Flacăra Iaşului, aprilie 1961 (Anul 17, nr. 4534-4559)
1961-04-01 / nr. 4534
Pag. M Acolo unde se experimentează motoarele rachetelor cosmice Cum arată un motor de rachetă, cum este verificat el Înainte de a porni la drum spre spaţiile cereşti ? ...Staţia de experimentare. Un turn de Înălţimea unei case cu câteva etaje Împletit cu tuburi de diferite culori şi dimensiuni, printre care se zăresc numeroase mecanisme şi aparate complicate. Cuvântul „turn“ ni-l sugerează mai degrabă. Înălţimea Instalaţiei care seamănă de fapt cu o uriaşă şi neobişnuită sală de maşini verticală. Turnul montat pe o ramă specială nu reprezintă altceva decit una din Instalaţiile cu ajutorul căreia se experimentează motorul rachetei Cosmice. După ce privirile se mai obişnuiesc cu aceasta construcţie neobişnuită, zăreşti şi motorul. El Seamănă cu o uriaşă vază metalică al cărei gît, subţiindu-se treptat pină intr-un anumit loc, începe apoi să se lărgească. Pereţii motorului sunt acoperiţi la rindul lor cu o reţea complicată de tuburi, mai scurte şi mai lungi, mai subţiri şi mai groase. Motorul e gata pentru experimentare. Cîţiva oameni care l-au pregătit pentru această operaţie Coboară de pe turn pe nişte scări metalice şi se Îndreaptă spre cupolele cenuşii, betonate, situate ceva mai departe şi In care se zăresc, in loc de ferestre, nişte crăpături. Acolo se află pupitrul de comandă. E linişte. Plnă şi tufişurile din jur au Încremenit parcă In aşteptare. Pe vlrful turnului s-a aprins preventiv un semnal. In apropierea lui nu se mai află nici un om. Peste citeva clipe un nou semnal atrage atenţia că totul e gata pentru Începutul experimentării. Se aude o pocnitură şi în aceeaşi clipă din motor ţîşneşte o lumină albă orbitoare. Zgomotul de o torţă ce nu suferă comparaţie nici cu cele mai zguduitoare fenomene ale naturii, creşte cu fiecare particulă de secundă. E neobişnuit nu numai prin forţa sa colosală, ci şi polic „Intonaţiile“ sale. Căci nu poate fi asemuit nici cu vuietul motoarelor reactive, nici cu loviturile Corespondenţă din Moscova unor prese gigantice, nici cu o explozie. Seamănă numai cu el însuşi şi doar cei ce i-au dat naştere îi vor fi găsit poate vreo denumire specifică. De fapt, ce se petrece un motor ? O explozie, dar o explozie calitativ diferită de cele pe care le cunoaştem noi. De obicei o explozie face un zgomot asurzitor, sparge ferestrele, dacă nu ţi-a astupat urechile, 11 mai auzi o dată, de două ori, de cinci ori ecoul şi s-a terminat. Aici însă e o explozie neîntreruptă. Auzind-o eşti preocupat numai de „melodia" ei şi de... integritatea Propriului cap, care ţiuie şi parcă acum, acum se va sparge. Nu mai ai „timp" să te gîndeşti cum e posibil ca o explozie de o asemenea forţă să fie ferecată Intre nişte pereţi metalici. Or, tocmai Îmbinarea acelui preparat care explodează cu materialele In stare să-i coordoneze forţa, fără să cedeze, a făcut posibilă apariţia rachetelor sovietice capabile să părăsească spaţiile terestre şi să deschidă în faţa omenirii uşile unor lumi necunoscute. Flacăra care a ţişnit la Început se înteţeşte, devine din ce In ce mai amplă, se condensează parcă. Spuneam „flacără“ numai din lipsa unui cuvint mai potrivit, căci nu-l vezi nici limbile, nici dungile acelea negricioase de fum care o Însoţesc In mod obişnuit. Nu seamănă nici cu un torent de oţel. Ce e deci ? O plasmă de gaze efervescente. încercaţi mintal să închegaţi intr-un singur tot fulgerele ce Însoţesc o furtună, menţineţi citva timp acest „ghem“ în