Flacăra Iaşului, noiembrie 1960 (Anul 16, nr. 4404-4429)

1960-11-01 / nr. 4404

•r Nr. 1404 La locul de muncă-ajutor practic organizaţiilor de partid Să pregătim temeinic adunările generale de dări de seamă şi alegeri La redacţie continuă să sosească scrisori de la instructorii comitete­­or raionale de partid, în care aceştia ne scriu despre experienţa muncii lor în îndrumarea organizaţiilor de bază. Intrucît în prezent organizaţiile de bază de la sate se pregătesc în vederea adunărilor de dări de seamă şi alegeri, multe din scrisorile primite se ocupă de această problemă. Publicăm mai jos una din scrisorile primite pe această temă. Peste puţin timp, în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole vor avea loc adunări generale de dări de seamă şi alegerea noilor birouri ale organizaţiilor de bază. Ca în fiecare an, şi de data asta, alegerile consti­tuie unul dintre cele mai de seamă evenimente din viaţa organizaţiilor de partid. De aceea imediat ce noi instructo­rii am fost instruiţi la comitetul raio­nal de partid cu principalele sarcini privind pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţiuni a adunărilor de dări de seamă şi alegeri, am şi trecut, practic, la treabă. In comuna Scobinţi în care mun­cesc, sunt 5 organizaţii de bază şi o grupă de membri şi candidaţi de partid. Fiecare are însă specificul ei de muncă, legat de preocupările colectivului în mijlocul căruia acţio­nează. Cunoscînd activitatea organizaţi­ilor de bază, problemele pe care le au de rezolvat în perioada actuală, succesele obţinute ca şi deficienţele ce se mai fac simţite pe alocuri, mi-am întocmit un plan de muncă personal în care am prevăzut cum, şi în ce direcţie voi îndruma, acum în perioada pregătirilor alegerilor, fiecare organizaţie de bază în parte. In acest sens m-am orientat astfel încît ajutorul meu să se concretizeze în îmbunătăţirea continuă a activităţii politice şi organizatorice, în atragerea tuturor membrilor şi candidaţilor de partid la lupta pentru obţinerea a cu­ mai multe succese în toate sec­toarele din unităţile agricole socia­liste respective. In primul rînd, mi-am îndreptat atenţia înspre organizaţia de bază din gospodăria colectivă „M. Emines­cu“. Colectiviştii se află antrenaţi în prezent în bătălia pentru termina­rea însămînţărilor, dau zor cu urgen­tarea lucrărilor de construcţii etc. Discutînd cu biroul organizaţiei de bază şi îndrumîndu-l în vederea pre­gătirilor pentru adunarea de dare de seamă şi alegeri, l-am ajutat în acelaşi timp în întocmirea unui plan de măsuri în scopul îmbunătăţirii muncii politice, în aşa fel, încît pînă la alegeri să fie obţinute rezultate tot mai bune în muncă. Planul de măsuri a fost discutat în adunarea generală a organizaţiei de bază. Tot atunci s-a făcut o repartizare mai ju­dicioasă a sarcinilor pe fiecare mem­bru şi candidat de partid. Astfel, co­muniştii Ion Aniţa, Constantin Sta­­varache şi Vasile Stanciu, au primit sarcina de a ajuta bunul mers al treburilor la lucrările de construcţii, iar alţii, printre care Neculai Aniţei, au fost repartizaţi în echipele de cîmp în vederea îmbunătăţii mun­cii pentru terminarea însămînţări­­lor. In urma adunării generale respec­tive, activitatea în gospodărie s-a înviorat mult. Toţi colectiviştii, în frunte cu comuniştii, participă şi mai activ la rezolvarea sarcinilor econo­mice. După aceea, am discutat cu biroul organizaţiei de bază despre modul în care trebuie să fie redactată darea de seamă şi proiectul