Flacăra Iaşului, martie 1961 (Anul 17, nr. 4506-4533)
1961-03-01 / nr. 4506
BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARA „M. EMINESCU“ IAȘI PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVI, NR. 4508 MIERCURI 1 MARTIE 1961 4 PAGINI 20 BANI i Milium Masei aniversări a ubrlizat Calitatea producţiei, obiectiv central al întrecerii socialiste Zilele acestea partidul a adresat colectivelor din întreprinderi, instituţii şi unităţi socialiste din agricultură o chemare înflăcărată, primită cu mare entuziasm de oamenii muncii. Comuniştii şi întregul popor se pregătesc să sărbătorească — la 8 mai — 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia. In cinstea acestei glorioase aniversări, CC al PMR a adresat tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, sindicale şi de UTM, Directivele cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. Arătînd succesele mari obţinute de oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea partidului, în construirea socialismului, Directivele constituie o chemare înflăcărată la consolidarea şi dezvoltarea măreţelor realizări înregistrate pînă acum, pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al III-lea al partidului, pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste. Paralel cu creşterea productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de producţie, direcţii în care întreprinderile au acumulat o bogată experienţă — se arată în Directive — în etapa actuală sarcina centrală a întrecerii socialiste trebuie să o constituie lupta pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii producţiei. Fără îndoială că şi în acest domeniu s-au obţinut succese remarcabile. Rulmenţii produşi la Bârlad, ţesăturile textiliştilor ieşeni, produsele fabricii de antibiotice, parchetul şi cheresteaua obţinute la UIL Ciurea, precum şi producţia altor întreprinderi din regiunea Iaşi, sînt cunoscute şi apreciate de consumatorii din ţara noastră şi ce peste hotare. Exigenţele consumatorilor sunt insă în continuă creştere şi întreprinderile noastre au posibilităţi destule pentru a le satisface mai deplin. Colectivele întreprinderilor din regiunea Iaşi, ca şi din întreaga ţară, şi-au verificat în practică energia şi capacităţile lor în lupta pe care au dus-o pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de producţie, a preţului de cost. Succesele obţinute în aceste direcţii trebuie continuate şi împletite cu preocuparea continuă pentru asigurarea unei calităţi superioare, la nivelul celor mai bune produse de pe piaţa mondială. Directivele CC al PMR dau o orientare precisă, concretă în această privinţă. In lumina indicaţiilor cuprinse în Directive, în fiecare întreprindere trebuie depusă o muncă permanentă pentru promovarea neîncetată a tehnicii şi tehnologiei înaintate. In această privinţă s-au obţinut rezultate bune în multe întreprinderi cum ar fi : fabrica de rulmenţi din Bîrlad, Atelierele CFR „Hie Pintilie“, fabrica de antibiotice, în construcţii, etc. îndrumaţi de comitetul de partid metalurgiştii din Bîrlad au înregistrat succese importante în introducerea şi extinderea tehnologiei moderne de producţie. Tehnica nouă este prezentă la fiecare pas. Ca urmare, calitatea rulmenţilor este tot mai bună. In întreprinderile industriei bunurilor de consum este necesar să se obţină produse care să satisfacă tot mai deplin, prin calitatea, sortimentul şi prezentarea lor, cerinţele consumatorilor. Produsele fabricii „Ţesătura“ sînt mult solicitate atît în ţară cît şi la export, tocmai datorită calităţii lor superioare. Totuşi în această întreprindere ca şi în altele cum ar fi: fabrica de tricotaje „Moldova“, fabricile de confecţii din Iaşi şi