Flacăra Iaşului, august 1960 (Anul 16, nr. 4327-4351)
1960-08-02 / nr. 4327
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Fiecare întreprindere să-şi realizeze exemplar sarcinile de producţie! După încheierea bilanţului pe primul semestru al acestui an constatăm că s-au înregistrat multe succese îmbucurătoare .Majoritatea colectivelor de muncă din industrie, construcţii, transporturi, comerţ, cooperaţia meşteşugărească, conduse şi îndrumate de organele şi organizaţiile de partid şi mobilizate de sindicate au luptat şi au reuşit să îndeplinească şi chiar să depăşească toţi indicatorii principali ai planului. In ultimele luni ale primului semestru, întrecerea socialistă, desfăşurată cu entuziasm în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului, a dus la creşterea nivelului tehnic şi organizatoric al producţiei. In cinstea Congresului, colectivele tuturor întreprinderilor şi-au luat frumoase angajamente, o bună parte dintre acestea fiind îndeplinite în mare parte încă de pe acum. Pe întreaga regiune, oamenii muncii s-au angajat să economisească peste sarcina de reducere a preţului de cost 65 milioane lei. In primele 6 luni s-a realizat mai bine de jumătate din acest angajament (35,2 milioane lei economii). Această realizare este însă diminuată de faptul că în unele întreprinderi s-au obţinut pierderi, astfel încît economia netă obţinută peste plan este de numai 28 milioane lei. Acest rezultat trebuie pus în directă legătură cu felul în care a fost îndeplinit planul de producţie în toate unităţile economice din regiune. Multe întreprinderi printre care Fabrica de rulmenţi din Bîrlad, Atelierele CFR „Ilie Pintilie“, Atelierele CFR Paşcani, „Ţesătura“, „Moldova“, fabricile de confecţii din Iaşi şi Bîrlad, Fabrica de ulei din Bîrlad, Centrul mecanic, Fabrica de ţigarete, Direcţia regională a economiei forestiere, Direcţia regională CFR Iaşi, unele unităţi ale industriei locale şi cooperaţiei meşteşugăreşti şi-au îndeplinit atît planul producţiei globale cît şi planul producţiei marfă pe baza depăşirii sarcinii de creştere a productivităţii muncii. Capacităţile de producţie au fost mai bine folosite, au crescut indicii de utilizare a maşinilor, au fost reduse rebuturile ; calitatea producţiei s-a îmbunătăţit. Toate acestea s-au răsfrînt pozitiv asupra preţului de cost care a fost redus, asigurînd astfel condiţiile necesare îndeplinirii angajamentelor luate in cinstea Congresului partidului. In alte întreprinderi însă cum ar fi IRA nr. 4, IGIL, „Proletarul“ şi „Progresul" Iaşi, IER Paşcani, Vaslui şi Huşi, finele unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti („Unirea“ — Hîrlău, „Prestarea“— Bîrlad, „Munca colectivă" — Paşcani, „Unirea meşteşugarilor" — Vaslui, „Zorile“ — Huşi), n-au îndeplinit planul producţiei globale şi nici al celei marfă. In aceste întreprinderi s-a lucrat cu o productivitate scăzută, necorespunzătoare înzestrării lor tehnice şi nivelului de calificare a muncîtorilor. In asemenea condiţii, nu întîmplător aceste întreprinderi n-au redus preţul de cost al producţiei la nivelul sarcinilor planificate, înregistrînd chiar pierderi şi anume: IRA—4 circa 400.000 lei; IGIL — Iaşi peste 1 milion lei ; CRR — Iaşi peste 2 milioane lei, etc. O situaţie necorespunzătoare se menţine încă în sectorul de construcţii. întreprinderea de construcţii de drumuri nr. 3, de exemplu, a îndeplinit şi a depăşit planul producţiei globale cu peste 18 la sută. Totuşi această întreprindere a înregistrat pierderi pentru că a lucrat cu o productivitate foarte scăzută (68 la sută faţă de plan) ; a înregistrat