Flacăra Iaşului, iulie 1960 (Anul 16, nr. 4300-4326)

1960-07-01 / nr. 4300

vr.­­1300 încheierea anului şcolar in învăţămîntul de partid Convorbiri recapitulative în strînsă legătură cu practica In tot timpul anului şcolar, în sis­temul învâţămîntului de partid, aten­ţia noastră a fost îndreptată spre a­­sigurarea unui bogat conţinut de idei al expunerilor şi convorbirilor, reali­zării unei strînse legături între pro­blemele teoretice şi sarcinile practice. Putem spune că am reuşit în mare parte să facem acest lucru. Această afirmaţie are la bază atît faptul că marea majoritate a cursanţilor sunt în prezent fruntaşi în producţie, cît şi făptul că convorbirile recapitulative de sfîrşit de an ce au avut loc recent s-au desfăşurat la un nivel corespun­zător, în strînsă legătură cu preocu­pările şi sarcinile noastre profesionale. Fireşte că la aceasta au contribuit şi consultaţiile ce au fost organizate în preajma încheierii învăţămîntului de partid de către propagandişti, pe cercuri şi cursuri, în jurul problemelor din proiectul de Directive ale celui de al IlI-Iea Congres al P.M.R. ca şi în jurul unor teme care trebuiau să constituie obiectul convorbirilor de sfîrşit de an. Au fost organizate, de asemenea, grupe de studii, iar cursanţii mai bine pregătiţi au ajutat pe acei care nu reuşiseră să-şi însu­şească pe deplin materia din progra­mul de învăţămînt. In acest an şcolar au funcţionat pe lingă organizaţia noastră de bază un număr de 3 cercuri de învăţămînt: un cerc de studiere a economiei concrete, un cerc de studiere a istoriei PCUS anul II şi un curs seral anul II. Convorbirile recapitulative au de­monstrat o creştere simţitoare a ni­velului de conştiinţă al cursanţilor, interesul sporit pentru îmbunătăţirea continuă a procesului de producţie, pe­ntru înfăptuirea cu succes a politi­cii partidului nostru. La cercul de e­­conomie concretă, de pildă, participan­ţii la convorbire au subliniat reali­zările obţinute în secţie de la începu­tul anului şi pînă acum în direcţia îmbunătăţirii calităţii reparaţiilor, re­ducerii consumului de materiale, ca urmare a aplicării propunerilor făcute în cadrul cercului. Referindu-se la sarcinile puse în faţa întregului popor de Documentele Congresului al IlI-Iea al partidului, participanţii la discuţii au relevat fap­tul că în secţie mai sunt încă destule rezerve interne care, folosite cu price­pere, pot duce la sporirea productivi­tăţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor şi la realizarea unor im­portante economii. Reducerea timpului de reparaţii mijlocii şi capitale la ma­şini, ridicarea continuă a calificării muncitorilor, folosirea raţională a cu­ţitelor „Vidia“ şi a pietrelor abrazive — iată numai cîteva din propunerile făcute la cercul de economie concretă cu prilejul convorbirilor recapitulative. Şi la celelalte forme de învăţămînt convorbirile au fost vii şi interesante. La cercul de studiere a istoriei PCUS, de exemplu, cursanţii au orientat dis­cuţiile în direcţia cunoaşterii luptei PCUS, subliniind totodată înţelepciu­nea cu care partidul nostru aplică în mod creator învăţătura marxist-feni­­nistă şi experienţa PCUS în lupta pentru construirea orînduirii socialiste în ţara noastră. S-a vorbit despre suc­cesele obţinute de poporul nostru mun­citor, sub conducerea partidului, în dezvoltarea industriei socialiste, în transformarea socialistă a agriculturii, în ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Despre rolul organizaţiei de bază, al comuniştilor în lupta pentru mobi­lizarea