Flacăra Iaşului, ianuarie 1961 (Anul 17, nr. 4457-4481)

1961-01-03 / nr. 4457

Spor la mia înDOR DD Cetăţenii patriei noastre au întîm­­pinat cu bucurie noul an. Ei au păşit în anul 1961 de pe o treaptă mai înaltă a înfăptuirilor de pînă acum, ca ur­mare a rezultatelor obţinute în anul care a trecut. Prin munca harnică a poporului nostru, desfăşurată sub con­ducerea partidului, anul 1960 a fost un an bun, spornic, în care avuţia naţională a continuat să crească, în care pe cuprinsul ţării au apărut noi fabrici şi uzine, gospodării colective, şcoli, cartiere de locuinţe, etc. Am păşit în anul 1961 înarmaţi cu un vast program de activitate. Con­gresul al IlI-lea al partidului a trasat un măreţ program de muncă şi de luptă pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste în patria noastră. Plenara din 31 octombrie — 1 noiembrie 1960 a stabilit sarcinile pe anul 1961 pri­vind dezvoltarea în continuare a pro­ducţiei industriale şi agricole. Sosirea noului an a constituit şi pen­tru oamenii muncii din regiunea Iaşi un prilej de trecere în revistă a suc­ceselor obţinute sub conducerea orga­nizaţiilor de partid. Şi bilanţul în­cheiat este îmbucurător. In anul 1960 au fost date în funcţi­une în oraşul Iaşi, fabrica de mobilă şi o fabrică de produse lactate şi a început construcţia unei fabrici de ulei cu o capacitate de 400 tone ulei în 24 ore. Au fost date în folosinţă, în întreaga regiune, un important număr de apartamente, destinate celor ce muncesc. Marea majoritate a colecti­velor întreprinderilor din regiunea Iaşi au îndeplinit planul pe anul 1960 îna­inte de termen printre care: fabrica de rulmenţi, „Ţesătura“, Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ şi Atelierele CFR Paşcani, întreprinderea de construcţii de drumuri nr. 3 Iaşi, Direcţia re­gională CFR, fabrica de tricotaje ,,Moldova“, UIL Ciurea, „Proletarul Roşu“ din Bîrlad, etc. In 11 luni s-au obţinut producţii mai m­ari, faţă de sarcina planificată, cu 15.000 buc. rulmenţi, 53.100 kg. fire bumbac, peste 350.000 m.p. ţesături, 180.000 buc. tricotaje, 139.000 buc. confecţii, 149 tone ulei comestibil, 7 milioane cărămizi pentru construcţii, 339 m. cubi cherestea de fag şi ste­jar, etc. Un mare avînt a luat întrecerea socialistă pentru reducerea cheltuielilor de producţie, a preţului de cost şi creş­terea rentabilităţii întreprinderilor. Este de ajuns să spunem că numai în 10 luni valoarea economiilor şi a beneficiilor ne­te obţinute peste plan se ridică la peste 63 milioane şi respectiv 33 milioane lei. Aceste succese se datoresc faptului că muncă politică desfăşurată de or­ganizaţiile de partid, folosind mijloace variate şi eficace de agitaţie, a fost mai strîns legată de problemele prac­tice ale producţiei. Organizaţiile de partid din întreprinderi au îndrumat sindicatele să organizeze întrecerea socialistă a muncitorilor pornind de la obiective concrete. De exemplu, la fabrica de tricotaje „Moldova“ obiec­tivele întrecerii au fost: depăşirea pla­nului în kilograme de tricot, fire de­pănate şi bucăţi tricotaje , cu­ mai multe economii de ace de tricotat şi fire de bumbac, etc. In întrecerea pe pro­fesii desfăşurată la fabrica „Ţesătura“ s-a pus un mare accent pe calitatea producţiei tinzîndu-se ca aceasta să a­­jungă la 100 la sută ţesături de ca­litatea I.a. reducerea deşeurilor pe fiecare maşină. La fabrica de rulmenţi din Bîrlad, în secţia strungărie de exemplu, unul dintre obiective a fost reducerea con­tinuă a rebuturilor, cu tendinţa spre zero la sută rebut. Dar rezultate bune s-au obţinut în toate întreprinderile noastre. 