Flacăra Iaşului, februarie 1961 (Anul 17, nr. 4482-4505)

1961-02-01 / nr. 4482

I 'BIBLIO'­ (­­ CF.MTRALA UNIVAttM IAIL ) M. EMINESCU“­­Agi PKOMTAXI vm rostra yacyzac, uniţi-wa / ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL AETCJL XVI, Nr. 448* MIERCURI­E FEBRUARIE IUNI§ PAGINI M BANI Toată atenţia educării candidaţilor de partid! Organizaţiile de partid şi-au întărit t­ult rîndurile în ultimul timp, primind un număr mare de candidaţi din rin­­dul celor mai înaintaţi muncitori, ţă­rani colectivişti şi întovărăşiţi, ingi­neri, tehnicieni şi alţi intelectuali, luptători de frunte pentru înfăptuirea sarcinilor construcţiei socialiste. Primirea în partid constituie o sar­­cină de mare răspundere, pe care or­ganizaţiile de partid trebuie s-o în­deplinească şi pe mai departe. Cu aceeaşi răspundere trebuie privită în­să şi educarea candidaţilor şi noi­lor membri de partid. Raportul C.C. la Congresul al IlI-lea al PMR su­bliniază faptul că „trebuie să ne pre­ocupăm cu perseverenţă de educarea partinică a membrilor şi candidaţi­lor de partid, de înarmarea lor cu principiile, statutul şi linia politică a partidului, să ridicăm neîncetat cali­tatea de membru de partid la înăl­ţimea sarcinilor de mare răspundere, a nemărginitei încrederi şi prestigiu­lui de care se bucură partidul nos­tru în popor“. In regiunea Iaşi s-au obţinut în­semnate succese în munca de edu­care a candidaţilor şi noilor membri de partid. Comitetul orăşenesc de partid Iaşi, de exemplu, a îndrumat îndeaproape organizaţiile de bază să dea sarcini concrete candidaţiilor de partid, atrăgîndu-i astfel, zi de zi, la aplicarea în viaţă a liniei poli­tice a partidului, încredinţarea de sarcini concrete pe linie de partid constituie principalul mijloc de edu­care a candidaţilor de partid, care îi ajută să-şi dezvolte însuşirile po­litice şi organizatorice, spiritul de răspundere şi capacitatea de a mo­biliza pe cei din jur, contribuie la formarea candidaţilor ca luptători disciplinaţi şi pricepuţi pentru apli­carea în practică a hotărîrilor şi di­rectivelor partidului. Biroul organizaţiei de bază din secţia locomotive de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie" priveşte cu multă răs­pundere educarea candidaţilor de partid şi tocmai de aceea le dă sar­cini concrete. Unii candidaţi au sar­cini obşteşti, fac parte din colectivul de redactori ai gazetei de perete, se ocupă de difuzarea presei, sînt membri ai biroului organizaţiei UTM, etc. Alţii primesc sarcini de partid pe linie de producţie. Candidatul de partid Valentin Simionescu, sudor în secţia teem­otive, unul din cei mai buni sute­ri din întreprindere, a pri­mit ca sarcină de partid să sudeze cilindrul de la un ciocan cu aburi din secţia fierărie. Cît de grea şi importantă era această sarcină, se poate vedea din faptul că la sudarea cilindrului s-a lucrat 24 ore fără în­trerupere. Tov. Valentin Simionescu a dat dovadă nu numai de pricepere, dar și de spirit de sacrificiu în mun­că. Un alt candidat de partid, tov. Ion Cazacu, a primit ca sarcină de partid să lucreze în sectorul meca­nisme (la cererea lui), unde înainte lucrau doi lucrători. El îndeplineşte singur munca cerută fără eforturi deosebite, deoarece ştie să-şi organi­zeze bine lucrul. Biroul organizaţiei de bază de la în­treprinderea economică „Vasile Roai­­tă“-Vaslui a dat ca sarcină de partid candidatului ing. Gh. Ştefănescu să studieze şi să soluţioneze