colectivului la îndeplinirea sar­cinilor de plan, despre succesele obţi­nute pînă acum în secţie precum şi despre posibilităţile existente pentru realizarea a cît mai multe economii, s-a discutat în mod concret şi la con­vorbirile cursului seral. Participanţii la discuţii au făcut referiri la frunta­şii în producţie, la metodele pe care aceştia le folosesc în lupta pentru în­deplinirea sarcinilor profesionale şi au subliniat necesitatea îmbunătăţirii ac­tivităţii politice în vederea populari­zării cu regularitate a succeselor ob­ţinute în producţie, precum şi a gene­ralizării experienţei înaintate. In prezent, biroul organizaţiei de bază se preocupă de asigurarea con­tinuităţii propagandei de partid pe perioada de vară, ca şi de pregătiri­le în vederea organizării temeinice a noului an şcolar în învăţămîntul de partid. Aşa, de pildă, noi ne-am pro­pus să organizăm lunar cite o confe­rinţă cu­ caracter ideologic sau în le­gătură cu sarcinile noastre profesionale la care să participe toţi membrii şi candidaţii de partid, precum şi ceilalţi muncitori din secţie. De asemenea, învăţînd din experi­enţa pozitivă cîştigată în anul şcolar care a trecut, biroul organizaţiei de bază studiază posibilităţile în vederea măririi numărului cercurilor şi cursu­rilor, cuprinderii unui număr mai mare de muncitori fără de partid în aceste cercuri şi cursuri, astfel incit în vii­torul an şcolar să obţinem rezultate tot mai bune în ridicarea continuă a nivelului politic şi ideologic al între­gului colectiv din secţie. Sîntem convinşi că în felul acesta noi vom reuşi să ne îndeplinim cu cinste sarcinile ce ne revin, să con­tribuim din plin la înfăptuirea hotârî­­rilor celui de al IlI-lea Congres al partidului. ŞTEFAN MUREŞANU secretarul organizaţiei de bază — secţia reparaţii mecanice Fabrica de rulmenţi — Bîrlad Sunt in plus sau în minus ? (Urmare din pag. 1-a) o întreagă listă cu materiale economisite : la un costum ta­ior pentru femei consumul spe­cific a fost redus cu 18 cm. stofă, deci s-au economisit 990 de m. stofă din care se pot face in plus 450 costume ta­­ioare. Dacă pun la socoteală și stofa pentru pantaloni şi pinza pentru lenjerie, aflu că pînă în prezent s-au economi­sit în acest an 13.190 m. ţesă­turi iar economiile realizate au ajuns deja la valoarea de 316.000 lei! Au învins ambiţioşii pe mina cărora am intrat. Eu credeam că sunt as în privinţa măsură­torii şi că nu se vor face att­­tea schimbări. Din cei 10.800 m. pinzd economisită sa pot fine in plus 4200 cămăşi băr­băteşti sau 9000 cămăşi pentru copi. Aţa economisită măsu­rată in metri este de 2.300.000! Şi cină te gindeşti că pentru o cămaşă e nevoie de numai 75 m. de aţă iţi dai seama cite cămăşi se pot coase în plus cu aţa economisită. Am crezut că lupta aceasta o să dăuneze calităţii. Da’ de unde ! Din contra ! Toată pro­ducţia de confecţii de lină pen­tru femei, în ultimele luni a primit calificativul de „calita­tea I-a sută la sută“. La len­jeria bărbătească, calitatea 1 a crescut în luna mai cu 3 la sută. Cred că trebuie să mă las de munca de cronicar. In fond, oamenii ăştia nu-mi vor nici un rău. Ei sunt dornici să facă economii, să-şi îndeplinească­ un angajament. Eu credeam că cine ştie ce vor face cu mine. Dar ei sunt paşnici. Aşa că pot să fiu liniştit. . FLAGARA INSULD! Prin muncă patriotici * Locuitorii circ­ nr. 5 din Iaşi au obţinut rezultate frumoase în acţiu­nea voluntară iniţiată pentru înfru­museţarea şi­­buna întreţinere a stră­zilor din cartier. Antrenaţi de către deputatul lor, Gh. Avasilichioaie, ei au moltizat 7000 metri cubi teren, au curăţat şanţurile pe o lungime de 850 metri liniari, etc. Prin munca patriotică efectuată în această circumscripţie s-au obţinut economii în valoare de peste 93000 lei. * Sala de spectacole a cinemato­grafului „Tineretului“ a căpătat un aspect cu totul nou. Pereţii sunt spo­iţi, planşeul prezintă profile noi, în sala de aşteptare a fost amenajată o boxă specială pentru bufet.