Bîrlad, etc. trebuie acordată mai multă atenţie aspectului, calităţii finisajului. O parte din tricotajele produse la Iaşi (fabrica „Moldova“) sînt inferioare sortimentelor similare obţinute în alte întreprinderi din ţară tocmai datorită insuficientei preocupări în privinţa finisajului. Produsele ICIL şi IRIC nu satisfac încă suficient exigenţele consumatorilor datorită felului în care sînt prezentate, calităţii necorespunzătoare a ambalajului, lipsei de suficient control tehnic pe parcursul proceselor tehnologice. Folosirea ambalajelor estetice care să asigure menţinerea calităţii produselor este o sarcină de prim ordin a acestor întreprinderi. Calitatea deservirii mai lasă încă foarte mult de dorit în unele unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi ale comerţului. Unii lucrători din cooperaţie execută reparaţii de proastă calitate nemulţumind pe clienţi , unii lucrători din comerţ vorbesc urît cu consumatorii, nu se preocupă de asigurarea cu un sortiment variat de mărfuri a magazinelor, pentru că nu studiază cererea de consum. Sarcini de mare răspundere revin constructorilor şi proiectanţilor în realizarea unor construcţii de bună calitate, creşterea gradului de confort la locuinţe, terminarea lor la vreme şi cu un finisaj mai bun, mai îngrijit. Datorită lipsei de supraveghere din partea unor şefi de şantiere, calificării slabe a unor muncitori, la unele blocuri din bulevardul Tudor Vladimirescu, cvartalul „23 August“, la un bloc de locuinţe din Paşcani, etc. calitatea a lăsat mult de dorit, fiind necesare remedieri costisitoare. De mare importanţă este şi îmbunătăţirea calităţii producţiei ht. sectorul materialelor de construcţii oamenilor muncii din agricultură — GAS, SMT şi întovărăşiri — Directivele le dau indicaţii preţioase, legate de desfăşurarea luptei pentru îmbunătăţirea producţiei agricole, de lupta pentru recolte bogate, pentru dezvoltarea producţiei vegetale şi animale. Oamenii muncii din agricultură sînt chemaţi să pregătească exemplar campania agricolă de primăvară, chezăşia asigurării unei recolte bogate în acest an. Organizaţiile de partid şi sindicate, conducerile întreprinderilor au datoria să sprijine eforturile şi iniţiativele oamenilor muncii în lupta pentru o calitate superioară a producţiei. Organizaţiile de partid, comuniştii, trebuie să fie în fruntea luptei pentru o calitate tot mai bună, să colaboreze cu conducerile în elaborarea unor planuri de măsuri tehnice şi organizatorice bine gîndite, să îndrume sindicatele în organizarea întrecerii socialiste şi organizaţiile UTM în dezvoltarea formelor specifice tineretului, brigăzile de producţie şi de calitate, posturile utemiste de control. În întâmpinarea sărbătoririi a 40 de ani de glorioasă existenţă a partidului, fiecare muncitor, inginer şi tehnician, fiecare om al muncii din unităţile socialiste ale agriculturii trebuie să militeze pentru înfăptuirea sarcinii centrale trasate de Directivele CC al PMR ,• îmbunătăţirea continuă a calităţii producţiei. Fiecare nou succes obţinut în această luptă va duce la creşterea prestigiului mărcii fabricii, la asigurarea unei satisfaceri mai depline a cerinţelor de consum, la creşterea nivelului de trai al tuturor oamenilor muncii din ţara noastră. Intre calitate şi calificare — o legătură nemijlocită Partidul ne cheamă să îmbunătăţim continuu calitatea producţiei. Asupra acestui obiectiv Congresul al III-lea al partidului a pus un accent deosebit. Directivele C.C. al PMI, cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea împlinirii a 10 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din România, au fost primite de întregul nostru colectiv cu o mare însufleţire. Putem şi