Flacăra Iaşului, iulie 1960 (Anul 16, nr. 4300-4326)
1960-07-01 / nr. 4300
vr.1300 încheierea anului şcolar in învăţămîntul de partid Convorbiri recapitulative în strînsă legătură cu practica In tot timpul anului şcolar, în sistemul învâţămîntului de partid, atenţia noastră a fost îndreptată spre asigurarea unui bogat conţinut de idei al expunerilor şi convorbirilor, realizării unei strînse legături între problemele teoretice şi sarcinile practice. Putem spune că am reuşit în mare parte să facem acest lucru. Această afirmaţie are la bază atît faptul că marea majoritate a cursanţilor sunt în prezent fruntaşi în producţie, cît şi făptul că convorbirile recapitulative de sfîrşit de an ce au avut loc recent s-au desfăşurat la un nivel corespunzător, în strînsă legătură cu preocupările şi sarcinile noastre profesionale. Fireşte că la aceasta au contribuit şi consultaţiile ce au fost organizate în preajma încheierii învăţămîntului de partid de către propagandişti, pe cercuri şi cursuri, în jurul problemelor din proiectul de Directive ale celui de al IlI-Iea Congres al P.M.R. ca şi în jurul unor teme care trebuiau să constituie obiectul convorbirilor de sfîrşit de an. Au fost organizate, de asemenea, grupe de studii, iar cursanţii mai bine pregătiţi au ajutat pe acei care nu reuşiseră să-şi însuşească pe deplin materia din programul de învăţămînt. In acest an şcolar au funcţionat pe lingă organizaţia noastră de bază un număr de 3 cercuri de învăţămînt: un cerc de studiere a economiei concrete, un cerc de studiere a istoriei PCUS anul II şi un curs seral anul II. Convorbirile recapitulative au demonstrat o creştere simţitoare a nivelului de conştiinţă al cursanţilor, interesul sporit pentru îmbunătăţirea continuă a procesului de producţie, pentru înfăptuirea cu succes a politicii partidului nostru. La cercul de economie concretă, de pildă, participanţii la convorbire au subliniat realizările obţinute în secţie de la începutul anului şi pînă acum în direcţia îmbunătăţirii calităţii reparaţiilor, reducerii consumului de materiale, ca urmare a aplicării propunerilor făcute în cadrul cercului. Referindu-se la sarcinile puse în faţa întregului popor de Documentele Congresului al IlI-Iea al partidului, participanţii la discuţii au relevat faptul că în secţie mai sunt încă destule rezerve interne care, folosite cu pricepere, pot duce la sporirea productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor şi la realizarea unor importante economii. Reducerea timpului de reparaţii mijlocii şi capitale la maşini, ridicarea continuă a calificării muncitorilor, folosirea raţională a cuţitelor „Vidia“ şi a pietrelor abrazive — iată numai cîteva din propunerile făcute la cercul de economie concretă cu prilejul convorbirilor recapitulative. Şi la celelalte forme de învăţămînt convorbirile au fost vii şi interesante. La cercul de studiere a istoriei PCUS, de exemplu, cursanţii au orientat discuţiile în direcţia cunoaşterii luptei PCUS, subliniind totodată înţelepciunea cu care partidul nostru aplică în mod creator învăţătura marxist-feninistă şi experienţa PCUS în lupta pentru construirea orînduirii socialiste în ţara noastră. S-a vorbit despre succesele obţinute de poporul nostru muncitor, sub conducerea partidului, în dezvoltarea industriei socialiste, în transformarea socialistă a agriculturii, în ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Despre rolul organizaţiei de bază, al comuniştilor în lupta pentru mobilizarea