Flacăra Iaşului, august 1960 (Anul 16, nr. 4327-4351)

1960-08-02 / nr. 4327

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Fiecare întreprindere să-şi realizeze exemplar sarcinile de producţie! După încheierea bilanţului pe pri­mul semestru al acestui an constatăm că s-au înregistrat multe succese îm­bucurătoare .Majoritatea colectivelor de muncă din industrie, construcţii, transporturi, comerţ, cooperaţia meş­teşugărească, conduse şi îndrumate de organele şi organizaţiile de partid şi mobilizate de sindicate au luptat şi au reuşit să îndeplinească şi chiar să depăşească toţi indicatorii principali ai planului. In ultimele luni ale primului semes­tru, întrecerea socialistă, desfăşurată cu entuziasm în cinstea celui de al II­­-lea Congres al partidului, a dus la creşterea nivelului tehnic şi organiza­toric al producţiei. In cinstea Congresului, colectivele tu­­turor întreprinderilor şi-au luat fru­moase angajamente, o bună parte din­tre acestea fiind îndeplinite în mare parte încă de pe acum. Pe întreaga regiune, oamenii muncii s-au angajat să economisească peste sarcina de re­ducere a preţului de cost 65 milioane lei. In primele 6 luni s-a realizat mai bine de jumătate din acest angaja­ment (35,2 milioane lei economii). A­­ceastă realizare este însă diminuată de faptul că în unele întreprinderi s-au obţinut pierderi, astfel încît economia netă obţinută peste plan este de numai 28 milioane lei. Acest rezultat trebuie pus în di­rectă legătură cu felul în care a fost îndeplinit planul de producţie în toate unităţile economice din regiune. Multe întreprinderi printre care Fabrica de rulmenţi din Bîrlad, Atelierele CFR „Ilie Pintilie“, Atelierele CFR Paşcani, „Ţesătura“, „Moldova“, fabricile de confecţii din Iaşi şi Bîrlad, Fabrica de ulei din Bîrlad, Centrul mecanic, Fa­brica de ţigarete, Direcţia regională a economiei forestiere, Direcţia re­gională CFR Iaşi, unele unităţi ale industriei locale şi cooperaţiei meşte­şugăreşti şi-au îndeplinit atît planul producţiei globale cît şi planul produc­ţiei marfă pe baza depăşirii sarcinii de creştere a productivităţii muncii. Capacităţile de producţie au fost mai bine folosite, au crescut indicii de utilizare a maşinilor, au fost reduse rebuturile ; calitatea producţiei s-a îm­bunătăţit. Toate acestea s-au răsfrînt pozitiv asupra preţului de cost care a fost redus, asigurînd astfel condiţiile necesare îndeplinirii angajamentelor luate in cinstea Congresului partidului. In alte întreprinderi însă cum ar fi IRA nr. 4, IGIL, „Proletarul“ şi „Pro­gresul" Iaşi, IER Paşcani, Vaslui şi Huşi, finele unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti („Unirea“ — Hîrlău, „Prestarea“­­— Bîrlad, „Munca colec­tivă" — Paşcani, „Unirea meşteşuga­rilor" — Vaslui, „Zorile“ — Huşi), n-au îndeplinit planul producţiei glo­bale şi nici al celei marfă. In aceste întreprinderi s-a lucrat cu o producti­vitate scăzută, necorespunzătoare în­zestrării lor tehnice şi nivelului de cali­ficare a muncîtorilor­. In asemenea condiţii, nu întîmplător aceste între­­prinderi n-au redus preţul de cost al producţiei la nivelul sarcinilor planifi­cate, înregistrînd chiar pierderi şi a­­nume: IRA—4 circa 400.000 lei; IGIL — Iaşi peste 1 milion lei ; CRR — Iaşi peste 2 milioane lei, etc. O situa­ţie necorespunzătoare se menţine încă în sectorul de construcţii. întreprin­derea de construcţii de drumuri nr. 3, de exemplu, a îndeplinit şi a depăşit planul producţiei globale cu peste 18 la sută. Totuşi această întreprindere a înregistrat pierderi pentru că a lucrat cu o productivitate foarte scăzută (68 la sută faţă de plan) ; a înregistrat corelaţii