vom obţine noi succese în ridicarea calităţii rulmenţilor. Fabrica noastră este o adevărată şcoală. Fiecare metalurgist îşi ridică necontenit calificarea. In anul trecut au funcţionat 23 de cercuri de creştere a calificării urmate de 600 de muncitori, cursuri de specializare pentru reglori, etc. In acest an s-a deschis un alt curs de specializare pentru 40 de tehnicieni, proiectanţi şi desenatori. In fiecare secţie muncitorii îşi ridică calificarea, fie prin cursuri organizate, fie învăţând de la muncitorii cu o înaltă experienţă. Rebuturile scad şi se află mereu sub procentul admis la strungărie, rectificare, în toate secţiile. In anul trecut, prin reducerea rebuturilor sub procentul tolerat am obţinut o producţie în plus de 31.000 buc. rulmenţi de valoare medie. La forjă, multe brigăzi au început să lucreze chiar în acest an cu zero la sută rebut. In cinstea aniversării partidului, colectivul nostru este hotărit să obţină noi succese şi să folosească calea creşterii calificării ca pe o condiţie indispensabilă pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii producţiei de rulmenţi. Ing. GHEORGHE CONSTANTIN Fabrica de rulmenţi Bîrlad —ooo— Avem rezerve de îmbunătăţire a finisajului produselor Nu peste mult timp vom sărbători împlinirea a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din România. Directivele C.C. al PMR cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea marelui eveniment au fost primite cu mult interes de către colectivul fabricii noastre. Colectivul este preocupat pentru organizarea cît mai judicioasă a procesului de producţie, pentru găsirea metodelor celor mai bune de muncă, a soluţiilor ce rezolvă problema finisajului. Astfel, începînd cu sectorul de bază s-a organizat aici con-RENEE MARCU șefa sectorului finisaj fabrica de tricotaje Moldova“ (Continuare în pag. 2-a) In repertoriul formaţiei corale a sindicatului învăţămîntului din Iaşi figurează cîntece închinate partidului („Te cvnt, partid iubit“ de Micea Neagu), realizărilor socialiste din patria noastă („Republică, draga mea“ de Ion Chirescu), precum şi cîntece închinate alegerilor de la 5 martis („Zf.deT votat_ de D_Chiriac), .» In eliseui'corul sindicatului' învâlâ'mîntului îrfTimintfy urnii spectacol,,"/ Fiat siniţiile pina la alegeri Entuziaste adunări cetăţeneşti Cu toată încrederea La amiază, sătenii sînt la casele lor. Asta de obicei, însă luni, la ora prînzului, mulţi locuitori din comunele Avereşti, Arsura, Drînceni şi Boţeşti se îndreptau spre clubul muncitorilor de la GAS Avereşti — Huşi, pentru a lua parte la adunarea cetăţenească ce a avut loc aici. A participat la adunare candidatul lor în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, tovarăşul Constantin Nistor, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular regional Iaşi. „ Noi, mecanizatorii de la GAS Avereşti — a spus tractoristul Vasile Cozma — am îndeplinit şi depăşit sarcinile de producţie prevăzute pentru anul, trecut. Acumne aflăm cu tractoarele şi maşinile reparate. Suntem nerăbdători să începem lucrările agricole din campania de primăvară, să desfăşurăm întrecerea socialistă în cinstea celei de a 40-a aniversări a partidului, potrivit criteriilor cuprinse în Directivele CG al PMR. Astfel, răspundem grijii pe care o poartă partidul oamenilor muncii. Arătînd ce mari schimbări s-au petrecut în viaţa ţăranilor muncitori în anii regimului democrat-popular, exprimîndu-şi recunoştinţa fierbinte faţă de partid care i-a îndrumat pe calea unei vieţi îmbelşugate şi fericite, Vasile Raicu, preşedintele GAC din Fundătura, care a vorbit în numele alegătorilor din Arsura — comună colectivizată, a spus: „Munceam înainte pe moşia boierului şi nu