la 66.062.527 lei faţă de 14.366.288 lei în 1955. In continuare, vorbitorul a spus că pe baza dezvoltării producţiei vegetale, organizaţia regională de partid a acumulat o anumită experienţă privind dezvoltarea sectorului zootehnic Pe baza sporirii producţiei agricole, a întăririi economice şi organizatorice a gospodăriilor agricole colective şi a întovărăşirilor agricole a crescut nivelul de trai al ţărănimii muncitoare. Gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole au vîndut statului cantităţi sporite de produse vegetale şi animale. In 1959 faţă de 1956 s-a vîndut statului cu 29 la sută mai mult grîu, cu 70 la sută mai mult porumb şi cu 96 la sută mai multă floarea soarelui. De asemenea, la carne s-a contractat şi livrat statului mai mult cu 24 la sută, la lapte de vacă cu 87 la sută şi la lină cu 35 la sută. La realizarea succeselor obţinute în transformarea socialistă a agriculturii un rol însemnat l-au avut gospodăriile agricole de stat. Ca rezultat al aplicării în viaţă a hotărîrii Comitetului Central şi a Consiliului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea muncii în GAS, organizaţiile de partid din GAS se ocupă mai competent de problemele economice, ceea ce a dus la sporirea simţitoare a producţiei totale şi producţiei marfă. In anul 1960 gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră vor livra statului cu 9.000 tone grîu, cu circa 30.000 tone porumb mai mult faţă de 1959. Rezultatele obţinute în agricultură ar fi putut fi şi mai însemnate dacă noi am fi muncit cu mai multă hotărîre pentru lichidarea unor lipsuri, încă mai sînt unele organizaţii de partid care se preocupă slab de mobilizarea oamenilor muncii din agricultură în acţiunea de fertilizare a solului şi în aplicarea regulilor agrotehnice. Din această cauză, la unele GAS-uri, gospodării agricole colective şi întovărăşiri se obţin încă producţii mici la hectar, sub nivelul posibilităţilor existente în regiune. Deşi combaterea eroziunii solului constituie o problemă de mare importanţă pentru sporirea producţiei în agricultura regiunii, considerăm că am făcut foarte puţin în această direcţie. In unităţile agricole socialiste din regiune avem încă lipsuri serioase în privinţa creşterii cadrelor calificate la nivelul necesităţilor, iar un număr însemnat de ingineri agronomi şi zootehnişti nu lucrează direct în unităţile socialiste. Relevînd că în regiune mai dăinuie o serie de lipsuri în domeniul creşterii animalelor, vorbitorul a arătat că principala cauză constă în slaba preocupare care a existat pentru asigurarea unei baze furajere corespunzătoare. Porumbul siloz n-a constituit furajul de bază în hrana animalelor, iar pășunile au încă o slabă productivitate. Cu ajutorul primit din partea CC al PMR, Comitetul regional de partid Iași a analizat cauzele acestor lipsuri şi a luat măsuri pentru îmbunătăţirea conducerii concrete de către organizaţiile de partid a muncii în agricultură. Comitetul regional de partid studiind perspectiva dezvoltării agriculturii în următorii ani, în lumina proiectului de Directive ale celui de al III-lea Congres al PMR a ajuns la concluzia că sarcinile trasate pot fi îndeplinite înainte de termen. In continuare vorbitorul a arătat o serie de măsuri luate în regiune pentru îndeplinirea acestor sarcini şi a făcut în această privinţă unele propuneri. Organizaţia regională de partid Iaşi — a spus în încheiere vorbitorul — asigură Congresul partidului că va lupta pentru mobilizarea tuturor oamenilor muncii din regiune în