Flacăra Iaşului, septembrie 1960 (Anul 16, nr. 4352-4377)

1960-09-01 / nr. 4352

­'s ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ....................................... im....mii...............................— Sesiunea extraordinară Şedinţa din ziua de 31 august Miercuri dimineaţa au con­tinuat lucrările sesiunii ex­traordinare a Marii Adunări naţionale a R.P. Române. Şedinţa a fost deschisă de tovarăşul Constantin Pirvu­­lescu, preşedintele Marii A­­dunări Naţionale. S-a trecut la discuţia asu­pra raportului prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al PMR, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, privind : „Situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Române“. Primit cu vii aplauze a luat cuvântul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedin­­tele Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale a R. P. Ro­­mine. Subliniind că actu­ala dezbatere din cadrul Marii Adunări Naţionale în legătură cu situaţia interna­ţională şi politica externă a Republicii Populare Române demonstrează avîntul impe­tuos cu care poporul nostru apără cauza păcii şi hotărt­­rea ţării noastre de a milita ca şi pină acum pentru pro­movarea co-existenţei paşnice, tovarăşul Ion Gheorghe Mau­rer a propus, in numele Pre­zidiului Marii Adunări Naţio­nale şi a­l guvernului, ca în fruntea delegaţiei române la cea de-a 15-a sesiune a A­­dunării Generale a ONU să fie desemnat tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. Propunerea a fost primită de deputaţii Marii Adunări Naţionale cu puternice şi în­delungate aplauze. In continuare au luat cu­­vintul la discuţii, deputaţii : Victor Bolojan, circumscrip­ţia electorală Berna, regiunea Oradea, Traian Ionașcu, d­r­ (Continuare în pag. 4-a) BIBLIOTECA­­ CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „M. EMINESCU“ IAȘI 4 PAGINI 20 BANI ANUI XVI Nr. 4352 J­O I 1 SEPTEMBRIE 1960 Naţionale a Hotărîrile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române­ ­ Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române, întrunită în zilele de 30 şi 31 august a. c. în sesiune extraordinară, aprobă raportul prezen­tat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Romín, membru al Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale, cu privire la situaţia internaţio­nală şi politica externă a guvernului Republicii Populare Romíne. II Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Romíne hotărăște ca delegația Republicii Populare Romíne la a 15-a sesiune a Organizației Națiuni­lor Unite să fie condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej Ecoul internaţional al lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíné Lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale a R.P. Ro­míné consacrată situaţiei internaţio­nale şi politicii externe a ţării noas­tre au trezit un larg interes în străi­nătate. Ziarele, agenţiile de presă şi posturile de radio din numeroase ţări au publicat sau transmis informaţii ample despre raportul prezentat de to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, ex­trase din raport, ştiri despre dezbateri şi despre hotărîrile adoptate. Sub titlul „Coexistenţa paşnică — necesitate vitală pentru întreaga ome­nire“. „Pravda“ a publicat pe o ju­mătate de pagină de ziar, un rezu­mat amplu al raportului tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ziarul subli­niază partea în care se arată că, în strinsă unitate cu celelalte ţări ale lagărului socialist, Republica Populară Romînă militează activ pentru micşo­rarea încordării internationale, pentru promovarea principiilor coexistentei paşnice, pentru zădărnicirea oricăror uneltiri ale cercurilor imperialiste a­­gresive, pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale, pentru statornicirea unei păci trainice în lume. • Sunt trecute în revistă iniţiativele gu­vernului român în rezolvarea litigiilor cu ţările capitaliste, precum şi în sta­bilirea unor relaţii paşnice între ţă­rile din Peninsula Balcanică. Ziarul subliniază declaraţia făcută de primul secretar al