Flacăra Iaşului, aprilie 1961 (Anul 17, nr. 4534-4559)

1961-04-01 / nr. 4534

Pag. M Acolo unde se experimentează motoarele rachetelor cosmice Cum arată un motor de rache­tă, cum este verificat el Înainte de a porni la drum spre spaţiile cereşti ? ...Staţia de experimentare. Un turn de Înălţimea unei case cu câteva etaje Împletit cu tuburi de diferite culori şi dimensiuni, printre care se zăresc numeroa­se mecanisme şi aparate compli­cate. Cuvântul „turn“ ni-l suge­rează mai degrabă. Înălţimea In­stalaţiei care seamănă de fapt cu o uriaşă şi neobişnuită sală de maşini verticală. Turnul montat pe o ramă specială nu reprezin­tă altceva decit una din Instala­ţiile cu ajutorul căreia se expe­rimentează motorul rachetei Cos­mice. După ce privirile se mai obiş­nuiesc cu aceasta construcţie ne­obişnuită, zăreşti şi motorul. El Seamănă cu o uriaşă vază meta­lică al cărei gît, subţiindu-se treptat pină intr-un anumit loc, începe apoi să se lărgească. Pereţii motorului sunt acoperiţi la rindul lor cu o reţea compli­cată de tuburi, mai scurte şi mai lungi, mai subţiri şi mai groase. Motorul e gata pentru experi­mentare. Cîţiva oameni care l-au pregătit pentru această operaţie Coboară de pe turn pe nişte scări metalice şi se Îndreaptă spre cu­polele cenuşii, betonate, situate ceva mai departe şi In care se zăresc, in loc de ferestre, nişte crăpături. Acolo se află pupitrul de co­mandă. E linişte. Plnă şi tufişurile din jur au Încremenit parcă In aştep­tare. Pe vlrful turnului s-a aprins preventiv un semnal. In apropie­rea lui nu se mai află nici un om. Peste citeva clipe un nou semnal atrage atenţia că totul e gata pentru Începutul experimen­tării. Se aude o pocnitură şi în aceeaşi clipă din motor ţîşneşte o lumină albă orbitoare. Zgomotul de o torţă ce nu su­feră comparaţie nici cu­ cele mai zguduitoare fenomene ale naturii, creşte cu fiecare particulă de se­cundă. E neobişnuit nu numai prin forţa sa colosală, ci şi polic „Intonaţiile“ sale. Căci nu poate fi asemuit nici cu vuietul motoa­relor reactive, nici cu loviturile Corespondenţă din Moscova unor prese gigantice, nici cu o explozie. Seamănă numai cu el însuşi şi doar cei ce i-au dat naş­tere îi vor fi găsit poate vreo de­numire specifică. De fapt, ce se petrece un mo­tor ? O explozie, dar o explozie calitativ diferită de cele pe care le cunoaştem noi. De obicei o explozie face un zgomot asurzitor, sparge ferestrele, dacă nu ţi-a astupat urechile, 11 mai auzi o dată, de două ori, de cinci ori e­­coul şi s-a terminat. Aici însă e o explozie neîntreruptă. Auzind-o eşti preocupat numai de „melo­dia" ei şi de... integritatea Pro­priului cap, care ţiuie şi parcă acum, acum se va sparge. Nu mai ai „timp" să te gîndeşti cum e posibil ca o explozie de o ase­menea forţă să fie ferecată Intre nişte pereţi metalici. Or, tocmai Îmbinarea acelui preparat care explodează cu materialele In sta­re să-i coordoneze forţa, fără să cedeze, a făcut posibilă apariţia rachetelor sovietice capabile să părăsească spaţiile terestre şi să deschidă în faţa omenirii uşile unor lumi necunoscute. Flacăra care a ţişnit la Început se înteţeşte, devine din ce In ce mai amplă, se condensează parcă. Spuneam „flacără“ numai din lipsa unui cuvint mai potrivit, căci nu-l vezi nici limbile, nici dungile acelea negricioase de fum care o Însoţesc In mod obişnuit. Nu seamănă nici cu un torent de oţel. Ce e deci ? O plasmă de gaze efervescente. încercaţi min­tal să închegaţi intr-un singur tot fulgerele ce Însoţesc o furtună, menţineţi citva timp acest „ghem“ în faţa ochilor, şi veţi avea o imagine a focului ce mină rache­tele. Cine conduce lucrările de expe­rimentare ? Intr-un articol publicat de „Komsomolskaia Pravda" cu privi­re la experimentarea unui motor de rachetă se sublinia că la pu­pitrele de comandă Stau oameni tineri, Îmbrăcaţi, nu In costume de scafandri cum suntem­ obişnuiţi să ni-( Imaginăm din unele ro­mane, ci In haine din cele mai obişnuite. Ei urmăresc pe tablou­rile de comandă diferitele proce­se ce se petrec In motor, diri­jează Întreaga desfăşurare a ex­perimentării. După verificarea unui motor, urmează altul. Şi cine ştie ? Poa­te atunci cind linotipiştii vor cu­lege aceste rinduri, la staţia de experimentare va primi calificati­vul „idei" (merge) tocmai acel motor pe „umerii“ căruia va ple­ca să facă un „tur de orizont" In afara spaţiilor terestre acea fiin­ţă care l-a creat: omul sovietic. AL. CIMPEANU corespondentul Agerpres la Moscova Doi muncitori de la fabrica de rulmenţi din Mecholupy (R.S. Cehoslovacă) au construit prototipul unui aparat pen­tru sortarea rulmenţilor. Noul automat ridică productivita­tea muncii cu 50 la sută şi asigură o mai mare precizie in controlarea rulmenţilor, un clişeu. Muncitorii O. Bousa şi V. Krisele in fața aparatului lor. Din lumea capitalistă „Prietenii“ Dictatorul spaniol Franco ii nu­meşte pe americani „cei mai buni prieteni ai săi“. El are în vedere, firește, pe americanii în uniforme mi­litare. Poporul spaniol, în schimb, este cu totul de altă părere. Cunoscînd bine această opinie unanimă, bravii luptă­tori yankei nu se prea încumetă să circule în locurile mai animate. Totuşi americanilor li s-a acrit să tot stea numai în cazărmile şi baze­le lor : ar vrea să se mai „distreze“. Pînă la urmă comandamentul trupe­lor americane a găsit o soluţie: sol­daţilor şi ofiţerilor li se permite să iasă în oraş, dar numai în haine ci­vile, îmbrăcaţi în costume desperechiate şi pălării, nu pe măsura lor, musafi­rii nepoftiţi sunt îndată recunoscuţi de spanioli de la o poştă. Mai ales că în toată Spania nimeni nu ştie să se îmbete şi să provoace asemenea scandaluri monstre ca aceşti demni reprezentanţi ai „modului de viaţă american“. Deosebit­­de bine s-au învăţat să-l lui Franco identifice pe odioşii „musafiri“ patro­nii varieteurilor şi cabaretelor de noapte. Îndată ce apar „prietenii“ în civil ai generalului Franco, patronii fie că închid localurile, fie că telefo­nează imediat poliţiei sau comanda­mentului american. Pentru orice eventualitate... ­sz. TiSît. FRAGARA IÄJÜBÜI noi aparate sovietice de litru­ Industria sovietică produce anual peste două milioane de aparate fotografice de cele mai diferite tipuri. Aceste aparate se bucură de o înaltă apreciere nu numai în U. R. S. S., dar şi departe de graniţele ei. In clişeele noastre prezentăm două din bogata serie de modele noi ale acestei producţii de mare precizie. APARATUL MINIATURAL „NAR­TISS“. Dimensiunile sale exterioare 1­52 X 63 X 100 mm., iar greutatea to­tală 340 gratde. (Clişeul nr. 1)­. Aparatul încape uşor într-un bu­zunar, sau într-o mică poşetă de damă. Capacitatea casetei: 25 clişee. Reîn­­cărcarea casetei se poate efectua la lumină. Formatul eî: 14X21 mm. „Narţiss“ nu este o jucărie, ci un perfect aparat modern cu oglindă şi sistem pentaprismal, asemănător cu­noscutului aparat sovietic „Zenit“. Obturatorul cu perdea al aparatului funcţionează la expuneri de la \'/2 pînă la 1/500 secunde. Posedă un numărător al clişeelor efectuate şi două dispozitive de contacte sincro­nice : unul pentru lămpi „Blitz“, iar altul pentru lămpi cu impuls. Aparatul este înzestrat cu trei tipuri de obiective. —OOo—- ----­„NEVA” este un aparat cu două obiective avînd formatele 6X6 cm, unul avînd luminozitatea 1 ,4 şi dis­tanţa focală 7,5 etaj iar al doilea o­­biectiv du­rizorul de luminozitate intensă. Ambele obiective fun­cţionează sincronic. Ob­turatorul aparatului lu­crează la expuneri de la 1/8 pînă la 1/250 se­cunde. Un dispozitiv special permite ca prin fixarea obturatorului cu diafragma, să se schim­be durata expunerilor odată cu modificarea au­tomată a orificiului diafragmei și, invers adică fără a se schimba expu­nerea necesară. —oOo— Ascensor