faţa ochilor, şi veţi avea o imagine a focului ce mină rachetele. Cine conduce lucrările de experimentare ? Intr-un articol publicat de „Komsomolskaia Pravda" cu privire la experimentarea unui motor de rachetă se sublinia că la pupitrele de comandă Stau oameni tineri, Îmbrăcaţi, nu In costume de scafandri cum suntem obişnuiţi să ni-( Imaginăm din unele romane, ci In haine din cele mai obişnuite. Ei urmăresc pe tablourile de comandă diferitele procese ce se petrec In motor, dirijează Întreaga desfăşurare a experimentării. După verificarea unui motor, urmează altul. Şi cine ştie ? Poate atunci cind linotipiştii vor culege aceste rinduri, la staţia de experimentare va primi calificativul „idei" (merge) tocmai acel motor pe „umerii“ căruia va pleca să facă un „tur de orizont" In afara spaţiilor terestre acea fiinţă care l-a creat: omul sovietic. AL. CIMPEANU corespondentul Agerpres la Moscova Doi muncitori de la fabrica de rulmenţi din Mecholupy (R.S. Cehoslovacă) au construit prototipul unui aparat pentru sortarea rulmenţilor. Noul automat ridică productivitatea muncii cu 50 la sută şi asigură o mai mare precizie in controlarea rulmenţilor, un clişeu. Muncitorii O. Bousa şi V. Krisele in fața aparatului lor. Din lumea capitalistă „Prietenii“ Dictatorul spaniol Franco ii numeşte pe americani „cei mai buni prieteni ai săi“. El are în vedere, firește, pe americanii în uniforme militare. Poporul spaniol, în schimb, este cu totul de altă părere. Cunoscînd bine această opinie unanimă, bravii luptători yankei nu se prea încumetă să circule în locurile mai animate. Totuşi americanilor li s-a acrit să tot stea numai în cazărmile şi bazele lor : ar vrea să se mai „distreze“. Pînă la urmă comandamentul trupelor americane a găsit o soluţie: soldaţilor şi ofiţerilor li se permite să iasă în oraş, dar numai în haine civile, îmbrăcaţi în costume desperechiate şi pălării, nu pe măsura lor, musafirii nepoftiţi sunt îndată recunoscuţi de spanioli de la o poştă. Mai ales că în toată Spania nimeni nu ştie să se îmbete şi să provoace asemenea scandaluri monstre ca aceşti demni reprezentanţi ai „modului de viaţă american“. Deosebitde bine s-au învăţat să-l lui Franco identifice pe odioşii „musafiri“ patronii varieteurilor şi cabaretelor de noapte. Îndată ce apar „prietenii“ în civil ai generalului Franco, patronii fie că închid localurile, fie că telefonează imediat poliţiei sau comandamentului american. Pentru orice eventualitate... sz. TiSît. FRAGARA IÄJÜBÜI noi aparate sovietice de litru Industria sovietică produce anual peste două milioane de aparate fotografice de cele mai diferite tipuri. Aceste aparate se bucură de o înaltă apreciere nu numai în U. R. S. S., dar şi departe de graniţele ei. In clişeele noastre prezentăm două din bogata serie de modele noi ale acestei producţii de mare precizie. APARATUL MINIATURAL „NARTISS“. Dimensiunile sale exterioare 152 X 63 X 100 mm., iar greutatea totală 340 gratde. (Clişeul nr. 1). Aparatul încape uşor într-un buzunar, sau într-o mică poşetă de damă. Capacitatea casetei: 25 clişee. Reîncărcarea casetei se poate efectua la lumină. Formatul eî: 14X21 mm. „Narţiss“ nu este o jucărie, ci un perfect aparat modern cu oglindă şi sistem pentaprismal, asemănător cunoscutului aparat sovietic „Zenit“. Obturatorul cu perdea al aparatului funcţionează la expuneri de la \'/2 pînă la 1/500 secunde. Posedă un numărător al clişeelor efectuate şi două dispozitive de contacte sincronice : unul pentru lămpi „Blitz“, iar altul