necorespunzătoare între planul de producţie şi fondul de salarii, pro­ductivitatea muncii şi cîştigul mediu în condiţiile depăşirii cu 62,3 la sută a numărului mediu scriptic de munci­tori. Documentele Congresului al IH-lea au trasat sarcini deosebit de importante fiecărui sector din economie. Oamenii muncii din întreprinderile regiunii Iaşi văd în aceste sarcini un program mă­reţ, care indică precis, în mod ştiinţific, căile şi mijloacele ce trebuie folosite pentru a ridica întrecerea socialistă la nivelul sarcinilor trasate de partid. In fiecare întreprindere şi organiza­ţie economică muncitorii tehnicienii şi inginerii sînt hotărîţi să lupte din toa­te puterile lor pentru ca angajamen­tele luate să fie îndeplinite şi chiar depăşite. Principala sarcină ce trebuie înfăp­tuită în practică, permanent, la fie­care loc de muncă, este ridicarea ni­velului tehnic al producţiei pe baza introducerii tehnicii noi şi folosirii mai eficiente a cadrelor tehnice şi econo­mice. Hotărîrile elaborate în acest sens, recent, de C.C. al P.M.R. şi Consiliul de Miniştri trebuie traduse în viaţă pe baza unei analize minuţioa­se a posibilităţilor existente în fiecare unitate economică. Rămînerea în urmă înregistrată în semestrul I, trebuie re­cuperată, astfel încît, pînă la sfîrşitul anului, fiecare întreprindere să-şi re­alizeze exemplar sarcinile de producţie, angajamentele luate în cinstea celui de al III-lea Congres al partidului. Organizaţiile de partid şi sindicate trebuie să îndrume şi respectiv să mo­bilizeze colectivele de muncă respective spre o analiză adîncă a rezervelor e­­xistente pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, astfel încît punerea în valoare a unor asemenea rezerve să ducă la ridicarea nivelului tehnic al producţiei, la creş­terea contribuţiei fiecărui muncitor, in­giner, sau tehnician, a cadrelor eco­nomice, în promovarea şi extinderea tehnicii noi. Utilizarea industrială a lemnului de carpen Deși în pădurile regiunii Iași e­­xistă un procent ridicat de carpen, în prezent utilizarea lui pe cale in­dustrială se face numai sporadic, în general fiind folosit ca lemn de foc. In vederea ridicării procesului de utilizare industrială a lemnului de carpen, lucrătorii fabricii de cherestea Ciurea au propus utilizarea lui în producţia de parchete. Propunerea a fost apreciată de către Direcţia re­gională de economie forestieră — Iaşi şi s-a trecut la debitarea a 300 m.p. buşteni carpen în cherestea şi apoi în frize pentru parchete. In momentul de faţă se aprofun­­dează cercetările asupra contragerii prin uscare naturală şi artificială, a timpului necesar uscării naturale, păstrării calităţii tehnologice ,etc. Anual se vor putea produce peste ÎOD.OOO m. p. parchet din carpen. In concediu — la munte şi mare Ca o dovadă a gri­jii părinteşti a parti­dului, numeroşi oameni ai muncii au plecat să-şi petreacă concediul de odihnă în cele mai frumoase locuri din ţară. Şi de la noi din fabrica „Textila Poşie“ merg muncito­rii în diferite staţiuni pentru odihnă şi tra­tament. De la începutul anu­lui şi pînă acum au plecat la odihnă la munte sau mare 80 de muncitori şi tehnicieni. Printre aceştia se nu­mără muncitorul frun­taş în producţie I. Pa­vel, strungarul Sergiu Stepanian, P. Gheor­­ghiu, Emilia Afrăsi­­nei, Vera Zaporojan, V­­Scîntei şi alţii. O par­te din aceştia s-au şi reîntors în producţie, cu noi forţe de muncă. Natalia Ermurache coresp. Deschiderea cursului de calificare a propagandiştilor Ieri dimineaţa, in aula bib­liotecii centrale „Mihail Emi­­nescu“ a avut loc deschiderea cursului de calificare a propa­gandiştilor cu durata de 15 zile, organizat de