corelaţii necorespunzătoare între planul de producţie şi fondul de salarii, productivitatea muncii şi cîştigul mediu în condiţiile depăşirii cu 62,3 la sută a numărului mediu scriptic de muncitori. Documentele Congresului al IH-lea au trasat sarcini deosebit de importante fiecărui sector din economie. Oamenii muncii din întreprinderile regiunii Iaşi văd în aceste sarcini un program măreţ, care indică precis, în mod ştiinţific, căile şi mijloacele ce trebuie folosite pentru a ridica întrecerea socialistă la nivelul sarcinilor trasate de partid. In fiecare întreprindere şi organizaţie economică muncitorii tehnicienii şi inginerii sînt hotărîţi să lupte din toate puterile lor pentru ca angajamentele luate să fie îndeplinite şi chiar depăşite. Principala sarcină ce trebuie înfăptuită în practică, permanent, la fiecare loc de muncă, este ridicarea nivelului tehnic al producţiei pe baza introducerii tehnicii noi şi folosirii mai eficiente a cadrelor tehnice şi economice. Hotărîrile elaborate în acest sens, recent, de C.C. al P.M.R. şi Consiliul de Miniştri trebuie traduse în viaţă pe baza unei analize minuţioase a posibilităţilor existente în fiecare unitate economică. Rămînerea în urmă înregistrată în semestrul I, trebuie recuperată, astfel încît, pînă la sfîrşitul anului, fiecare întreprindere să-şi realizeze exemplar sarcinile de producţie, angajamentele luate în cinstea celui de al III-lea Congres al partidului. Organizaţiile de partid şi sindicate trebuie să îndrume şi respectiv să mobilizeze colectivele de muncă respective spre o analiză adîncă a rezervelor existente pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, astfel încît punerea în valoare a unor asemenea rezerve să ducă la ridicarea nivelului tehnic al producţiei, la creşterea contribuţiei fiecărui muncitor, inginer, sau tehnician, a cadrelor economice, în promovarea şi extinderea tehnicii noi. Utilizarea industrială a lemnului de carpen Deși în pădurile regiunii Iași există un procent ridicat de carpen, în prezent utilizarea lui pe cale industrială se face numai sporadic, în general fiind folosit ca lemn de foc. In vederea ridicării procesului de utilizare industrială a lemnului de carpen, lucrătorii fabricii de cherestea Ciurea au propus utilizarea lui în producţia de parchete. Propunerea a fost apreciată de către Direcţia regională de economie forestieră — Iaşi şi s-a trecut la debitarea a 300 m.p. buşteni carpen în cherestea şi apoi în frize pentru parchete. In momentul de faţă se aprofundează cercetările asupra contragerii prin uscare naturală şi artificială, a timpului necesar uscării naturale, păstrării calităţii tehnologice ,etc. Anual se vor putea produce peste ÎOD.OOO m. p. parchet din carpen. In concediu — la munte şi mare Ca o dovadă a grijii părinteşti a partidului, numeroşi oameni ai muncii au plecat să-şi petreacă concediul de odihnă în cele mai frumoase locuri din ţară. Şi de la noi din fabrica „Textila Poşie“ merg muncitorii în diferite staţiuni pentru odihnă şi tratament. De la începutul anului şi pînă acum au plecat la odihnă la munte sau mare 80 de muncitori şi tehnicieni. Printre aceştia se numără muncitorul fruntaş în producţie I. Pavel, strungarul Sergiu Stepanian, P. Gheorghiu, Emilia Afrăsinei, Vera Zaporojan, VScîntei şi alţii. O parte din aceştia s-au şi reîntors în producţie, cu noi forţe de muncă. Natalia Ermurache coresp. Deschiderea cursului de calificare a propagandiştilor Ieri dimineaţa, in aula bibliotecii centrale „Mihail Eminescu“ a avut loc deschiderea cursului de calificare a propagandiştilor cu durata de 15 