Flacăra Iaşului, februarie 1961 (Anul 17, nr. 4482-4505)
1961-02-01 / nr. 4482
I 'BIBLIO' ( CF.MTRALA UNIVAttM IAIL ) M. EMINESCU“Agi PKOMTAXI vm rostra yacyzac, uniţi-wa / ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL AETCJL XVI, Nr. 448* MIERCURIE FEBRUARIE IUNI§ PAGINI M BANI Toată atenţia educării candidaţilor de partid! Organizaţiile de partid şi-au întărit tult rîndurile în ultimul timp, primind un număr mare de candidaţi din rindul celor mai înaintaţi muncitori, ţărani colectivişti şi întovărăşiţi, ingineri, tehnicieni şi alţi intelectuali, luptători de frunte pentru înfăptuirea sarcinilor construcţiei socialiste. Primirea în partid constituie o sarcină de mare răspundere, pe care organizaţiile de partid trebuie s-o îndeplinească şi pe mai departe. Cu aceeaşi răspundere trebuie privită însă şi educarea candidaţilor şi noilor membri de partid. Raportul C.C. la Congresul al IlI-lea al PMR subliniază faptul că „trebuie să ne preocupăm cu perseverenţă de educarea partinică a membrilor şi candidaţilor de partid, de înarmarea lor cu principiile, statutul şi linia politică a partidului, să ridicăm neîncetat calitatea de membru de partid la înălţimea sarcinilor de mare răspundere, a nemărginitei încrederi şi prestigiului de care se bucură partidul nostru în popor“. In regiunea Iaşi s-au obţinut însemnate succese în munca de educare a candidaţilor şi noilor membri de partid. Comitetul orăşenesc de partid Iaşi, de exemplu, a îndrumat îndeaproape organizaţiile de bază să dea sarcini concrete candidaţiilor de partid, atrăgîndu-i astfel, zi de zi, la aplicarea în viaţă a liniei politice a partidului, încredinţarea de sarcini concrete pe linie de partid constituie principalul mijloc de educare a candidaţilor de partid, care îi ajută să-şi dezvolte însuşirile politice şi organizatorice, spiritul de răspundere şi capacitatea de a mobiliza pe cei din jur, contribuie la formarea candidaţilor ca luptători disciplinaţi şi pricepuţi pentru aplicarea în practică a hotărîrilor şi directivelor partidului. Biroul organizaţiei de bază din secţia locomotive de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie" priveşte cu multă răspundere educarea candidaţilor de partid şi tocmai de aceea le dă sarcini concrete. Unii candidaţi au sarcini obşteşti, fac parte din colectivul de redactori ai gazetei de perete, se ocupă de difuzarea presei, sînt membri ai biroului organizaţiei UTM, etc. Alţii primesc sarcini de partid pe linie de producţie. Candidatul de partid Valentin Simionescu, sudor în secţia teemotive, unul din cei mai buni suteri din întreprindere, a primit ca sarcină de partid să sudeze cilindrul de la un ciocan cu aburi din secţia fierărie. Cît de grea şi importantă era această sarcină, se poate vedea din faptul că la sudarea cilindrului s-a lucrat 24 ore fără întrerupere. Tov. Valentin Simionescu a dat dovadă nu numai de pricepere, dar și de spirit de sacrificiu în muncă. Un alt candidat de partid, tov. Ion Cazacu, a primit ca sarcină de partid să lucreze în sectorul mecanisme (la cererea lui), unde înainte lucrau doi lucrători. El îndeplineşte singur munca cerută fără eforturi deosebite, deoarece ştie să-şi organizeze bine lucrul. Biroul organizaţiei de bază de la întreprinderea economică „Vasile Roaită“-Vaslui a dat ca sarcină de partid candidatului ing. Gh. Ştefănescu să studieze şi să soluţioneze