de hotărîre, ce anume probleme trebuie să fie ana­lizate mai temeinic, ce propuneri trebuie făcute în vederea îmbunătă­ţirii muncii de partid. Am indicat, de asemenea, biroului organizaţiei de bază, ca la întocmirea dării de sea­mă să fie atras un colectiv larg din cei mai buni colectivişti fruntaşi în muncă. Totodată, am ajutat biroul organizaţiei de bază în punerea la punct a evidenţei membrilor şi can­didaţilor de partid şi l-am sfătuit în luarea celor mai bune măsuri po­litice pentru ca la adunarea de dare de seamă şi alegeri participarea să fie de sută la sută. Pentru aceasta, convocarea va fi făcută cu cel puţin cinci zile înainte de ţinerea adună­rii, iar membrii biroului se vor o­­cupa şi ei de popularizarea ordinei de zi, de mobilizarea tovarăşilor la adunarea generală. In activitatea mea, n-am neglijat nici celelalte organizaţii de bază din întovărăşirile agricole din satele Feteşti, Zagavia şi Bădeni. Aici, am indicat birourilor organizaţiilor de bază să ia măsuri concrete în vede­rea intensificării muncii politice, pentru popularizarea succeselor ob­ţinute de colectivişti, pentru mobili­zarea întovărăşiţilor de a efectua toate lucrările în comun şi la un înalt nivel agrotehnic. De asemenea, constatînd că unii membri şi candidaţi de partid, din întovărăşirile respective, nu-şi duc întotdeauna la îndeplinire sarcinile în­credinţate, a­m ajutat birourile orga­­nizaţiilor de bază să prelucreze în adunările generale Statutul Partidu­lui, adoptat de Congresul al IlI-lea al PMR. Cu acest prilej, s-a insistat îndeosebi asupra importanţei îmbună­tăţirii continue a disciplinei de par­tid, a îndeplinirii la timp a tuturor sarcinilor politice şi economice. In prezent, toate organizaţiile de bază din comună au planuri de măsuri concrete în vederea întîmpi­­nării alegerilor de partid cu noi suc­cese în muncă. In această perioadă, colectivele alcătuite din membrii bi­rourilor organizaţiilor de bază, co­lectivişti şi întovărăşiţi, lucrează la întocmirea dărilor de seamă şi a proiectelor de hotărîre. De aceea mi-am propus să-mi organizez în aşa fel munca încît odată la două, trei zile să trec pe la fiecare organizaţie de bază şi s-o ajut concret la locul de muncă. Sînt convins că, pregătite te­meinic, adunările generale de dare de seamă şi alegeri din organizaţiile de bază, din unităţile agricole socia­liste respective, vor face o amplă analiză a muncii desfăşurate pînă acum, vor constitui un prilej de îm­bunătăţire continuă a activităţii pol­itice în scopul obţinerii a cît mai multe succese în lupta pentru înfăptuirea Sarcinilor stabilite de cel de al IlI-lea Congres al partidului. OVAS GHEORGHE instructor al comitetului de partid Hîrlău raional Spicuiri din programul de : RADIO- TELEVIZIUNE PROGRAMUL 1 MARŢI­­ NOIEMBRIE 1960 La orele : 1, 6, 7, 8, 15, 11, 17, 20, 22, 23,52, buletine de ştiri şi radio­jurnale ; 11,03 Muzică de estradă din ţări prietene ; 11,45 Radio Prichindel ; 12,30 In faţa hărţii : R.S.S. Azerbaidjană ; 12,40 Cîntece studenţeşti ; 14,30 Concert de muzică populară romînească ; 15,20 Concert popular; 16,15 Vorbeşte Mosco­va ! ! 17,15 Noi medicamente romîneşti ; 18,20 Cintecul săptăminii : „Cîntec lui Lenin“ ! 18,30 Limba noastră. Vorbeşte acad. prof. Al. Graur ; 18,40 Recitalul basului Mark Reizen ; 19 Revista econo­mică radio ; 20,20 Noapte bună, copii; 20,30 Muzică uşoară romînească ; 21,15 Itinerar cultural . Prin ţara Vrancei; 22,30 „Orchestre simfonice din Uniunea Sovie­tică“. PROGRAMUL II La oţele: 14, 16, 18, î, î?, buletine de ştiri şi radiojurnale! 