vederea traducerii în viaţă a măreţului program al desăvîrşirii construcţiei socialiste în ţara noastră. Ne angajăm să luptăm cu fermitate pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al PMR. Utilaj nou De curînd, la întreprinderea poligrafică Iaşi prin intrarea în funcţie a noii maşini de fasetat şi frezat, se îmbunătăţeşte radical calitatea clişeelor de la secţia zincografie. Tot aici creşte mult şi productivitatea muncii, datorită faptului că operaţiile sunt acum mecanizate. Tot în secţia zincografie a intrat în funcţie şi un circular metalic, confecţionat din resurse interne de către toţi muncitorii secţiei de întreţinere. ing. S. SAFIR corespondent f—oOo— Toată atenţia lucrărilor de Întreţinere a culturilor In săptămîna ce a trecut, oamenii muncii de pe ogoare au continuat cu mai multă intensitate lucrările de întreţinere a culturilor. In multe unităţi agricole socialiste şi cooperatiste s-a trecut chiar la praşila a Ill-a, care s-a executat pe o suprafaţă de peste 5.800 ha. Cu toate acestea, din situaţiile operative comunicate de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi din constatările de pe teren reiese că principalele lucrări agricole din campania de întreţinere a culturilor în unele raioane sunt rămase în urmă. Astfel, praşila a II-a la porumb pentru boabe s-a executat doar într-un procent de 55,4 la sută, mai avansate fiind raioanele Tg. Frumos cu 90,3 la sută, iar cu slabe realizări raioanele Huşi 41,9 la sută, Iaşi 43,9 la sută şi Vaslui cu 44, 1 la sută. In ceea ce priveşte praşila a ll-a la porumbul pentru siloz, reiese că aceasta s-a efectuat într-un procent de 51,9 la sută, pe întreaga regiune. Mai avansate sunt raioanele Tg. Frumos 74 la sută, Hîrlău 57,7 la sută, Paşcani 57,4 la sută, iar rămas în urmă este raionul Huşi 28,9 la sută. Cit priveşte întreţinerea culturilor de cartofi, sfecla de zahăr şi floarea soarelui, lucrările se desfăşoară mai intens. Astfel la cultura de cartofi au terminat praşila a II-a toate raioanele, cu excepţia raionului Huşi care a realizat 95,5 la sută. La cultura de sfeclă de zahăr s-a făcut praşila a II-a pe întreaga regiune într-un procent de 90,6 la sută, rezultate mai bune înregistrîndu-se în raioanele Tg. Frumos şi Hîrlău cu 98,7 la sută, Bîrlad 97,1 la sută. Rămase în urmă sînt raioanele Vaslui 75,8 la sută şi Iaşi cu 82,5 la sută. Se semnalează o slabă preocupare in ce priveşte prăşitul mecanic în special de către SMT Paşcani, Jugani, Gura Idrici, Codăeşti şi mai ales SMT Tg Frumos. Din informările primite rezultă că în multe raioane, mai ales în cele din sudul regiunii, grînele au început să se apropie de faza de coacere. Faţă de această situaţie, organele de partid şi de stat au datoria de a mobiliza toate forţele pentru a urgenta lucrările de întreţinere a culturilor în aşa fel îneît campania de recoltare şi treieriş să ne găsească cu praştiele executate pe toate suprafeţele. 1—oOo—1 Conferinţa Sub auspiciile Filialei Iaşi a Societăţii pentru răspândirea ştiinţei şi culturii, mîine, la ora 18:30, va avea loc în sala Casei prieteniei româno-sovietice ARLUS din str. Păcurari nr. 2 conferinţa „Ştiinţa şi tehnica în slujba construirii socialismului“. Va vorbi conf. univ. Teodora Luchian — candidat în ştiințe fizico-matematice. După conferință va rula un film artistic. rJ JÍ IH 1U î»*g. »-« Bderea expoziţiei marale didactice şi produşi finite In zilele de 24 şi 25 iunie, la Iaşi au avut loc lucrările de analiză a muncii cercurilor pedagogice din şcolile profesionale şi