zile, organizat de Comitetul regional de partid Iaşi. Cu acest prilej a luat cuvântul tov. Vlad Stănescu, membru al biroului Comitetului regional de partid, şeful secţiei de propagandă şi agitaţie, care a vorbit propagandiştilor despre importanţa studierii învăţăturii imarxist-leniniste şi a documentelor celui de al III-lea Congres al PMR. In cuvlntul său tov. Vlad Stănescu a insistat totodată asupra sarcinilor ce revin propagandiştilor in cadrul cursului. La curs participă peste 500 de propagandişti ai cercurilor şi cursurilor de Invăţămlnt de partid, din oraşele şi satele regiunii. Interesante propuneri de inovaţii Mişcarea de inovaţii cuprinde tot mai mulţi muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Atelierele CFR Paşcani. De la începutul lunii iunie şi pînă în prezent, la serviciul tehnic al Atelierelor au fost înregistrate 8 propuneri de inovaţii. Unele dintre ele se află deja în stadiu de experimentare. Pe lîngă dispozitivul de presat ciupercile la barele de tracţiune care aduce o economie anuală antecalculată de cca. 36.000 lei, importantă este şi propunerea de inovaţie intitulată „Macara pneumatică pentru ridicat arcuri de suspensie la maşina de probat“. Prin aplicarea acestei inovaţii aparţinînd tehnicianului Vasile Arghir se va obţine o substanţială reducere a efortului fizic. Noi produse antibiotice In laboratorul de cercetări a fabricii de antibiotice a început în aceste zile studierea introducerii în fabricaţie a două noi antibiotice : viomicina şi neomicina. Colectivul acestui laborator şi-a propus ca pînă la sfîrşitul anului să treacă noile produse pe fază de staţie pilot. Deosebit de aceasta în cursul acestei luni, harnicul colectiv al fabricii de antibiotice a introdus pe scară industrială, alte două noi produse antibiotice denumite: policilin şi endocilin. Pînă în prezent, din noul sortiment policilin s-au produs cîteva sute de mii de flacoane care sunt gata pregătite pentru a lua drurfiul farmaciilor. —oOo— Brigăzi ştiinţifice la sate Duminică, alte două brigăzi ştiinţifice, organizate de Filiala regională Iaşi a Societăţii pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii, s-au deplasat în mijlocul ţăranilor muncitori din satele Erbiceni (raionul Tîrgu-Frumos) şi Andrieşeni (raionul Iaşi). Membrii brigăzilor ştiinţifice (ingineri agronomi, profesori, fizicieni, jurişti) au prezentat aspecte ale situaţiei internaţionale, probleme legate de agricultură, astronomie, literatură, etc. şi au răspuns la numeroase întrebări puse de cei prezenţi. i’4 şi ţ*1 . Instantaneu de la grădiniţa de copii cu orar normal nr. 8 ’din Iaşi. Foto 1 1. GHEŢIU ANUL XVI Nr. 4327 MARTI 2 AUGUST 1960 4 PAGINI 20 BANI rolectivul de muncitori, ingineri GFR „Ilie Pintilie“ Iaşi a obţinut economii. IN CLIŞEU, muncitorii Stantin Iligitimu şi Gheorghe Sasu, şi tehnicieni din secţia strungărie a steagul de secţie fruntaşă pe atelier, fruntaşi Simion Tănase, Gheorghe Atelierelor , reparat material rulant Secţia a realizat peste 60.000 lei Abuhnoaiei, Constantin Tofan, Gonj Cu toate forţele la urgentarea treierişului şi arăturilor adânci de vară! Zoresc cu treierişul ! In ultimele zile, colectiviştii din Bălteni — Vaslui şi-au îndreptat atenţia spre impulsionarea treierişului. Aşadar, batoza, bine deservită de două echipe de colectivişti organizate în două schimburi, treieră zilnic cîte 13.000—16.000 kg. grîu. Recolta se arată a fi bună. Este vorba de aproape 1700 kg. grîu la hectar, iar de pe suprafaţa destinată lotului semincer s-a realizat 2200 kg. grîu la hectar. In aceste zile hotărîtoare strîngerii recoltei, în