14,30 Cîntă Klau­dia Suijertko, Larisa Avdeev şi Georg Otts, interpreţi sovietici de muzică u­­şoară ! 15,25 Din folclorul popoarelor ! 16,30 Piese vocale de mare popularitate! 16,45 Tribuna radio ! 17,30 Sfatul medi­cului : Pericardita ; 17,35 Emisiune mu­zicală pentru copii : 18,26 Cintă Maria Lătăreţu: 18,45 Scriitori la microfon : Mărturii ale unor scriitori din ţara noas­tră despre scriitorii sovietici ! 19,30 „Săptămîna muzicii sovietice“ 5 21,10 Jocuri populare romîneşti ! 21,30 Emisi­une literară ; 22,30 Valsuri de Iohann Strauss. TELEVIZIUNE 11,30 Informaţiile după amiezii ; 18,35 Emisiune literară pentru pionieri şi şco­lari, versuri închinate Marelui Octombrie; 18,55 Emisiune de ştiinţă şi tehnică ; 19,15 Filmul documentar „Imagini potrivite“; 19,30 Transmisie de la Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale“, „Tragedia opti­mistă“ de V. Vişnevski. In pauze : Jur­nalul televiziunii și sfaturi pentru te­lespectatori. In încheiere : ultimele știri. RADIO IAŞI — Buletin de ştiri. — Pe drumul progresului tehnic — radioreportaj de la I.M.S. Roman. — Rubrica: Ne scriu coresponden­ţii voluntari din industrie. — Să completăm în aceste zile baza furajeră prin însilozări. — O unitate medicală fruntaşă pe ţară — Spitalul orăşenesc „Dr. C. I. Parhon" din Iaşi. — Cîntece populare de dragoste. — Producerea seminţei hibride de tomate — ramură , aducătoare de mari venituri. — In vizită la „Iasnaia Poliana“, de Radu Negru. — Program de tangouri şi romanţe. SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL , marţi, 1 no­iembrie, orele 19:30: „Visul unei nopţi de vară“. CINEMATOGRAFE MAXIM GORKI: „Pămînt desţelenit“­, seria I-a; ILIE PINTILIE: filmul „Departe de patrie“ ; PUŞKIN: „Pri­ma lecţie” ; TINERETULUI: ,,In iu­reşul focului“ 1 ION CREANGA : „Mi­zerabilii“ seria I-a; ATEL. CFR „ILIE PINTILIE“: „Cociubei“. Timpul probabil - i.XI.1969 Vremea în curs de răcire, cu cerul variabil, mai mult noros. Vînt potrivit, cu intensificări fo­cale din sectorul nord-vest Temperatura , în scădere, va fi cu­prinsă noaptea între 4—10 grade, iar ziua între 10—16 grade. N­OTE Nu faceţi ca H. Rodica! Vecina mea, Rodica N­, are un copil, un băiat de vreo 4—5 ani­şori, zburdalnic şi pus pe şotii ca toţi copiii de vîrsta lui. II chea­mă Dănuţ. Şi cum so­ţul vecinei mele e toa­tă ziua la servici, a rămas ea, Rodica N., să se ocupe de educa­ţia băiatului. Şi s-a gîndit vecina mea că un mijloc eficace de educare este cinemato­graful. De trei ori pe săptămînă îşi ia băia­tul de mînă şi pleacă la cinematograf. Numai că Dănuţ, bă­iatul de 4—5 anişori, vizionează împreună cu maică-sa filme pe ca­re nu le înţelege de fel, fiind încă grele pentru judecata lui de copil, i-a şi spus In­tr-o zi mamei: — Mămică, eu nu mai merg cu matale la cinema. Nu-nţeleg nimica. Mă plictisesc. Alţi copii se duc cu părinţii lor la filme pentru ei alese, iar eu trebuie să stau atîta vreme lîngă mata, ca să nu înţeleg nimic pînă la urmă. Mama lui Dănuţ s-a supărat, f-te ameninţat că-l va lăsa acasă şi... aceasta a fost totul. Continuă să-şi ducă băiatul la filme de trei ori pe săptămînă. Asemeni Rodicăi N. sînt şi alte mame ca­­re-şi duc copiii, fie de trei, patru, cinci sau şase ani, ba chiar mai mici, la filme care cer concentrare, discernă­­mînt, judecată matură. Ce fac copiii ? Plicti­­sindu-se la un moment dat, îşi caută tovarăşi de joacă prin vecini (în sala cinematografu­lui) şi