noi îmbu­nătăţiri ale condiţiilor de muncă în secţia tîmplărie. Ajutat şi de alţi to­varăşi din secţie, el a reuşit, prin folosirea unor rezerve interne, să rea­lizeze un sistem mai eficace de în­călzire a halei de lucru, perfecţionînd totodată şi sistemul de uscare a ma­terialului lemnos. Pentru educarea candidaţilor de partid primesc sarcini corespunză­toare şi comuniştii cu mai multă ex­perienţă în munca politică. La fabri­ca de mobilă, de exemplu, tov. Ion Ştefanovici, membru de partid, se o­­cupă îndeaproape de educarea can­didatului Dumitru Potur, pe care -l ajută să-şi ridice nivelul de cunoş­tinţe politice şi profesionale. Tot aşa procedează şi Gh. Gherman, care are ca sarcină de partid să-l educe pe candidatul Gh. Pavel. Semnificativ pentru îndeplinirea cu pasiune a acestei sarcini de către membrii de partid este exemplul lui Gh. Puşcaşu, mecanic şef de secţie la GAS Iodireşti, raionul Negreşti, care l-a ajutat zi de zi pe candida­tul Alex. Roman, căruia i se încre­dinţase conducerea brigăzii mecanice din secţia Negreşti. Neobişnuit cu conducerea unei brigăzi, lui Alex, Roman îi venea greu la început, dar tov. Puşcaşu­l-a arătat cum să se apropie de oameni, cum să mun­cească cu ei. Astfel, candidatul de partid a reuşit să însufleţească pe toţi tractoriştii în munca pentru în­deplinirea planului, obţinînd 5.000 kg. porumb ştiuleţi la hectar. O însemnătate deosebită pentru e­­ducarea candidaţilor de partid o au cercurile de studiere a Statutului PUNR. Cei 24 candidaţi de partid din organizaţia de bază a GAC Flămînzi, raionul Hîrlău, sînt fruntaşi în mun­că şi desfăşoară o largă activitate de popularizare a succeselor gospodăriei colective în rîndul ţăranilor întovă­răşiţi. Rezultatele obţinute în regiunea noastră în munca de educare a can­didaţilor de partid sînt incontesta­bile; ele dovedesc răspunderea cu care majoritatea organizaţiilor de bază se ocupă de întărirea rîndurilor lor, de creşterea calităţii viitorilor membri de partid. Sunt însă unele organiza­ţii de bază care privesc educarea candidaţilor de partid în mod formal, nu-i antrenează în munca de partid. La Atelierele CFR Paşcani, de exem­plu, unii secretari de organizaţii de bază nu înţeleg importanţa sarcinilor de partid pentru educarea candida­ţilor, considered drept sarcini de partid obligaţii statutare elementare. Biroul organizaţiei de bază din sec­­ţia tîmplărie, de exemplu, a dat ca sarcină de partid unor candidaţi să citească unul revista „Munca de partid“ nr. 4, iar altul nr. 8, alţi candidaţi (din partida frînă­ automată — secţia vagoane călători) au pri­mit ca sarcină de partid să studieze Raportul C.C. la Congresul al II-lea al PMR, sau Statutul PMR. Studie­rea documentelor de partid, a unor (Continuare în pag. 2-a) 9 Inovaţii aplicate - 3.500.000 lei economii Mişcarea file Inovaţi şi raţiona­­lizări a cunoscut o largă extindere în cadrul întreprinderilor din regi­unea Iaşi. Astfel, cabinetele tehnice din întreprinderile regiunii au rezol­vat, în cursul anului trecut, peste 1.000 de inovaţii şi raţionalizări. Economiile post-calculate în urma aplicării în producţie (anul trecut) a inovaţiilor şi raţionalizărilor se cifrează la circa 3.500.000 lei. * In scopul reducerii consumului de suveici şi reducerii timpilor morţi în procesul de producţie, la secţia ţesă­­torie a întreprinderii „Textila Roşie" se aplică nu de mult cu succes o i­­novaţie care prevede înlocuirea