­­Toate lucrările întreprinse în acest scop au fost efectuate numai de către sala­riaţii întreprinderii cinematografice regionale de stat Iaşi. Ei au prestat în acest scop peste 700 ore de muncă patriotică, contribuind și la realizarea a peste 10.000 lei economii. Cititorii se lîsează : Comportare care lasă de dorit ♦ Pentru lucrătorii­­ din comerţul socialist • a căror atitudine, faţă * de consumatori dove-­ deşte simţ de răspun­dere In înfăptuirea sarcinilor ce le-au fost încredinţate, noi nu avem decit cu­vinte de laudă. Din păcate însă nu se poate spune acelaşi lucru şi despre ca­siera Elena Sava de la unitatea nr. 27 OCL produse alimen­tare din Iaşi str. Ştefan cel Mare, a cărei comportare fa­ţă de consumatori lasă de dorit­ Aşa de pildă, la data de 22 iunie a.c., ora 8 di­mineaţa, am cumpărat o portocală. Şi cum responsabilul aceste­i unităţi (care răspun­de şi de desfacerea produselor citrice) nu avea rest, eu fiind primul cumpărător din ziua aceea, m-a îndrumat la casiera Elena Sava pentru a primi restul cuvenit. Am fost întîmpinat însă de casiera a­­mintită cu cuvinte deosebit de jignitoare spre mirarea celor­lalţi cumpărători. In­tervenţia responsabi­lului unităţii nu a folosit la nimic, ci dimpotrivă. Conducerea OCL Alimentara din ora­şul nostru ar tre­bui să ia măsuri se­vere împotriva sala­riaţilor care mani­festă asemenea ati­tudini faţă de pu­blicul consumator. MIHAI MORARU muncitor tipograf .­i Televizor fără antene Adunarea generală a organizaţiei noas­tre sindicale a hotă­­rît încă de la înce­putul acestui an să cumpere un televizor. Aplicînd în practică această hotărîre, co­mitetul sindical a a­­chitat OCL-ului pro­duse industriale laşi contravaloarea tele­vizorului cu toata accesoriile respective cu dispoziţia de pla­tă nr. 51 din 20 a­prilie a.c. De atunci au trecut mai bine de două luni, fără a primi antenele nece­sare instalaţiei tele­vizorului. La repeta­tele insistenţe ale co­mitetului nostru sin­dical s-a primit a­­celaşi răspuns: mai aşteptaţi. Salariaţii instituţiei noastre doresc să vi­zioneze programele de televiziune şi nu e de mirare că se întreabă necontenit, cînd vor sosi totuşi, antenele televizorului? La această întrebare insă, un răspuns com­petent îl pot da or­ganele de conducere de la OCL produse industriale Iaşi. Şi a­­ceasta n-n mai grab­nic. A. VILCEANU p­reşedintele comitetu­lui sindical de la URCG Iaşi—Bucium. Studenţii din institutele de învăţămînt superior din Iaşi fac muncă patriotică pe şantie­rele de construcţii. IN CLIŞEU , brigada a V-a (formată din grupele 441, 442, anul II Construcţii), condusă de studentul utemist Constantin Oniga, lucrînd pe şantierul Casei de cultură a tineretului şi stu­denţilor din Iaşi. Membrii bri­găzii sînt purtători ai insignei de brigadier. Foto­: I. GHEŢIU . r­oOo^ Roadele muncii solie (Urmare din pag. 1­ a). Grădinarii, comună vecină cu Sco­­binţii, praşila a II-a este mult întîr­­ziată. Din cele 1109 ha. cu porumb s-au prăşit pentru a doua oară numai 621 ha. Aceeaşi situaţie există şi în comunele Cotnari şi Coarnele Caprei, la