noi îmbunătăţiri ale condiţiilor de muncă în secţia tîmplărie. Ajutat şi de alţi tovarăşi din secţie, el a reuşit, prin folosirea unor rezerve interne, să realizeze un sistem mai eficace de încălzire a halei de lucru, perfecţionînd totodată şi sistemul de uscare a materialului lemnos. Pentru educarea candidaţilor de partid primesc sarcini corespunzătoare şi comuniştii cu mai multă experienţă în munca politică. La fabrica de mobilă, de exemplu, tov. Ion Ştefanovici, membru de partid, se ocupă îndeaproape de educarea candidatului Dumitru Potur, pe care -l ajută să-şi ridice nivelul de cunoştinţe politice şi profesionale. Tot aşa procedează şi Gh. Gherman, care are ca sarcină de partid să-l educe pe candidatul Gh. Pavel. Semnificativ pentru îndeplinirea cu pasiune a acestei sarcini de către membrii de partid este exemplul lui Gh. Puşcaşu, mecanic şef de secţie la GAS Iodireşti, raionul Negreşti, care l-a ajutat zi de zi pe candidatul Alex. Roman, căruia i se încredinţase conducerea brigăzii mecanice din secţia Negreşti. Neobişnuit cu conducerea unei brigăzi, lui Alex, Roman îi venea greu la început, dar tov. Puşcaşul-a arătat cum să se apropie de oameni, cum să muncească cu ei. Astfel, candidatul de partid a reuşit să însufleţească pe toţi tractoriştii în munca pentru îndeplinirea planului, obţinînd 5.000 kg. porumb ştiuleţi la hectar. O însemnătate deosebită pentru educarea candidaţilor de partid o au cercurile de studiere a Statutului PUNR. Cei 24 candidaţi de partid din organizaţia de bază a GAC Flămînzi, raionul Hîrlău, sînt fruntaşi în muncă şi desfăşoară o largă activitate de popularizare a succeselor gospodăriei colective în rîndul ţăranilor întovărăşiţi. Rezultatele obţinute în regiunea noastră în munca de educare a candidaţilor de partid sînt incontestabile; ele dovedesc răspunderea cu care majoritatea organizaţiilor de bază se ocupă de întărirea rîndurilor lor, de creşterea calităţii viitorilor membri de partid. Sunt însă unele organizaţii de bază care privesc educarea candidaţilor de partid în mod formal, nu-i antrenează în munca de partid. La Atelierele CFR Paşcani, de exemplu, unii secretari de organizaţii de bază nu înţeleg importanţa sarcinilor de partid pentru educarea candidaţilor, considered drept sarcini de partid obligaţii statutare elementare. Biroul organizaţiei de bază din secţia tîmplărie, de exemplu, a dat ca sarcină de partid unor candidaţi să citească unul revista „Munca de partid“ nr. 4, iar altul nr. 8, alţi candidaţi (din partida frînă automată — secţia vagoane călători) au primit ca sarcină de partid să studieze Raportul C.C. la Congresul al II-lea al PMR, sau Statutul PMR. Studierea documentelor de partid, a unor (Continuare în pag. 2-a) 9 Inovaţii aplicate - 3.500.000 lei economii Mişcarea file Inovaţi şi raţionalizări a cunoscut o largă extindere în cadrul întreprinderilor din regiunea Iaşi. Astfel, cabinetele tehnice din întreprinderile regiunii au rezolvat, în cursul anului trecut, peste 1.000 de inovaţii şi raţionalizări. Economiile post-calculate în urma aplicării în producţie (anul trecut) a inovaţiilor şi raţionalizărilor se cifrează la circa 3.500.000 lei. * In scopul reducerii consumului de suveici şi reducerii timpilor morţi în procesul de producţie, la secţia ţesătorie a întreprinderii „Textila Roşie" se aplică nu de mult cu succes o inovaţie care prevede