Comitetul regio­nal de partid Iaşi. Cu acest prilej a luat cuvântul tov. Vlad Stănescu, membru al biroului Comitetului regional de partid, şeful secţiei de pro­pagandă şi agitaţie, care a vor­bit propagandiştilor despre im­portanţa studierii învăţăturii imarxist-leniniste şi a documen­telor celui de al III-lea Congres al PMR. In cuvlntul său tov. Vlad Stănescu a insistat toto­dată asupra sarcinilor ce revin propagandiştilor in cadrul cursului. La curs participă peste 500 de propagandişti ai cercurilor şi cursurilor de Invăţămlnt de partid, din oraşele şi satele re­giunii. Interesante propuneri de inovaţii Mişcarea de inovaţii cuprinde tot mai mulţi muncitori, tehnicieni şi in­gineri de la Atelierele CFR Paşcani. De la începutul lunii iunie şi pî­nă în prezent, la serviciul tehnic al Atelierelor au fost înregistrate 8 pro­puneri de inovaţii. Unele dintre ele se află deja în stadiu de experimen­tare. Pe lîngă dispozitivul de presat ciupercile la barele de tracţiune care aduce o economie anuală antec­alcu­­lată de cca. 36.000 lei, importantă este şi propunerea de inovaţie intitu­lată „Macara pneumatică pentru ridi­cat arcuri de suspensie la maşina de probat“. Prin aplicarea acestei inovaţii apar­­ţinînd tehnicianului Vasile Arghir se va obţine o substanţială reduce­re a efortului fizic. Noi produse antibiotice In laboratorul de cercetări a fa­bricii de antibiotice a început în aceste zile studierea introducerii în fabricaţie a două noi antibiotice : vio­­micina şi neomicina. Colectivul a­­cestui laborator şi-a propus ca pînă la sfîrşitul anului să treacă noile produse pe fază de staţie pilot. Deosebit de aceasta în cursul a­­cestei luni, harnicul colectiv al fa­bricii de antibiotice a introdus pe scară industrială, alte două noi pro­duse antibiotice denumite: policilin şi endocilin. Pînă în prezent, din noul sortiment policilin s-au produs cîteva sute de mii de flacoane care sunt gata pregătite pentru a lua drurfiul farmaciilor. —oOo— Brigăzi ştiinţifice la sate Duminică, alte două brigăzi ştiin­ţifice, organizate de Filiala regională Iaşi a Societăţii pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii, s-au deplasat în mijlocul ţăranilor muncitori din sa­­tele Erbiceni (raionul Tîrgu-Frumos) şi Andrieşeni (raionul Iaşi). Membrii brigăzilor ştiinţifice (in­gineri agronomi, profesori, fizicieni, jurişti) au prezentat aspecte ale si­tuaţiei internaţionale, probleme le­gate de agricultură, astronomie, lite­­ratură, etc. şi au răspuns la nume­­roase întrebări puse de cei prezenţi. i’4 ş­i ţ*1 . Instantaneu de la grădiniţa de copii cu orar normal nr. 8 ’din Iaşi. Foto 1 1. GHEŢIU ANUL XVI Nr. 4327 MARTI 2 AUGUST 1960 4 PAGINI 20 BANI rolectivul de muncitori, ingineri GFR „Ilie Pintilie“ Iaşi a obţinut economii. IN CLIŞEU, muncitorii Stantin Iligitimu şi Gheorghe Sasu, şi tehnicieni din secţia strungărie a steagul de secţie fruntaşă pe atelier, fruntaşi Simion Tănase, Gheorghe Atelierelor , reparat material rulant Secţia a realizat peste 60.000 lei Abuhnoaiei, Constantin Tofan, Gon­j Cu toate forţele la u­rgentarea treierişului şi arăturilor a­dâ­nci de vară! Zoresc cu treierişul ! In ultimele zile, colectiviştii din Bălteni — Vaslui şi-au îndreptat a­­tenţia spre impulsionarea treierişului. Aşa­dar, batoza, bine deservită de două echipe de colectivişti organizate în două schimburi, treieră zilnic cîte 13.000—16.000 kg. grîu. Recolta se arată a fi bună. Este vorba de aproape 1700 kg. grîu la hectar, iar de pe suprafaţa destinată lotului semincer s-a realizat 2200 kg. grîu la hectar. In aceste zile hotărîtoare strîngerii recoltei, în satele și comunele raionu­lui