limbi­lor de lemn cu limbi de metal la ca­setele războaielor. Astfel, timpii morţi, provocaţi odinioară de o înlocuire dea­să a limbilor de lemn, au fost reduşi considerabil, iar productivitatea munc­cii a crescut cu peste 2 la sută. Tot­odată consumul specific de suveici a fost redus simţitor. —oOo— Timp redus de imobilizare a utilajului în reparaţii Alături de ceilalţi muncitori de la fabrica „Ţesătura“, colectivul atelie­rului de întreţinere a utilajului, des­făşoară entuziast întrecerea socialistă. Aşa de exemplu, echipele de între­ţinere din sectorul filatură al fabricii au terminat cu două zile înainte de termen reparaţiile planificate pentru luna ianuarie. De asemenea, echipa de întreţinere a utilajului din secţia finisaj a re­dus cu 5 zile timpul de imobilizare pentru reparaţii a unei maşini de uscat cu 12 valţuri. —oOo— Prezenţe romîneşti peste hotare BUDAPESTA 3. Corespondentul A­­gerpres transmite: Baritonul romín, Octav Enigărescu, laureat al Prem­i­­ul­ui de stat, a cîntat pe scena operei „Erkel“ din Budapes­ta în operele Trubadurul şi Traviata. Artistul romín a fost aplaudat înde­lung. Centrul orașului Vaslui s-a înfrumusețat cu noua clădire a Palatului Administrativ. Foto: G. PAUL In pagina : Ul­al Transform­ări înnoitoare In raionul Pasivi. (pagină specială). # lUiii*iaxiaia B«*wuiffer_. ^ ____________ La Casa alegătorului O bogată activitate politică In comuna Fălciu, raionul Bârlad se desfăşoară în aceste zile o bogată activitate politică şi cultural-educativă.­­,Casa alegătorului“ bine amenajată şi înzestrată cu un aparat de radio, televizor şi o bibliotecă este vizitată zilnic de numeroşi ţărani colectivişti, tineri şi vîrstnici. Acum câteva zile, de pildă, s-a organizat o întâlnire între tinerii colectivişti şi mecaniza­tori care vor vota la 5 martie pentru prima dată, cu care prilej li s-a vorbit despre alegerile din trecut, despre înaltul democratism al siste­mului nostru electoral. Tinerii me­canizatori Carp Gheorghe, Achim A­­lexandru (de la gospodăria de stat Fălciu, ca şi tinerii colectivişti Giur­­căneanu M. Ştefan, Ion Nicolau, Zlat Gheorghe, Cireş Alexandru şi alţii, care au participat la acestă întîlnire, s-au angajat să lupte cu şi mai multă însufleţire pentru ca în cinstea ale­gerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în sfaturile populare să obţină noi succese în muncă. Interesantă a fost şi convorbirea or­ganizată de agitatorul Vasile Pos­tulările, cu alegătorii din circumscrip­ţia electorală nr. 20 unde este pro­pus candidat al FDP. Agitatorul a vorbit despre succesele obţinute de poporul nostru muncitor, sub con­ducerea partidului, în dezvoltarea in­dustriei şi agriculturii, despre rezul­tatele bune obţinute de colectiviştii din sat în dezvoltarea multilaterală a gospodăriei, despre viaţa nouă, tot mai fericită a colectiviştilor. In ca­sele colectiviştilor cîntă acum 70 a­parate de radio, 212 difuzoare, mulţi colectivişti printre care Ilie Zaharia, Vasile Moise, Dumitru Proca şi-au făcut case noi, alţii şi-au cum­părat mobilă nouă. Apoi, agitatorul a popularizat can­didaţii Frontului Democraţiei Populare şi a vorbit colectiviştilor despre im­portanţa alegerilor de la 5 martie. Mai mulţi colectivişti, printre care Nicolai Chiriac, Ion Gh. Spiridon, Mi­­hai Zaharia şi-au exprimat, în cu­­vîntul lor, hotărîrea de a munci pen­tru a obţine o recoltă bogată în acest an. Astfel de convorbiri au mai fost