Flacăra Iaşului, iulie 1960 (Anul 16, nr. 4300-4326)
1960-07-22 / nr. 4318
T" k Iasm. ANUL XVI, nr. 4318 VINERI 22 IULIE 1900 4 PAGINI, 20 BANI îmbunătăţirea calităţii producţiei - sarcină importantă Documentele celui de al IlI-Iea Congres al partidului pun un deosebit accent pe creşterea indicelui de calitate în toate ramurile industriei. In acest sens colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderile ieșene depun eforturi sporite. Butonierele se execută mecanic Pînă nu de mult la fabrica de confecţii din Iaşi, tăierea butonierelor se făcea manual. Aceasta ducea deseori la operaţii greşite care dăunau calităţii produselor, cu influenţă negativă asupra preţului de cost şi productivităţii muncii. De curînd prin ataşarea unui cuţit mecanic la maşina de cusut butoniere, s-a înlăturat acest inconvenient. Cuţitul mecanic permite efectuarea operaţiei de tăiere a butonierelor în bune condiţiuni. Pe lîngă faptul că a crescut indicele de calitate a produselor prin efectuarea operaţiei de tăiere a butonierelor mecanic, a crescut şi productivitatea muncii (cu peste 5 la sută). Prin reducerea rebuturilor sub limita admisă Reducerea rebuturilor faţă de indicele admisibil este una din căile care contribuie la realizarea unor produse de calitate. In acest sens turnătorii de la Atelierele GFR „Ilie Pintilie“ depun eforturi sporite. Printr-un studiu amplu, ei au reuşit să ajungă la desulfurarea fontei prin intermediul varului nestins sub formă de pulbere. Acest lucru a dus la obţinerea unor piese de calitate, fără porozităţi ceea ce a făcut ca în luna iunie procentul de rebuturi să scadă faţă de limita admisibilă cu cca. 50 la sută. Mai multă atenţie lucrărilor de instalaţii Un accent deosebit trebuie pus şi pe îmbunătăţirea calităţii construcţiilor de locuinţe. In acest sens constructorilor Ie revine sarcina de a executa lucrări de calitate. Aceasta duce la reducerea preţului de cost al construcţiilor şi la micşorarea duratei de execuţie întrucît lucrările de calitate inferioară necesită ulterior remedieri, deci pierderi de materie primă şi materiale, de timp, etc. O astfel de situaţie a fost semnalată pe şaftierul de construcţii din Bulevardul T. Vladimirescu unde echipele de instalatori conduse de Ion Ciornei şi Neculai Cojocaru au executat lucrări de calitate inferioară la instalaţiile sanitare şi de iluminat. Aceasta a făcut ca preţul de cost al construcţiei să crească cu 0,02 la sută. Întrucît abateri de acest fel mai sunt şi pe alte şantiere de construcţii (cvartalul de locuinţe „23 August") conducerea întreprinderii nr. 3 construcţii căreia ii aparţine acest şantier îndrumată de organizaţia de partid trebuie să ia măsuri severe, să tragă la răspundere pe cei care risipind timpul și materialele, execută lucrări de slabă calitate. Beneficiarii de transporturi trebuie să ne ajute să folosim mai bine capacitatea de încărcare a vagonului Grija partidului pentru transporturile pe calea ferată se oglindeşte în, hotărîrile celui de al III-lea Congres al PMR care prevăd, în următorii 6 ani, creşterea capacităţii de transport corespunzător ritmului susţinut de dezvoltare a economiei, precum şi schimbări esenţiale în înzestrarea tehnică a transporturilor. Colectivul nostru este conştient că printr-o activitate rodnică, prin aplicarea metodelor înaintate de lucru, luptă pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor celui de al III-lea Congres al partidului. In prezent sînt asigurate condiţii mai bune de deservire a întreprinderilor expeditoare, de îmbunătăţire a raporturilor dintre beneficiarii de transporturi pe de o parte şi calea ferată pe de altă parte. In cursul lunii mai, prin concentrarea transporturilor de cofetărie predare, metoda iniţiată la magazia de mărfuri a staţiei Iaşi şi extinsă pe ţară, s-a realizat o economie de 52 vagoane , respectiv 13.415 