pentru lămpi cu impuls. Aparatul este înzestrat cu trei tipuri de obiective. —OOo—- ----„NEVA” este un aparat cu două obiective avînd formatele 6X6 cm, unul avînd luminozitatea 1 ,4 şi distanţa focală 7,5 etaj iar al doilea obiectiv durizorul de luminozitate intensă. Ambele obiective funcţionează sincronic. Obturatorul aparatului lucrează la expuneri de la 1/8 pînă la 1/250 secunde. Un dispozitiv special permite ca prin fixarea obturatorului cu diafragma, să se schimbe durata expunerilor odată cu modificarea automată a orificiului diafragmei și, invers adică fără a se schimba expunerea necesară. —oOo— Ascensor pneumatic Emanuel Kristek şi Eugen Reicher, de la Uzinele mecanice din Gottwaldow, au construit prototipul unui ascensor pneumatic, care şi-a trecut cu succes probele. Prin apăsarea unui buton se declanşează im mecanism, care umple cu aer comprimat la o presiune de jumătate de atmosferă spaţiul de sub cabină. Pentru coborîre, procesul este inversat. Aerul este absorbit de sub cabină şi deplasat deasupra ei. Noul ascensor este mult mai ieftin decît cele obişnuite şi poate fi instalat în clădiri cu multe etaje, în mine, în uzine etc. Folosirea deşeurilor de cauciuc la asfaltarea şoselelor Deşeurile de Cauciuc, precum şi o cantitate mare de anvelope uzate rămîneau nevalorificate în R. P. Ungară. In ultimul timp, în urma unor cercetări, s-a constatat că amestecînd făina de cauciuc cu bitum, se obţine un material foarte bun, rezistent şi elastic, care poate fi folosit la asfaltarea şoselelor. In acest scop, la fabrica de cauciucuri „Palma“ a fost instalată o moară care macină cauciucul, separînd totodată materialele textile. Instalaţia are o capacitate anuală de 3.000 tone de cauciuc. Legumele cresc... în apă In această grădină nu se văd tradiţionalele straturi, nu se vede nici pămînt. Peste tot domneşte o ordine exemplară: străluceşte albeaţa încăpătoarelor rezervoare, acoperite cu grijă cu apărători de textelit, iar deasupra lor, Încovoindu-Se sub greutatea fructelor verzi se vede lăstărişul de tulpine târîtoare ale castraveţilor. Această grădină-minune se află la staţiunea de climă artificială a Institutului de Fiziologie a plantelor al Academiei de Ştiinţe a URSS. Oamenii de ştiinţă şi practicienii cunosc metode de cultivare a legumelor, în nisip, pietriş şi chiar în piatră. Nefiind în stare să reziste acestor concurenţii, pămîntul este tot maimult înlăturat din sere. De altfel el pricinuieşte multă bătaie de cap legumicultorilor: pămîntul trebuie schimbat în fiecare an, trebuie îngrăşat, iar adeseori este contaminat de ciuperci. Acum cîţiva ani oamenii de ştiinţă au făcut încercări de a cultiva legume în apă, dar experienţele lor nu au fost încununate de succes — rădăcinile se înăbuşeau din lipsă de oxigen, nu a putut fi rezolvată nici problema consolidării plantelor. Sarcina de a rezolva această problemă şi-a asumat-o un colectiv de la Institutul de Fiziologie a plantelor. Aici s-au şi obţinut două recolte bogate de castraveţi — cîte 30 kg. pe metrul pătrat. După părerea profesorului Z. I. Jurbiţki de la acest institut, iniţiatorul noii metode, cultivarea legumelor în apă este o chestiune de mare perspectivă.. Pămîntul este înlocuit cu o soluţie nutritivă de săruri, urn fel de saramură care poate fi preparată foarte uşor şi în care nu se dezvoltă microbii. Schimbul de aer în sistemul radicular se realizează cu ajutorul Unor injectoare Care debitează necontenit aer. ORIZONTAL: 1. Metodă de vindecări a unei boli — Manifestare