încep să zbur­de. Aleargă pe întu­neric, ţipă, se mai lo­vesc cîteodată de băn­­ci, plîng, iar spec­tatorii nu mai ştiu ce să facă pentru a pu­tea fi atenţi la întîm­­plările de pe ecran. Unii, mai impulsivi, a­­trag atenţia să se facă linişte. Vinovaţi însă nu sînt copiii. Ei au nevoie de filme pe ca­re să le poată înţele­ge. Şi asemenea fil­me sînt, rulează cu regularitate la cinema­tograful „Tineretului". Numai că mamele de felul Rodicăi N. nu iau în seamă cerinţele copiilor lor şi nu se îngrijesc de dezvolta­rea firească a psihicu­lui acestora. Neglijînd acest aspect al educa­ţiei, ele produc pertur­bări (în mod indirect, prin copii) bunei vizi­onări a unui film de către oamenii maturi. Şi cazuri de acestea se petrec cu regularitate la cinematografele ie­şene. De aceea, părinţii care obişnuiesc să-şi ia copiii cu ei cînd se duc să vizioneze un film, să-şi schimbe a­­cest obicei. Aduc de­servirii atit spectatori­lor, cut şi propriilor lor copii. M. GRIGORIU Posibilităţi asemănătoare — rezultate diferite O vizită făcută re­cent la Şcolile medii nr. 2 şi 3 din oraşul Iaşi ne-a oferit prilejul de a cunoaşte unele probleme referitoare la gospodărirea interna­telor şi cantinelor aces­tora. Ospitalierele dormi­toare ale internatelor găzduiesc peste 500 de elevi. Ordinea şi cură­ţenia ce domnesc în internatul Şcolii nr. 2 dovedesc interesul şi dragostea cu care mun­ceşte personalul de a­­ici. Luciul parchetului, albul imaculat al pere­ţilor, paturile cu lenje­ria proaspăt schimbată dau dormitoarelor un aspect deosebit de plă­cut. Nu acelaşi lucru se poate însă spune despre internatul Şcolii medii nr. 3 („O. Ne­gruzzi"). Paturile ră­văşite (cu scîndurile căzute pe jos!), par­chetul necurăţit cu zi­lele, dau încăperilor un aspect cu totul neco­respunzător. Despre cantinele a­­cestor şcoli menţionăm Î11 primul rînd, condi­ţiile igienice în care se pregăteşte şi se ser­veşte masa. Grija cu care administraţiile se preocupă de îmbunătă­ţirea continuă a mesei elevilor, este lăudabi­lă. Astfel, meniurile sînt consistente şi, în acelaşi timp, variate. De asemenea, sălile de mese, mobilierul, feţele de masă, vesela etc, sunt întreţinute cît se poate de îngrijit. La şcolile sus amin­tite se desfăşoară în această perioadă o in­tensă activitate şi în vederea terminării apro­vizionărilor de iarne. E de remarcat că ad­ministraţia Şcolii me­dii nr. 3 a reuşit, pînă în momentul de faţă, să însilozeze toate can­tităţile de legume, zar­zavaturi şi fructe pre­văzute pentru perioada de iarnă. La acest ca­pitol, administraţia Şcolii medii nr. 2 este încă deficitară. Se impune, aşadar, extinderea experienţei pozitive în gospodări­rea şcolilor cu inter­nate şi luarea, acolo unde este cazul, a mă­surilor ce se impun pentru crearea unor condiţii tot mai bune de trai şi învăţătură elevilor. D. ZLATARU FLAGARA IAȘULOÎ «*•E fontii ieşeni i pit­ alii lot soil OOSibilitilli Progresul Bucureşti — C.S.M.S. 3-1 (1-0) Aşa cum era de aşteptat, cea de-a doua evoluţie în Capitală a echipei CSMS a stîrnit un viu şi îndreptăţit interes. Cei peste 30.000 de spectatori, prezenţi duminică pe stadionul ,,Repu­blicii“ pentru a asista la un cuplaj în care evoluau două echipe ce au promo­vat anul acesta în categoria A­, CSMS şi Corvinul, au plecat doar în parte satisfăcuţi de calitatea jocului prestat de aceste formaţii. De data aceasta echipa ieşeană, de la care publicul bucureştean aştepta a­­celaşi joc bazat pe acţiuni în viteză, eficace, n-a