Cotnari, (preşedintele comitetului executiv Iov. Trică­ mai este de exe­cutat praşila a II-a pe o suprafaţă de peste 500 ha. cu porumb şi 40 ha. cu sfeclă de zahăr. Această situaţie este oglinda inactivităţii comitetului comu­nal de partid şi a comitetului executiv al sfatului popular comunal. Peste cîteva zile va începe recolta­rea păioaselor şi în raionul Hîrlău. Asta înseamnă că o mare parte din numărul colectiviştilor şi întovărăşiţi­­lor va fi ocupată cu strîngerea acestor culturi. De aceea, organizaţiile de partid, comitetele executive ale sfatu­rilor populare şi în mod deosebit cele din comunele rămase în urmă cu în­treţinerea culturilor — Cotnari, Ce­­pleniţa, Coarnele Caprei, Şipote — trebuie să ia măsuri mobilizatoare pentru ca praşila il-a să fie terminată cît mai curînd şi să se treacă chiar la praşila a IlI-a. pag. 8-a e dimineaţă. A 16-a dimineaţă pe care 83 de copii, fii de muncitori de la diferite întreprinderi ieşene, de func­ţionari, cooperatori, etc. şi-o petrec în tabăra regională de la Bucium,Iaşi. S-a servit masa de dimineaţă: pîine cu unt, mere, cafea cu lapte. Copiii mănîncă cu poftă, îmbujoraţi de aerul proaspăt al dimineţii, pe care în fie­care zi o încep în acest pitoresc şi­­ încăpător chioşc, unde grupa mare şi cea mijlocie iau loc la mesele lili­putane. Sub îndrumarea educatoarei Eugenia Alexandrescu, grupa mică ser­veşte şi ea masa intr-o altă încăpere. In tabăra regională Bucium, prima de acest fel care prin grija sfatului popular regional a fost deschisă în ziua de 6 iunie a.c., copiilor li se ser­vesc cinci mese pe zi. In cele şase dormitoare, curate ca nişte pahare de cristal (de acestea au grijă tov. Sava C-tin, Livinschi­ C-tin şi Z. Andriescu) îi aşteaptă odihna plăcută. Ei, dar pînă la odihnă mai este. Căci de-abia a­i pă­­răsit pătucurile cu cearceafuri albe ca laptele şi cu perne moi care te îndeamnă la somn. Mai ales, somnul e şi mai dulce după ce se pune la picap o placă cu povestea mînzului năzdrăvan sau a Caprei cu trei iezi. Acum, după masă se desfăşoară programul în aer liber, în pădure, în poiană, la scrînciob, la balansoare, fie­care unde vrea. Şi au de unde alege din tot ce s-a amenajat pe cuprinsul taberei situate în mijlocul unor plan­taţii de pomi fructiferi, la marginea pădurii, pe malurile unui firişor de apă, peste care trec podeţe zvelte, ai­doma celor din basme. Ce bine te simţi în mijlocul naturii după o masă bună şi consistentă. Dărnicia soarelui şi aerul proaspăt înviorător contribuie la fortificarea copiilor, la consolidarea sănătăţii lor. Bujorii din obraji şi cu­loarea cafenie a corpurilor lor bronzate de soare stau mărturie. Tabăra este înzestrată şi cu un apa­rat de radio cu difuzor, aşa că valsurile transmise creează condiţii pentru im­provizate exerciţii coregrafice. Cei mici se joacă. Dar cei mari cărora li s-au încredinţat micuţii aflaţi în tabără ? Ii supraveghează I. — Cum vă simţiţi aici, copii ? — Bine, foarte bine — ne răspund în cor. Şi pentru că se mai strecoară şi cite un părinte pînă la poarta ta­berei, mai surprinzi cite o discuţie de felul acesta : — Puiule, cînd mai vine mama, ce să-ţi aducă ? Copilul ridică din umeri. — Ciocolată ? Copilul o priveşte şmechereşte pe sub gene : avem şi noi. — Bomboane ? — Avem. — Portocale ? — Am mîncat şi ieri. — Prăjituri ? — Prăjituri ? Tovarăşa Rotaru Ele­na, bucătăreasa noastră, face nişte pră­jituri grozave. Mama se află în încurcătură. O în­curcătură plăcută. Căci ţi se umple inima de bucurie văzînd ce minunate condiţii