1961 trebuie să fie anul unor rezul­tate şi mai valoroase în producţie. Bogata experienţă acumulată pînă acum de către muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderi, sub con­ducerea organizaţiilor de partid, trebuie extinsă şi îmbunătăţită cu noi iniţiative şi metode bune de muncă. Cea mai mare importanţă trebuie acordată creşterii continue a producti­vităţii muncii. Potrivit sarcinilor tra­sate de Congresul al lll-lea, produc­tivitatea muncii trebuie să crească în planul de şase ani, cu 60.65 la sută. Pe această bază trebuie să se obţină peste 70 la sută din sporul produc­ţiei industriale. Cu­ ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe 1961, în fiecare întreprinde­re s-au prevăzut măsuri concrete pen­tru creşterea productivităţii muncii, prin îmbunătăţirea organizării produc­ţiei, prin ridicarea nivelului ei tehnic. Metalurgiştii de la fabrica de rulmenţi din Bîrlad şi-au luat un angajament foarte important şi corespunzător po­sibilităţilor interne existente, sporul întregii producţii ce se va obţine în anul 1961, faţă de realizările anului 1960, va fi realizat exclusiv pe sea­ma ceşterii productivităţii muncii. Un astfel de obiectiv trebuie urmărit de către toţi muncitorii, inginerii şi teh­­nicieii din toate întreprinderile, cu atît mai mult cu cît în anul care a treci productivitatea muncii şi ca ur­­mar­ei producţia globală, n-au fost realiate la nivelul planificat în unele întrprinderi. Ai­­ există încă întreprinderi, cum ar fi IRÎC, ICIL şi altele, în care prducţia este organizată la un nivel nest­sfăcător, aprovizionarea tehnicc­­rriterială nu se face in strînsă legă­rii cil cerinţele producţiei, în care cificarea unor muncitori lasă de di­t. Faptul că sarcinile de plan pe a- Gt an au fost cunoscute cu 2 şi Mar 3 luni înainte, a permis o am­­p analiză a măsurilor ce trebuie lite şi a rezervelor interne ce pot trebuie să fie valorificate pentru avizarea exemplară a sarcinilor de an. In urma dezbaterilor ce au a­­­t loc au fost stabilite planuri de asuri tehnico-organizatorice concrete, intre acestea, o parte s-au aplicat lavile de începerea noului an și a­­­ste măsuri, adăugate la propunerile eforturile făcute de muncitori, i­­­i­neri şi tehnicieni au condus la rea­­zarea unor indici planificaţi în a­­est an încă din ultima lună a annui 1960 (fabrica de rulmenţi Bîr­­d, „Ţesătura“, etc.). Acum există taie condiţiile ca planul să se rea­­zat ritmic, în fiecare decadă, în­ecare lună. Acest lucru trebuie ur­­mărit de fiecare colectiv de muncă flat în întrecere. Sunt întreprinderi care trebuie să zică și eforturi în plus pentru recu­(Continuare în pag. 3-a) . BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ] ,M. EMINESCU“ IAȘI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-V­Ă 7 ORGAN AII COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL­ XVI, Nr. 4457 MARŢI 3 IANUARIE 1961 4 PAGINI 20 BANI Mai multe produse lactate Producţia fabricii de produse lac­tate din oraşul Iaşi, realizată în a­­nul 1960, a crescut simţitor. In luna decembrie, bunăoară, fabrica a produs faţă de aceeaşi, lună a anului 1959 mai mult cu 74.300 l. lapte pasteu­rizat, cu 27.400 kg. iaurt, cu peste 3000 kg. smîntînă și 9400 kg. brînză grasă de vaci. De asemenea, colectivul fabricii a produs în 1960 o serie de sortimente noi, printre care: lacto-fruct, cremă de iaurt, unt în pachete de cîte o sută și 200 