colectivului la îndeplinirea sarcinilor de plan, despre succesele obţinute pînă acum în secţie precum şi despre posibilităţile existente pentru realizarea a cît mai multe economii, s-a discutat în mod concret şi la convorbirile cursului seral. Participanţii la discuţii au făcut referiri la fruntaşii în producţie, la metodele pe care aceştia le folosesc în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale şi au subliniat necesitatea îmbunătăţirii activităţii politice în vederea popularizării cu regularitate a succeselor obţinute în producţie, precum şi a generalizării experienţei înaintate. In prezent, biroul organizaţiei de bază se preocupă de asigurarea continuităţii propagandei de partid pe perioada de vară, ca şi de pregătirile în vederea organizării temeinice a noului an şcolar în învăţămîntul de partid. Aşa, de pildă, noi ne-am propus să organizăm lunar cite o conferinţă cu caracter ideologic sau în legătură cu sarcinile noastre profesionale la care să participe toţi membrii şi candidaţii de partid, precum şi ceilalţi muncitori din secţie. De asemenea, învăţînd din experienţa pozitivă cîştigată în anul şcolar care a trecut, biroul organizaţiei de bază studiază posibilităţile în vederea măririi numărului cercurilor şi cursurilor, cuprinderii unui număr mai mare de muncitori fără de partid în aceste cercuri şi cursuri, astfel incit în viitorul an şcolar să obţinem rezultate tot mai bune în ridicarea continuă a nivelului politic şi ideologic al întregului colectiv din secţie. Sîntem convinşi că în felul acesta noi vom reuşi să ne îndeplinim cu cinste sarcinile ce ne revin, să contribuim din plin la înfăptuirea hotârîrilor celui de al IlI-lea Congres al partidului. ŞTEFAN MUREŞANU secretarul organizaţiei de bază — secţia reparaţii mecanice Fabrica de rulmenţi — Bîrlad Sunt in plus sau în minus ? (Urmare din pag. 1-a) o întreagă listă cu materiale economisite : la un costum taior pentru femei consumul specific a fost redus cu 18 cm. stofă, deci s-au economisit 990 de m. stofă din care se pot face in plus 450 costume taioare. Dacă pun la socoteală și stofa pentru pantaloni şi pinza pentru lenjerie, aflu că pînă în prezent s-au economisit în acest an 13.190 m. ţesături iar economiile realizate au ajuns deja la valoarea de 316.000 lei! Au învins ambiţioşii pe mina cărora am intrat. Eu credeam că sunt as în privinţa măsurătorii şi că nu se vor face atttea schimbări. Din cei 10.800 m. pinzd economisită sa pot fine in plus 4200 cămăşi bărbăteşti sau 9000 cămăşi pentru copi. Aţa economisită măsurată in metri este de 2.300.000! Şi cină te gindeşti că pentru o cămaşă e nevoie de numai 75 m. de aţă iţi dai seama cite cămăşi se pot coase în plus cu aţa economisită. Am crezut că lupta aceasta o să dăuneze calităţii. Da’ de unde ! Din contra ! Toată producţia de confecţii de lină pentru femei, în ultimele luni a primit calificativul de „calitatea I-a sută la sută“. La lenjeria bărbătească, calitatea 1 a crescut în luna mai cu 3 la sută. Cred că trebuie să mă las de munca de cronicar. In fond, oamenii ăştia nu-mi vor nici un rău. Ei sunt dornici să facă economii, să-şi îndeplinească un angajament. Eu credeam că cine ştie ce vor face cu mine. Dar ei sunt paşnici. Aşa că pot să fiu liniştit. . FLAGARA INSULD! Prin muncă patriotici * Locuitorii circ nr. 5 din Iaşi au obţinut rezultate frumoase în acţiunea voluntară iniţiată pentru înfrumuseţarea şibuna întreţinere a străzilor din cartier. Antrenaţi de către deputatul