sînt asigurate copiilor în ta­bără, astfel incit zilele pe care le petrec aici să rămînă în amintirea lor printre cele mai frumoase din frumoasa lor copilărie. O copilărie în care lipsurile şi tristeţele altor copilării — din trecute vremuri — apar doar în povestirile celor vîrstnici. Ale celor care îşi în­dreaptă astăzi cu recunoştinţă gîn­­durile către partidul­ clasei muncitoare, sub a cărui grijă copiii noştri — flori ale vieţii — se bucură de aer şi soare, de lumina învăţăturii şi de vigoarea pe care ţi-o asigură o dezvoltare armo­nioasă, sub îndrumarea unor pricepuţi şi inimoşi educatori. Cu aceste gînduri părăseşti tabăra din Bucium, tabără în care, după co­piii de la căminul „1 Mai“ vor veni, pe rînd, copiii altor cămine şi grădiniţe, făcînd să răsune prin cîntecele lor în­treaga întindere a dealului, la margi­nea pădurii: „Sîntem atît de veseli Cîntăm, călătorim, Şi-n cîntece se spune De viaţa ce-o trăim ... GETA EFTIMIE Spicuiri din programul de Printre cei mici In tabără la Bucium Colectivişti la examen Un om voinic, cu faţa arsă de soare, merge fluierină pe o potecă ce şerpuieşte printre la­nurile de griu, printre tarlalele cu porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr. Merge grăbit, intovărăşiţii aflaţi pe cîmp la prăşitul culturilor îl cunosc. E Teodor Mistreanu, preşedintele colectivei din Sculeni. — Ce cauţi, prin părţile noas­tre, bădie Toader? — Îl întreabă un moşneag. — Iaca, mă duc pină la ta­băra de vară a Gostat-ului. — Tabără de vară ? Şi moş­­neagul încruntă sprincere. Un­de i asta şi ce i cu ea ? — Uite-o colo, bădie! şi Teodor Mistreanu arată cu mina. Ce, dumneata nu ştii că Gostar­ul Popricani a scos toate vacile cu lapte pe şesul Jijiei ? Acolo pasc, acolo-s­mulse, acolo odih­nesc noaptea. Se zice că in fe­lul acesta vacile dau lapte mai mult, şi eu mă duc să văd ce fac fetele gospodăriei, care-s acolo, să înveţe zootehnia. — Să înveţe zootehnia ? Zău că nu înţeleg. — Măi omule, la propunerea raionului de partid, secţia agri­colă raională a organizat pe lin­gă Gostat un curs de calificare cu colectiviştii. Gospodăria noas­tră a trimis acolo două colec­tiviste să înveţe de la inginerii zootehnişti şi îngrijitorii de ani­male ai Gostat-ului cum să îngrijească animalele. Ei lu­crează după carte. Is acolo la calificare colectivişti de la Cir­­piţi, Dorobanţii, Co­­ropceni, Pietreşti, Pocreaca... Mă duc să văd ce fac fetele. Noroc bun şi spor la prăşit. Şi Teodor Mistreanu işi conti­nuă drumul spre tabăra de vară a Gostat-ului. Pe drumul cel mai scurt, tăie de-a latul ima­­şul încărcat de iarbă şi flori de cimp. Iată-l ajuns. Trece pe lingă un ocol mic, în care stau la umbră zeci de viţei. Vacile-s la păscut. Se opreşte şi se uită de jur—împrejur. — Va să zică acolo-i ocolul Şi umbrarul viţeilor, dincolo oco­lul vacilor. Cînd fi tare cald, vacile intră sub umbrarul spe­cial amenajat pentru ele- Apa Jijiei o au la doi paşi, imaşul la fel. Aşa­dar, asta-i tabăra de vară. Bună organizare. Trecu prin ocol şi se îndreptă spre vagonul dormitor. Alături de vagon, sub umbrar, colecti­viştii stăteau pe scaune. La o masă, de-o parte, 4 colectivişti, de altă parte ciţiva tovarăşi pe care nu-i cunoştea. — Ce fac colectiviştii acolo ? — întrebă tovarăşul Mistreanu pe un îngrijitor care făcea cu­răţenie un ocol. — Ia la examen, bădie. Dau examen din ce au învăţat aici la noi. — Şi cine-s tovarăşii care-i ascultă ? — Doctorul veterinar, Cireş, de la secţia agricolă şi inginerii zo­otehnişti ai Gostat-ului. Tovarăşul Mistreanu se apro­pie sfios de umbrar. Examenul începuse. ..