gr. și altele. ­oOo. „Iaşul literar nr. 12 A apărut ultimul număr pentru a­­nul 1960 al revistei „Iaşul literar“. Primele pagini ale revistei sunt în­chinate sărbătorii poporului nostru: a­­niversarea a 13 ani de la proclama­rea Republicii Populare Române. In afară de articolul redacţional, acestei sărbători îi închină poezii Horia Zi­­lieru („Dragoste de ţară“) şi Florin Mihai Petrescu („In zborul ţării mele“). In numărul 12 mai semnează poe­zii N. Tatomir, G. Mărgărit, Sorin Stoian, Al. Jebeleanu ş.a. Paginile de proză sunt semnate de Ion Lăncrânjan, Aurel Leon, Al. Ar­bore şi Radu Negru. V. Horea sem­nează un medalion „La 50 de ani de la moartea lui L. N. Tolstoi“. Numărul cuprinde o bogată rubrică de critică, unde sunt prezente cronici literare (D. Costea şi M. Drăgan), cronica plastică (Petre Comarnescu), probleme teatrale (N. Barbu), recenzii şi note (C. Ciopraga, N. A. Ursu, V. Adăscăliţei, S. Teodor Avîci ş.a.).­ ­ Mar­el oraş­ al celor mici Pierdut printre suita Aim ca Zăpada, Ionel Hudiţă, şi voinic de vreo cinci ani, s simţea aşa de bine de parc piticii aceştia, cu bărbile pin in pămint şi cu haine ţipăit de colorate, ii erau prietei de cînd lumea. Le vorbea r­­ede-repede de parcă s-ar temut că nu va avea timp s le spună tot cit are de spu ridea limpede închidnd chil ca un­­pui de rinărit și nici nu lua seama că pitii nici măcar nu-i răspund întrebări. — Ionel! — îl strigă o vo cunoscută. El insă nu vrea să răspu­nă. Se ascunde in dosul nui pitic și stă așa urm rind-o șiret, cu cărbunii ocl lor, pe maică-sa, care se în­vînt căutindu-l prin „v­rele oraş“. Albă ca Zăpa îl priveşte îngăduitoare,­­ un zîmbet abia fluturat. — Ia-mă în alaiul tău, Al ca Zăpada ! Te rog ! Eu insă nu-i răspund îl priveşte liniştită cu un zi­bet abia fluturat. Ionel cade pe gînduri. — De fapt nu mă pot lua, se amărăşte el, s strica povestea. Nu i s-ar­­ spune „Albă ca Zăpada şi şapte pitici“. — Copii! Albă ca Zăpa­di-a mărit alaiul! Priviţi opt pitici! Ionel se simte strîmtorat. Ce vor copiii ăştia ? De ce nu-i dau pace! ? Copiii rid şi numără, numără şi rid , opt pitici la fiecare numărătoare. Albă ca Zăpada ride şi ea blind. — Eu nu-s pitic! — se im­­pieptoşează Ionel din rîndul­­ bărboşilor. Vedeţi ? Nu-s pi-H UClCopiii rid şi mai tare şi-­ n iau înainte cu grupul lor gă­­lăgios. Au ajuns la Capra cu trei iezi. Ionel îşi aduce a­­r minte povestea:­­ „Trei iezi cucuieţi Uşa mamei descuieţi ! Că mama v-aduce vouă...“ [ Ieduţul ce­l mic e aşa de­­ sfios. Se cunoaşte că e cu­minte şi ascultător, Ionel se gîndeşte o clipă la el însuşi­ , oare el e cuminte şi ascultă-­­ tor ? îşi aduce aminte că­­ mama îl caută prin „marele oraş“ şi o clipă are remuş­­cări că a fugit de Ungă ea. Dar numai o clipă, căci in faţă i-a apărut sania cu cerbi a lui Moş Gerilă. Ce cerbi frumoşi! Altădată sania era trasă de iepuraşi; parcă aşa spunea bunica. De ce o fi schimbat Moş Gerilă iepuraşii şi pe cerbi ? Copiii care-l scoseseră din alaiul Albei ca Zăpada s-au dus gălăgioşi mai departe. Uite-i, urmăresc o poveste i­­lustrată. Ionel vrea să se ducă după ei dar... De unde i-o fi ieşit înainte un lup aşa de fioros! ? Ionel şi-a prins buza de jos cu dinţii şi se dă înapoi incet-încet pînă a­­junge in braţele unui ieăuţ. Cît pe ce să se răstoarne a­­mîndoi. S-au trezit rizînd. A­­tunci și-a amintit Ionel că lupul nu-i un lup adevărat, ci-i lupul din povestea „Ca­pra cu trei iezi“. Mama l-a luat de mină ? — Te-am prins, obrazni­­cule ! Unde mi-ai umblat ? — In