lor, Gh. Avasilichioaie, ei au moltizat 7000 metri cubi teren, au curăţat şanţurile pe o lungime de 850 metri liniari, etc. Prin munca patriotică efectuată în această circumscripţie s-au obţinut economii în valoare de peste 93000 lei. * Sala de spectacole a cinematografului „Tineretului“ a căpătat un aspect cu totul nou. Pereţii sunt spoiţi, planşeul prezintă profile noi, în sala de aşteptare a fost amenajată o boxă specială pentru bufet.Toate lucrările întreprinse în acest scop au fost efectuate numai de către salariaţii întreprinderii cinematografice regionale de stat Iaşi. Ei au prestat în acest scop peste 700 ore de muncă patriotică, contribuind și la realizarea a peste 10.000 lei economii. Cititorii se lîsează : Comportare care lasă de dorit ♦ Pentru lucrătorii din comerţul socialist • a căror atitudine, faţă * de consumatori dove- deşte simţ de răspundere In înfăptuirea sarcinilor ce le-au fost încredinţate, noi nu avem decit cuvinte de laudă. Din păcate însă nu se poate spune acelaşi lucru şi despre casiera Elena Sava de la unitatea nr. 27 OCL produse alimentare din Iaşi str. Ştefan cel Mare, a cărei comportare faţă de consumatori lasă de dorit Aşa de pildă, la data de 22 iunie a.c., ora 8 dimineaţa, am cumpărat o portocală. Şi cum responsabilul acestei unităţi (care răspunde şi de desfacerea produselor citrice) nu avea rest, eu fiind primul cumpărător din ziua aceea, m-a îndrumat la casiera Elena Sava pentru a primi restul cuvenit. Am fost întîmpinat însă de casiera amintită cu cuvinte deosebit de jignitoare spre mirarea celorlalţi cumpărători. Intervenţia responsabilului unităţii nu a folosit la nimic, ci dimpotrivă. Conducerea OCL Alimentara din oraşul nostru ar trebui să ia măsuri severe împotriva salariaţilor care manifestă asemenea atitudini faţă de publicul consumator. MIHAI MORARU muncitor tipograf .i Televizor fără antene Adunarea generală a organizaţiei noastre sindicale a hotărît încă de la începutul acestui an să cumpere un televizor. Aplicînd în practică această hotărîre, comitetul sindical a achitat OCL-ului produse industriale laşi contravaloarea televizorului cu toata accesoriile respective cu dispoziţia de plată nr. 51 din 20 aprilie a.c. De atunci au trecut mai bine de două luni, fără a primi antenele necesare instalaţiei televizorului. La repetatele insistenţe ale comitetului nostru sindical s-a primit acelaşi răspuns: mai aşteptaţi. Salariaţii instituţiei noastre doresc să vizioneze programele de televiziune şi nu e de mirare că se întreabă necontenit, cînd vor sosi totuşi, antenele televizorului? La această întrebare insă, un răspuns competent îl pot da organele de conducere de la OCL produse industriale Iaşi. Şi aceasta n-n mai grabnic. A. VILCEANU preşedintele comitetului sindical de la URCG Iaşi—Bucium. Studenţii din institutele de învăţămînt superior din Iaşi fac muncă patriotică pe şantierele de construcţii. IN CLIŞEU , brigada a V-a (formată din grupele 441, 442, anul II Construcţii), condusă de studentul utemist Constantin Oniga, lucrînd pe şantierul Casei de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi. Membrii brigăzii sînt purtători ai insignei de brigadier. Foto: I. GHEŢIU . roOo^ Roadele muncii solie (Urmare din pag. 1 a). Grădinarii, comună vecină cu Scobinţii, praşila a II-a este mult întîrziată. Din cele 1109 ha. cu porumb s-au prăşit pentru a doua oară numai 621 ha. Aceeaşi situaţie există şi în comunele Cotnari şi Coarnele Caprei, la Cotnari, (preşedintele