înlocuirea limbilor de lemn cu limbi de metal la casetele războaielor. Astfel, timpii morţi, provocaţi odinioară de o înlocuire deasă a limbilor de lemn, au fost reduşi considerabil, iar productivitatea munccii a crescut cu peste 2 la sută. Totodată consumul specific de suveici a fost redus simţitor. —oOo— Timp redus de imobilizare a utilajului în reparaţii Alături de ceilalţi muncitori de la fabrica „Ţesătura“, colectivul atelierului de întreţinere a utilajului, desfăşoară entuziast întrecerea socialistă. Aşa de exemplu, echipele de întreţinere din sectorul filatură al fabricii au terminat cu două zile înainte de termen reparaţiile planificate pentru luna ianuarie. De asemenea, echipa de întreţinere a utilajului din secţia finisaj a redus cu 5 zile timpul de imobilizare pentru reparaţii a unei maşini de uscat cu 12 valţuri. —oOo— Prezenţe romîneşti peste hotare BUDAPESTA 3. Corespondentul Agerpres transmite: Baritonul romín, Octav Enigărescu, laureat al Premiului de stat, a cîntat pe scena operei „Erkel“ din Budapesta în operele Trubadurul şi Traviata. Artistul romín a fost aplaudat îndelung. Centrul orașului Vaslui s-a înfrumusețat cu noua clădire a Palatului Administrativ. Foto: G. PAUL In pagina : Ulal Transformări înnoitoare In raionul Pasivi. (pagină specială). # lUiii*iaxiaia B«*wuiffer_. ^ ____________ La Casa alegătorului O bogată activitate politică In comuna Fălciu, raionul Bârlad se desfăşoară în aceste zile o bogată activitate politică şi cultural-educativă.,Casa alegătorului“ bine amenajată şi înzestrată cu un aparat de radio, televizor şi o bibliotecă este vizitată zilnic de numeroşi ţărani colectivişti, tineri şi vîrstnici. Acum câteva zile, de pildă, s-a organizat o întâlnire între tinerii colectivişti şi mecanizatori care vor vota la 5 martie pentru prima dată, cu care prilej li s-a vorbit despre alegerile din trecut, despre înaltul democratism al sistemului nostru electoral. Tinerii mecanizatori Carp Gheorghe, Achim Alexandru (de la gospodăria de stat Fălciu, ca şi tinerii colectivişti Giurcăneanu M. Ştefan, Ion Nicolau, Zlat Gheorghe, Cireş Alexandru şi alţii, care au participat la acestă întîlnire, s-au angajat să lupte cu şi mai multă însufleţire pentru ca în cinstea alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în sfaturile populare să obţină noi succese în muncă. Interesantă a fost şi convorbirea organizată de agitatorul Vasile Postulările, cu alegătorii din circumscripţia electorală nr. 20 unde este propus candidat al FDP. Agitatorul a vorbit despre succesele obţinute de poporul nostru muncitor, sub conducerea partidului, în dezvoltarea industriei şi agriculturii, despre rezultatele bune obţinute de colectiviştii din sat în dezvoltarea multilaterală a gospodăriei, despre viaţa nouă, tot mai fericită a colectiviştilor. In casele colectiviştilor cîntă acum 70 aparate de radio, 212 difuzoare, mulţi colectivişti printre care Ilie Zaharia, Vasile Moise, Dumitru Proca şi-au făcut case noi, alţii şi-au cumpărat mobilă nouă. Apoi, agitatorul a popularizat candidaţii Frontului Democraţiei Populare şi a vorbit colectiviştilor despre importanţa alegerilor de la 5 martie. Mai mulţi colectivişti, printre care Nicolai Chiriac, Ion Gh. Spiridon, Mihai Zaharia şi-au exprimat, în cuvîntul lor, hotărîrea de a munci pentru a obţine o recoltă bogată în acest an. Astfel de convorbiri au