ţara poveştilor. Mama ride şi îl duce de — Ce-i asta, mamă ? — Casa pădurarului. — Dar asta? — Căprioară. Ionel îşi dă seama că a­ceastă căprioară nu mai este din poveste. întinde mina să-i mingile blăniţa fină. Căpri­oara stă blindul şi-l priveşte cu ochi cuminţi. Greu i-a fost mamei să-l convingă să meargă acasă. ŞT. O. MUGUR mină. r—— SUMARUL —­ — Rubrica1 „Viaţa cultu- — Cuvîntarea lui N. S. I­rală“ Hruşciov pag. 2-a­­ pag. 4-a — Sport — Plenara C.C al P.C. din pag. 2-a Indonezia — Actulitatea în ţările sc pag. 4 a cialiste — Greva din Belgia a in­pag. 3-a trat în cea de a 14 zi pag. 4-a — Peste 500.000 lei venit din creşterea animalelor de pro- — Evenimentele din Laos­ducţie Pag- 4-a pag. 3-a - CONGO — Paraşutiştii . .. . . . . lui Mobutu au dezlănţuit o — Mesajul adresat de N. S. ofensivă împotriva oraşului Hruşciov lui Fidel Castro Bukavu pag. 4-a pag. 4-a 400 trenuri cu marfă transportate peste plan Depoul CFR­ Iaşi a îndeplinit sar­cinile planului de producţie pe anul 1960 la 20 noiembrie trecut. De la data îndeplinirii planului pe anul tre­cut şi pînă la 1 ianuarie curent, co­lectivul Depoului a obţinut noi şi im­portante succese în muncă. Astfel, s-au executat 40 reparaţii şi tot atîtea revizii la locomotive, cu ocazia spălării. In aceeaşi perioadă de timp au fost transportate 400 tre­nuri cu marfă şi s-au economisi, faţă de norma tehnică, 500 tone de combustibil convenţional. Economii postcalculate în valoare de peste 80.000 lei In cursul anului trecut, la cabinetul tehnic al Centrului mecanic­­ Iaşi s-au înregistrat 24 propuneri de ino­­vaţii şi raţionalizări. 19 din aceste propuneri au fost deja studiate­­şi propuse pentru aplicarea în practică, iar alte 3 au fost acceptate pentru generalizarea în cadrul unităţilor de­pendente de Ministerul Agriculturii. De subliniat faptul că prin intro­ducerea în procesul de producţie a a­­cestor inovaţii şi raţionalizări, au fost realizate economii postcalculate în va­loare de 80.600 lei. Mm Isiide] I. Si­ lin, Ilii­­­ufie Sb­oe şi din­ ti­m­ileții Mi­ami Cu prilejul Anului Nou, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R., pre­şedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a rostit în noaptea de 31 decembrie 1960 la posturile noastre de radio şi televiziune, următoarea cu­­vîntare: Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Populauie Romíne ! Ne aflăm în pragul Anului Nou. Anul ce se sfîrşeşte a fost bogat în evenimente de o deosebită însemnă­tate în viaţa poporului român. Făcînd bilanţul strălucitelor succese obţinute de oamenii muncii sub conducerea în­cercată a partidului, cel de-al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Ro­mân a înfăţişat întregului popor un program măreţ de muncă şi luptă care îl însufleţeşte în grandioasa o­­peră de dezvoltare a economiei na­ţionale, a ştiinţei şi culturii socialiste, de ridicare a nivelului de trai. Munca plină de entuziasm, energia creatoare, tabcului şi priceperea poporului ro­mân au făcut ca prevederile acestui program pentru anul 1960 să fie în­deplinite cu succes şi, într-o serie de domenii, chiar depăşite. Cu profundă bucurie vedem cum pe întinsul ţării se ridică noi întreprinderi, cum se consolidează şi se extinde sectorul socialist al agriculturii, cum apar noi şi moderne cartiere de locuinţe, case de odihnă, şcoli, aşezăminte de artă şi cultură. Republica noastră devine tot mai frumoasă, mai bogată, mai prosperă, şi în această minunată realizare este întruchipată munca