organizate­ şi de alţi agitatori, cu prilejul cărora s-au citit capitole din legea electorală, şi s-a vorbit despre importanţa alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în sfatu­rile populare, despre sarcinile ce stau în faţa colectiviştilor în lumina do­cumentelor Congresului al IlI-lea al Partidului Atuncitoresc Român. GH. LAURENŢIU Brăţări pentru fete O brăţară frumoasă stă bine orb­­­ind pe mina unei fete. De asta s-a convins şi Silvia Muraru cînd şi-a pus pe mină o brăţară albă, de ma­terial plastic, cumpărată de la ma­gazinul de artă populară. Fetele — colegele el de an — au fost de a­­cord că-i stă bine. Apoi In atelierul de ţesut, aşezate în faţa gherghefu­rilor, fetele au tras cu coada ochiu­lui la mina cu brăţară a Silviei, pînă ce, prinse de farmecul covoarelor, au uitat de ea. De afară se strecura prin geam un soare limpede, ale cărui raze par­că nu ştiau pe care gherghef să se oprească. La început trecură Încet peste nişte carpete olteneşti. Mîinile dibace ale fetelor împleteau repede firele colorate de lună şi în urma lor creşteau flori, flori adevărate, lu­minoase, de parcă în petalele lor fe­tele ar fi împletit şi razele soarelui. Acestea însă au vegheat la „înflori­rea“ carpetelor şi apoi s-au strecu­rat, uşoare, de pe un gherghef pe altul. Ctnd au ajuns pe cel mai ma­re, la care lucrau patru fete, s-au oprit mai îndelung scăldîndu-1 in lumină. Fetele, Silvia Muraru - fata cu braţara, — Chelaru Ana, Cozmes­­cul Elena şi Balmuş Aurelia s-au în­veselit; covorul ţesut de ele 11 se părea acum şi mai frumos.­­ Străluceşte, fetelor ! Ce e drept, covorul, care era ţe­sut mai mult de jumătate, cu motive romineşti foarte frumoase, parcă stră­lucea în bătaia soarelui. Dintr-un colţ zbură o albină şi pluti uşor in jurul gherghefului. Fetele se minu­nară. — De unde o fl ieșit pe frigul ăsta 71 — S-a încălzit și ea prin vreun ungher al atelierului. Albina se așează pe gherghef, a­­poi pe umărul uneia din țesătoare, apoi pe mină, alunecînd tăcută prin­tre degete. Fata nu Îndrăzni să se opună: o surprinse gestul acestei mărunte vietăţi, de-a dreptul curi­oasă la această, vreme. Una din fete îşi aminti versurile: „Fata iţind pe gunduri, vesela albină Cu galanterie pe buze-l-s­anină*. — De unde-s versurile astea 7 se Întoarse spre recitatoare Chelaru Aha, căreia i se păru că le mai auzise sau le mai citise undeva. — Din Eminescu. „Viaţa“. Versurile au fost un prilej de lungi discuţii. Cînd stai la gherghef şi eşti stăpînă pe mişcarea degetelor, poţi vorbi multe. Vorba Elenei Coz­­mescu: „gura n-are nici o treabă cînd ţesem la covoare“. Fata cu versurile a spus mai de­parte: „Din sori­jină-n noaptea neagră şi tirzie O­­vezi printr-o albă perdea străvezie Cum mereu lucrează... şi-abia pline goală, Frig şi Insomnie, lacrime şi boală. Tot ce-n astă lume mai poate pricepe E că de-ncetează lucrul, foamea­ncepe“. A fost indii o tăcere adlncă. Nu se auzeau decit bătătoarele zbătîn­­du-se harnice printre firele urzelii. Pe urmă, una din fete vorbi încet, parcă numai pentru dînsa: — Ce viață ! Pa urmă, mai tata, către celelalte fete. — Da fapt, dacă am fi trăit și noi pe vremea aceea, tot așa am fi trăit. — Nu te mai pregăteai tu, ca a­­cum, patru ani în școala de me­serii, cu maistra lingă tine şi cu tot ce-ţi trebuie! S-a aşternut o atmosferă gravă. Fetele se gîndeau. La ce sa gîndeau ? Poate la condiţiile minunate de în­văţătură pe care le