■Va să zică dumneata ai să vorbeşti despre programul ta­berei de vară. Poftim, începe. Constantin Zaharia, cel care trebuia să răspundă, e colecti­vist din Dorobanţu. Cină orga­nizaţia de partid din colectivă i-a propus să meargă, să înveţe zootehnie la Gostat, el a primit cu bucurie această sarcină, şi iată-l acum, după absolvirea cursului, în faţa comisiei de examinare. — Tovarăşi, înainte de a ară­ta ce am învăţat eu aici, am să vorbesc despre fe­lul cum îngrijeam noi vacile de lapte in colectivă şi cum se făcea păşunatul. Ne sculam diminea­ţa, mulgeam vacile, iar după ce le mul­geam le scoteam pe imaş. Pe imaş le ţi­neam pînă seara Şi de acolo le aduceam iar în gospo­dărie şi le mulgeam. Apoi le le­gam la grajd, unde le ţineam pl­­nă a doua zi. De la fiecare vacă obţineam un medie cam 5 l. de lapte. — Ei, tovarăşe Zaharia, îl în­trerupse dr. Cireş. E bine ca in perioada de vară vacile să fie îngrijite in felul acesta? — Nu-i bine, tovarășe doctor. Aici la Gostat, la tabăra de vară am învățat altfel. — Ia spune cum, tovarășe Za­haria ? — Iaca așa. La patru ne scu­lăm, mulgem vacile, le dăm tain — 1,800 Kg. concentrate, și bor­hot cît vor, apoi le scoatem pe pășune pînă la orele 12. După 12, le aducem in tabără, le mul­gem şi după aceea se odihnesc sub umbrar pînă la 3. La 3 iar le scoatem la păşunat pină la 7 seara. De la 7 la 8 le mulgem. Apoi din nou le scoatem la pă­şunat pînă la ora 12 noaptea. Producţia ? 12-15 şi chiar 18 1. lapte pe zi de la fiecare vacă. Aşa o să facem şi noi cînd ne­om întoarce in gospodărie. — Mulţumesc, tovarăşe Zaha­ria. Tovarăşa Maria Roşu de la Sculeni, ce întrebare aveţi ? — Cum se execută mulsul. — Da, vorbiţi. Tovarăşul Teodor Mistreanu, preşedintele colectivei din Scu­leni, care, de-acum asista şi el la examen, îşi freca miinile. — O şti să răspundă, sau mă face de ruşine ? — înainte de a executa mulsul, începu tovarăşa Maria Roşu, spălăm ugerul cu apă călduţă, facem masajul, apoi ştergem u­­gerul cu un şervet. Masajul se face pentru ca vaca să lase în uger tot laptele. Apoi ne spălăm bine pe miini și după aceea în­cepem mulsul. După muls fa­cem din nou masajul, spălăm ugerul, îl ștergem și-l ungem cu vaselină. — De ce se unge cu vaselină, intrebă examinatorul ? — Pentru ca să nu crape de căldură. — Foarte bine. — Așa să lucrezi și la noi in gospodărie, Marie, că de-acum avem 38 de vaci — interveni fără să vrea tov. Teodor Mis­treanu. — Cine răspunde acum ? — Eu, Georgeta Ungureanu, de la G.A.C. Şorogari. Georgeta Ungur­eanu, soţia se­cretarului organizaţiei de par­tid din G.A.C. Şorogari, a vorbit foarte frumos despre importan­ţa porumbului siloz in hrana a­­nimalelor, cînd se recoltează şi cum se face însilozarea, ce can­titate de furaje insilozate tre­buie să se asigure pentru fiecare vacă, şi aşa au fost examinaţi pe lină : comunista Margareta Sa­­fira, din G.A.C. Coropceni, can­didata de partid Aurelia Istra­­te de la G.A.C. sculeni, candida­tul de partid Ion Munteanu, de la G.A.C. Pietreşti, candidatul de partid Dumitru Alexa de la G.A.C. Redius Tătar, utemistul Iosif Trincă de la G.A.C. Po­creaca şi alţii. Răspunsurile au fost precise, calificativele, bine şi foarte bine. După examinare, colectiviştii şi-au exprimat mulţumirea faţă de inginerii zootehnişti, îngriji­torii de animale de la G.A.S. Popricani, şi inginerii de­ la sec­ţia agricolă raională de la care au învăţat multe lucruri fru­moase şi s-au angajat ca odată întorşi in gospodărie să aplice