fiecăruia dintre noi. Succesele obţinute arată ce viitor luminos, ce perspective se deschid patriei noastre. In anul 1960 s-au obţinut noi şi importante succese în lupta pentru consolidarea păcii. Ele se datorează influenţei deter­minante pe care o exercită asupra întregii dezvoltări a societăţii, siste­mul socialist mondial şi existenţei frontului larg al luptătorilor pentru pace, căruia i se adaugă mereu noi şi noi forţe. Păşim în noul an cu ferma con­vingere că el va aduce noi victorii cauzei păcii între popoare, cauzei so­cialismului şi progresului. In aceste clipe, muncitorii, ţăranii muncitori, intelectualii, în mijlocul fa­miliilor, prietenilor, tovarăşilor de­ muncă, întîmpină noul an cu voie bună, hotărîţi să obţină noi succese în munca pentru propăşirea şi în­florirea patriei noastre socialiste, în lupta pentru apărarea păcii. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, a! gu­vernului Republicii Populare Romíne, al Prezidiului­­Marii Adunări Naţio­nale, urez din toată inima oamenilor muncii din patria noastră, bărbaţi, femei, tineri, care muncesc cu abne­gaţie în fabrici şi uzine, pe ogoare, pe frontul ştiinţei şi culturii -r­ să­­nătate şi fericire. La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prieteni! Sărbătorirea Anului Nou Revelionul tineretului Nezăgăzuita, expansiva, minunata tinereţe şi-a dat întîlnire cu anul 1961 la Palatul Culturii. S-au adunat aici, în noaptea revelionului, peste 1.000 de tineri fruntaşi în producţie, la învăţătură, în activitatea obştească. Mulţi dintre ei îl lăsaseră de mult pe ’60 în urmă : grupul acela de ti­neri de la fabrica de tricotaje. „Mol­dova“ — pe care-i vom întîlni în rin­durile ce urmează, a sărbătorit ve­nirea noului an­ la 8 decembrie. Fata aceea mică care-şi caută prietenele, e de la fabrica „Ţesătura“ — fabrică ce şi-a împlinit planul anual de pro­ducţie. Ia 19 decembrie, Minutele trec cu repeziciune. Se­c­­ terul dansului. La o masă s-au aşezat cîţiva stu­denţi de la Politehnică : Kim The-Sang, Zo Ciang-Len, Sîn Giang-Dan, Mircea Andronic ş.a. Sunt în ultimul an de facultate. Ultimul revelion pe care-l petrec­ împreună. In vară, colegii lui Mircea Andronic vor pleca spre în­depărtata lor patrie şi poate nu-i va mai vedea niciodată. Uşoara melan­colie ce se citeşte pe feţele lor e ex­plicabilă. In drumul meu prin spaţioasele săli ale Palatului, sub legănarea mi­nunatelor ghirlande, am întilnit pe Victor Selig, Natalia Darie de la „Ţe­sătura“, pe sudorul Ion Smolita de la IRTA, mecanicul Gh. Dumbravă de la TAPL, inginerul Vasile Schiţcu, tineri de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“, Fabrica de mobilă, etc., etc. E miezul nopţii. Luminile se sting, în timp ce de peste tot răsună tra­diţionalul „La mulţi ani !“. Am păşit într-un nou an ! Am lăsat în urmă un an plin de realizări, de succese. In­­tîmpinăm cu încredere în forţele noas­tre, anul 1961. La mulţi ani, tovarăşi ! In urarea care se desprinde de pe buzele ţesătoarei, ale ceferistului, stu­dentului sau constructorului sînt cu­prinse gînduri nenumărate. Şi gîndu­­rile se îndreaptă spre viitorul lumi­nos al nostru, al tuturor, spre partidul care ne conduce către izbînda socialis­mului, spre tinerii din toate ţările lu­mii. Am păşit în anul 1961. Se a­­prind luminile. Tinerii se îmbrăţi­şează, îşi string mîinile, cîntă. A sorit noul an ! Şi veselia, dansul, vestita periniţă, îi cuprind în mrejele lor. Fi­rele se scurg pe nesimţite. Primele ore ale anului 1961. Un an