C.G. al PMNR că delegaţia romînă la sesiunea a 15-a a Organi­zaţiei Naţiunilor Unite se va călăuzi după aceeaşi dorinţă sinceră de înţe­legere care a caracterizat şi pînă a­­cum poziţia poporului român în pro­blema dezarmării, ca de altfel în toate problemele care formează ansamblul activităţii Republicii Populare Române în domeniul relaţiilor internaţionale. Agenţia Tass a transmis, de ase­menea, ample extrase din raportul to­varăşului Gheo­rghe Gheorghiu-Dej şi alte informări despre desfăşurarea lu­crărilor sesiunii Marii Adunări Na­ționale. Tass subliniază că po­porul român consideră problema de­zarmării ca problema cea mai impor­ (Continuare în pag. 4-a) »«»»*******»***» SUMARUL — Viaţa culturală pag. 2-a — Pentru o mai largă difuzare a cărţii tehnice în rîndul munci­torilor pag. 2-a — Interviu colectiv cu muncitori întorşi de la mare şi de la munte pag. 2-a — Viaţa de partid: Unda duce lipsa de operativitate în studie­rea problemelor economice pag. 3-a — Veşti de la corespondenţii voluntari pag. 3-a — Şcoli mai multe, clase mai multe pag. 3-a — Pe urmele materialelor pu­blicate pag. 3-a — Sport Fotbal - CSMS Iaşi - Sal­gótarján Handbal — Despre pregătirile echipei de handbal în 7 CSMS Iaşi (De vorbă cu antrenorul P. Cercel), pag. 3-a Cuvîntul tovarăşului Ion Gheorghe Maurer preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Tovarăşi deputaţi şi deputate, Am ascultat cu toţii, cu un deosebit interes, raportul prezentat ieri de to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej des­pre „Situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Române“. Acest raport a făcut o profundă analiză a factorilor principali care de­termină evoluţia vieţii contemporane, a definit cu claritate şi vigoare carac­­terul constructiv al politicii noastre externe, a exprimat avîntul, impetuozi­tatea cu care poporul român, construc­tor al socialismului, apără cauza pă­cii. In z­ilele noastre, problema coexis­tenţei paşnice a tarilor cu orînduiri sociale diferite a devenit problema centrală a relaţiilor internaţionale. Stabilirea poziţiei faţă de coexistenţa paşnică are o însemnătate capitală atît pentru orientarea politicii externe a fiecărei ţări, cit şi pentru politica sa internă. Aşa cum se subliniază puternic la raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Republica Populară Romînă este o putere a păcii, datorită caracterului orînduirii sale economice şi sociale Ea şi-a îndreptat şi îşi în­dreaptă eforturile, toate mijloacele spre dezvoltarea industriei, a ramuri­lor paşnice ale economiei, spre con­strucţia de locuinţe şi de şcoli, redu­cerea impozitelor, spre continua ridi­care a nivelului de trai al populaţiei. Socialism înseamnă dezvoltarea fără precedent a forţelor de producţie, în­florirea ştiinţei şi culturii, în scopul creării unui mare belşug de bunuri materiale şi spirituale pentru mase. Tocmai acestea stat obiectivele trasa­te de Congresul al IlI-lea al partidu­lui nostru, obiective care nu pot fi atinse decit în condiţiile unei păci durabile. De aceea în politica externă, ţara noastră, călăuzindu-se după prin­cipiile coexistenţei paşnice, se orien­tează spre dezvoltarea colaborării e­­conomice, culturale, ştiinţifice cu ce­lelalte ţări, a militat şi militează cu sinceritate, cu consecvenţă pentru re­zolvarea pe calea tratativelor a tutu­ror problemelor litigioase. Piatra unghiulară a politicii externe a Republicii Populare Române o con­stituie alianţa de nezdruncinat, cola­borarea economică multilaterală, relaţiile de asistenţă mutuală cu ţă­rile sistemului mondial socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, glorioa­sa constructoare a comunismului. Întregul popor român acordă o înal­tă preţuire politicii constante de pace dusă de Uniunea Sovietică, caracte­rului ei ştiinţific bazat pe analiza pro­ (Continuare în pag. 4-a) Deplină aprobare faţă de politica externă a partidului şi guvernului Un nou şi sporit îndemn In muncă, In lupta pentru pace Am ascultat cu interes în radio ra­portul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a