in practică cele învăţate, să lupte pentru îndeplinirea sar­cinilor trasate de cel de al lu­lea Congres al partidului, pri­vitoare l la sporirea producţiei zootehnice. QH. GHINDA Din inelul de reporter Un aspect de la o lecţie. Se demonstrează practic alăptatul viţeilor la biberon. VINERI, 1 IULIE PROGRAMUL I : La orele : 5 ; 6 ; 7 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 20 ; 22 ; 23;52, buletine de ştiri şi radiojurnale ; 8.00 Din presa de astăzi ; 8.03 Uverturi din cele mai cunoscute operete ; 11.35 Solişti şi formaţii din ţări prietene ; 12.10 „Frumoasă-i viaţa de miner“, emisiune de cîntece ; 12.30 Din melodiile compozitorilor sovietici - pro­gram de muzică uşoară ; 13.35 Reportaj ; 14.00 Concert popular ; 15.50 Lecturi la cererea ascultătorilor ; 16.15 Vorbeşte Moscova I ; 16.45 Jocuri populare romî­­neşti ; 17.30 Din legendele popoarelor ; 18.00 „Partid viteaz, călit in luptă“ - emisiune de cîntece ; 19.05 Actualitatea in ţările socialiste ; 20.20 Noapte bună, copii : „O legendă“ de Selma Lagerloff; 20.30 O seară de muzică uşoară ; 21.15 Jurnalul satelor ; 21.45 Din cîntecele ţă­rănimii noastre muncitoare ; 22.30 Sim­fonia a IV-a în mi minor de Brahms ; 23.15 Potpuriuri de muzică uşoară. PROGRAMUL II : La orele : 14 ; 16 ; 18 ; 21,30 ; 23, bu­letine de ştiri şi radiojurnale ; 14.07 Mu­zică populară românească şi a minorită­ţilor naţionale din Banat ; 14.30 „Strins uniţi“ - emisiune de­­ cîntece ; 15.30 Vechi melodii populare romîneşti ; 16.50 Curs de limba rusă ; 17.00 Concert de muzică uşoară românească ; 17.50 Cronica economică ; 18.05 „Divertisment“ de Mar­ţian Negrea ; 18.20 Cîntecul săptămînii : „Partid, tu inimă a ţării“ de Hilda Jerea; versuri de Mihai Beniuc ; 18.30 Valsuri de concert ; 19.00 Din muzica popoarelor ; 19.30 Teatru la microfon „Moartea unui comis voiajor“ de Arthur Miller ; 20.52 Melodii populare romineşti; 21.15 Muzică uşoară ; 21.45 Album artistic; 22.00 Program de serenade ; 22.30 Doine şi jocuri populare romineşti ; 23.15 Mu­zică din opere ; 23.35-14.00 Sonata in La major pentru vioară şi pian de Fauré. RADIO IAŞI pe 285 m. lungime de undă orele 18—19.30 — Documentele celui de al IlI-lea Congres al partidului — imbold spre noi succese în construcţia socialistă. — La microfon: Metalurgiştii bir­­ladenî. — A zecea inovaţie — reportaj de la întreprinderea „Progresul“ Iaşi. — Lucrătorii de la G.A.S. „Ilie Pin­­tilie“ contribuie la buna aprovizio­nare a oraşului. — Carnet teatral — Din cele mai frumoase melodii populare romîneşti . — Oameni şi fapte contemporane — Crescuţi de partid. — Arii din opere interpretate de cântăreți ieșeni. f^oOtF* SPECTACOLE TEATRUL NATIONAL­­ CLUJ (sala Teatrului Naţional „V. Alecsan­­dri“) orele 20: Scrisori de dra­­goste“. FILARMONICA DE STAT „MOL­DOVA“, vineri orele 20.00: Concert simfonic. CI­NEMATOGRAFE: MAXIM GORKI (sală și grădina/­ „Mexicul cîntă“; ILIE PINTilIE (sa­­lă și grădină­: „Intrigă şi iubire"; TINERETULUI: Micii eroi“) CĂMI­NUL CULTURAL" „ION CREANGA“:„ Viaţa e în miinile tale“) CAMI-­ unUL CULTURAL „ILIE PINTILIE“: „Dragoste pe note“; grădina de vară PI­ŞKIN: Vrăjitoarea“; ATEL. CFR „ILIE PINTILIE“: „Favoritul 13“. —000— Timpul probabil -­­ VII. 1960 Vreme instabilă cu cerul variabil, mai mult noros. Se vor semnala ploi temporare sub formă de averse însoţite de descărcări electrice. Vînt slab la potrivit cu intensificări locale din sec­torul nord-vest. Temperatura ușor va­riabilă: va fi cuprinsă noaptea între 11 — 18 grade, iar ziua între 18—24 grade.

Next