mai dat decît într-o mică măsură randamentul scontat. Ea a practicat, mai ales în repriza a 11-a, un joc confuz, a acţionat fără voinţă, con­­siderîndu-se parcă dinainte învinsă. Acest lucru a făcut ca în unele perioa­de să fie depăşită net. Este adevărat că prin accidentarea lui Alexandrescu minutul 32), linia de mijlocaşi a fost ca şi inexistentă, deoarece Demien, trecut pe acest post, n-a dat satisfacţie. Acest fapt a făcut ca înaintarea Pro­gresului să stăpînească autoritar tere­nul şi să iniţieze atacuri după atacuri, sufocînd în repetate rînduri apărarea ieşeană. Partida a fost totuşi salvată pe de o parte de acţiunile clare iniţiate de Progresul, iar pe de alta, de con­traatacurile rare, dar destul de peri­culoase ale înaintării CSMS. Iată un scurt film ,al acestei întîlniri: La orele 13.15, la fluierul arbitrului Ion Gheorghiţa (Bucureşti) îşi fac a­­pariţia pe teren cele două formaţii. Progresul : Mîndru—Nedelcu, Cari­­caş, Soare—Ioniţă, Paşcanii—Oaida, Smărăndescu I, Dinulescu, Mafteuţă, Baboie. CSMS : Florea—Sandi, Moţoc, Dă­­nulescu — Alexandrescu, Don — Dram, Matei, Voica, Avasilichioaie, Demien. Timp de zece minute se joacă mai mult la centru. In minutul 11, Voica primeşte o minge înaltă de la Avasi­lichioaie, pe care o expediază cu capul peste Caricas şi cînd se pregăteşte să şuteze, este oprit de arbitru pe motiv de ofsaid. Jocul se înviorează și nu după mult timp, Moțoc comite un hent în apropierea careului de 16 m. Lovi­tura executată de Oaidă este apărată excelent de Florea. In minutul 13, Ma­tei scapă singur, însă din nou este o­­prit de arbitru, care acordă un alt of­said, complet imaginar. După două mi­­nute, un şut puternic tras de Voicu loveşte bara. Perioada de dominare a ieşenilor scade treptat şi în minutul 25 Dănulescu salvează de pe linia porţii un gol gata făcut. înaintaşii Pro­gresului atacă de acum dezlănţuit şi numai imprecizia în şut face ca scorul să rămînă alb. In minutul 32, Ale­­xandrescu se accidentează și trece ca figurant pe extremă (ca după pauză să părăsească definitiv terenul). Ră­masă în 10 oameni, echipa ieșeană joacă confuz, fără vigoare, permiţînd adversarului să se instaleze în careu şi să domine. In minutul 39, cade pri­mul gol. De pe partea dreaptă, Oaidă execută un corner, un apărător ieşean respinge defectuos pînă la acelaşi ju­cător, care înscrie cu un şut puternic. In cea de-a doua repriză, în primele 10 minute, Progresul profitînd din plin de greşelile făcute de linia de mijlo­caşi şi apărătorii ieşeni, ridică scorul la 3-0 prin golurile înscrise de Mafte­uţă şi Dinulescu. Se părea că GSMS va părăsi terenul învinsă la un scor categoric. Acest lucru nu se întîmplă, deoarec­e portarul Florea apără exce­lent iar înaintaşii Progresului ratează copilăreşte situaţii clare de gol. La scorul de 3-0, CSMS iniţiază cîteva contraatacuri, reuşind în minutul 66 să reducă din handicap prin Voica, care, primind o pasă de la Matei, înscrie imparabil cu capul. A fost cel mai frumos gol din cele 8 marcate duminică pe stadionul „Republicii“. La scorul de 3-1, CSMS are o oarecare reveni­­re, fiind în minutele 72 şi 74 pe punctul de­ a înscrie, însă Voica şi Matei sînt opriţi din situaţii clare de arbitru pe motiv de ofsaid. Arbitrul Ion Gheor­­ghiţă a condus slab. S-au evidenţiat: Florea, Dănulescu şi Matei de la CSMS, Oaidă, Baboie şi Paşcanu de la Progresul. I. ARHIP Handbal în 7 Victorii Categorice în campionatul de calificare Terenul de handbal în 7 „Unirea“ a