au aici la Şcoa­la de meserii. Poate se gîndeau la viitorul lor de ţesătoare calificate Şi vedeau cu ochii minţii atelierele mari, cu gherghefuri înalte, ale în­treprinderii în care vor lucra. Poate se gîndeau la eroina lui Eminescu şi la soarta tristă a fetelor din tre­cut. Intre timp, pe gherghefuri covoa­rele creşteau văzlnd cu ochii, înflo­reau minunate flori şi motive popu­lare, pe fonduri luminoase. Cînd s-au terminat orele de ate­lier, fetele parcă n-ar fi vrut să plece. Silvia Muraru — fata cu bră­ţara — le adusese aminte, însă, că tot anul I ţesut covoare are medi­taţii. Trebuie pregătite şi orele teo­retice. Ieşind din atelier, fetele ad­mirară iar brăţara colegei lor.. Vasilica Apostoiu făcu însă o ob­servaţie care fu aprobată de toate celelalte: — Cînd vom termina şcoala, vom avea toate cite o brăţară. De aur. ȘT. O. MUGUR Candidat al F.D.P. la locul de muncă Silvia Dobre, operatoare în secto­rul de control tehnic de la fabrica de antibiotice a fost propusă recent candidată în circumscripţia electorală orăşenească nr. 8 Iaşi pentru alegerile de la 5 martie. In cinstea alegerilor, ea îşi depăşe­şte zilnic sarcinile de plan cu 10-15 la sută IN CLISEU: Silvia Dobre la locul de muncă. Constructorii în întrecere în cvartalul de locuinţe din carti­erul „23 August“ din Iaşi au fost date pînă acum în folosinţă 8 blocuri. Constructorii de pe acest şantier des-c p­os­făşoară cu mult avînt întrecerea so­cialistă pentru a întimpina alegerile de la 5 martie, cu noi realizări în muncă. Astfel, la blocul B. 2. care cuprinde 53 apartamente confortabile sunt în curs lucrările de finisaj interior la un număr de 20 apartamente. De aseme­nea, au început lucrările de finisaj interior la blocul A 1. Pe­ste sarcina de plan Recent, tinerii de la revizii in­termediare din cadrul serviciului re­vizii de vagoane CFR — Iaşi şi-au luat angajamentul să întîmpine a­­legerile de la 5 martie prin cît mai multe şi mai însemnate realizări în muncă. In acest scop ei s-au consti­tuit într-o brigadă UTM de producţie. Muncind temeinic, tinerii noii brigăzi,­­ condusă de lăcătuşul de frînă Gh. I. Lungu, au obţinut succese im­portante. Aşa, bunăoară, ei au executat peste sarcina de plan revenită lor pe luna ianuarie, operaţiile de revizii interme­diare la încă 10 vagoane marfă. Datorită muncii bine organizate, co­lectivul brigăzii a executat în acelaşi timp, toate lucrările, fără să depă­şească cu nici un minut timpul de imobilizare a vagoanelor prevăzute pentru reparaţii. Pentru modernizarea iluminatului electric * La IGET-Iași se­­ fac pregătiri în ve- I derea continuării mo­­£ dernizării iluminatului­­ electric al străzilor o­­r­rașului. In acest scop, * întreprinderea a fost * aprovizionată cu 400 4 lămpi fluorescente. ♦ Pînă la sfîrșitul a­♦ cestei săptămîni în­­t­­reprinderea urmează ♦ să primească şi 1000­­ becuri cu vapori de mercur. Toate acestea vor fi montate pe străzile centrale ale oraşului In vacanţă la Buşteni Ieri seară, a ple­cat din staţia Iaşi, îndreptîndu-se spre Buşteni, un tren spe­cial (organizat de ONT „Carpaţi“) în care se aflau peste 500 de studenţi din centrul universitar Iaşi. Ei îşi vor pe­­­­­trece vacanţa de iar­­­nă în tabăra de la­­ Buşteni.