mai fost organizate şi de alţi agitatori, cu prilejul cărora s-au citit capitole din legea electorală, şi s-a vorbit despre importanţa alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în sfaturile populare, despre sarcinile ce stau în faţa colectiviştilor în lumina documentelor Congresului al IlI-lea al Partidului Atuncitoresc Român. GH. LAURENŢIU Brăţări pentru fete O brăţară frumoasă stă bine orbind pe mina unei fete. De asta s-a convins şi Silvia Muraru cînd şi-a pus pe mină o brăţară albă, de material plastic, cumpărată de la magazinul de artă populară. Fetele — colegele el de an — au fost de acord că-i stă bine. Apoi In atelierul de ţesut, aşezate în faţa gherghefurilor, fetele au tras cu coada ochiului la mina cu brăţară a Silviei, pînă ce, prinse de farmecul covoarelor, au uitat de ea. De afară se strecura prin geam un soare limpede, ale cărui raze parcă nu ştiau pe care gherghef să se oprească. La început trecură Încet peste nişte carpete olteneşti. Mîinile dibace ale fetelor împleteau repede firele colorate de lună şi în urma lor creşteau flori, flori adevărate, luminoase, de parcă în petalele lor fetele ar fi împletit şi razele soarelui. Acestea însă au vegheat la „înflorirea“ carpetelor şi apoi s-au strecurat, uşoare, de pe un gherghef pe altul. Ctnd au ajuns pe cel mai mare, la care lucrau patru fete, s-au oprit mai îndelung scăldîndu-1 in lumină. Fetele, Silvia Muraru - fata cu braţara, — Chelaru Ana, Cozmescul Elena şi Balmuş Aurelia s-au înveselit; covorul ţesut de ele 11 se părea acum şi mai frumos. Străluceşte, fetelor ! Ce e drept, covorul, care era ţesut mai mult de jumătate, cu motive romineşti foarte frumoase, parcă strălucea în bătaia soarelui. Dintr-un colţ zbură o albină şi pluti uşor in jurul gherghefului. Fetele se minunară. — De unde o fl ieșit pe frigul ăsta 71 — S-a încălzit și ea prin vreun ungher al atelierului. Albina se așează pe gherghef, apoi pe umărul uneia din țesătoare, apoi pe mină, alunecînd tăcută printre degete. Fata nu Îndrăzni să se opună: o surprinse gestul acestei mărunte vietăţi, de-a dreptul curioasă la această, vreme. Una din fete îşi aminti versurile: „Fata iţind pe gunduri, vesela albină Cu galanterie pe buze-l-sanină*. — De unde-s versurile astea 7 se Întoarse spre recitatoare Chelaru Aha, căreia i se păru că le mai auzise sau le mai citise undeva. — Din Eminescu. „Viaţa“. Versurile au fost un prilej de lungi discuţii. Cînd stai la gherghef şi eşti stăpînă pe mişcarea degetelor, poţi vorbi multe. Vorba Elenei Cozmescu: „gura n-are nici o treabă cînd ţesem la covoare“. Fata cu versurile a spus mai departe: „Din sorijină-n noaptea neagră şi tirzie Ovezi printr-o albă perdea străvezie Cum mereu lucrează... şi-abia pline goală, Frig şi Insomnie, lacrime şi boală. Tot ce-n astă lume mai poate pricepe E că de-ncetează lucrul, foameancepe“. A fost indii o tăcere adlncă. Nu se auzeau decit bătătoarele zbătîndu-se harnice printre firele urzelii. Pe urmă, una din fete vorbi încet, parcă numai pentru dînsa: — Ce viață ! Pa urmă, mai tata, către celelalte fete. — Da fapt, dacă am fi trăit și noi pe vremea aceea, tot așa am fi trăit. — Nu te mai pregăteai tu, ca acum, patru ani în școala de meserii, cu maistra lingă tine şi cu tot ce-ţi trebuie! S-a aşternut o atmosferă gravă. Fetele se gîndeau. La ce sa gîndeau ? Poate la condiţiile minunate de învăţătură