cu pers­pective măreţe, al doilea al sesena­­tului. RADU COSTIN La Palatul Culturii în vir­­ ­ s.c.a. „M. EMINESCU" propie momentul în care acele cea­sului din turnul Palatului vor indica începutul anului 1961. Veselia este în toi. Orchestra cîntă h­oi și noi melodii. Și-n ritmul lor, perechile dansează, în timp ce ser­­pentinele plutesc capricios deasupra sutelor de tineri. O caut pe Mariana Mihălcescu. O văzusem în grupul acela de la fabrica de tricotaje „Moldova“. O găsesc abia după ce s-au stins ultimele acorduri ale unei melodii de dans. îmbujorată, declară că se simte foarte bine, că ar dori mereu­ să danseze şi că... o să-i oblige pe toţi băieţii din grup s-o ia la dans. Se prinde în vorbă şi Elena Vasiliu, colegă de muncă — şi ea confecţioneră — responsabila brigăzii de tineret nr. 3. „Im­i pare rău că n-a putru­ veni toată brigada, să întîmpi­­nă în anul nou împreună, căci aici e foarte frumos“. Are dreptate. Un ropot de aplauze ne face să ne îndreptăm spre estrada instalată in centrul holului. Şi-au făcut apariţia cîţiva tineri actori de la Teatrul Na­­ţional. Pluguşorul lor Păşună în hol, se amplifică prin numeroasele difu­zoare . Şi pluguşorul este urmat de răvaşe, cîntece la care îşi dau concursul so­lişti de la Operă. Şi-apoi, iar dans. Veselia-şi capătă alţi şi alţi adepţi. Un băiat priveşte puţin nostalgic la perechile care se avîntă în ritmul val­sului. Două fete, blonde — numai bu­curie — se apropie pe la spate şi-l învăluie într-un nor de confetti. Bă­iatul se-ntoarce, faţa i se destinde în­tr-un­ zîmbet larg. Fetele dispar tot atît de repede cum au apărut. I­A­Ş­I La Atelierele de reparat material rulant C.F.R. „Uie Pintin­e“ încă una, apoi încă una şi aşa, una după alta s-au adunat în sala de festivităţi a Atelierelor de reparat ma­terial rulant CFR „Uie Pintin­e“, zeci de familii de muncitori, veniţi să pe­treacă împreună revelionul aici, în in­cinta întreprinderii. Cazangiul D. Ignat, I. Zacec, din secţia vagoane, împreună cu alţi cîţiva tovarăşi de muncă îşi plimbau privirile prin toa­tă sala. Bradul înalt, frumos împo­dobit, luminat de beculeţe multicolore şi aşezat în apropierea scenei dădea un farmec deosebit întregii săli. A­­proape de miezul nopţii se aflau de­­acum în sală peste 350 persoane. Or­chestra Atelierelor, colectivul staţiei de amplificare se îngrijeau ca, rind pe rînd, să dăruiască muncitorilor, fami­liilor lor cele mai alese şi mai fru­moase melodii. Cu citeva minute înainte de ora 12, tov. J. Alexandrescu, directorul între­prinderii a felicitat pe muncitori pen­tru succesele obţinute în anul 1960. „Datorită muncii entuziaste, a parti­cipării dumneavoastră la întrecerea so­­cialistă pentru obţinerea celor mai de seamă succese în producţie — a ară­tat el, — în ziua de 24 decembrie colectivul întreprinderii noastre şi-a re­alizat sarcinile din planul pe 1960. In această perioadă, muncitorii noştri au contribuit la obţinerea de economii în valoare de 629.000 lei peste sarcina de plan anuală, au îmbunătăţit mult calitatea producţiei“. Citeva clipe după miezul nopţii, cînd becurile au luminat din nou sala, ne­numărate mîini au ciocnit uşor sute de cupe cu vin. Veselia s-a revărsat tumultuoasă, neîntreruptă. „La mulţi ani, şi noi succese în muncă pe anul 1961“ — i-a urat fierarul C. Herghel soţiei sale, muncitoare harnică şi membră a brigăzii de producţie din aceeaşi secţie cu soţul ei. Felicitări, muzică, dans. Sună cristalin alt rînd de cupe cu vin, se dansează mereu. Petrecerea continuă astfel pînă dim­­­neaţa cînd, după o noapte plăcut pe­trecuta, familiile muncitorilor Cefe­­riști s-au retras, una cîte una, spre casele lor. li Eiviul Moe ..