lei, iar în cursul lunii iunie a.c. o economie de 60 vagoane cu 15.480 lei. Prin urmărirea încărcării vagoanelor la capacitate şi norma tehnică s-a realizat o economia de 77 vagoane cu 19.866 lei în cursul lunii mai, iar în iunie 98 vagoane cu 25.264 lei. In compartimentul cofetărie predare şi vagoane încărcate, la finele semestrului trecut, staţia Iaşi lucra în contul lunii septembrie 1960. Rezultatele obţinute ar fi fost mai bune, dacă la staţionarea vagoanelor introduse la descărcare nu s-ar fi produs unele depăşiri ale termenului liber de descărcare, ceea ce a dus la imobilizarea vagoanelor. Astfel, în cursul lunii mai la 43 văgoane s-a depăşit termenulde descărcare cu 484 ore, respectiv 12.100 lei locație, din care 16 vagoane cu R.T oră"cu 4350" lei"se datoresc OCL- ului Produse Industriale, 10 vagoane, 136 ore cu 3775 lei I.U.T. din cadrul TR.C. etc. In cursul lunii iunie a.c. s-a depăşit termenul liber de descărcare la 66 vagoane cu 612 ore, respectiv 15.300 lei, locaţii din care 13 vagoane cu 123 ore (3100 lei) D.G.L. Produse industriale, 2 vagoane cu 50 ore (1300 lei) Fabrica de antibiotice, 2 vagoane cu 29 ore (725 Iei) GAS Copou cu 2 vagoane, 30 ore (450 lei) etc. Rezultă că numai în cursul celor două luni, mai și iunie, s-a produs imobilizarea a 109 vagoane cu care s-ar fi efectuat tot atîtea transporturi în plus. Sarcina permanentă a conducerii întreprinderilor este aceea de a analiza temeinic aceste aspecte și a lua măsurile organizatorice potrivite pentru evitarea depăşirii termenului liber de descărcare, prin aceasta evitînd imobilizarea vagoanelor şi penalitatea taxei de locaţie cu consecinţe asupra preţului de cost al producţiei întreprinderilor. In activitatea cofetăriei — predare, prin colaborarea strînsă cu beneficiarii şi aplicarea noului sistem de concentrare a transporturilor, s-a reuşit realizarea unor importanţi indicativi de calitate în afară de economiile citate mai sus. De unde, mai înainte, coletăria-predare se expedia la staţiile de refacere vecine unde interveneau noi manipulări şi staţio-nări, în prezent, prin concentrarea transporturilor pe staţii de destinaţie şi zile, am reuşit să formăm colective directe la Arad şi Timişoara, vagoane cu plombele staţiei Iaşi, parcurgînd 784 km, fără altă manipulare, sporind viteza comercială, micşorînd termenul de livrare, reducînd preţul de cost. Există şi unele aspecte negative datorită faptului că nu toate întreprinderile expeditoare au trecut la organizarea planificării coletăriei-predare şi respectarea zilelor de concentrare. Din această cauză colectivele se şi indrumează sub capacita- tea lor de încărcare. Aceasta împiedică şi formarea unor colective planificate prin nesatisfacerea tonajului impus, rezultat din neprezentarea cantităţilor respective. Astfel, la 4 iunie, prin concentrarea coletăriei-predare, s-a planificat încărcarea unui colectiv la Roman cu 6700 kg. cofetărie. Prin neprezentarea a 1700 kg. de către fabrica „Textila Roşiei", colectivul nu s-a mai putut forma, iar cele 5.000 kg. predate de celelalte întreprinderi au trebuit să fie expediate pînă la Pașcani, unde au fost descărcate şi apoi reîncărcate în alt vagon similar ce circulă pe secţia Paşcani- Roman; prin aceasta s-a ridicat preţul de cost al transporturilor şi a întîrziat termenul de livrare a mărfurilor către destinatari. La 18 iunie, s-a planificat un colectiv direct Brăila, dar fabrica „Ţesătura" n-a prezentat cele 1500 kg. programate, ceea ce a dus la întîrzierea vagonului, iar cofetăria pre- PAUL VIŞAN Şeful magaziei de mărfuri din staţia CFR Iaşi (Continuare în pag. 2 a) Beneficii peste plan Colectivul de muncă al fabricii de ulei ,,Republica“ din oraşul Bîrlad a obţinut şi in primul semestru al acestui an succese frumoase în producţie. Astfel, planul producţiei marfă a fost depăşit cu 8,6 la sută, iar