tehnice din regiunea Iaşi P® anul şcolar 1959—1960. Cu acest prilej Secţia Iaşi a Cabinetului metodic Bucureşti a organizat şi o expoziţie de materiale didactice şi produse finite ale elevilor din şcolile elementare, medii, profesionale şi tehnice din regiunea noastră. Ieri dimineaţă, în holul Palatului Culturii, a avut loc deschiderea expoziţiei. Sînt prezentate lucrări executate de elevii Şcolii de meserii şi profesionale de construcţii, Grupului şcolar petrol — chimie, Şcolii profesionale de ucenici — Depoul CFR, Grupului şcolar agricol, Şcolii profesionale de ucenici a fabricii de rulmenţi din Bîrlad, Şcolii profesionale de mecanici agricoli Huşi, Centrului şcolar agricol Vaslui, şcolilor elementare şi medii din Iaşi, etc. Expoziţia va fi deschisă pînă la 18 iulie, a.c. IN CLIŞEU: Un aspect din expoziţie. FOTO G. Paul Primii paşi spre tainele meseriei Hala mare a secţiei strungărie din cadrul Atelierelor de reparat material rulant CFR „Hie Pintilie“ era scăldată, în ziua aceea, în razele luminoase ale soarelui, care se reflectau în strălucirea metalică a maşinilor. De cîtva timp, interiorul halei a luat o altă înfăţişare. — Parcă au răsărit nişte flori, îmi zise Gheorghe Zofa, secretarul organizaţiei PMR a secţiei strungărie. Erau elevii claselor a IX-a ale unor şcoli medii din oraşul nostru. Harnicii strungari privesc cu dragoste spre aceste mlădiţe, le călăuzesc paşii, primii paşi spre tainele meseriei, spre viaţă, spre viaţa nouă constructivă. Muncitorii răspund cu grijă nenumăratelor întrebări ale tinerilor practicanţi. Comunistul Emil Budeanu priveşte cu atenţie cum Rodica Prisăcaru, de la Şcoala medie nr. 2, execută un pinion scarat, necesar reparării unei freze. „Frezoarea“ e sigură de realizarea ei, mai ales cînd alături te privesc ochii grijulii ai unui meseriaş încercat. La altă maşină, absolventul şcolii profesionale CFR „Ilie Pintilie“, utemistul Constantin Benghiuc, mai apropiat de vîrsta practicanţilor, explică cu multă dragoste părţile componente ale strungului, procesul de lucru, cuţitele şi modul de tăiere rapidă a metalelor, etc., iar Victor Ţopîrlan, de la Şcoala medie nr. 5, îi soarbe parcă cuvintele. — E unul dintre cei mai buni practicanţi. A executat pînă acum piese foarte bune, îmi zise Gh. Zota. La fel şi Aurica Nichifor, Fănică Olăreanu, Rodica Ionescu, Rodica Prisăcaru, Viorica Levinschi, Mariana Gheorghiescu, Alex. Boţoi şi mulţi alţii. Ei ascultă cu atenţie indicaţiile meseriaşilor Const. Botez, Mircea Constantinescu, Vasile Rotaru, Neculai Ianoş, Spiridon Savin — toţi comunişti. Primele piese lucrate de elevi constituie cea mai mare bucurie pentru ei. Cu cît drag le trec din mînă în mînă, le arată şi altora! Ochii sînt plini de mulţumire şi bucurie. — Strungar mă faci spuse cu voce tare utemistul Victor Topîrlan. E minunată meseria aceasta. Și rostind aceste vorbe, lasă gîn* __________ durile să-i zboare către viitorul cînd va deveni ceea ce dorește. Sirena a sunat preg lung anunțînd pauza. — Ce rău îmi pare, Mariana, că trebuie să pleci ! — Și mie. Abia aștept ziua de mîine să mă reîntorc din nou aici. Discuţii asemănătoare se duceau la fiecare maşină. Dragostea cu care au fost înconjuraţi de muncitori, interesul meseriei i-au captivat. Ar fi vrut să lucreze continuu, să contribuie şi ei la realizarea planului secţiei. Cum să nu iubeşti asemenea copii, flori de aur ale patriei noastre dragii GORNELIU HUŢANU Echipa de dansuri a căminului cultural „Mihail Eminescu« din Co- marna, raionul Iași. ‘ Foto: GH. N. IOAN