R. P. Române, prezentat în Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale a RPR. Ca femeie rămasă văduvă de pe urma celui de al doilea război mondial, ca mamă a doi copii, ca muncitoare, vreau să-mi exprim în aceste rînduri deplina adeziune faţă de politica ex­­ternă a partidului şi guvernului nos­tru. Iubesc pacea şi lupt alături de toţi oamenii muncii pentru apărarea ei. Ştiu că numai în timp de pace copiii mei, ajutaţi de partid, vor putea mun­ci şi trăi fericiţi, în linişte, că eu voi putea să muncesc pentru a pro­duce ţesături mai multe şi de o tot mai bună calitate. In luna august, bunăoară, am realizat în afara sarci­nii de plan peste 310 m.p. ţesături. In fiecare din lunile care au trecut am produs mai multe ţesături, în fie­care din lunile care urmează voi produce mai mult decit sarcina pe care o am. Şi eu, şi toţi tovarăşii mei de muncă din fabrică. Expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, la recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale constituie pentru mine şi, fără îndoială, pentru toţi oamenii muncii, un nou şi sporit îndemn în muncă, în lupta pentru con­tinua întărire a păcii. EUGENIA REPCIUG muncitoare la fabrica „Ţesătură“ Iaşi In curtea fabricii „Ţesătura“. Strinse în grup muncitoare din sectorul ţesătorie citesc cu deosebit interes din raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Foto: G. PAUL „Expresia aspiraţiilor poporului nostru“ Era o animaţie deosebită în această pauză de prinz la Ate­lierele CFR „Ilie Pintilie“. Strinşi în grupuri, oamenii dis­cutau cu aprindere. Subiectul de discuţie al tuturor, Raportul tovarăşului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej cu privire la situaţia internaţională şi politica exter­nă a R.P.R., prezentat la Sesiu­nea extraordinară a Marii Ad­dunări Naţionale. Vorbeau oa­menii despre analiza profundă a situaţiei internaţionale făcută de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, înfierau uneltirile imperialiştilor, americani, îşi exprimau adeziu­nea la politica de pace a ţării noastre. Retraşi intre vagoanele unei garnituri aflate în lucru, ciţiva muncitori de la secţia a doua vagoane, strinşi în jurul agita­torului Grigore Pavel, ascultau cu atenţie pasaje din Raport, apoi discutau cu aprindere. Se aflau aici tovarăşii Ilie Patapi, Gh. Patrichi, L. Burăuța, I. Var­­­tolomei, M. Crocană, I. Tănăsuc, M. Rîlea, A. Gheorghiu şi A­rcneanu. — Ţara noastră duce o activă politică de pace — spunea Gr. Pavel. Suntem­ o­îndri că, alături de Uniunea Sovietică, statul nostru, împreună cu toate ţă­rile socialiste,­­se află in pri­mele rînduri ale, luptei pentru pace, pentru dezarmare gene­­­rală şi totală. Raportul tovară­şului Gh. Gheorghiu-Dej, de-o ptare importanţă pentru noi toţi, ne însufleţeşte, ne face să prun­cim cu piai piuit spor, să lup­tăm cu toate forţele pentru întărirea patriei noastre socia­liste şi apărarea păcii. — Cu toţii dorim pacea — in­tră in vorbă I. Patapi — şi lup­tăm pentru menţinerea păcii. Tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej exprimă părerile şi senti­mentele noastre. Socialismul va triumfa nu prin război, ci prin forţa exemplului viu. Noi vrem pace. Pentru noi şi copiii noştri. Cuvintele muncitorilor de la secţia a II a vagoane erau în­soţite de gesturi hotărîte. O hotărîre Ariză se ci­tea pe chipurile tuturor parti­­cipanţilor la discuţie: hotărîrea de a munci cu toate forţele lor în producţie, adeziunea la poli­tica externă a partidului şi gu­vernului ţării noastre. Pauza de prînz era pe sfir­­şite. Muncitorii secţiei a 11-a vagoane, una dintre secţiile fruntaşe pe Ateliere, se îndrep­tau încă discutînd spre locurile lor de muncă. Peste cîteva mi­nute aveau să pornescă cu mai mult avînt la muncă. RADU COSTIN 1 întreaga noastră adeziune Republica Populară Romînă tradu­ce în viaţă în mod consecvent princi­piile unanim admise de drept interna­ţional transpuse în Carta ONU. Ea înfăptuieşte deci principiile respectării securităţii naţionale şi ale egalităţii în drepturi în relaţiile interstatale, ale neagresiunii şi