Vaslui (cu unele excepţii) întîlneşti multă hărnicie. Membrii gospodăriilor co­lective constituie şi de data aceasta un bun exemplu. Se poate spune că sece­ratul a fost—în mare—terminat, căratul pe aici e în toi, iar treierişul cunoaşte un ritm sporit. Spre deosebire de anii trecuţi, se observă un mai mare interes şi în ceea ce priveşte executarea de arături pe suprafeţe cît mai mari, fruntaşe si­­tuîndu-se gospodăriile agricole de stat Laza şi Moara Grecilor. Dacă în ultima săptămînă ritmul lu­crărilor agricole a fost simţitor înviorat, meritul deosebit îl au organiza­ţiile de partid care au pus multă bază pe organiza­rea întrecerii socialiste, pe instruirea periodică a agitatorilor in legătură cu problema: ce se cîştigă da­că recoltatul sau treieratul este execu­tat cu 2—3 zile mai devreme şi pe popularizarea experienţei înaintate. Mult mai bine au fost antrenaţi de­putaţii la mobilizarea tuturor forţelor la lucru. In comuna Muntenii de Jos — şi în multe altele — în antrenarea tuturor colectiviştilor şi întovărăşiţilor la lu­cru a fost des folosită zicala: „Recolta se măsoară în hambar“. Şi sensul ei adevărat a fost bine înţeles. Mărturie stă şi faptul că comuna s-a situat tot timpul fruntaşă pe raion — l a recol­tat; fruntaşă se situiază şi în prezent cînd aici se treieră ultimele cantităţi de păioase. Cît au scos, aşa­dar, co­lectiviştii din Muntenii de Jos şi Se­­cuia la ha.? 1850 şi, respectiv, 1720 kg. grîu. Lucruri bune se pot spune şi despre comunele Bălteni, Zăpodeni, Lipovăţ, Pungeşti şi altele, în care recoltan­tul a fost de mult terminat, şi treie­rişul se află într-un stadiu avansat, iar atelajele, plus şi unele tractoare, zoresc cu arăturile adinei de vară. Mai sînt însă comune rămase în urmă cum ar fi comunele Mînjeşti, Albeşti şi Tanacu. Spre exemplu, tov. V-Ie Turbatu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular din Mîn­jeşti, socoteşte că de pro­­blemele campaniei trebuie să răspundă numai con­­ducerile celor două gos­podării colective şi două întovărăşiri agricole. Deci nu intîmplător el nu cunoaşte situaţia cu totul nesatisfăcătoare atît la căratul păioaselor pe aici, la treieriş şi a tran­sportului gunoiului de grajd pe cîmp. Sub posibilităţi lucrează marea ma­joritate a brigăzilor de tractoare de la SMT Gura Idrici. Cum poate jus­tifica oare tov. C-tin Fofici, directorul SMT faptul că în 13 zile, peste 20 de batoze nu au treierat nici cît una bu­nă?, că pe alta din Dobroviceni a fost trimis să deservească un agregat cu un tractorist fără experienţă şi, aşa fiind, In trei zile aici s-a treierat nu­­mai 17.360­ kg. grîu?, sau că gospo- V. ISTRATE (Continuare In pag. 2-a) Batozele să treiere cu întreaga lor capacitate! IN RAIONUL VASLUI Se însilozează fin şi plante timpurii la GAG ,,I Mai" din Periani- Murgeni. Foto: G. PAUL „Urmărim să facem din creşterea animalelor o principală ramură de producţie“ Creşterea animalelor proprietate ob­ştească a început mai ales din acest an, a deveni pentru gospodăria noas­tră o principală ramură de producţie. Dacă acum un an şi ceva nu creşteam decât vreo 10 vaci de lapte pro­prietate obştească, astăzi avem o în­cărcătură de mai mult de 6 vaci la suta de hectare agricole. Numai în primăvară am cumpărat încă 17 vaci cu lapte din creditele de la stat şi fon­durile proprii. Tot pentru mărirea fer­mei de vaci, am reţinut pentru pră­­silă viţelele din ultimii ani, aşa că astăzi avem 5 juninci montate care în iarna viitoare vor intra în produc­ţie. In trimestrul I am mai procurat în vederea dezvoltării sectorului zo­otehnic încă 100 oi, am cumpărat 1.200 pui de găină şi am mărit nu­mărul scroafelor