a activităţii umane; 2. Gaz... vesel utilizat în anestezii — Spus cu gura; 3. Privitor la rinichi... . .. şi la un strat al pielii; 4. Măsură veche de greutate — Interjecţia suferindului — Cută a pielii; 5. Spetează — Organul ce pulsează sîngele în organism — Gand; 6. Tub utilizat pentru curăţirea unei răni — Plante inferioare, rezultatul simbiozei dintre algă şi ciuperci; 7. La fel — Elemente din schelet; 8. Centrala Industriei farmaceutice — In totalitate — A steriliza; 9. Diminutiv feminin — Cavele, capilarele și arterele (sing.) — Privesc; 10. Institutul terapeutic —•' Poate fi muzicală sau de plată —’ La siringă — In comprimate; 11. Metodă sovietică de lucru, folosită la căile ferate — Apropiat inimii (fig); 12. Cutlet — Ion Teodorescu — A uşurs suferinţele oamenilor; îî. înnoit — Locul de munci al medicilor. VERTICAL: 1. Importantă glandă cu secreţie internă — A percepe, prin intermediul organelor de sitat; 2. Multe aparate medicale sunt astfel acţionate — Raţie; 3. Tăietură ln medicină — Are în grijă gospodărirea oraşului; 4. Lucrează pumnnlul — Nevătămător; 5. Sprijină podul — Cea mai importantă arteră; 6. Serveşte! — Răsucit in fire — Pronume; 7. Endemic (aler)— Notă muzicală — Ovală; 8. Produs ceramic apreciat * Alexandru L. Scurtu; 9. Cărei — Exclamaţie... flariantă — Scaun hipic — Institutul politehnic; 10. Metodă terapeutică — Vase; 11. Melodia păsărelelor — „Cablu“ prin care creierul îşi transmite comenzile — Final la şah; 12. Forma unei glande — Impozit; 13. Instrument muzical de suflat — Privitor la medicină. T. SANDU Puţină medicină . Automobile—frigider Uzina cehoslovacă „Orlicean“ a început producţia în serile a unor furgoane — frigidere calculate pentru o încărcătură de 10 tone. La o temperatură exterioară de 27 grade Celsius, conţinutul frigiderului poate fi menţinut la o temperatură de pînă la minus 18 grade. Pentru furgonul — frigider fost folosit un automobil de tip Skoda-706“. In timpul cît este decuplată de automobil, instalaţia frigorifică a furgonului poate fi pusă în funcţiune cu ajutorul unui motor cu benzină sau poate fi conectată la un motor electric. Nr. 4534 Importante rezultate in munca de cercetare — ■ ___IT.-- - ---- ------------------------------------------------------------— in scopul valorificării mai largi a resurselor locale O nouă tehnologie de preparare a betoanelor Masivul Repedea conține o mare varietate de piatră. Aceasta, concasată la diferite dimensiuni, este folosită de constructori pentru drumuri şi mai puţin pentru prepararea betoanelor. Concasarea gresiilor calcaroase de la coastă Bîrnovei oferă un material care, datorită conţinutului ridicat în fracţiune fină şi prăfoasă cît şi a nisipului fin aderent pe feţele grartulelor, în condiţiile actualei tehnologii de fabricare a betoanelor, nu prea este indicat pentru prepararea betoanelor. Folosirea sortimentelor de rezistenţă slabă (gresii călcaroase, calcare cochilifere) pentru prepararea betoanelor în condiţiile actualei tehnologii este limitată de următoarea condiţie: agregatele folosite la fabricarea betonului trebuie să aibă iniţial o rezistenţă egală cu cel puţin de două ori rezistenţa betonului de marca ce trebuie obţinută. Or, agregatele din masivul Repedea nu răspund acestei condiţii. Punîndu-şi problema valorificării resurselor locale într-un mod cît mai economic, un larg colectiv de cercetători de la secţia INCERO Iaşi şi cadre didactice de la facultatea de construcţii, au rezolvat cu succes problema folosirii agregatelor