pneumatic Emanuel Kristek şi Eugen Reicher, de la Uzinele mecanice din Gottwaldow, au constru­it prototipul unui as­censor pneumatic, care şi-a trecut cu succes probele. Prin apăsarea unui buton se declanşează im mecanism, care um­ple cu aer comprimat la o presiune de jumătate de atmosferă spaţiul de sub cabină. Pentru coborîre, procesul este inversat. Aerul este absorbit de sub cabină şi deplasat deasupra ei. Noul ascensor este mult mai ieftin decît cele obişnuite şi poate fi instalat în clădiri cu multe etaje, în mine, în uzine etc. Folosirea deşeurilor de cauciuc la asfaltarea şoselelor Deşeurile de Cauciuc, precum şi o cantitate mare de anvelope uzate ră­­mîneau nevalorificate în R. P. Unga­ră. In ultimul timp, în urma unor cercetări, s-a constatat că amestecînd făina de cauciuc cu bitum, se obţine un material foarte bun, rezistent şi elastic, care poate fi folosit la asfal­tarea şoselelor. In acest scop, la fa­brica de cauciucuri „Palma“ a fost instalată o moară care macină cau­ciucul, separînd totodată materialele textile. Instalaţia are o capacitate a­­nuală de 3.000 tone de cauciuc. Legumele cresc... în apă In această grădină nu se văd tradi­ţionalele straturi, nu se vede nici pă­­mînt. Peste tot domneşte o ordine exemplară: străluceşte albeaţa încăpă­­toarelor rezervoare, acoperite cu grijă cu apărători de textelit, iar deasupra lor, Încovoindu-Se sub greutatea fruc­telor verzi se vede lăstărişul de tul­­pine târîtoare ale castraveţilor. Această grădină-minune se află la staţiunea de climă artificială a Institutului de Fi­ziologie a plantelor al Academiei de Ştiinţe a URSS. Oamenii de ştiinţă şi practicienii cunosc metode de cultivare a legume­lor, în nisip, pietriş şi chiar în pia­tră. Nefiind în stare să reziste aces­tor concurenţii, pămîntul este tot mai­­mult înlăturat din sere. De alt­fel el pricinuieşte multă bătaie de cap legumicultorilor: pămîntul­ trebuie schimbat în fiecare an, trebuie în­grăşat, iar adeseori este contaminat de ciuperci. Acum cîţiva ani oamenii de ştiin­ţă au făcut încercări de a cultiva le­gume în apă, dar experienţele lor nu au fost încununate de succes — rădă­cinile se înăbuşeau din lipsă de oxi­gen, nu a putut fi rezolvată nici pro­blema consolidării plantelor. Sarcina de a rezolva această problemă şi-a asumat-o un colectiv de la Institutul de Fiziologie a plantelor. Aici s-au şi obţinut două recolte bogate de castraveţi — cîte 30 kg. pe metrul pătrat. După părerea profesorului Z. I. Jur­­biţki de la acest institut, iniţiatorul noii metode, cultivarea legumelor în apă este o chestiune de mare perspec­tivă.. Pămîntul este înlocuit cu o soluţie nutritivă de săruri, urn fel de saramură care poate fi preparată foarte uşor şi în care nu se dezvoltă micro­bii. Schimbul de aer în sistemul radi­cular se realizează cu ajutorul Unor injectoare Care debitează necontenit aer. ORIZONTAL: 1. Metodă de­ vindecări a unei boli — Manifestare a activităţii u­­mane; 2. Gaz... vesel utilizat în anestezii — Spus cu gura; 3. Pri­vitor la rinichi... . .. şi la un strat al pielii; 4. Măsură veche de greutate — Interjecţia suferindului — Cută a pielii; 5. Spetează — Organul ce pulsează sîngele în organism — Gand­; 6. Tub utilizat pentru curăţirea unei răni — Plante inferioare, re­zultatul simbiozei dintre algă şi ciuperci; 7. La fel — Elemente din schelet; 8. Centrala Industriei farma­ceutice — In totalitate — A sterili­­za; 9. Diminutiv feminin — Cavele, capilarele și arterele (sing.) — Pri­vesc; 10. Institutul terapeutic —•' Poate fi muzicală sau de plată —’ La siringă — In comprimate; 11. Metodă sovietică de lucru, folosită la căile ferate — Apropiat inimii (fig); 12. Cutlet — Ion Teodorescu —­ A uşurs suferinţele oameni­­lor; îî. înnoit — Locul de munci al medicilor. VERTICAL: 1. Importantă glandă cu secreţie internă — A percepe, prin intermediul organelor de sitat; 