fătătoare. Urmînd indicaţiile organelor de partid de a dezvolta într-o mai mare măsură sec­torul zootehnic, eforturile noastre au fost răsplătite. Numai pînă acum gospo­dăria noastră a încasat de pe produ­sele zootehnice cu 50 la sută mai multe venituri faţă de cele obţinute din acest sector în tot anul 1959. Din sumele primite din contractarea atlt a produselor animale cît şi a celor ve­getale am putut împărţi colectivişti­lor un prim avans bănesc de 5 lei la ziua-muncă acum cîteva luni, iar de curînd un al doilea avans bănesc. Am citit în raportul G.C. al PMR prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej la Congresul al III-lea recoman­darea de a dezvolta multilateral gos­podăria colectivă şi de a lupta pentru sporirea producţiei agricole. Membrii gospodăriei noastre colective sînt ho­tărîţi să muncească cu rîvnă pentru îndeplinirea acestei sarcini. Din ex­perienţa de pînă acum am ajuns la concluzia că sectorul zootehnic este unul din cele mai bănoase sectoare şi tocmai de aceea ne vom strădui, ca aşa după cum se arată şi în Ra­port, să facem din creşterea animale­lor de producţie, proprietate obştească, o principală ramură de producţie, în­cărcătura de animale ce o avem in prezent la unitate de suprafaţă nu ne mulţumeşte. De aceea, încetul cu în­cetul, vom mări în primul rînd ferma de vaci pînă ce vom realiza o în­cărcătură de 14—16 vaci la suta de hectare agricole. In acelaşi timp, vom mări numărul de oi şi scroafe fătă­toare. La procurarea animalelor vom folosi, într-o măsură din ce în ce mai mare, fondurile proprii. Pentru a avea mai multe animale de producţie, am hotărît să oprim pentru prăsilă toţi produşii corespunzători. In acest scop, vom avea grijă să selecţionăm pentru prăsilă numai exemplarele provenite de la animalele productive. Dezvolta­rea sectorului zootehnic prin prăsilă proprie este deosebit de avantajoasă. La noi în gospodărie bunăoară, nu­mai din tineretul taurin din acest an putem alege vreo 15 viţeluşe pentru prăsilă. Am mai arătat că veniturile gospo­dăriei au crescut paralel cu efective­le de animale. Intr-adevăr, pînă a­­cum am încasat vreo 70.000 lei din valorificarea laptelui de vacă şi oaie, (am contractat 20.000 litri lapte vacă şi 7.500 litri lapte oaie), celor 2.500 kg. carne porc, aproape 6.000 kg. carne vită, 500 kg. carne mică şi 8.000 ouă. Şi suntem­ în plină perioa­dă de producţie, aşa că pînă la sfîrşi­tul anului veniturile vor creşte mult mai mult. In afară de lapte, vom mai preda în august încă un lot de porci îngrăşaţi care vor cîntări cu siguran­ţă circa 2.500 kg. Pe viitor, vom contracta cu statul şi mai multă car­ne. Pentru a putea îngrăşa mai mulţi porci, am hotărît să reţinem pentru anul viitor ca efectiv matcă ori scroa­fe fătătoare. Ne-am angajat, de ase­menea, nu numai să dezvoltăm sec­torul zootehnic, ci să şi mărim pro­ducţia pe cap de animal. Trebuie să recunoaştem că abia aceasta este sar­cina cea mai importantă şi totodată cea mai grea. In timpul anului tre­cut, unele lipsuri au dus la realizarea unei producţii mici de lapte (circa 900 litri pe cap de vacă furajată). Principala cauză a fost lipsa de fu­raje de calitate. Am avut ocazia să căpătăm in această iarnă o lecţie des­pre efectul unei bune furajări asupra producţiei. Giteva din vacile cumpă­rate dădeau o producţie foarte mică de lapte şi atît mulgătorii, cît şi şeful fermei susţineau să ne descotorosim de ele cit mai repede. înainte de a lua o hotărîre, am încercat să le alcă­tuim raţii de hrană mai bogată. Am dat acestor vaci tărîţe şi uruieli şi vacile, bănuite a fi vaci neproductive, au început a da lapte din ce în ce mai mult Trebuie