comitetului executiv Iov. Trică mai este de executat praşila a II-a pe o suprafaţă de peste 500 ha. cu porumb şi 40 ha. cu sfeclă de zahăr. Această situaţie este oglinda inactivităţii comitetului comunal de partid şi a comitetului executiv al sfatului popular comunal. Peste cîteva zile va începe recoltarea păioaselor şi în raionul Hîrlău. Asta înseamnă că o mare parte din numărul colectiviştilor şi întovărăşiţilor va fi ocupată cu strîngerea acestor culturi. De aceea, organizaţiile de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare şi în mod deosebit cele din comunele rămase în urmă cu întreţinerea culturilor — Cotnari, Cepleniţa, Coarnele Caprei, Şipote — trebuie să ia măsuri mobilizatoare pentru ca praşila il-a să fie terminată cît mai curînd şi să se treacă chiar la praşila a IlI-a. pag. 8-a e dimineaţă. A 16-a dimineaţă pe care 83 de copii, fii de muncitori de la diferite întreprinderi ieşene, de funcţionari, cooperatori, etc. şi-o petrec în tabăra regională de la Bucium,Iaşi. S-a servit masa de dimineaţă: pîine cu unt, mere, cafea cu lapte. Copiii mănîncă cu poftă, îmbujoraţi de aerul proaspăt al dimineţii, pe care în fiecare zi o încep în acest pitoresc şi încăpător chioşc, unde grupa mare şi cea mijlocie iau loc la mesele liliputane. Sub îndrumarea educatoarei Eugenia Alexandrescu, grupa mică serveşte şi ea masa intr-o altă încăpere. In tabăra regională Bucium, prima de acest fel care prin grija sfatului popular regional a fost deschisă în ziua de 6 iunie a.c., copiilor li se servesc cinci mese pe zi. In cele şase dormitoare, curate ca nişte pahare de cristal (de acestea au grijă tov. Sava C-tin, Livinschi C-tin şi Z. Andriescu) îi aşteaptă odihna plăcută. Ei, dar pînă la odihnă mai este. Căci de-abia ai părăsit pătucurile cu cearceafuri albe ca laptele şi cu perne moi care te îndeamnă la somn. Mai ales, somnul e şi mai dulce după ce se pune la picap o placă cu povestea mînzului năzdrăvan sau a Caprei cu trei iezi. Acum, după masă se desfăşoară programul în aer liber, în pădure, în poiană, la scrînciob, la balansoare, fiecare unde vrea. Şi au de unde alege din tot ce s-a amenajat pe cuprinsul taberei situate în mijlocul unor plantaţii de pomi fructiferi, la marginea pădurii, pe malurile unui firişor de apă, peste care trec podeţe zvelte, aidoma celor din basme. Ce bine te simţi în mijlocul naturii după o masă bună şi consistentă. Dărnicia soarelui şi aerul proaspăt înviorător contribuie la fortificarea copiilor, la consolidarea sănătăţii lor. Bujorii din obraji şi culoarea cafenie a corpurilor lor bronzate de soare stau mărturie. Tabăra este înzestrată şi cu un aparat de radio cu difuzor, aşa că valsurile transmise creează condiţii pentru improvizate exerciţii coregrafice. Cei mici se joacă. Dar cei mari cărora li s-au încredinţat micuţii aflaţi în tabără ? Ii supraveghează I. — Cum vă simţiţi aici, copii ? — Bine, foarte bine — ne răspund în cor. Şi pentru că se mai strecoară şi cite un părinte pînă la poarta taberei, mai surprinzi cite o discuţie de felul acesta : — Puiule, cînd mai vine mama, ce să-ţi aducă ? Copilul ridică din umeri. — Ciocolată ? Copilul o priveşte şmechereşte pe sub gene : avem şi noi. — Bomboane ? — Avem. — Portocale ? — Am mîncat şi ieri. — Prăjituri ? — Prăjituri ? Tovarăşa Rotaru Elena, bucătăreasa noastră, face nişte prăjituri grozave. Mama se află în încurcătură. O încurcătură plăcută. Căci ţi se umple inima de bucurie văzînd ce minunate condiţii sînt