rezolvării paşnice a tuturor diferendelor, ale neamestecu­lui în afacerile interne ale altor sta­te, etc. în lumina principiului leninist al coexistenţei paşnice. Politica exter­nă a ţării noastre îmbină în mod creator teoria marxist-leninistă cu practica internaţională, alături de sta­tele socialiste în frunte cu I­RSS. Problema centrală a lumii contem­porane este dezarmarea generală şi totală, aşa cum a propus tov. N. S. Hruşciov la a 14-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Pentru realizarea acestui deziderat suprem, pentru pre­­întîmpinarea unui război, Adunarea Generală a ONU trebuie să-şi asume răspunderea luării unor hotărîri efica­ce, care să înlăture spectrul unei noi conflagraţii mondiale. La cea de a 15-a sesiune a Adunării Generale a ONU, problema trebuie dezbătută cu conştiinţa necesităţii stabilirii unor relaţii interstatale de colaborare şi înţelegere reciprocă. Iată de ce sprijin intrutotul şi îmi exprim adeziunea faţă de raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prezentat la recenta Sesiune extraordinară a Marii Adunări Naţionale, care prevede printre altele ca delegaţia noastră la Adunarea Ge­nerală a ONU să-şi aducă aportul creator în rezolvarea problemei de­zarmării generale şi totale şi a con­trolului internaţional asupra realizării ei. Salut cu căldură hotărîrea Marii Adunări Naţionale ca delegaţia R. P. Române la apropiata sesiune a ONU să fie condusă de iubitul nostru to­varăş Gh. Gheorghiu-Dej. Cont. aftiv. NICOLAE TATOMIR Decanul Facultăţii de Ştiinţe juridice Universitatea „Alexandru Ioan Guza“ 1 întreprinderea ..Drumul Socialismului** fruntaşă pe regiune Pentru frumoasele succese obţinute în producţie în primul semestru al anului în curs, întreprinderea econo­mică „Drumul Socialismului" din Bîr­­lad a primit ieri în cadrul unei adu­nări festive, steagul de întreprindere fruntaşă, în industria locală din re­giune. Succesele obţinute în această privinţă demonstrează că distincţia a­­cordată este meritată. In primul semestru al anului, pla­nul global pe întreprindere a fost de­păşit la toţi indicii, obţinîndu-se şi circa 283.000 lei economii peste plan Intensificîndu-şî eforturile în muncă pentru a da populaţiei tot mai multe bunuri de larg consum, colectivul în­treprinderii a produs peste prevederile planificate importante cantităţi de mo­bilă, vată industrială, cărămizi etc. Tot în această perioadă, volumul li­vrărilor de mărfuri către comerţul so­cialist a crescut cu 48,3 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Pentru satisfacerea populaţiei cu noi produse, în întreprindere au luat fiinţă în cursul primului semes­tru al anului noi unităţi printre care: un atelier de împletituri răchită la Bîrlad, un atelier pentru împletituri coşuri la Murgeni, un atelier de ape gazoase şi răcoritoare în comuna Făl­­ciu, o carieră de nisip la Griviţa, etc. întreprinderea produce în prezent pes­te 170 de sortim­ente grupate in 9 ramuri industriale, faţă de 14 cit pro­ducea în 1950. De la cîteva unităţi în anii precedenţi întreprinderea a ajuns să funcţioneze in primul semestru al anului cu 71 unităţi. ­»*»««•»»_ Economii de carburanţi Conducătorii auto de la IRTA Bîr­lad economisesc lună,, de lună însem­nate cantităţi de carburanţi. De la în­ceputul lunii august şi pînă acum, de exemplu, ei au economisit peste 8.000 litri benzină, precum şi însemnate cantităţi de ulei. Ilie Şerbănescu, Alexandru Rîpă, Florea Ioniţă şi Ion Nichita sunt doar cîţiva din conducătorii auto care au contribuit la realizarea acestui succes. Recondiţionînd unele piese şi materia­le, lucrătorii întreprinderii au înregis­trat în numai 20 de zile o economie de 2.200 lei. Pentru construcţii edilitare Mergînd pe linia îmbogăţirii numă­rului de sortimente din prefabricate de beton, conducerea întreprinderii „Progresul“ —Iaşi a introdus zilele acestea în procesul de fabricaţie un nou sortiment: termofoare (corpuri speciale de ventilaţie necesare con­strucţiilor edilitare). Pentru realizarea noului sortiment au fost terminate din vreme pregă­tirile de