satele și comunele raionului Vaslui (cu unele excepţii) întîlneşti multă hărnicie. Membrii gospodăriilor colective constituie şi de data aceasta un bun exemplu. Se poate spune că seceratul a fost—în mare—terminat, căratul pe aici e în toi, iar treierişul cunoaşte un ritm sporit. Spre deosebire de anii trecuţi, se observă un mai mare interes şi în ceea ce priveşte executarea de arături pe suprafeţe cît mai mari, fruntaşe situîndu-se gospodăriile agricole de stat Laza şi Moara Grecilor. Dacă în ultima săptămînă ritmul lucrărilor agricole a fost simţitor înviorat, meritul deosebit îl au organizaţiile de partid care au pus multă bază pe organizarea întrecerii socialiste, pe instruirea periodică a agitatorilor in legătură cu problema: ce se cîştigă dacă recoltatul sau treieratul este executat cu 2—3 zile mai devreme şi pe popularizarea experienţei înaintate. Mult mai bine au fost antrenaţi deputaţii la mobilizarea tuturor forţelor la lucru. In comuna Muntenii de Jos — şi în multe altele — în antrenarea tuturor colectiviştilor şi întovărăşiţilor la lucru a fost des folosită zicala: „Recolta se măsoară în hambar“. Şi sensul ei adevărat a fost bine înţeles. Mărturie stă şi faptul că comuna s-a situat tot timpul fruntaşă pe raion — l a recoltat; fruntaşă se situiază şi în prezent cînd aici se treieră ultimele cantităţi de păioase. Cît au scos, aşadar, colectiviştii din Muntenii de Jos şi Secuia la ha.? 1850 şi, respectiv, 1720 kg. grîu. Lucruri bune se pot spune şi despre comunele Bălteni, Zăpodeni, Lipovăţ, Pungeşti şi altele, în care recoltantul a fost de mult terminat, şi treierişul se află într-un stadiu avansat, iar atelajele, plus şi unele tractoare, zoresc cu arăturile adinei de vară. Mai sînt însă comune rămase în urmă cum ar fi comunele Mînjeşti, Albeşti şi Tanacu. Spre exemplu, tov. V-Ie Turbatu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular din Mînjeşti, socoteşte că de problemele campaniei trebuie să răspundă numai conducerile celor două gospodării colective şi două întovărăşiri agricole. Deci nu intîmplător el nu cunoaşte situaţia cu totul nesatisfăcătoare atît la căratul păioaselor pe aici, la treieriş şi a transportului gunoiului de grajd pe cîmp. Sub posibilităţi lucrează marea majoritate a brigăzilor de tractoare de la SMT Gura Idrici. Cum poate justifica oare tov. C-tin Fofici, directorul SMT faptul că în 13 zile, peste 20 de batoze nu au treierat nici cît una bună?, că pe alta din Dobroviceni a fost trimis să deservească un agregat cu un tractorist fără experienţă şi, aşa fiind, In trei zile aici s-a treierat numai 17.360 kg. grîu?, sau că gospo- V. ISTRATE (Continuare In pag. 2-a) Batozele să treiere cu întreaga lor capacitate! IN RAIONUL VASLUI Se însilozează fin şi plante timpurii la GAG ,,I Mai" din Periani- Murgeni. Foto: G. PAUL „Urmărim să facem din creşterea animalelor o principală ramură de producţie“ Creşterea animalelor proprietate obştească a început mai ales din acest an, a deveni pentru gospodăria noastră o principală ramură de producţie. Dacă acum un an şi ceva nu creşteam decât vreo 10 vaci de lapte proprietate obştească, astăzi avem o încărcătură de mai mult de 6 vaci la suta de hectare agricole. Numai în primăvară am cumpărat încă 17 vaci cu lapte din creditele de la stat şi fondurile proprii. Tot pentru mărirea fermei de vaci, am reţinut pentru prăsilă viţelele din ultimii ani, aşa că astăzi avem 5 juninci montate care în iarna viitoare vor intra în producţie. In trimestrul I am mai procurat în vederea dezvoltării sectorului zootehnic încă 100 oi, am cumpărat 1.200 pui de