cunoscut din nou animaţia întîlni­­rilor. Aici s-au disputat cîteva partide din cadrul campionatului de califi­care. Caracteristica principală a mai tuturor meciurilor a fost verva jucă­torilor în atac, care au reuşit să în­scrie — dacă facem totalul scorurilor din trei partide — 89 de goluri. Este o dovadă elocventă a eficacităţii lor, dar în acelaşi timp şi o indicaţie a­­supra jocului slab prestat de unele e­­chipe în apărare. Astfel, Ţesătura a reuşit să întreacă echipa Şcolii tehnice de chimie cu­ un scor foarte sever : 30—12 (16—4). Handbaliştii de la Ţe­sătura şi-au depăşit adversarii sub toate aspectele. Cei mai buni: Gold­stein, Pronovici şi Zingher. In altă întîlnire, echipa Institutului politehnic a întrecut pe cea a Şcolii sportive de elevi cu 18—16 (11—7), după un joc foarte disputat. Remar­caţi : Lucaci şi Szabó (Politehnica) şi Tudose (Şcoala sportivă de elevi). La fete, handbalistele de la Ţesătura au întrecut cu 13—0 (!) pe cele de la Şcoala tehnică chimică. Notăm, în încheiere, şi cîteva ne­­prezentări: Universitatea — Olimpia 6—0 (la băieţi), Universitatea—Şcoa­la medie nr. 2, 6—0 şi Şcoala spor­tivă fete — Şcoala medie nr. 4, 6—0 (la fete). AUREL SGAUIMAŞ, coresp. FOTBAL cat. B Unirea Iaşi O nouă înfringere Flacăra Moreni 1-2 (0-1) S-au mirat spectatorii aflaţi în nu­măr foarte mic (cca. 1000 pe stadionul „23 August“, cînd şi-a făcut apariţia pe teren formaţia Unirii. S-au mirat la început, iar la sfîrşit au fost total nemulţumiţi de „inspiraţia“ antreno­rului în legătură cu alcătuirea echipei. Mai acum cîteva etape se făcuse o „experienţă“, cu Gavrilă fundaş. Ex­perienţă tristă. Duminică, Gavrilă a apărut iar pe acelaşi post. Din nou a jucat slab. In linia de mijlocaşi au apărut doi jucători care au dovedit in­suficientă pregătire şi care au dezamăgit: Dakos şi Presadă. De ce? S-au văzut superficialitate, lipsă de răspundere în alcătuirea echipei. Iată, dealtfel, for­maţia Unirii care a jucat duminică: Lang — Gavrilă, Duţescu, Fonea — Presadă, Dakos — Stănescu, Măriuţă, Călin, Creangă, Căruntu. Flacăra Mo­reni, de la care ne aşteptam la mai mult, a jurcat în următoarea alcătuire: Leich — Anghelache, Guran, Mihă­­escu — Fălcuţescu, Pătru — Brîndu­­şescu, Capoianu, Zamfir, Bîrsan, Con­stantin. Chiar de la început, jocul s-a do­vedit plictisitor. O partidă din campio­natul regional ar fi fost mai atrac­tivă. Vinovate se fac ambele echipe. Au abundat greşeli elementare cum de mult n-am mai văzut la echipe de categoria B.: lufturi, pase fără a­­dresă, şuturi la întîmplare. Parcă cei 22 de jucători s-au înţeles în a demon­stra cît de mult se poate greşi într-o partidă de fotbal. Doar Capoianu, Gu­ran, Brînduşescu (Flacăra), Căruntu, Fonea, Stănescu şi Măriuţă (Unirea) au ieşit din anonimat. Flacăra Moreni a cîştigat această partidă datorită unor greşeli ale apă­rării Unirii. In min. 24, Capoianu, nepăzit (toată apărarea se deplasase spre un singur jucător), înscrie pri­mul gol printr-un şut foarte puternic. Acţiunea pornise de pe partea lui Gavrilă, care, avînd balonul, şi-a a­­şteptat adversarul pentru a-l dribla. Cel de al doilea gol al oaspeţilor este înscris de la cca. 30 de metri de poarta lui Lang de către Bîrsan (min. 62). Lang, ieşit inoportun din poartă, este prins pe picior greşit şi nu-i rămîne decît să privească cum intră balonul, peste el, în plasă. Fotbaliştii Unirii domină insistent în repriza a doua. Dar domină steril, înghesuie jocul pe centru (oaspeţii se apără supranumeric), se