planul valoric cu 5,6 la sută. Prin reducerea consumului specific muncitorii fabricii au economisit în aceeaşi perioadă 10.962 litri benzină şi 166.307 kg. păcură. In primul semestru al anului, fabrica a înregistrat şi un beneficiu însemnat peste sarcina de plan. S-au remarcat în obţinerea acestor succese muncitorii Ion Panaite, Ioan Budăi, Ioan Pîrvu, Trandaf Ardereanu, Dragoslav Epure şi alţii. JL Să grăbim strîngerea recoltei! întrecere însufleţită Vestea s-a răspîndit de la om la om. Tot satul aflase că la G.A.S. Crasna se dă zor cu recoltatul griului, că de la S.M.T. Gura Idrici a plecat şi ultima combină, că în marginea tarlalei cu grîu a colectivei „ A 15-a aniversare“ din satul Gura Idrici, Gheorghe Tonea, cu secretarul organizaţiei de bază, tov. Gh. Ariton, brigadier de cîmp şi celălalt brigadier N. A. Chelaru n-au mai stat pe gînduri. Pe la nămiezi colindau holdele de grîu. — 170 hectare cu grîu avem de recoltat — Nu-i de joacă, mai ales că timpul s-a anunţat ploios. — Dacă chibzuim bine nu vom pierde nici un bob. Grîul de pe parcela „Tarna după sat“ e în pîrgă. Combina nu poate intra. II secerăm manual. Pe parcela „Bogheni“ grîul e copt bine de tot. Ca să nu se scuture aici vor intra şicombinele şi braţele de muncă cu secerile. Pînă terminăm s-a copt şi grîul din parcela „Bogheni Vale“. — De asta nici o grijă. Cînd mijesc zorile toată lumea-i la cîmp, hotărîră cei doi brigadieri. Ne cunoaștem oamenii. Nici nu se luminase de ziuă cînd șefii de echipe Gavril P. Mocanu, Gh. Sacaliuc, Virgil Popa, Costică Rotaru din brigada a Il-a, Neculai Iordan, Gavrilă Subină, V. Rotaru şi Toader Gr. Popa din brigada a l-a organizau munca la seceratul griului. In parcela „Tarna după sat“ secerile muşcau nesăţioase din valurile de grîu. In holda de la Bogheni, combinele duduiau. Combainierii se prinseseră şi ei la întrecere. — Cam cit dă la hectar, tovarășe combainier ? întrebau curioși secerătorii. — După cîte banchere am descărcat în camion trece de 1.800 kg. grîu la hectar. — Nu-i rău, dacă ne-ar ieşi din toate tarlalele la fel. Iureșul întrecerii îi prinse pe toți, femei, fete, tineri, și vîrstnici. Cine s-a dovedit mai harnic, n-am putut afla, căci pînă-n seară mai era mult timp. Brigadierii au remarcat însă mai mulţi secerători destoinici care se situau in fruntea celor ce se aflau în întrecere. Ţinea Gh. Sacaliuc, Zamfira Subină, Ioneta şi Elena C. Iopsu, ş.a. AL. ATANASE IA G.A.S.-Galata Ce se mai aşteaptă? In săptămina ce a trecut, mecanizatorii, inginerii şi tehnicienii din majoritatea GAS-urilor din regiune şi-au mobilizat toate forţele şi mijloacele mecanizate la recoltarea griului. Şi întrecerea socialistă organizată pe brigăzi de mecanizare completă şi pe secţii s-a desfăşurat sub lozinca: „Fiecare bob din recolta anului 1960 din hambare“. Au dovedit acelaşi interes lucrătorii din GAS Galata, de vreme ce, pe o tarla de aproape 47 ha, aflată la punctul „Iezăreni“ se fac pregătiri de mai bine de zece zile, (drumuri pe marginea lanului şi prin mijlocul acestuia, se măsoară porţiuni pentru fiecare combină etc.) dar recoltatul nu mai începe? Şi cînd ei în mină spicele uscatei care, la cea mai uşoară atingere îşi leapădă boabele, cînd vezi că pe fiecare metru pătrat de drum de acces prin lan întîlneşti cite cel puţin 10, 15 şi chiar 20 de spice nestrînse încă — nu poţi să nu condamni delăsarea, de care se face în primul rînd vinovată conducerea GAS Galata. Faptul că cele 46,50 ha cu grîu nu au fost recoltate pină în prezent, nu poate fi cunimic motivat. Fiindcă "posibilităţii erou. Este vorba, în primul rînd, de cele 3 combine care au lucrat foarte puţin în ultima vreme; este vorba şi de secerătorile legători care continuă să rămînă în curtea secţiei. Dacă exista mai multă preocupare din partea consiliului gospodăriei — şi dacă biroul organizaţiei de bază propunea