­­ In această tabără­­ (care are o durată de 10 zile), se vor or­ganiza întreceri de schi, tenis de masă, şah, concursuri „Cine ştie­ cîştigă“ pe tema „Frumuseţile patriei“, excursii, programe ar­tistice, conferinţe, etc. S-a deschis clubul studenţesc Ieri seara, a avut loc festivitatea des­chiderii clubului stu­denţesc al centrului universitar Iaşi. Cu acest prilej a vorbit tov. I. Tiba , direc­torul Casei de cul­tură a studenţilor. A urmat o reuniune to­vărăşească. Clubul, care va fi deschis in toată perioada vacan­ţei de iarnă a stu­denţilor, are un bo­gat program educa­tiv. Expoziţie horticolă Zilele acestea, s-a deschis la serele din grădina Copou-Iaşi o interesantă expoziţie horticolă. Pe lîngă vizitarea expoziţiei, care e des­chisă zilnic între ore­le 10—19, admirato­rii florilor pot cum- ţ­păra de aici diferite ♦ flori şi ţ varietăţi de plante. ♦ Spectacol ♦ teatral la Huşi ! Luni după amiază, * colectivul artistic al ♦ Teatrului de Stat ş .Victor Ion Popa“ ♦ din oraşul Bîrlad a * prezentat în sala ci- ♦ nematografului „Ro- « dina“ din Huşi, în * faţa unui numeros ♦ public, piesa „Platon * Crecet“. • Spectacolul s-a on- , curat de succes. *O In construcţie la Vaslui ! Un atelier ♦ de tîmplărie ♦ mobilă *❖ La Vaslui a în- « ceput de curînd con- * strucţia unui nou io- ♦ cal, în care va fi a- * menajată o unitate a * cooperaţiei meşteşu- i gpreslî pentru deser- ♦ virea­ populaţiei. » Noua construcţie, al ♦ cărei beneficiar este co- * operativa „Unirea meş- ♦ teşugarilor“ din locali- J tate, este destinată ♦ înfiinţării unui atelier » de tîmplărie, mobilă ♦ și binale. t ♦ Solemnitatea luminării unor decoraţii Marţi la amiază a avut loc la Pre­zidiul Marii Adunări Naţionale so­lemnitatea înmînării unor decoraţii. La solemnitate au luat parte tova­răşii Mihail Raica, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, acad. Atanase Joja, preşedintele Academiei R. P. Ro­mâne, arh. Nicolae Bădescu, preşedin­tele Comitetului de stat pentru con­strucţii, arhitectură şi sistematizare, Vasile Posteucă, vicepreşedinte al Comitetului de stat pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare. Pentru merite deosebite în domeniul ştiinţific şi didactic a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasa I acad. I. S. Gheor­­ghiu, cu prilejul împlinirii vîrstei de 75 de ani şi acad. Gh. Macovei cu prilejul împlinirii vîrstei de 80 de ani, şi Ordinul Muncii clasa I acad. Arthur Kreindler. Cu prilejul împlinirii a 70 de ani, pentru activitate îndelungată şi me­rite deosebite în domeniul învăţămîntu­­lui s-a conferit Ordinul Muncii clasa II prof. Vasile Suciu. Pentru activitate îndelungată şi me­rite deosebite în munca de învăţător, tov. Maria lonescu i-a fost conferit titlul de „învăţător emerit al Repu­blicii Populare Române“, iar tov. Du­mitru lonescu, Ordinul Muncii clasa IlI-a. Tov. Ilie Fisteag, i-a fost înmînat ordinul „23 August“ clasa a V-a, pen­tru contribuţie activă la lupta împo­triva fascismului. Pentru evidenţiere deosebită la lu­crările de proiectare şi construcţii a sălii Palatului Republicii Populare Ro­mâne, au fost conferite ordine şi me­dalii unor muncitori, tehnicier­i, ingi­neri şi arhitecţi. Arh. Horia Maicu î-a fost confe­­rit Ordinul „Steaua Republicii Populare Romíne“ clasa I-a. Au fost conferite de asemenea ordinul „Steaua Republi­cii Populare Romíne“ clasa IV-a şi a V-a şi Ordinul Muncii clasa I, II şi a IlI-a, unui număr de 72 tovarăşi, pre­cum şi Medalia Muncii unui număr de 94 tovarăşi. Tovarăşul Mihail Raica a felicitat călduros pa cei distinşi, urîndu-le noi succese în­ activitatea de viitor. In numele celor