2. Multe aparate medicale sunt astfel acţionate — Raţie; 3. Tăietură ln medicină — Are în gri­jă gospodărirea oraşului; 4. Lucrează pumnnlul — Nevătămător; 5. Sprijină podul — Cea mai im­portantă arteră; 6. Serveşte! — Ră­sucit in fire — Pronume; 7. Endemic (aler)— Notă muzicală — Ovală; 8. Produs ceramic apreciat *­ Alexan­dru L. Scurtu; 9. Cărei — Exclamaţie... flariantă — Scaun hipic — Institu­tul politehnic; 10. Metodă terapeutică — Vase; 11. Melodia păsărelelor — „Cablu“ prin care creierul îşi tran­­smite comenzile — Final la şah; 12. Forma unei glande — Impozit; 13. Instrument muzical de suflat — Pri­vitor la medicină. T. SANDU Puţină medicină . Automobile—frigider Uzina cehoslovacă „Orlicean“ a în­ceput producţia în serile a unor fur­­goane — frigidere calculate pentru o încărcătură de 10 tone. La o tempe­ratură exterioară de 27 grade Celsius, conţinutul frigiderului poate fi menţi­nut la o temperatură de pînă la minus 18 grade. Pentru furgonul — frigider fost folosit un automobil de tip Skoda-706“. In timpul cît este decu­plată de automobil, instalaţia frigo­rifică a furgonului poate fi pusă în funcţiune cu ajutorul unui motor cu benzină sau poate fi conectată la un motor electric. Nr. 4534 Importante rezultate in munca de cercetare — ■ ___IT.--­­ - ----­ ------------------------------------------------------------— in scopul valorificării mai largi a resurselor locale O nouă tehnologie de preparare a betoanelor Masivul Repedea conține o mare varietate de piatră. Aceasta, conca­sată la diferite dimensiuni, este fo­losită de constructori pentru drumuri şi mai puţin pentru prepararea be­toanelor. Concasarea gresiilor calca­­roase de la coastă Bîrnovei oferă un material care, datorită conţinutului ri­dicat în fracţiune fină şi prăfoasă cît şi a nisipului fin aderent pe feţele grartulelor, în condiţiile actualei teh­nologii de fabricare a betoanelor, nu prea este indicat pentru prepararea betoanelor. Folosirea sortimentelor de rezistenţă slabă (gresii călcaroase, calcare cochilifere) pentru prepararea betoanelor în condiţiile actualei teh­nologii este limitată de următoarea con­diţie: agregatele folosite la fabricarea be­tonului trebuie să aibă iniţial o rezistenţă egală cu cel puţin de două ori rezistenţa betonului de marca ce trebuie obţinu­tă. Or, agregatele din masivul Repedea nu răspund acestei condiţii. Punîndu-şi problema valorificării re­surselor locale într-un mod cît mai economic, un larg colectiv de cerce­tători de la secţia INCERO Iaşi şi cadre didactice de la facultatea de construcţii, au rezolvat cu succes pro­blema folosirii agregatelor cu rezis­tenţă slabă la fabricarea betoanelor obişnuite şi de marcă superioară. A­­vînd la bază experienţa constructorilor sovietici, care folosind agregate cu re­zistenţă mică obţin betoane cu mărci superioare, acest colectiv a studiat, experimentat şi pus la punct o nouă tehnologie de fabricaţie a betoanelor folosind tocmai agregatele slabe din masivul Repedea. Cercetările efectuate pe epruvete de laborator din beton Simplu şi pe elemente de construcţii la scară industriala din beton armat (grinzi şi fîşii de plariseu) arată că prin aplicarea noii tehnologii de pre­parare a betonului — destul de sim­plă — şi prin folosirea unor cimen­turi cu activitate mai mare — aceste neajunsuri ale agregatelor de slabă rezistenţă se îndepărtează. Deci con­diţia impusă de vechea tehnologie cade. Cele peste 700 experimentări e­­fectuate în laborator, precum şi acele efectuate la scară industrială, avînd desigur la bază noua tehnologie, de­monstrează că, agregatele cu grafiu­­laţie foarte mică (0/30 mm.) şi Cu dozaje normale de ciment se pot fo­losi la prepararea betoanelor obişnui­te. Prin simpla folosire a tadlifianului ca adaos plastifiant indicat în noua tehnologie—­se obţin betoane cu rezis­tenţă la compresiune cu 20-30 la sută mai