aceasta — se putea lesne organiza recoltatul în două faze şi astfel, era evitată pierderea mare de boabe ce se observă aici la tot pasul. Mai cu seamă că recolta din acest an în GAS Galata s-a arătat de la început cit se poate de bună. Un lucru nu trebuie uitat de către întreg colectivul GAS Galata: angajamentul de a scoate în medie la ha. cel puţin 2000 kg. grîu. Iată de ce trebuie luate toate măsurile ca în următoarele zile această suprafaţă cu grîu să fie în întregime recoltată. SILVIU ECONOMU —oOo— Zoresc cu secerişul griului In aceste zile, pe tarlalele gospodăriei agricole colective din satul Munteni-Belceşti, raionul Hîrlău, se lucrează de zor la recoltatul griului. Iri prima zi de seceriş, colectiviştii au recoltat peste 20 ha. de grîu. Din evaluările făcute, rezultă o pro-iti fie de 2000 kg. grîu la hectar. C. LOGHIN coresp. Pentru acest titlu vom munci neobosit Cînd s-a studiat raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu— Dej la cel de al lll-lea Congres al partidului, în cadrul gospodăriei noastre colective mulţi colectivişti au arătat că, de la înfiinţare şi pînă acum, în gospodărie s-au înfăptuit multe lucruri frumoase. Desigur că în fiecare an noi am căutat să mărim fondul de bază deoarece de el depinde dezvoltarea tuturor ramurilor de producţie aducătoare de mari venituri. La sfîrşitul anului 1959, de pildă, fondul de bază a ajuns la 1.012.904 lei, ca urmare a reţinerii celor 15 procente din totalul veniturilor băneşti, a creşterii în greutate a animalelor proprietate obştească, acumulări în construcţii etc. Cînd s-a discutat planul de producţie pe 1960 adunarea generală a hotărît ca, pentru fondul de bază, să repartizăm 20 la sută din venitul bănesc total plus 9.325 kg. grâu, 28.986 kg. porumb şi 5.520 kg. floarea soarelui. Din veniturile băneşti realizate in primele două trimestre ale anului curent noi am şi repartizat o cotă parte pentru fondul de bază. Aceşti bani au fost învestiţi în procurarea materialului săditor pentru cele 39 ha. viţă de vie nobilă şi 13 ha. cu pomi fructiferi, suprafeţe ce au şi fost plantate, în procurarea de vaci cu lapte şi juninci de rasa Brună de Maramureş , material lemnos pentru construcţii, etc. În raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la cel da al III-lea Congres al partidului, se arată că noi, colectiviștii, trebuie să muncim să ridicăm gospodăriile colective la nivelul celor fruntaşe. Din acest punct de vedere noi mai avem multe de făcut. Documentele Congresului ne arată calea spre acest titlu și am pornit de pe acum hotărîţi să muncim pentru a îndeplini sarcinile ce ne revin din aceste documente. Desigur ridicarea colectivei noastre la nivelul gospodăriilor colective fruntaşe va duce la ridicarea continuă a nivelului nostru de trai. Colectivistul Ion C. Marin, candidat de partid, a propus cu prilejul studierii Raportului prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de al III-lea Congres al PUR, să acordăm toată atenţia întreţinerii culturilor şi recoltărilor, deoarece numai în felul acesta putem asigura începînd cu acest an o recoltă mare la hectar. Cele 602 ha. cu porumb pentru boabe, 184 ha. floarea soarelui, 26 ha. tutun, 100 ha. porumb pentru siloz, 61 ha. sfeclă de zahăr. Muncitoarele Paraschiva Paveliuc, Adriana Dobre şi Aurica ştefancu de la fabrica de tricotaje „Moldova“ Iaşi se numără printre fruntaşele fabricii■ Ele depăşesc silnic norma cu 10—15 la sută. Foto: I. GHEŢIU au fost prăşite de două ori, iar praştia a treia s-a efectuat pînă acum pe 100 ha. porumb, 45 ha. sfeclă de zahăr. Pentru a nu pierde nici un bob din recolta de păioase, am şi început secerişul la cele 50 ha. orz, 28 ha. secară şi 275 ha. cu grîu. Recoltatul orzului s-a terminat şi acum continuăm alături de mecanizatori, secerişul la grîu. In aceeaşi măsură ne preocupă dezvoltarea sectorului