găină şi am mărit numărul scroafelor fătătoare. Urmînd indicaţiile organelor de partid de a dezvolta într-o mai mare măsură sectorul zootehnic, eforturile noastre au fost răsplătite. Numai pînă acum gospodăria noastră a încasat de pe produsele zootehnice cu 50 la sută mai multe venituri faţă de cele obţinute din acest sector în tot anul 1959. Din sumele primite din contractarea atlt a produselor animale cît şi a celor vegetale am putut împărţi colectiviştilor un prim avans bănesc de 5 lei la ziua-muncă acum cîteva luni, iar de curînd un al doilea avans bănesc. Am citit în raportul G.C. al PMR prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej la Congresul al III-lea recomandarea de a dezvolta multilateral gospodăria colectivă şi de a lupta pentru sporirea producţiei agricole. Membrii gospodăriei noastre colective sînt hotărîţi să muncească cu rîvnă pentru îndeplinirea acestei sarcini. Din experienţa de pînă acum am ajuns la concluzia că sectorul zootehnic este unul din cele mai bănoase sectoare şi tocmai de aceea ne vom strădui, ca aşa după cum se arată şi în Raport, să facem din creşterea animalelor de producţie, proprietate obştească, o principală ramură de producţie, încărcătura de animale ce o avem in prezent la unitate de suprafaţă nu ne mulţumeşte. De aceea, încetul cu încetul, vom mări în primul rînd ferma de vaci pînă ce vom realiza o încărcătură de 14—16 vaci la suta de hectare agricole. In acelaşi timp, vom mări numărul de oi şi scroafe fătătoare. La procurarea animalelor vom folosi, într-o măsură din ce în ce mai mare, fondurile proprii. Pentru a avea mai multe animale de producţie, am hotărît să oprim pentru prăsilă toţi produşii corespunzători. In acest scop, vom avea grijă să selecţionăm pentru prăsilă numai exemplarele provenite de la animalele productive. Dezvoltarea sectorului zootehnic prin prăsilă proprie este deosebit de avantajoasă. La noi în gospodărie bunăoară, numai din tineretul taurin din acest an putem alege vreo 15 viţeluşe pentru prăsilă. Am mai arătat că veniturile gospodăriei au crescut paralel cu efectivele de animale. Intr-adevăr, pînă acum am încasat vreo 70.000 lei din valorificarea laptelui de vacă şi oaie, (am contractat 20.000 litri lapte vacă şi 7.500 litri lapte oaie), celor 2.500 kg. carne porc, aproape 6.000 kg. carne vită, 500 kg. carne mică şi 8.000 ouă. Şi suntem în plină perioadă de producţie, aşa că pînă la sfîrşitul anului veniturile vor creşte mult mai mult. In afară de lapte, vom mai preda în august încă un lot de porci îngrăşaţi care vor cîntări cu siguranţă circa 2.500 kg. Pe viitor, vom contracta cu statul şi mai multă carne. Pentru a putea îngrăşa mai mulţi porci, am hotărît să reţinem pentru anul viitor ca efectiv matcă ori scroafe fătătoare. Ne-am angajat, de asemenea, nu numai să dezvoltăm sectorul zootehnic, ci să şi mărim producţia pe cap de animal. Trebuie să recunoaştem că abia aceasta este sarcina cea mai importantă şi totodată cea mai grea. In timpul anului trecut, unele lipsuri au dus la realizarea unei producţii mici de lapte (circa 900 litri pe cap de vacă furajată). Principala cauză a fost lipsa de furaje de calitate. Am avut ocazia să căpătăm in această iarnă o lecţie despre efectul unei bune furajări asupra producţiei. Giteva din vacile cumpărate dădeau o producţie foarte mică de lapte şi atît mulgătorii, cît şi şeful fermei susţineau să ne descotorosim de ele cit mai repede. înainte de a lua o hotărîre, am încercat să le alcătuim raţii de hrană mai bogată. Am dat acestor vaci tărîţe şi uruieli şi vacile, bănuite a fi vaci neproductive, au