­ In sălile căminului „30 Decembrie“, minunat împodobite cu ghirlande de brad şi scăldate în lumină, domneşte o animaţie deosebită. Studenţii dan­sează cînd perechi, cînd în cercul fre­mătător al sîrbei şi al periniţei. Alţii, în jurul meselor încărcate cu bunătăţi închină pahare pentru succes, pentru fericire. Cîtă veselie, cită tinereţe e în aceste săli! Iată-i printre perechile de dansatori, pe tinerii Pavel Tălpă­­laru (anul IV — matematică), Emil Ţurcanu (anul V — romînă), Geno­­veva Şindilaru (anul II­ — romînă), Violeta Şetraru (anul IV —­ fizică), Dorian Spulber (anul 11 — matema­tică)... Dar cîţi fruntaşi la învăţătură nu sînt între aceste sute de studenţi! Aproape toţi sînt fruntaşi. Şi alături de cadre didactice, studenţi şi studente ciocnesc împreună pahare luîndu-şi rămas bun de la vechiul an şi făcîn­­du-şi urări optimiste pentru anul care vine. Apoi lumina se stinge , toţi se ridi­că în picioare, paharele se ciocnesc, mîinile se string. Şi în animaţia ge­­nerală începe noul an: „La mulţi ani, tovarăşi! La mulţi ani, prieteni !“ Urarea aceasta e pe buzele tuturor. Pînă dimineaţa, studenţii şi cadrele didactice au petrecut revelionul într-o atmosferă de veselie tinerească şi en­tuziasm, păşind într-un nou an, un nou an de muncă şi de noi bucurii! Toastăm pentru tinereţea noastră fericită. Prima șarjă industrială de penicilină V — usi nou antibiotic românesc * Pentru producătorii de antibio­♦ tice din lași, ziua de duminica nu * J a fost deosebită numai pentru că * ♦ a marcat începutul unui alt an de î $ • * activitate ci si prin faptul­­* activi­tata ci si prin faptul ca in t * acea zi 'ei au înregistrat o nouă * « victorie în muncă. * * Colectivul de aici — la capătul * * unor stăruitoare eforturi — a ren- * * șit să elaboreze prima șarjă in- i « dustrială de penicilină V — unX X nou­ antibiotic romînesc. ** * Acest nou produs are un efe­c? * curativ mai rapid decît penicili- * | na folosită pînă în prezent, şi dato- ♦ * rită, faptului că se realizează su­bt * formă de tablete poate fi suportat * * mai uşor decît penicilina injecta- X i­bilă. * * : ♦ Pe scena Naţionalului + X Sm curând l ♦ o nouă­ premieră % ♦ * « In aceste zile la Teatrul Naţio-* * nal „Vasile Alecsandri“ din Iași ♦­­ au loc ultimeie pregătiri în vederea * o premierei piesei „Ana Karenina“, ♦ * dramatizare de N. V. Volkov, r’­pă­t * romanul lui Lev Tolstoi. Direcţia­­ ♦ de scenă a acestui spectacol este sem­- « * nată de Nic. Moldovanu iar mu. * * zică de scenă de George Pascu. * î Premiera piesei ..Ana Karenina“ ♦ ♦ va avea loc în curînd. * ♦ Oştigător la finala*­toc­­ară a concursului. ♦ „Prietenii cărţii“ * * In cursul săptăminii trecute s-a J * desfăşurat în Capitală finala pe * o ţară a concursului „Prietenii cărţii“ * ♦ Dintre tinerii din regiunea Iaşi care ♦ * au participat la această întrecere, e- ♦ ♦ levul Corneliu Bîrsan de la școala I X medie din Huși s-a clasat pe locul ♦ ♦ III grupa B. * x ♦ I La Pir­lad * ------------- ♦ n nou restaurant ♦ modern X ♦ Zilele acestea s-a deschis în o ♦ ♦ rașul Bîrlad un nou restaurant ? ♦ modern. * ^ Restaurantul, amenajat in fos­t­­­tul local de alimentaţie publică ♦ ♦ „Nicoreşti“, este prevăzut cu sală * ♦ de recepţie, garderobă şi dotat cu ♦ mobilier nou. ♦ Localul este luminat cu lămpi și­­ fluorescente. -Or*-"

Next