zootehnic şi In special fermele animalelor de producţie şi sporirea producţiei animale. Piin acum noi nu ne-am preocupat îndestul de dezvoltarea acestui sector. O dovedeşte aceasta şi planul de producţie pe 1960 întocmit la începutul anului. Din venitul bănesc total de 1.650.000 lei numai 10% se va realiza din sectorul zootehnic. Comuniştii au propus să mărim simţitor fermele animalelor, de producţie pentru ca începînd cu anul viitor din acest sector să realizăm un venit mult mai mare. Din prăsila anului curent am oprit toate viţeluşele, 100 mieluşele şi un mare număr de scrofiţe, astfel că acum avem 42 vaci cu lapte, 43 juninei din care 20 din rasa Brună de Maramureş, 15 viţeluşe, 530 oi, 100 mieluşele, 44 scroafe şi scrofiţe, 22 porci la îngrăşat etc. Noi punem accentul acum pe creşterea vacilor de lapte de rasă şi a oilor cu lină semifină. Candidatul de partid Ion C. Marin a mai ridicat o problemă foarte importantă şi anume aceea de a nu mai sacrifica tineretul porcin şi ovin. Noi am şi hotărît dealtfel ca să nu mai sacrificăm animalele de mici, ci să le creştem şi să le îngrăşăm, deoarece numai în felul acesta vom GH. I. PAVEL preşedintele G.A.C. Pogoneşti—Bîrlad ANDREI RADU secretarul organizaţiei de bază PUNR (Continuare în pag. 2-a) • Pentru fondul de bază se vor reţine 20 la sută din veniturile băneşti plus 43.830 kg. grîu, porumb şi floarea soarelui • Se vor creşte mai multe vaci de lapte din rasa Brună de Maramureş şi oi cu lină semifînă • Suprafaţa ocupată cu viţă de vie şi pomi fructiferi se va extinde pînă la 160 ha. Toate păioasele pe aiii — batozele să treiere din plin ! In toată perioada recoltării păioaselor, raionul Murgeni s-a situat printre raioanele fruntaşe pe regiune. Colectiviştii de aici, ajutaţi îndeaproape de mecanizatori, au fost tot timpul mobilizaţi la recoltatul orzului şi griului de toamnă. Meritul deosebit a revenit organizaţiilor de partid care au ştiut să activizeze pe fiecare colectivist şi mecanizator în întrecerea socialistă desfăşurată sub lozinca : „Din recolta anului 1960 — nici un bob pierdut“! In comunele Bozia, Berezeni, Blăgeşti, Cîrja, Schineni şi Vetrişoaia, recoltatul păioaselor a fost făcut în procent de 100 la sută iar __________ în altele, ca Bâseşti, Dodeşti şi Măluşteni se seceră griul de pe ultimele ha. Dovadă e şi faptul că situaţia din seara zilei de 21 ilie totaliza, pe întregul raion aproape 95%recoltat. Numeroase gospodării colective — luînd exemplul gospodăriilor de stat — au trecut la efectuarea de arături in mirişti şi la insămînţarul culturilor furajere. Şi cu toate acestea, ritmul lucrărilor agricole din actuala campanie — îndeosebi, al căratului snopilor pe aici şi al treierişului — nu s-a ridicat, în ultimele 5 zile la nivelul cerinţelor. De ce ? Pentru că, condiţiile bune de aici nu sunt folosite cu toată priceperea. In ultima vreme, pe alocuri — ce-i drept — se face tot mai simţită slaba organizare a muncii. Deşi secerişul poate fi în prezent considerat ca terminat, a apărut un mare şi nepermis decalaj între recoltare şi treieriş. De pildă, pină ieri, au fost cărate păioasele pe arii de pe numai 426 hectare din 10.581 hectare recoltate, iar procentul la treieriş este extrem de mic, în deosebi, în gospodăriile colective. Ce denotă o asemenea situaţie ? Că, atît comitetul raional de partid, cît şi comitetul executiv al sfatului popular raional au lăsat treburile să meargă oarecum de la sine. Nu au mai controlat felul în care conducerile gospodăriilor colective organizează transportul păioaselor la arii; nu au mai controlat activitatea mecanizatorilor din SMT— Bogdănești—unitate în care dăinuie o serie de lipsuri—; nu a tras la răspundere pe acele comitete executive ale sfaturilor populare comunale care au neglijat amenajarea ariilor. Cum mai poate fi acum explicat faptul că din 60 arii planificate