decoraţi, tovarăşii acad. I. S. Gheorghiu, arh. Horia Mai­cu şi Ilie Fisteag au mulţumit pentru înaltele distincţii primite. (Agerpres)­ IN PAGINA 4-a — Scrisoarea lui V. A. Zorin a­­dresată preşedintelui Adunării Ge­nerale a O.N.U. în legătură cu situaţia din Ruanda Urundi. — Evenimentele din Gongo. La întreprinderea de industrie locală „Progresul“ iei multă grijă ritmului de execuţie şi calităţii mobilei Printre unităţile din oraşul Iaşi, care execută produse din lemn pen­tru uz casnic, se numără şi secţia mobilă a întreprinderii de industrie locală „Progresul“ Iaşi. In decursul anului trecut această secţie a avut ca sarcină să execute un volum şi un număr de sortimente de mobilă sporit, în comparaţie cu anii prece­denţi, lucru care a făcut ca răspun­derea muncitorilor să crească simţi­tor. Putem arăta că dacă în anul 1960, planul valoric al acestei secţii a fost îndeplinit în proporţie de 107,2 la sută, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre îndeplinirea planului fizic. Dacă la unele sortimente, ca di­vane tip „Carpaţi“, biblioteci, sofale duble, mesaje radio, divane studiat tip „Iaşi“, planul fizic a fost reali­zat sută la sută, sarcina anuală de plan la sortimentul cu ponderea cea mai mare — camere studio tip „Iaşi“ — a fost realizată numai în propor­ţie de 75 la sută. Nu s-au realizat astfel 116 garnituri camere studio tip „Iaşi“. Această situaţie se da­­toreşte în primul rînd lipsei de apro­vizionare ritmică cu materiale de ca­litate, vinovat făcîndu-se pentru a­­ceasta şeful serviciului de aprovizio­nare, tov. Neculai Susac. Deci, în­deplinirea planului pe sortimente a suferit din cauza lipsei de concor­danţă între planul de producţie lan­sat şi planul de aprovizionare cu ma­teriale. Aceste două servicii nu au lucrat într-o strînsă colaborare. Dar vina cea mai mare în nerealizarea sarcinilor anuale planificate o poartă şeful de sector, tovarăşul Iacob Cor­­neliu, care nu s-a preocupat de buna desfăşurare a procesului de produc­ţie, manifestînd un dezinteres total în ceea ce priveşte organizarea, în­drumarea şi exercitarea unui control permanent şi eficient. Trebuie să re­marcăm că o parte din vină revine şi comitetului sindical pe întreprin­dere (al cărui preşedinte a î°st to­varăşul Constantin Apetrei) şi orga­nizaţiei de partid (secretar tov. Mircea Muscalu) care nu au analizat şi în­drumat la timp activitatea acestui sector. Nu mai puţin vinovat se face şi tov. ing. şef Cezar Trifan, care nu s-a preocupat îndeaproape de ac­tivitatea şefilor de serviciu şi de sec­toare, de studiul soluţiilor tehnice date de aceştia pentru îmbunătăţirea continuă a ritmului şi a calităţii pro­ducţiei, de aplicarea în viaţă a pla­nurilor de măsuri tehnico-organizato­­rice. Se poate vorbi despre ritmici­tate în îndeplinirea sarcinilor de I. BAC­IU (Continuare în pag. 2­ a) —pOo— In această lună pe ecranele cinematografelor ieșene Luna februarie este bogată în pre­­miere cinematografice. In această pe­rioadă, vor fi prezentate spectatorilor ieşeni cîteva filme dintre care spicu­im producţiile studiourilor din: RPR — „Portretul unui necunoscut“; URSS — „Scrisoare neexpediată“ şi „Cîn­­tecul mării“; R.S. Cehoslovacă—Batali­onul negru“ şi „Visul unei nopţi de va­ră“; coproducţie R.D.G.—R.P. Polonă—• „Steaua tăcerii"; Anglia — „Alerg după o stea"; India — „Mama In­dia"; R.P.F. Iugoslavia — „Bătrîna pianină“; Italia —­ „Medicul şi vra­ciul“;­­

Next