pe care le au aici la Şcoala de meserii. Poate se gîndeau la viitorul lor de ţesătoare calificate Şi vedeau cu ochii minţii atelierele mari, cu gherghefuri înalte, ale întreprinderii în care vor lucra. Poate se gîndeau la eroina lui Eminescu şi la soarta tristă a fetelor din trecut. Intre timp, pe gherghefuri covoarele creşteau văzlnd cu ochii, înfloreau minunate flori şi motive populare, pe fonduri luminoase. Cînd s-au terminat orele de atelier, fetele parcă n-ar fi vrut să plece. Silvia Muraru — fata cu brăţara — le adusese aminte, însă, că tot anul I ţesut covoare are meditaţii. Trebuie pregătite şi orele teoretice. Ieşind din atelier, fetele admirară iar brăţara colegei lor.. Vasilica Apostoiu făcu însă o observaţie care fu aprobată de toate celelalte: — Cînd vom termina şcoala, vom avea toate cite o brăţară. De aur. ȘT. O. MUGUR Candidat al F.D.P. la locul de muncă Silvia Dobre, operatoare în sectorul de control tehnic de la fabrica de antibiotice a fost propusă recent candidată în circumscripţia electorală orăşenească nr. 8 Iaşi pentru alegerile de la 5 martie. In cinstea alegerilor, ea îşi depăşeşte zilnic sarcinile de plan cu 10-15 la sută IN CLISEU: Silvia Dobre la locul de muncă. Constructorii în întrecere în cvartalul de locuinţe din cartierul „23 August“ din Iaşi au fost date pînă acum în folosinţă 8 blocuri. Constructorii de pe acest şantier des-c posfăşoară cu mult avînt întrecerea socialistă pentru a întimpina alegerile de la 5 martie, cu noi realizări în muncă. Astfel, la blocul B. 2. care cuprinde 53 apartamente confortabile sunt în curs lucrările de finisaj interior la un număr de 20 apartamente. De asemenea, au început lucrările de finisaj interior la blocul A 1. Peste sarcina de plan Recent, tinerii de la revizii intermediare din cadrul serviciului revizii de vagoane CFR — Iaşi şi-au luat angajamentul să întîmpine alegerile de la 5 martie prin cît mai multe şi mai însemnate realizări în muncă. In acest scop ei s-au constituit într-o brigadă UTM de producţie. Muncind temeinic, tinerii noii brigăzi, condusă de lăcătuşul de frînă Gh. I. Lungu, au obţinut succese importante. Aşa, bunăoară, ei au executat peste sarcina de plan revenită lor pe luna ianuarie, operaţiile de revizii intermediare la încă 10 vagoane marfă. Datorită muncii bine organizate, colectivul brigăzii a executat în acelaşi timp, toate lucrările, fără să depăşească cu nici un minut timpul de imobilizare a vagoanelor prevăzute pentru reparaţii. Pentru modernizarea iluminatului electric * La IGET-Iași se fac pregătiri în ve- I derea continuării mo£ dernizării iluminatului electric al străzilor orrașului. In acest scop, * întreprinderea a fost * aprovizionată cu 400 4 lămpi fluorescente. ♦ Pînă la sfîrșitul a♦ cestei săptămîni întreprinderea urmează ♦ să primească şi 1000 becuri cu vapori de mercur. Toate acestea vor fi montate pe străzile centrale ale oraşului In vacanţă la Buşteni Ieri seară, a plecat din staţia Iaşi, îndreptîndu-se spre Buşteni, un tren special (organizat de ONT „Carpaţi“) în care se aflau peste 500 de studenţi din centrul universitar Iaşi. Ei îşi vor petrece vacanţa de iarnă în tabăra de la Buşteni. In această tabără (care are o durată de 10 zile), se vor organiza întreceri de schi, tenis de masă, şah, concursuri „Cine ştie cîştigă“ pe tema „Frumuseţile patriei“, excursii, programe artistice, conferinţe, etc. S-a