cu rezistenţă slabă la fabricarea betoanelor obişnuite şi de marcă superioară. Avînd la bază experienţa constructorilor sovietici, care folosind agregate cu rezistenţă mică obţin betoane cu mărci superioare, acest colectiv a studiat, experimentat şi pus la punct o nouă tehnologie de fabricaţie a betoanelor folosind tocmai agregatele slabe din masivul Repedea. Cercetările efectuate pe epruvete de laborator din beton Simplu şi pe elemente de construcţii la scară industriala din beton armat (grinzi şi fîşii de plariseu) arată că prin aplicarea noii tehnologii de preparare a betonului — destul de simplă — şi prin folosirea unor cimenturi cu activitate mai mare — aceste neajunsuri ale agregatelor de slabă rezistenţă se îndepărtează. Deci condiţia impusă de vechea tehnologie cade. Cele peste 700 experimentări efectuate în laborator, precum şi acele efectuate la scară industrială, avînd desigur la bază noua tehnologie, demonstrează că, agregatele cu grafiulaţie foarte mică (0/30 mm.) şi Cu dozaje normale de ciment se pot folosi la prepararea betoanelor obişnuite. Prin simpla folosire a tadlifianului ca adaos plastifiant indicat în noua tehnologie—se obţin betoane cu rezistenţă la compresiune cu 20-30 la sută mai mare decît la betoanele obişnuite. Acest plastifiant permite micşorarea dozajelor de ciment şi, deci, ecoinchtisirea acestuia pe şantier. Experimentările demonstrează că în cazul cînd agregatele au granulaţie 0/10 mm,, cu dozaje normale de ciment se pot obţine în condiţiile noii tehnologii şi betoane de mărci superioare (A. 400 şi A. 500) folosite pentru precomprimate. * Foarte important este faptul că pe baza noii tehnologii de preparare a betonului se pot ameliora şi folosi ca agregate în betoane de mărci obişnuite şi de mărci superioare calcarele cochilifere de la cariera Coasta Bîrnovei — nefolosibile în prezent. Concluziile experimentărilor au dovedit că prin noua tehnologie se obţin betoane cu o rezistenţă de 2 — 3 ori mai mare decît cea a agregatelor componente. Deosebit de acestea , prin utilizarea agregatelor dict calcare cochilifere alături de cele din gresie calcaroasă pentru fabricarea betoanelor se lărgeşte mult baza de materii prime locale şi totodată apare evidentă posibilitatea organizării la Iaşi a utrei baze de producţie din prefabricate folosind betonul simplu şi betonul armat pentru o gamă largă de produse pentru construcţii, începînd cu înlocuitorii de cărămizi, grinzi prefabricate, fîşii pentru planşe« şi pînă la panouri mari din beton pentru pereţi. Importanţa pe Care 0 prezintă rezolvarea acestei probleme pentru regi« Unea noastră este mare. Rind folosirea tuturor tipurilor de agregate, *— chiar şi a celor care în momentul de faţă sînt considerate — steril — urmînd prevederile noii tehnologii experimentală la secţia INCF.RG laşi se crează posibilitatea fabricării betoanelor de bună calitate, la un preţ de cost redus în toate regiunile ţării. In curind staţiile de betoane ale ÎRC-ului modificîndu-şi tehnologia de fabricaţie vor produce la un preț de cost mai scăzut, mărci superioare de betoane folosind pe o scară mai largă resursele locale. T. ECONOMU itat „,luna octombrie începe întotdeauna în aceeaşi zi ca şi ianuarie, aprilie Ca iulie şi decembrie ca septembrie? ...în Sahara cade, într-un secol, mai puţină apă decît la Bucureşti într-un singur an? ...în Uniunea Sovietică există aproximativ 30.000 de locuitori care au depăşit vîrsta de 100 ani? Unii dintre aceştia ating vîrste ce variază între 120 şi 150 de ani. ...