încurcă unii pe alţii. Abia reuşesc să în­scrie un gol în min. 65 prin Creangă. Cu­­ cît trece timpul, cu atît ieşenii de­vin mai nervoşi, greşesc tot mai mult, nu reuşesc să străpungă apărarea oas­peţilor, iar aceştia se descurcă cu calm, trimit în aur, în corner. Unirea a pierdut din nou pe teren propriu, după o evoluţie sub orice cri­tică. Situaţia acestei echipe este în­grijorătoare. Ce face antrenorul I. Ma­­nolescu ? Ce fac conducătorii asocia­ţiei ? Ce fac jucătorii ? Credem că a sosit momentul să se producă o co­titură în activitatea acestei formaţii. RADU COSTIN Fază, din joc, Foto: L GHEȚIU Pag. 3-a volei ca», a Ţe­săt­ur­a - C. P. B.: 1-3 (5-15 / 11-15, 15-10 ,­­­7-15) Iată deci că, jucînd pentru a doua oară pe teren propriu, de la în­ceputul acestui campio­nat, formaţia Ţesăturii a pierdut din nou. Pare ne­firesc, vi se pare curios? Cei care au avut prilejul s-o vadă evoluînd — de cînd a promovat în­ pri­ma categorie de volei a ţării — au putut să-şi dea seama, fără îndoială, că echipa feminină ieşeană nu are încă experienţa necesară unei competiţii de-o asemenea importanţă. Şi apoi, însăşi pregătirea tehnică a unora dintre componentele lotului, ca şi cea tactică, a forma­ţiei, în general, sînt ne­satisfăcătoare, pentru a pretinde din partea aces­teia victorii în faţa unor formaţii, recunoscute prin forţa lor de joc, cum a fost de pildă, duminică, C.P.B. Aşa­dar, în cea de-a IlI-a etapă, Ţesă­tura a pierdut cu 1—3. Rezultatul în sine trebuie să descurajeze ? După părerea noas­tră nu, deoarece aşa cum ne-am pu­tut convinge de-a lungul celor 4 se­turi, jucătoarele ieşene sînt suscep­tibile de progres şi, dacă ele se vor antrena cu toată seriozitatea, vor obţine rezultate meritorii. In cronica de faţă nu vom face fil­mul întîlnirii, deoarece nu acesta este esenţialul, ci vom reliefa cîteva a­­specte din cursul jocului, care au scos în evidenţă tocmai lacunele în pre­gătirea echipei gazde. In primul rînd, despre pase, nu vom pretinde, fi­reşte, ca jucătoarele Ţesăturii să rea­lizeze de regulă un atac din prima pasă dar, oricum, mingea trebuie ridicată la fileu cît mai corect, pentru a se putea fructifica. S-au ratat tocmai din cauza paselor greşite, a paselor în fileu, nu­meroase acţiuni (mai ales în setul II, cînd Ţesătura conducea la un mo­ment dat cu 6—3). Şi fiindcă vorbim de setul II, trebuie să mai relevăm şi următorul aspect important: ieşencele nu ştiu să păstreze un avantaj, au perioade cînd realizează faze frumoase, de volei clar, şi odată cu aceasta puncte, şi altele cînd joacă fără con­­cepţie, greşesc la servicii, la preluări sau la blocaj. Şi asta, în cursul ace­luiaşi set. De fapt, în cadrul partidei de duminică, Ţesătura a cîştigat un set (al treilea) tocmai cînd sextetul feminin ieşean aflat pe teren, s-a con­centrat mai mult, cînd acesta a pă­strat acelaşi ritm în atac, cînd pe linia II-a, s-a jucat atent, iar blocajul a funcţionat bine. Echipa oaspe a cîşti­gat în mod clar cu 3—1 (15—5; 15—11; 10—15; 15—7) ea dovedind o pregătire temeinică. Să nu uităm că din rîndul formaţiei din­ Capitală fac­ parte maestrele sportului Tatiana. Aşa* cum şi Elena Florea (prima, de nenu* mărate ori internaţională) şi că a­­cestea şi-au adus un aport substanţial la realizarea victoriei. De la C.P.B. ne-au plăcut Elena Florea, Tatiana Avacum, Ecaterina Crăciun şi Magdalena Ionescu, iar de la învinse, Paula Pîslaru, Despina An­­driescu şi, în parte, Emilia Todiraşcu. Am întrebat-o, la sfîrşitul