ne ajungea nici să îmbucăm pe săturate. Dar au apus pentru totdeauna acele vremuri. Ascultînd îndemnul partidului, ţăranii muncitori din Arsura au înfiinţat gospodării colective, au pornit pe calea belşugului. Clasa muncitoare ne trimite maşini şi tractoare pentru a lucra pămîntul după regulile ştiinţei agrotehnice în scopul obţinerii de recolte bogate. Un exemplu al creşterii nivelului nostru de trai este şi faptul că numai anul trecut 34 de colectivişti din comună şi-au construit case noi“. Alţi vorbitori care au luat cuvîntul în adunarea cetăţenească au arătat cu cifre şi fapte concrete schimbările în bine ce au avut loc în anii puterii populare în comuna Avereşti. Înainte în satele comunei existau 4 aşa-zise şcoli care funcţionau — cu cite un învăţător — în nişte case dărăpănate. In anul 1943 din cei 370 copii de vîrstă şcolară aproape o treime nu au fost şcolarizaţi. Ca să înveţe carte copiii din satul Roşiori mergeau cîţiva kilometri pînă la Armăşeni. Regimul trecut a lăsat moştenire în comuna Avereşti aproape un sfert din locuitori analfabeţi. In anii din urmă, în toate satele comunei au fost construite şcoli noi. La Avereşti funcţionează o grădiniţă pentru copii. 17 cadre didactice cu pregătire corespunzătoare fac educaţia copiilor colectiviştilor şi întovărăşiţilor din Avereşti. In comună sînt 4 cămine culturale şi 5 biblioteci. Trei din satele comunei — Armăşeni, Avereşti şi Roşiori — sînt electrificate. S. OVIDIU (Continuare în pag. 3-a) „Pentru viaţa noastră nouă“ Numeroşi colectivişti din satele Stoişeşti, Dodeşti, Băseşti, Văleni, Viltoteşti au luat parte la adunarea cetăţenească care a avut loc zilele trecute în sala de festivităţi a şcolii de 7 ani din corn. Băseşti. A participat candidatul lor în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, muncitoarea Georgeta Oiţă de la fabrica de rulmenţi Bîrlad. Alegatorii care au luat cuvîntul şi-au exprimat cu acest prilej hotărîrea lor,de a contribui cu toate puterile la înfăptuirea obiectivelor înscrise în Directivele Comitetului Central al partidului, în întîmpinarea glorioasei aniversări — 40 de ani de la înfiinţarea partidului. — Nouă, tuturor, ne sînt cunoscute realizările care au schimbat în anii puterii populare faţa patriei noastre — şi-a început cuvîntul tov. Nicolae Chelaru, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al comunei Băseşti. Şi în comuna noastră s-au construit în anii puterii populare două şcoli noi de 4 ani, şi o şcoală de 7 ani, un cămin cultural, a luat fiinţă o casă de naştere, un punct sanitar, etc. Viaţa ţăranilor muncitori din comună — astăzi membri colectivişti — s-a îmbunătăţit simţitor. Pentru viaţa această nouă, vom da cu toţii votul la 5 martie candidaţilor FDP. Colectiviştii Ion Teodorescu, Gh. Catană, Gh. Paraschiv şi Dumitru Popa care au luat de asemenea cuvîntul în cadrul adunării au arătat că vor răspunde prin fapte grijii ce o poartă partidul nostru oamenilor muncii, smulgînd pămîntului roade tot mai bogate. In aplauzele entuziaste ale adunării, a luat cuvîntul Georgeta Oiţă, candidata FDP pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională care a subliniat printre altele succesele mari obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în dezvoltarea economiei ţării, a ştiinţei şi culturii, în ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. GETA TAATAS Publicaţii despre viaţa noua a satului In mijlocul tiranilor muncitori In cadrul manifestărilor cultural artistice consacrate sărbătorii alegerilor, un colectiv de artişti a Naţionalului ieşean s-a deplasat recent în mijlocul ţăranilor muncitori din Hîrlău. Artiştii ieşeni au prezentat la căminul cultural piesa lui Victor Eftimiu, „Omul