Duminica sportivă Cu întîlnirile de azi, mult disputatul campionat al categoriei B de fotbal se încheie. Tot astăzi, CSMS îşi ia rămas bun de la seria în care a activat, urmînd ca în toamnă să înfrunte echipele din categoria A. CSMS va întîlni în ultima etapă formaţia SNM Constanţa Unirea joacă la Fălticeni, Rulmentul la Bîrlad, cu Gloria Bistriţa şi CFR Paşcani la Buzău. Performera etapei trecute a campionatului categoriei A de rttgbî, CSMS, întîlneşte pe teren propriu echipa studenţilor timişoreni. In cadrul întîlnirilor din „Cupa RPR" la fotbal, Ţesătura întîlneşte pe Voinţa şi Penicilina pe Oţelul. Iată programul celor mai importante manifestări sportive de azi: FOTBAL Stadionul „23 August“, ora 17,30: CSMS — SNA1 Constanţa (categ. B.); teren Ţesătura, ora 10.00: Ţesătura — Voinţa („Cupa RPR“); teren Penicilina ora 10,00: Penicilina — Oţelul („Cupa RPR“). RUQBI Stadionul „23 August“, ora 16.00: CSMS — Ştiinţa Timişoara (categ. A). Spicuiri din programul de RADIO-TELEVIZIUNE 16 IUNIE PROGRAMUL 1: La orele: 7; 15; 19,50; 11; 15,5* beletine de ştiri şi radiojurnale; 14.00 Selişti de frunte ai muzicii populare româneşti; 14.30 Valsuri de concert de compozitori sovietici; 15.06 „Slavă Partidului“, emisiune de cintece; 16.10 La şezătoare; 16.00 Cintă soprana Iolanda Mărculescu; 16.15 Drumeţii veseli; 20.00 Teatru la microfon: „Vecinul soarelui“, scenariu de Andi Andrieş. PROGRAMUL II : La orele: 7.50; 14.00; 23. buletine de ştiri şi radiojurnale; 10.00 Cintecul săptămînii: „Partid, tu inimă a ţării“, de Hilda Jerea, versuri de Mihai Beniuc; 10.50 Transmisie din sala Ateneului 2 concertului corului şi orchestrei simfonice ale Filarmonicii de Stat „G. Enescu“; 16.00 Vorbeşte Moscova; 16.45 Arii celebre, cintăreţi celebri; 17.30 „Pe drumul luminos al ţării“; 18.00 Oameni ai zilelor noastre oglindiţi în literatură; 18.40 Lupta poporului pentru libertate, cîntată de compozitorii noştri; 19.00 Concert de muzică din operete; 20.05 Emisiunea de muzică uşoară romînească „Melodii sub cer albastru“ - prime audiţii radiofonice; 20.35 Noi înregistrări de muzică populară romînească; 21.45 Pagini alese: Astă seară citeşte artistul emerit Fory Etterle. TELEVIZIUNE 9.00 Emisiune pentru copil şi tineretul şcolar; 10.30 Emisiunea pentru sate; 19.00 Informaţiile după-amiezii; is.pr Program de muzică uşoară; 19.40 Filmul artistic: „In iureşul focului“ - o producţie a studioului „A. Dovjenko“ din Kiev; 21.03 Jurnalul televiziunii; 21.25 Emisiune de balet: „Pahiia“ de Mincus şi „Chopiniana“; In Încheiere, ultimele ştiri şi rezultatele sportive. SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL: duminici 26 iunie orele 16 şi 20,30 spectacol dat de „Theatre du Vieux Colombier“ din Paris. TEATRUL EVREIESC DE STAT orele 10: Montaj literar muzical în limba romînă „Partidul ne cheamă“, orele 20,30: „Un buchet de melodii populare evreieşti“. CINEMATOGRAFE : MAXIM GORKI: Furtuna — grădină - Furtuna; ILIE PINTILIE: „Alarmă în munţi“, grădină — „Alarmă în munţi“; TINERETULUI: „Pudriera vorbitoare“. CĂMINUL CULTURAL „ION CREANGA“ - „O întîmplare extraordinară“ sena II-a. CĂMINUL CULTURAL „ILIE PINTILIE“ — „Ştrengarii“, grădina de vară PUȘKIN: Moartea în sân. ATELIERELE CFR „ILIE PINTILIE“ Prima zi“. *—oo o—i Timpul probabil * 26 VI. Vreme schimbătoare cu cerul variabil mai mult senin noaptea și noros ziua cînd se vor semnala ploi sîabe locale. Vînt slab din sectorul nordic. Temperatura ușor variabilă: va fi cuprinsă noaptea între 10—15 grade, iar ziua între 20—25 grade.