în taigaua Ussuri se află o plantă medicinală mai scumpă decît... aurul? Rădăcina ei, semănînd în mod curios cu configuraţia corpului omenesc, are excepţionale proprietăţi curative. Fiind însă de 0 extremă raritate, un gram din această plantă este mai scump decît un gram de auri ...polul Nord este cu 21 km. mai aproape de centrul Pămîntului decît ca... Ecuatorul? Această ^diferență“ provine din forma turtită a globului nostru terestru. ...pentru ^amlet“ (nemuritoarea să capodoperă) William Shakespeare a încasat ca drepturi de autor numai 5 lire sterline? ...turiștii care vizitează. Atena au prilejul să vadă un celebru măslin plantat de Plafon? Acest măslin are respectabila vîrsta de 2.500 de ani. UMOR De 1 aprilie UNUI BIROCRAT La toţi, fără deosebire, „S-a rezolvat“ spunea umil... Avea acum acoperire: Nu este azi... întii april? EPITAF UNUIA LIPSIT DE SERIOZITATE Zace-aici acela care (Nu avem asigurare Că a murit cu-adevărat). ...De-ntîi april a decedat! SIG. HOROVITZ —oOo— Patru Utere şi-un administrator La Birlad există un bloc al tineretului“. Majoritatea locatarilor e constituită din muncitori de la FRB. Blocul aparţine IGLL I Bîrlad. Şi IGLL a numit un administrator la acest bloc. Pînă aici, nimic deosebit. De-aici încolo, insă... Blocul era administrat de FRB. Odată cu trecerea acestuia sub administrarea IGUL, lenjeria de pat, nou confecţionată pentru locatari, a trecut la hotelul din Bîrlad. In schimb, s-a adus lenjeria uzată de 1® hotel. Cele cîteva camere libere din bloc au fost puse la dispoziţia hotelului. Dar cheltuielile pentru îngrijirea acestor camere le suportă locatarii permanenţi ai blocului. N-avem ce spune, mult spirit inventiv se găseşte la tovarăşii din conducerea IGL! Spirit inventiv şigrijă deosebită“ pentru muncitorii care locuiesc aici. Existau cîteva perdeluţe la unele geamuri. Au fost luate la spălat şi nu s-au mai pus. Să nu strice decorul“. Promisiunea cu noile perdeluţe a fost şi este... promisiune. In nici o cameră nu există cuiere. Să se împiedice locatarii de ele?... O ,,grijă“ asemănătoare vădeşte IGU-ul şi pentru liniştea celor din bloc. De aceea, instalaţia de radioficare n-a fost făcută pentru toate camerele. Mai bine să stea locatarii în linişte şi intunerie (lipsesc destule becuri) şi să viseze. E atît de frumos să visezi la o asemenea vîrsta! Gîndurile zboară la ziua următoare, cînd ştii că nu te vei putea spăla (nici măcar instalaţia de apă nu funcţionează cum trebuie), la nepăsarea celor de la IGU, la fantomaticele apăriţii ale administratorului (odată la cîteva zile)... (După o Corespondenţă). „Tot pe drum, pe drum...“ E un cântec popular foarte cunoscut. Şi-i îndrăgit de mulţi. Dar mai drag decît oricui îi este lui C-tin Ungureanu de la USL Ciurea. E secretar în comitetul sindical. Se ocupă cu multe şi nu face aproape nimic. Nu cumpără cărţi pentru biblioteca, deoarece (zice ei) sînt destule. Se ocupă cu difuzarea presei, dar unii muncitori nu primesc zile întregi ziarele. Răspunde de activitatea clubului întreprinderii, însă de cele mai multe ori clubul e închis. Aici se află un televizor, masă de şah, şubah... Şi ştiţi de ce toate acestea? Pentru că a îndrăgit aşa de mult cîntecul amintit mai sus, încît cînd îi cauţi se află la Iaşi. Seara, cînd în mod normal trebuie să se desfăşoare program de club, na-l pe e-tin Ungureanu de unde nu-i. Căci el e se Tot pe drum, pe drum, pe drum. Şi la club nu-i nicidecum“. RADU COSTIN FARA CUVINTE —oOo— Spirit de iniţiativă. Ii A