să recunoaştem că la noi nici nu s-a pomenit pînă atunci să se dea concentrate vacilor cu lap­te. Iată deci că totul porneşte de la furajare. Anul acesta am trecut pe primul plan grija pentru hrana ani­malelor. Faţă de anul trecut, avem în plus 10 hectare de lucernă şi 7 hec­tare cu borceag pentru asigurarea ne­cesarului de fînuri. In iarna trecută, n-am avut nici destule nutreţuri însi­­lozate, nu aveam de unde da mai mult de 10 kg. porumb siloz în raţia zilnică a unei vaci. Pentru viitoarea perioadă de stabulaţie vrem ca fieca­re vacă să aibă asigurate 8—10 tone porumb pentru siloz. După cum arată în prezent cele 27 ha. cu P°­­rumb pentru siloz prăşite de cu­rînd a treia oară, sperăm să obţinem chiar şi mai mult de 30 tone masă ION TURCU preşedintele GAC Sofroneşti — Negreşti (Son­ti nu are în pag. 3-a) La G. A. S. Scînteia Arături adinei de vară pe circa 400 hectare După ce au terminat de recoltat cele 700 hectare cu grîu, mecaniza­torii din GAS Scînteia au trecut cu toate forţele la efectuarea de arături adinei de vară. Lucrînd în două schimburi şi folosind din plin in­treaga capacitate a tractoarelor, ei au reuşit să are, în mai puţin de o săp­­tămîriă, o suprafaţă de aproape 400 hectare. Fruntaşe pe gospodărie se situiază secţiile Bîcu şi Tatomireşti. ION BIRSAN — coresp. 030 to 333 QCD Caan 0 □ [ □ [ Mărirea sigu­ranţei reţelelor electrice Prin sistematizarea reţelelor de înaltă şi joasă tensiune pen­tru iluminat public, în curând vor începe în oraşul Iaşi noi şi importante lucrări. Astfel prin intermediul unei reţele de înaltă tensiune şi a unei noi staţii de conexiune ce va fi amplasată în faţa Universităţii, se va mări siguranţa re­ţelei în partea de nord (cvartalul 23 August) 2 şi în partea centrală a oraşului. Aparatele­­­ şi materialele nece­­­­sare acestei lucrări au,­­ şi început să sosească. 20 noi modele de încălţăminte Secţiile de comandă de încălţăminte din Iaşi pentru bărbaţi şi femei au introdus în producţie pentru luna august a.c. un nu­măr de 20 modele noi. Ele pot fi văzute, în foto­­grafii, la centrele de comandă. Primele produse după noile modele de încălţăminte confec­ţionate în Iaşi sînt prezentate acum la ex­poziţia pe ţară orga­nizată la Bucutreş­i, de către UCECOM. S-a deschis cooperativa „Mobilă şi tapiţerie“ Ieri, în oraşul Iaşi, s-a deschis o nouă , cooperativă meşteşu­gărească pentru de­servirea populaţiei. Este vorba de coope­rativa „Mobilă şi ta­piţerie“. Colectivul noii uni­tăţi execută, pe bază de ■ comandă, mobilă de tot felul, repara­ţii de: mobilă, lucrări de tapiţerie şi altele. Sediul unităţii se află în str. Tudor Vla­­dimirescu nr. 53. Excursii la sfîr­şitul acestei săptămîni In cadrul acţiunilor turistice „Să ne cu­­noaşterm patria“, A­­genţia Iaşi O.N.T. Carpaţi organizează la sfîrşitul acestei săptămîni­­ două ex­cursii. ’ Prima, pe ruta Iaşi — Cîmpulung­­ Moldovenesc — Rarău­l — Pietrele Doamnei L — Cîmpulung Moldo-­­ va — Iaşi, care va [ dura trei zile (pleca­rea sîmbătă 6 august) se va face cu trenul. f Cealaltă excursie va fi dura tot 3 zile şi va­­ fi efectuată cu auto- p­rariul Agenţiei., Ple­­­­carea se va face du- [ minică 7 august. Ex-­­_­cursioniştii se vor o­­­­pri în Ploeşti, Gimpi­na, (vizitarea Dofta- L net), Sinaia (vizita­rea muzeului Peleş), Oraşul Stalin, Pre­deal. Pavări şi refaceri­­­­de străzi In cursul anului a­­cesta, , în oraşul Vas­lui s-au executat pa­vaje, s-au refăcut şi reparat străzi pe o suprafaţă de peste 20.000 m.p. Recent a fost pa­vată porţiunea de drum de la Gara la capul Podului­­» (4500 m.p.), şi refă­cute străzile Libertă­ţii (1100­­ m.p.), Al. Vlahuţă (2200 m.p.), ş.a.

Next