asigurate copiilor în tabără, astfel incit zilele pe care le petrec aici să rămînă în amintirea lor printre cele mai frumoase din frumoasa lor copilărie. O copilărie în care lipsurile şi tristeţele altor copilării — din trecute vremuri — apar doar în povestirile celor vîrstnici. Ale celor care îşi îndreaptă astăzi cu recunoştinţă gîndurile către partidul clasei muncitoare, sub a cărui grijă copiii noştri — flori ale vieţii — se bucură de aer şi soare, de lumina învăţăturii şi de vigoarea pe care ţi-o asigură o dezvoltare armonioasă, sub îndrumarea unor pricepuţi şi inimoşi educatori. Cu aceste gînduri părăseşti tabăra din Bucium, tabără în care, după copiii de la căminul „1 Mai“ vor veni, pe rînd, copiii altor cămine şi grădiniţe, făcînd să răsune prin cîntecele lor întreaga întindere a dealului, la marginea pădurii: „Sîntem atît de veseli Cîntăm, călătorim, Şi-n cîntece se spune De viaţa ce-o trăim ... GETA EFTIMIE Spicuiri din programul de Printre cei mici In tabără la Bucium Colectivişti la examen Un om voinic, cu faţa arsă de soare, merge fluierină pe o potecă ce şerpuieşte printre lanurile de griu, printre tarlalele cu porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr. Merge grăbit, intovărăşiţii aflaţi pe cîmp la prăşitul culturilor îl cunosc. E Teodor Mistreanu, preşedintele colectivei din Sculeni. — Ce cauţi, prin părţile noastre, bădie Toader? — Îl întreabă un moşneag. — Iaca, mă duc pină la tabăra de vară a Gostat-ului. — Tabără de vară ? Şi moşneagul încruntă sprincere. Unde i asta şi ce i cu ea ? — Uite-o colo, bădie! şi Teodor Mistreanu arată cu mina. Ce, dumneata nu ştii că Gostarul Popricani a scos toate vacile cu lapte pe şesul Jijiei ? Acolo pasc, acolo-smulse, acolo odihnesc noaptea. Se zice că in felul acesta vacile dau lapte mai mult, şi eu mă duc să văd ce fac fetele gospodăriei, care-s acolo, să înveţe zootehnia. — Să înveţe zootehnia ? Zău că nu înţeleg. — Măi omule, la propunerea raionului de partid, secţia agricolă raională a organizat pe lingă Gostat un curs de calificare cu colectiviştii. Gospodăria noastră a trimis acolo două colectiviste să înveţe de la inginerii zootehnişti şi îngrijitorii de animale ai Gostat-ului cum să îngrijească animalele. Ei lucrează după carte. Is acolo la calificare colectivişti de la Cirpiţi, Dorobanţii, Coropceni, Pietreşti, Pocreaca... Mă duc să văd ce fac fetele. Noroc bun şi spor la prăşit. Şi Teodor Mistreanu işi continuă drumul spre tabăra de vară a Gostat-ului. Pe drumul cel mai scurt, tăie de-a latul imaşul încărcat de iarbă şi flori de cimp. Iată-l ajuns. Trece pe lingă un ocol mic, în care stau la umbră zeci de viţei. Vacile-s la păscut. Se opreşte şi se uită de jur—împrejur. — Va să zică acolo-i ocolul Şi umbrarul viţeilor, dincolo ocolul vacilor. Cînd fi tare cald, vacile intră sub umbrarul special amenajat pentru ele- Apa Jijiei o au la doi paşi, imaşul la fel. Aşadar, asta-i tabăra de vară. Bună organizare. Trecu prin ocol şi se îndreptă spre vagonul dormitor. Alături de vagon, sub umbrar, colectiviştii stăteau pe scaune. La o masă, de-o parte, 4 colectivişti, de altă parte ciţiva tovarăşi pe care nu-i cunoştea. — Ce fac colectiviştii acolo ? — întrebă tovarăşul Mistreanu pe un îngrijitor care făcea curăţenie un ocol. — Ia la examen, bădie. Dau examen din ce au învăţat aici la noi. — Şi cine-s tovarăşii care-i ascultă ? — Doctorul veterinar, Cireş, de la secţia agricolă şi inginerii zootehnişti ai Gostat-ului. Tovarăşul Mistreanu se apropie sfios de umbrar. Examenul începuse. ..