fabricație. Acest lucru a fă­cut ca în luna august colectivul secției de prefabricare de la Bucium a între­prinderii „Progresul“ să execute cu succes primele 5.000 buc. termofoare.. Magazin universal la Laza In satul Laza din raionul Vas­lui a fost terminată şi dată în folosinţă construcţia unui ma­gazin universal. Aici sunt ame­najate : o unitate de textile, una­­de metalo-chimice, un bufet să­tesc, centrul de achiziţii, etc. La realizarea acestui obiectiv au luat parte prin muncă patri­otică cei 400 membri ai coope-­ rativei săteşti, obţinîndu-se pe această cale economii în va-­ loare de peste 42.000 lei. Printre evidenţiaţi se numără: C. Radu, V. Tăbăcaru, I. Guzu, N. Radu, C. Maftei şi alţii. VLAD ARMEANU corespondent Prin contribuţie voluntară Zilele trecute, în satul Jigoreni, ra­ionul Negreşti, a fost terminată con­strucţia unui nou local de şcoală prin contribuţie voluntară. Şcoala a­zi f°st dotată cu mobilierul necesar. La rea­lizarea acestei construcţii s-au obţinut, prin munca patriotică a cetăţenilor, economii în valoare de 29.555 lei, evi­­denţiindu-se cu deosebire .3. Vornicu, Gh. Turcu şi alţîi Alte economii în valoare de 3250 lei au mai fost realizate şi de locuitorii din satul Tungujei, care au participat la construcţia unei şcoli anexă, precum şi de cei din satul Recea, care au luat parte la construirea unui cămin cult­­ural. In total, la aceste construcţii s-au obţinut economii în valoare de 41.175 lei. N. GRIGORAŞ corespondent u 9 Cu două ore înainte de termen Muncitorii din sec­torul ţesătorie al fa­bricii „Textila Roşie“ au realizat integral planul de producţie, pe luna august, încă în ziua de 29 august. In ziua respectivă, ţesătoarele din schim­bul II au început să dea produse la con­tul lunii septembrie a.c. Ieri, la ieşirea din tură a primului schimb, şi muncitorii sectorului filatură au raportat realizarea sarcinilor de plan pe luna august. Prin muncă patriotică Ţăranii muncitori din satul Sauca, co­muna Laza, raionul Vaslui, au hotărît ca în acest an să ridi­ce prin contribuţia voluntară un local de şcoală. Odată cu începerea noului an şcolar, copiii din satul Sauca vor învăţa în noua şcoală cu cinci săli de cla­să, laborator, etc. La construcţia şcolii şi-a adus contribuţia tot satul reuşindu-se ca prin diferite munci voluntare să se facă o economie la deviz de peste 50.000 lei. Ţărani muncitori ca G-tin Giobanu, G-tin Proca, Gh. Andreescu, Aurel Adumitroaiei, Ion Gh. Andreescu şi alţii şi-au adus din plin aportul la con­strucţia şcolii. O nouă uni­­tate pentru încălţăminte de comandă Conducerea coopera­tivei „Solidaritatea“ Iaşi a hotărît recent înfiinţarea unei noi unităţi pentru coman­dă de încălţăminte. Unitatea respectivă este amenajată intr-un local situat pe strada Anastasie Panu nr. 66. Comenzile din par­tea populaţiei se pri­mesc aici cu începere de astăzi, 1 septem­brie. Un non pro* dos lactat In cadrul întreprin­derii pentru conser­varea şi industrializa­rea laptelui — ICIL— Iaşi, s-a trecut recent la fabricarea unui nou produs lactat, caşca­val din lapte de vacă. Noul produs va­­fi dat în consum popu­laţiei la începutul lu­nii septembrie, prin unităţile comerciale „Alimentara“ şi ce­lelalte unităţi de des­facere a produselor­­ lactate. Cîştigătorii concursului „C­u sportul prin regiu­nea Iaşi“ Zilele trecute, la grădina de vară­­a cinematografului „Maxim Gorki“, s-a desfăşurat concursul­­ „Cu sportul prin re- [ giunea Iaşi“ organi- L zat de I. S. Loto — P Pronosport şi consi- [ liul regional UCFS­L Iaşi. Au participat la două echipe, repre* - zentante ale CSMS şi, respectiv, oraşului­­ Bîrlad. Cei peste 500­­ de spectatori au apla- C udat frumoasele râs punsuri date de com* * ponenţii ambelor e­­­chipe. A ieşit învingătoa­­­re echipa CSMS com­­­­pusă din S. Matevski­­, R. Rozemberg, D. Ar­ ”­năutu şi F. Glonţ. Echipa oraşului Bîrlad a fost compu­să din V. Micu, Gh.­­ Pamfil, I. Mucenica Şi C A. Peride. Gîştigătorii au pri­mit premii în obiecte în valoare de 1.000 lei, iar componenţii echipei din Bîrlad, în valoare de 500 Iei. □Cu □CUC M

Next