început a da lapte din ce în ce mai mult Trebuie să recunoaştem că la noi nici nu s-a pomenit pînă atunci să se dea concentrate vacilor cu lapte. Iată deci că totul porneşte de la furajare. Anul acesta am trecut pe primul plan grija pentru hrana animalelor. Faţă de anul trecut, avem în plus 10 hectare de lucernă şi 7 hectare cu borceag pentru asigurarea necesarului de fînuri. In iarna trecută, n-am avut nici destule nutreţuri însilozate, nu aveam de unde da mai mult de 10 kg. porumb siloz în raţia zilnică a unei vaci. Pentru viitoarea perioadă de stabulaţie vrem ca fiecare vacă să aibă asigurate 8—10 tone porumb pentru siloz. După cum arată în prezent cele 27 ha. cu P°rumb pentru siloz prăşite de curînd a treia oară, sperăm să obţinem chiar şi mai mult de 30 tone masă ION TURCU preşedintele GAC Sofroneşti — Negreşti (Sonti nu are în pag. 3-a) La G. A. S. Scînteia Arături adinei de vară pe circa 400 hectare După ce au terminat de recoltat cele 700 hectare cu grîu, mecanizatorii din GAS Scînteia au trecut cu toate forţele la efectuarea de arături adinei de vară. Lucrînd în două schimburi şi folosind din plin intreaga capacitate a tractoarelor, ei au reuşit să are, în mai puţin de o săptămîriă, o suprafaţă de aproape 400 hectare. Fruntaşe pe gospodărie se situiază secţiile Bîcu şi Tatomireşti. ION BIRSAN — coresp. 030 to 333 QCD Caan 0 □ [ □ [ Mărirea siguranţei reţelelor electrice Prin sistematizarea reţelelor de înaltă şi joasă tensiune pentru iluminat public, în curând vor începe în oraşul Iaşi noi şi importante lucrări. Astfel prin intermediul unei reţele de înaltă tensiune şi a unei noi staţii de conexiune ce va fi amplasată în faţa Universităţii, se va mări siguranţa reţelei în partea de nord (cvartalul 23 August) 2 şi în partea centrală a oraşului. Aparatele şi materialele necesare acestei lucrări au, şi început să sosească. 20 noi modele de încălţăminte Secţiile de comandă de încălţăminte din Iaşi pentru bărbaţi şi femei au introdus în producţie pentru luna august a.c. un număr de 20 modele noi. Ele pot fi văzute, în fotografii, la centrele de comandă. Primele produse după noile modele de încălţăminte confecţionate în Iaşi sînt prezentate acum la expoziţia pe ţară organizată la Bucutreşi, de către UCECOM. S-a deschis cooperativa „Mobilă şi tapiţerie“ Ieri, în oraşul Iaşi, s-a deschis o nouă , cooperativă meşteşugărească pentru deservirea populaţiei. Este vorba de cooperativa „Mobilă şi tapiţerie“. Colectivul noii unităţi execută, pe bază de ■ comandă, mobilă de tot felul, reparaţii de: mobilă, lucrări de tapiţerie şi altele. Sediul unităţii se află în str. Tudor Vladimirescu nr. 53. Excursii la sfîrşitul acestei săptămîni In cadrul acţiunilor turistice „Să ne cunoaşterm patria“, Agenţia Iaşi O.N.T. Carpaţi organizează la sfîrşitul acestei săptămîni două excursii. ’ Prima, pe ruta Iaşi — Cîmpulung Moldovenesc — Rarăul — Pietrele Doamnei L — Cîmpulung Moldo- va — Iaşi, care va [ dura trei zile (plecarea sîmbătă 6 august) se va face cu trenul. f Cealaltă excursie va fi dura tot 3 zile şi va fi efectuată cu auto- prariul Agenţiei., Plecarea se va face du- [ minică 7 august. Ex-_cursioniştii se vor opri în Ploeşti, Gimpina, (vizitarea Dofta- L net), Sinaia (vizitarea muzeului Peleş), Oraşul Stalin, Predeal. Pavări şi refaceride străzi In cursul anului acesta, , în oraşul Vaslui s-au executat pavaje, s-au refăcut şi reparat străzi pe o suprafaţă de peste 20.000 m.p. Recent a fost pavată porţiunea de drum de la Gara la capul Podului» (4500 m.p.), şi refăcute străzile Libertăţii (1100 m.p.), Al. Vlahuţă (2200 m.p.), ş.a.