■Va să zică dumneata ai să vorbeşti despre programul taberei de vară. Poftim, începe. Constantin Zaharia, cel care trebuia să răspundă, e colectivist din Dorobanţu. Cină organizaţia de partid din colectivă i-a propus să meargă, să înveţe zootehnie la Gostat, el a primit cu bucurie această sarcină, şi iată-l acum, după absolvirea cursului, în faţa comisiei de examinare. — Tovarăşi, înainte de a arăta ce am învăţat eu aici, am să vorbesc despre felul cum îngrijeam noi vacile de lapte in colectivă şi cum se făcea păşunatul. Ne sculam dimineaţa, mulgeam vacile, iar după ce le mulgeam le scoteam pe imaş. Pe imaş le ţineam pînă seara Şi de acolo le aduceam iar în gospodărie şi le mulgeam. Apoi le legam la grajd, unde le ţineam plnă a doua zi. De la fiecare vacă obţineam un medie cam 5 l. de lapte. — Ei, tovarăşe Zaharia, îl întrerupse dr. Cireş. E bine ca in perioada de vară vacile să fie îngrijite in felul acesta? — Nu-i bine, tovarășe doctor. Aici la Gostat, la tabăra de vară am învățat altfel. — Ia spune cum, tovarășe Zaharia ? — Iaca așa. La patru ne sculăm, mulgem vacile, le dăm tain — 1,800 Kg. concentrate, și borhot cît vor, apoi le scoatem pe pășune pînă la orele 12. După 12, le aducem in tabără, le mulgem şi după aceea se odihnesc sub umbrar pînă la 3. La 3 iar le scoatem la păşunat pină la 7 seara. De la 7 la 8 le mulgem. Apoi din nou le scoatem la păşunat pînă la ora 12 noaptea. Producţia ? 12-15 şi chiar 18 1. lapte pe zi de la fiecare vacă. Aşa o să facem şi noi cînd neom întoarce in gospodărie. — Mulţumesc, tovarăşe Zaharia. Tovarăşa Maria Roşu de la Sculeni, ce întrebare aveţi ? — Cum se execută mulsul. — Da, vorbiţi. Tovarăşul Teodor Mistreanu, preşedintele colectivei din Sculeni, care, de-acum asista şi el la examen, îşi freca miinile. — O şti să răspundă, sau mă face de ruşine ? — înainte de a executa mulsul, începu tovarăşa Maria Roşu, spălăm ugerul cu apă călduţă, facem masajul, apoi ştergem ugerul cu un şervet. Masajul se face pentru ca vaca să lase în uger tot laptele. Apoi ne spălăm bine pe miini și după aceea începem mulsul. După muls facem din nou masajul, spălăm ugerul, îl ștergem și-l ungem cu vaselină. — De ce se unge cu vaselină, intrebă examinatorul ? — Pentru ca să nu crape de căldură. — Foarte bine. — Așa să lucrezi și la noi in gospodărie, Marie, că de-acum avem 38 de vaci — interveni fără să vrea tov. Teodor Mistreanu. — Cine răspunde acum ? — Eu, Georgeta Ungureanu, de la G.A.C. Şorogari. Georgeta Ungureanu, soţia secretarului organizaţiei de partid din G.A.C. Şorogari, a vorbit foarte frumos despre importanţa porumbului siloz in hrana animalelor, cînd se recoltează şi cum se face însilozarea, ce cantitate de furaje insilozate trebuie să se asigure pentru fiecare vacă, şi aşa au fost examinaţi pe lină : comunista Margareta Safira, din G.A.C. Coropceni, candidata de partid Aurelia Istrate de la G.A.C. sculeni, candidatul de partid Ion Munteanu, de la G.A.C. Pietreşti, candidatul de partid Dumitru Alexa de la G.A.C. Redius Tătar, utemistul Iosif Trincă de la G.A.C. Pocreaca şi alţii. Răspunsurile au fost precise, calificativele, bine şi foarte bine. După examinare, colectiviştii şi-au exprimat mulţumirea faţă de inginerii zootehnişti, îngrijitorii de animale de la G.A.S. Popricani, şi inginerii de la secţia agricolă raională de la care au învăţat multe lucruri frumoase şi s-au angajat ca odată întorşi in gospodărie să aplice in practică