deschis clubul studenţesc Ieri seara, a avut loc festivitatea deschiderii clubului studenţesc al centrului universitar Iaşi. Cu acest prilej a vorbit tov. I. Tiba , directorul Casei de cultură a studenţilor. A urmat o reuniune tovărăşească. Clubul, care va fi deschis in toată perioada vacanţei de iarnă a studenţilor, are un bogat program educativ. Expoziţie horticolă Zilele acestea, s-a deschis la serele din grădina Copou-Iaşi o interesantă expoziţie horticolă. Pe lîngă vizitarea expoziţiei, care e deschisă zilnic între orele 10—19, admiratorii florilor pot cum- ţpăra de aici diferite ♦ flori şi ţ varietăţi de plante. ♦ Spectacol ♦ teatral la Huşi ! Luni după amiază, * colectivul artistic al ♦ Teatrului de Stat ş .Victor Ion Popa“ ♦ din oraşul Bîrlad a * prezentat în sala ci- ♦ nematografului „Ro- « dina“ din Huşi, în * faţa unui numeros ♦ public, piesa „Platon * Crecet“. • Spectacolul s-a on- , curat de succes. *O In construcţie la Vaslui ! Un atelier ♦ de tîmplărie ♦ mobilă *❖ La Vaslui a în- « ceput de curînd con- * strucţia unui nou io- ♦ cal, în care va fi a- * menajată o unitate a * cooperaţiei meşteşu- i gpreslî pentru deser- ♦ virea populaţiei. » Noua construcţie, al ♦ cărei beneficiar este co- * operativa „Unirea meş- ♦ teşugarilor“ din locali- J tate, este destinată ♦ înfiinţării unui atelier » de tîmplărie, mobilă ♦ și binale. t ♦ Solemnitatea luminării unor decoraţii Marţi la amiază a avut loc la Prezidiul Marii Adunări Naţionale solemnitatea înmînării unor decoraţii. La solemnitate au luat parte tovarăşii Mihail Raica, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, acad. Atanase Joja, preşedintele Academiei R. P. Române, arh. Nicolae Bădescu, preşedintele Comitetului de stat pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare, Vasile Posteucă, vicepreşedinte al Comitetului de stat pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare. Pentru merite deosebite în domeniul ştiinţific şi didactic a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasa I acad. I. S. Gheorghiu, cu prilejul împlinirii vîrstei de 75 de ani şi acad. Gh. Macovei cu prilejul împlinirii vîrstei de 80 de ani, şi Ordinul Muncii clasa I acad. Arthur Kreindler. Cu prilejul împlinirii a 70 de ani, pentru activitate îndelungată şi merite deosebite în domeniul învăţămîntului s-a conferit Ordinul Muncii clasa II prof. Vasile Suciu. Pentru activitate îndelungată şi merite deosebite în munca de învăţător, tov. Maria lonescu i-a fost conferit titlul de „învăţător emerit al Republicii Populare Române“, iar tov. Dumitru lonescu, Ordinul Muncii clasa IlI-a. Tov. Ilie Fisteag, i-a fost înmînat ordinul „23 August“ clasa a V-a, pentru contribuţie activă la lupta împotriva fascismului. Pentru evidenţiere deosebită la lucrările de proiectare şi construcţii a sălii Palatului Republicii Populare Române, au fost conferite ordine şi medalii unor muncitori, tehnicieri, ingineri şi arhitecţi. Arh. Horia Maicu î-a fost conferit Ordinul „Steaua Republicii Populare Romíne“ clasa I-a. Au fost conferite de asemenea ordinul „Steaua Republicii Populare Romíne“ clasa IV-a şi a V-a şi Ordinul Muncii clasa I, II şi a IlI-a, unui număr de 72 tovarăşi, precum şi Medalia Muncii unui număr de 94 tovarăşi. Tovarăşul Mihail Raica a felicitat călduros pa cei distinşi, urîndu-le noi succese în activitatea de viitor. In