care a văzut moartea", care satirizează alegerile din trecut. Spectacolul a fost primit de bucurie... îrt rindurilei țăranilor muncitori. Citiți în pag. II-a Viața culturală Propunerile cetăţenilor au devenit fapte Locuitorii din cuprinsul raionului Paşcani sînt cunoscuţi ca oameni harnici şi plini de iniţiativă. Ori de cite ori este vorba de o problemă care frămîntă viaţa satului unde ei locuiesc şi muncesc, apoi cu toţii pun umărul pentru rezolvarea ei. Asemenea însuşiri au ieşit şi mai bine în evidenţă în cadrul întîlnirilor care au avut loc pînă acum între candidaţii pentru alegerile de la 5 martie şi alegătorii lor. Cu acest prilej au fost discutate o seamă de aspecte privind munca din diferite sectoare de activitate, discuţii care au fost însoţite de numeroase propuneri şi sugestii valoroase menite să contribuie la dezvoltarea multilaterală a satelor. Cu sprijinul activ al maselor de cetăţeni multe din aceste propuneri au şi început să capete viaţă. Un exemplu grăitor în această direcţie îl oferă extinderea iluminatului public în satul Heci pe o lungime de 3 kilometri propusă la întîlnirea alegătorilor din comuna Lespezi, cu candidatul lor regional. La această acţiune un aport preţios l-au adus candidatul comunal Mihai Irimia şi numeroşi cetăţeni cum ar fi: Neculai Ciuraru, Gheorghe Toma care au muncit voluntar la săpatul gropilor, fixarea stâlpilor, etc. In urma acestei acţiuni s-au realizat economii de peste 2400 lei. De asemenea, comitetul executiv al sfatului popular comunal Cristeşti însuşindu-şi iniţiativa cetăţenilor a pornit imediat la extinderea reţelei electrice în sat pe o lungime de 1000 metri. Tot ca urmare a propunerilor făcute în cadrul întîlnirilor a fost prelungită reţeaua de iluminat public în suburbia Blăgeşti. Grijă pentru înfăptuirea iniţiativelor creatoare ale maselor a dovedit şi comitetul executiv al sfatului popular din comuna Tătăruşi care s-a preocupat îndeaproape de repararea şoselei ce trece prin satul Iorcani spre a se putea prelungi traseul autobuzului de călători. In acest scop cu ajutorul cetăţenilor s-au extras şi transportat din cariera locală peste 240 metri cubi piatră, realizîndu-se economii de aproape 9000 lei. Pe această linie se înscrie apoi repararea drumului raional din Hălăuceşti, pentnt care cetăţenii au pus la dispoziţie atelajele, transportîndu-se din Siret peste 120 metri cubi piatră. La rîndul său, comitetul executiv al sfatului popular comunal Siretei, antrenînd numeroşi cetăţeni şi folosind materiale din resurse locale, s-au ocupat intens de refacerea podului de peste pîrîul dirn satul Rumosul în timp ce un alt pod, acela din Slobozia, care face legătură cu satele învecinate este supus acum refacerii. La întîlnirea cu candidatul lor, alegătorii din comuna Gosteşti au arătat că deoarece moara din sat nu mai funcţionează de multă vreme sînt obligaţî să se ducă pînă la Tîrgu Frumos pentru a măcina porumbul. Observaţia făcută a găsit ecou ,iar în prezent se lucrează la repararea instalaţiei morii pentru a fi redată în funcţiune. Realizările obţinute pînă acum pe linia traducerii în viaţă a propunerilor făcute la întîlnirile între candidaţi şi alegători nu se opresc aici. Ele vorbesc despre entuziasmul cu care participă masele de cetăţeni la transportul materialelor de construcţie necesare ridicării anexelor de şcoală din satele Topile, Homiţa, Hărmăneşti, la refacerea drumului comunal din Mogoşeşti, precum şi la alte obiective cu caracter gospodăresc - edilitar. Cetăţenii din raionul Paşcani sînt hotărîţi să întîmpine evenimentul alegerilor de la 5 martie cu noi şi frumoase succese pe tărîmul ridicării nivelului gospodăresc - edilitar al satelor lor. La Iaşi s-a deschis Muzeul Politehnic Ieri seară, a avut loc în oraşul nostru un eveniment cultural deosebit de important — deschiderea Muzeului Politehnic cu prima sa secţie şi anume cea de energetică. La festivitatea deschiderii muzeului ce se află situat în Palatul culturii au participat tovarăşii: Simion Timofte, secretar al Comitetului regional de partid, tov. Mihai Todosia, şeful secţiei ştiinţă şi cultură a Comitetului regional de partid, cadre didactice de la Institutul Politehnic, muncitori, tehnicieni, ingineri, studenţi şi alţi oameni ai muncii. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. univ. ing. dr. Cristofor Simionescu, rectorul Institutului Politehnic, care, în numele Institutului şi al Consiliului ştiinţific al muzeului a mulţumit cu căldură partidului pentru sprijinul acordat în înfiinţarea acestei importante unităţi culturale ce va contribui la promovarea cunoştinţelor de tehnică în mijlocul maselor largi de oameni ai muncii şi în rîndurile tineretului studios. In continuare, vorbitorul a arătat perspectivele de dezvoltare ale acestui muzeu care răspunde dorinţei de continuă instruire şi lărgire a orizontului cultural-tehnico-ştiinţific al celor ce muncesc. A luat apoi cuvîntul conf. univ. ing. I. Curievici care a arătat că în organizarea muzeului, a primei sale secţii, s-a ţinut seama de însemnătatea îmbinării prezentării bazei tehnico-ştiinţifice a energeticii cu cunoaşterea marilor realizări obţinute în anii regimului democrat-popular. In numele organizatorilor muzeului, vorbitorul a mulţumit organelor locale de partid şi de stat pentru îndrumarea şi sprijinul material acordat în înfiinţarea muzeului. In continuare, participanţii au vizitat muzeul oprindu-se îndelung în faţa aparatelor, maşinilor, machetelor şi graficelor ce ilustrează principalele momente din istoria energeticii de la începuturile ei pînă astăzi. ? Un nou şantier de construcţii In centrul oraşului Vaslui s-a deschis zilele acestea un nou şantier de construcţii. Construcţia va servi pentru amenajarea unui complex al cooperaţiei meşteşugăreşti cu un număr tre 8 unităţi pentru deservirea populaţiei. Intre acestea se numără: o unitate de croitorie bărbătească, una de confecţii pentru femei, o unitate de reparaţii radio şi televizoare, de comandă , şi reparaţii de încălţăminte ş.a. Centru de mode Cooperativa „Tehnica Confecţiei,, , Iaşi, amenajează în localul din str. Ştefan cel Mare nr. 52, un centru de mode. Acesta va fi deservit de personal ca înaltă calificare în ceea ce priveşte executarea de confecţii pentru femei. Centrul de mode va fi deschis în curînd. Concert simfonic extraordinar Cu prilejul turneului întreprins în ţara noastră, dirijorul Djura Jaksik (RPF Iugoslavia) va apare şi la pupitrul orchestrei filarmonicii de Stat „ Moldova“ din Iaşi, în cadrul concertului simfonic extraordinar de vineri 3 martie. Solist: tenorul Cornel Stavru, de la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti • In program, „Uvertura Tannhäuser“ de Wagner, „Arii din opere" solist C. Stavru și ^Simfonia a V-a“ de Mendelsohn-Bartholdy* Aîte magazine * universale sătești ♦ In raionul Negrești * au fost începute de ♦ curînd pregătirile în «. vederea construirii * de noi magazine u- ♦ niversale sătești. A- l sa, bunăoară, s-a ♦. trecut la executarea * lucrărilor de organi- * zare a şantierelor şi * la aprovizionarea a « cestora cu materia- lele necesare de con- ♦ strucţii. I Asemenea pregătiri se fac la Ţibana, ♦ Şcheia şi Vultureşti, ţ t Turneu în Stat „A. Goldfaden“ fI din Iaşi a întreprins f un turneu la Bîrlad. Ei au prezentat spectacolul de estradă : „Hai la munte, hai la fi TI . I mare« şi piesa „Mus.- fl bhetarii Măgăţiei sale", în