cele învăţate, să lupte pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de cel de al lulea Congres al partidului, privitoare l la sporirea producţiei zootehnice. QH. GHINDA Din inelul de reporter Un aspect de la o lecţie. Se demonstrează practic alăptatul viţeilor la biberon. VINERI, 1 IULIE PROGRAMUL I : La orele : 5 ; 6 ; 7 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 20 ; 22 ; 23;52, buletine de ştiri şi radiojurnale ; 8.00 Din presa de astăzi ; 8.03 Uverturi din cele mai cunoscute operete ; 11.35 Solişti şi formaţii din ţări prietene ; 12.10 „Frumoasă-i viaţa de miner“, emisiune de cîntece ; 12.30 Din melodiile compozitorilor sovietici - program de muzică uşoară ; 13.35 Reportaj ; 14.00 Concert popular ; 15.50 Lecturi la cererea ascultătorilor ; 16.15 Vorbeşte Moscova I ; 16.45 Jocuri populare romîneşti ; 17.30 Din legendele popoarelor ; 18.00 „Partid viteaz, călit in luptă“ - emisiune de cîntece ; 19.05 Actualitatea in ţările socialiste ; 20.20 Noapte bună, copii : „O legendă“ de Selma Lagerloff; 20.30 O seară de muzică uşoară ; 21.15 Jurnalul satelor ; 21.45 Din cîntecele ţărănimii noastre muncitoare ; 22.30 Simfonia a IV-a în mi minor de Brahms ; 23.15 Potpuriuri de muzică uşoară. PROGRAMUL II : La orele : 14 ; 16 ; 18 ; 21,30 ; 23, buletine de ştiri şi radiojurnale ; 14.07 Muzică populară românească şi a minorităţilor naţionale din Banat ; 14.30 „Strins uniţi“ - emisiune de cîntece ; 15.30 Vechi melodii populare romîneşti ; 16.50 Curs de limba rusă ; 17.00 Concert de muzică uşoară românească ; 17.50 Cronica economică ; 18.05 „Divertisment“ de Marţian Negrea ; 18.20 Cîntecul săptămînii : „Partid, tu inimă a ţării“ de Hilda Jerea; versuri de Mihai Beniuc ; 18.30 Valsuri de concert ; 19.00 Din muzica popoarelor ; 19.30 Teatru la microfon „Moartea unui comis voiajor“ de Arthur Miller ; 20.52 Melodii populare romineşti; 21.15 Muzică uşoară ; 21.45 Album artistic; 22.00 Program de serenade ; 22.30 Doine şi jocuri populare romineşti ; 23.15 Muzică din opere ; 23.35-14.00 Sonata in La major pentru vioară şi pian de Fauré. RADIO IAŞI pe 285 m. lungime de undă orele 18—19.30 — Documentele celui de al IlI-lea Congres al partidului — imbold spre noi succese în construcţia socialistă. — La microfon: Metalurgiştii birladenî. — A zecea inovaţie — reportaj de la întreprinderea „Progresul“ Iaşi. — Lucrătorii de la G.A.S. „Ilie Pintilie“ contribuie la buna aprovizionare a oraşului. — Carnet teatral — Din cele mai frumoase melodii populare romîneşti . — Oameni şi fapte contemporane — Crescuţi de partid. — Arii din opere interpretate de cântăreți ieșeni. f^oOtF* SPECTACOLE TEATRUL NATIONAL CLUJ (sala Teatrului Naţional „V. Alecsandri“) orele 20: Scrisori de dragoste“. FILARMONICA DE STAT „MOLDOVA“, vineri orele 20.00: Concert simfonic. CINEMATOGRAFE: MAXIM GORKI (sală și grădina/ „Mexicul cîntă“; ILIE PINTilIE (sală și grădină: „Intrigă şi iubire"; TINERETULUI: Micii eroi“) CĂMINUL CULTURAL" „ION CREANGA“:„ Viaţa e în miinile tale“) CAMI- unUL CULTURAL „ILIE PINTILIE“: „Dragoste pe note“; grădina de vară PIŞKIN: Vrăjitoarea“; ATEL. CFR „ILIE PINTILIE“: „Favoritul 13“. —000— Timpul probabil - VII. 1960 Vreme instabilă cu cerul variabil, mai mult noros. Se vor semnala ploi temporare sub formă de averse însoţite de descărcări electrice. Vînt slab la potrivit cu intensificări locale din sectorul nord-vest. Temperatura ușor variabilă: va fi cuprinsă noaptea între 11 — 18 grade, iar ziua între 18—24 grade.