numele celor decoraţi, tovarăşii acad. I. S. Gheorghiu, arh. Horia Maicu şi Ilie Fisteag au mulţumit pentru înaltele distincţii primite. (Agerpres) IN PAGINA 4-a — Scrisoarea lui V. A. Zorin adresată preşedintelui Adunării Generale a O.N.U. în legătură cu situaţia din Ruanda Urundi. — Evenimentele din Gongo. La întreprinderea de industrie locală „Progresul“ iei multă grijă ritmului de execuţie şi calităţii mobilei Printre unităţile din oraşul Iaşi, care execută produse din lemn pentru uz casnic, se numără şi secţia mobilă a întreprinderii de industrie locală „Progresul“ Iaşi. In decursul anului trecut această secţie a avut ca sarcină să execute un volum şi un număr de sortimente de mobilă sporit, în comparaţie cu anii precedenţi, lucru care a făcut ca răspunderea muncitorilor să crească simţitor. Putem arăta că dacă în anul 1960, planul valoric al acestei secţii a fost îndeplinit în proporţie de 107,2 la sută, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre îndeplinirea planului fizic. Dacă la unele sortimente, ca divane tip „Carpaţi“, biblioteci, sofale duble, mesaje radio, divane studiat tip „Iaşi“, planul fizic a fost realizat sută la sută, sarcina anuală de plan la sortimentul cu ponderea cea mai mare — camere studio tip „Iaşi“ — a fost realizată numai în proporţie de 75 la sută. Nu s-au realizat astfel 116 garnituri camere studio tip „Iaşi“. Această situaţie se datoreşte în primul rînd lipsei de aprovizionare ritmică cu materiale de calitate, vinovat făcîndu-se pentru aceasta şeful serviciului de aprovizionare, tov. Neculai Susac. Deci, îndeplinirea planului pe sortimente a suferit din cauza lipsei de concordanţă între planul de producţie lansat şi planul de aprovizionare cu materiale. Aceste două servicii nu au lucrat într-o strînsă colaborare. Dar vina cea mai mare în nerealizarea sarcinilor anuale planificate o poartă şeful de sector, tovarăşul Iacob Corneliu, care nu s-a preocupat de buna desfăşurare a procesului de producţie, manifestînd un dezinteres total în ceea ce priveşte organizarea, îndrumarea şi exercitarea unui control permanent şi eficient. Trebuie să remarcăm că o parte din vină revine şi comitetului sindical pe întreprindere (al cărui preşedinte a î°st tovarăşul Constantin Apetrei) şi organizaţiei de partid (secretar tov. Mircea Muscalu) care nu au analizat şi îndrumat la timp activitatea acestui sector. Nu mai puţin vinovat se face şi tov. ing. şef Cezar Trifan, care nu s-a preocupat îndeaproape de activitatea şefilor de serviciu şi de sectoare, de studiul soluţiilor tehnice date de aceştia pentru îmbunătăţirea continuă a ritmului şi a calităţii producţiei, de aplicarea în viaţă a planurilor de măsuri tehnico-organizatorice. Se poate vorbi despre ritmicitate în îndeplinirea sarcinilor de I. BACIU (Continuare în pag. 2 a) —pOo— In această lună pe ecranele cinematografelor ieșene Luna februarie este bogată în premiere cinematografice. In această perioadă, vor fi prezentate spectatorilor ieşeni cîteva filme dintre care spicuim producţiile studiourilor din: RPR — „Portretul unui necunoscut“; URSS — „Scrisoare neexpediată“ şi „Cîntecul mării“; R.S. Cehoslovacă—Batalionul negru“ şi „Visul unei nopţi de vară“; coproducţie R.D.G.—R.P. Polonă—• „Steaua tăcerii"; Anglia — „Alerg după o stea"; India — „Mama India"; R.P.F. Iugoslavia — „Bătrîna pianină“; Italia — „Medicul şi vraciul“;