meciului, pe maestra sportului Tatiana Avacum ce părere are despre joc şi această ne-a răspuns: „A fost un meci fru­mos. Echipa Ţesătura are posibilităţi de progres. Mai are însă mult de lucru“. O declaraţie concludentă. Despre formaţia Ţesătura, ca şi despre alte probleme pe care le-am discutat cu cunoscuta internaţională, vom reveni într-unul din numerele noastre vi­,­itoare. ŞT. GRUIA Elena Florea trage peste blocaj I. GHETIU Jocuri echilibrate în finala „Cupa Centenarului“ FOTBAL. Universitatea „AI. I. Cuza*— Ţesătura 2—1 (1—0) Spectatorii prezenţi pe stadionul „23 August" au aplaudat victoria la limită obţinută de echipa Universi­tăţii „AI. I. Cuza“ în faţa echipei Ţesătura. Scorul este deschis în m­in. 4 de Apostol, care profită de o gre­şeală a portarului Cimpoianu şi in­troduce balonul în plasă. In min. 13, Ifrim, singur în faţa porţii, şu­­tează de la 3 m, mingea trecînd puţin pe lîngă bară, iar în min. 14 şi 21, Ţesătura ratează prin Aanei şi Dumitrescu. La reluare, fazele se succed cu repeziciune de la o poartă la alta. In urma unei acţiuni per­sonale, Cătălin marcă dintr-un unghi dificil un frumos gol, aducînd astfel egalarea. Studenţii pun stăpînire pe joc şi după o serie de ocazii ratate (min. 60, 64, 71, 73) de Moga, Bu­­zatu, Dascălu şi iar Buzatu, reuşesc să înscrie, luînd conducerea in min. 77 prin Dascălu. S-au remarcat: Dascălu, Buzatu, Chemeveş de la Universitate, şi Bo­boc, Buzenchi, Cătălin (ultimul, nu­mai în repriza a II-a) de la Ţe­sătura. A arbitrat autoritar I. Orhei, VOLEI. Ţesătura—Institutul de Medicină (feminin) 3—1 (15—13, 15—13, 6—15, 15—8) Medicinistele au opus o dîrză re­zistenţă celor de la Ţesătura. Mai decise în atac, jucătoarele de la Ţe­sătura reuşesc să termine învingă­toare şi astfel să cîştige Cupa. Institutul Agronomic—Universitatea „AL I. Cuza" (masculin) 3—2 (15-10, 8-15, 14—16; 18-16; 15-10) Aproape 1000 de spectatori au a­­sistat vineri dimineaţă la întîlnirea de volei dintre echipele Institutului Agronomic şi Universităţii „Al. I. Cuza“. De la început studenţii de la Agronomie atacă puternic şi iau con­ducerea, cîştigînd primul set fără­­ prea mare dificultate. In celelalte două, jucătorii de la Universitate îşi revin şi joacă fără greşeli, cîşti­­gîndu-le. Setul al patrulea părea să fie decisiv, deoarece studenţii de la Universitate conduceau cu o­­ diferen­ţă apreciabilă. Deşi încurajaţi frene­tic de spectatori, ei greșesc spre sfîrșitul setului multe mingi, dînd astfel posibilitate adversarului să «* galeze și să ia conducerea. In ulti­­mele mingi schimbate, spectatorii a­­sistă la o dispută vîe, cu faze deo­sebit de spectaculoase. Setul revine Agronomiei cu scorul de 18—16. In ultimul set, scorul alternează. Spre sfîrşit, voleibaliştii Agronomiei sînt mai decişi şi reuşesc să acumuleze puncte preţioase. Setul le revine pe merit. S-au remarcat: Moldovanu, Motora de la învingători şi Dărîngă, Moşuţiu de la învinşi. BASCHET. Ţesătura—Liceul „C. Negruzz” 67—55 (23—29) La început, asistăm la o domi­nare de scurtă durată a Ţesăturii, care ia conducerea. In a doua ju­mătate a primei reprize, tinerii bas­­chetbalişti de la „Negruzzi" atacă puternic şi egalează la 14, apoi iau conducerea şi reuşesc să termine pri­ma parte a jocului îu­ avantaj: 29—23. La reluare, ei îşi măresc avantajul, conducînd la un moment dat cu 5 coşuri diferenţă (39—29). Ţesătura contraatacă, ia conducerea şi, reuşeşte să cîştige partida cu scorul de 67—55. L BAGI O! I-¡ corese. * d

Next