au fost amenajate numai 48, din care abia 15 conform instrucţiunilor, sau că aproape 30 batoze nu au treierat, în 6 zile bune de lucru, nici cîte 100 kg. grîu de fiecare ? Dar nu numai atît. Se observă o nepermisă indulgenţă faţă de lipsurile din munca unor brigăzi de tractoare. La Fpureni, de pildă, a fost trimisă o batoză descompletată: cureaua de la cupe mai scurtă cu 9 cm, fără lagăre la „vintul mare“ şi fără sită. Numeroase batoze au sosit şi pe alte arii (la Berezeni, Fălciu, Periani ,Dodeşti, etc.) cu valurile descentrate, cu şinele neascuţite sau invers montate. Şi de toate acestea a fost, în dese rînduri sezisat tov. I. Pîrvu, directorul SMT- ului, dar care nu a luat nici un fel de măsuri concrete pe teren. Sezisat a fost şi tovarăşul Rogozan, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular raional, dar care s-a mulţumit să se deplaseze cînd şi cînd, la ţaţa focului, să dea „sfaturi“ şi să nu informeze întregul comitet executiv raional de adevărata stare a lucrurilor. Sezisată a fost şi secţia agricolă raională, dar ce folos?! Nu a întreprins nimic concret. In trei săptămîni de zile carnetul de delegaţii a rămas alb: nici un inginer şi tehnician agronom nu s-a deplasat în cele 43 de gospodării colective pentru a le ajuta în organizarea muncii acum cînd se hotărăşte soarta recoltei. Gospodăria colectivă din Murgeni — centru de raion — nu a fost vizitată, în 6 luni de zile, decit de un singur inginer agronom. Așa fiind, nu trebuie să ne mai VISTRATE (Continuare în pag. 3-a) In raionul Murgeni JL JvJL firnitatie! Pe şantierul „Pasaj Socola“ Iaşi şeful de echipă dulgher Nicolai Petrov şi tînărul Petru Fr. din echipa sa se numără printre fruntaşi. IN CLIŞEU , la montarea unui tipar pentru grinzile precomprimate. Foto: G. NELU H ől! 0 □ . La Iaşi , filmul documentar „Expoziţia Sovietica de la Bucureşti" începînd de ieri, la cinematograful şi grădina de vară „Maxim Gorki“ rulează filmul documentar „Expoziţia Sovietică de la pt Bucureşti“. Filmul prezintă imagini de la Expoziţia Sovietică amenajată în Parcul „I. V. Stalin“ din Capitală care a fost deschisă trmp de aproape o lună. O nouă unitate pentru deservirea populaţiei La Iaşi va lua fiinţă, pînă la 1 august, o nouă unitate pentru deservirea populaţiei. Unitatea, organizată de IÎRCM Iaşi, va exencuta pentru populaţie o molstră de comandă , reparaţii şi recondiţio- B nări de mobilier, luncrări de tapiţerie, bi-nale , tîmplărie ş.a. Sediul noii unităţi, precum şi biroul de primire a comenzilor vor fi situate în bulevardul T. Vladimirescu nr. 53. Cursuri pentru dirijori Timp de 20 de zile, la Paşcani, a funcţionat un curs de dirijat, organizat de Şcoala populară de artă din Iaşi. La acest curs au participat dirijorii formaţiilor corale şi instrumentale ale căminelor culturale din satele raionului Paşcani. Lecţiile teoretice şi practice au fost predate de Emil Chivu de la Opera de Stat din Iaşi. Zilele trecute a avut loc festivitatea de închidere a acestui curs. In curs de renovare şi modernizare O.C.L. Alimentara Iaşi are în curs lucrări de renovareşi moder- r nizare a unităţilor sa- c ale din piaţa „file Pin- Chilie“. Astfel, magazinul „Alimentara“ în curs de renovare va , cuprinde trei raioane: coloniale, zaharoase şi preambalate. De asegmenea se renovează centrul de desfacere al laptelui şi produselor lactate şi unitatea de desfacere a preparate- ilor din carne. Ambele vor fi dotate cu frigi-dere. Tot în piaţa „Ilie Pintilie“ sunt în curs de renovare şi centre- le de desfacere a cărfunii şi a plinii. In vizită la Bîrlad , 60 de elevi din Vutcani, raionul Huşi, au hotărît să facă o vizită în oraşul Bârlad. Prin Agenţia Iaşi a O.N.T. „Carpaţi“, ei vor peji ca duminică în această localitate. Aici o vor vizita Muzeul de istorie, Complexul şcolar, precum şi alte im unităţi bîrladene. na apCTQGaoaaa.