mare decît la betoanele obişnuite. A­­cest plastifiant permite micşorarea do­zajelor de ciment şi, deci, ecoinchtisi­­rea acestuia pe şantier. Experimentările demonstrează că în cazul cînd agregatele au granulaţie 0/10 mm,, cu dozaje normale de ci­ment se pot obţine în condiţiile noii tehnologii şi betoane de mărci su­perioare (A. 400 şi A. 500) folosite pentru precomprimate. * Foarte important este faptul că pe baza noii tehnologii de preparare a betonului se pot ameliora şi folosi ca agregate în betoane de mărci obişnui­te şi de mărci superioare calcarele cochilifere de la cariera Coasta Bîr­novei — nefolosibile în prezent. Concluziile experimentărilor au dovedit că prin noua tehnologie se obţin be­toane cu o rezistenţă de 2 — 3 ori mai mare decît cea a agregatelor componente. Deosebit de acestea , prin utiliza­rea agregatelor dict calcare cochilifere alături de cele din gresie calcaroasă pentru fabricarea betoanelor se lăr­geşte mult baza de materii prime lo­cale şi totodată apare evidentă posi­bilitatea organizării la Iaşi a utrei baze de producţie din prefabricate fo­losind betonul simplu şi betonul ar­mat pentru o gamă largă de produse pentru construcţii, începînd cu înlo­cuitorii de cărămizi, grinzi prefabri­cate, fîşii pentru planşe« şi pînă la panouri mari din beton pentru pereţi. Importanţa pe Care 0 prezintă rezol­varea acestei probleme pentru regi« Unea noastră este mare. Rind­ folosi­rea tuturor tipurilor de agregate, *— chiar şi a celor care în momentul de faţă sînt considerate — steril — ur­­mînd prevederile noii tehnologii expe­rimentală la secţia INCF.RG laşi se crează posibilitatea fabricării betoane­lor de bună calitate, la un preţ de cost redus în toate regiunile ţării. In curind staţiile de betoane ale ÎRC-ului modificîndu-şi tehnologia de fabricaţie vor produce la un preț de cost mai scăzut, mărci superioare de betoane folosind pe o scară mai largă resursele locale. T. ECONOMU i­t­a­t „,luna octombrie începe întotdea­una în aceeaşi zi ca şi ianuarie, a­­prilie Ca iulie şi decembrie ca sep­tembrie? ...în Sahara cade, într-un secol, mai puţină apă decît la Bucureşti într-un singur an? ...în Uniunea Sovietică există a­­proximativ 30.000 de locuitori care au depăşit vîrsta de 100 ani? Unii din­tre aceştia ating vîrste ce variază între 120 şi 150 de ani. ...în taigaua Ussuri se află o plantă medicinală mai scumpă decît... aurul? Rădăcina ei, semănînd în mod curios cu configuraţia corpului omenesc, are excepţionale proprietăţi curative. Fiind însă de 0 extremă raritate, un gram din această plantă este mai scump de­cît un gram de auri ...polul Nord este cu 21 km. mai aproape de centrul Pămîntului decît c­a... Ecuatorul? Această ^diferență“ provi­ne din forma turtită a globului nostru terestru. ...pentru ^amlet“ (nemuritoarea să capodoperă) William Shakespeare a încasat ca drepturi de autor numai 5 lire sterline? ...turiștii care vizitează. Atena au­ prilejul să vadă un celebru măslin plantat de Plafon? Acest măslin are respectabila vîrsta de 2.500 de ani. UMOR De 1 aprilie UNUI BIROCRAT La toţi, fără deosebire, „S-a rezolvat“ spunea umil...­ Avea acum acoperire: Nu este azi... întii april? EPITAF UNUIA LIPSIT DE SERIOZITATE Zace-aici acela care (Nu avem asigurare Că a murit cu-adevărat). ...De-ntîi april a­ decedat! SIG. HOROVITZ —oOo— Patru Utere şi-un­­ administrator La Birlad există un bloc al tineretului“. Majoritatea locatarilor e constituită din mun­citori de la FRB. Blocul aparţine IGLL I Bîrlad. Şi IGLL a nu­mit un administrator la acest bloc. Pînă aici, nimic de­osebit. De-aici încolo, insă... Blocul era adminis­trat de FRB. Odată cu trecerea acestuia sub administrarea IGUL, lenjeria de pat, nou confecţionată pen­tru locatari, a trecut la hotelul din Bîrlad. In schimb, s-a adus lenjeria uzată de 1® hotel. Cele cîteva ca­mere libere din bloc au fost puse la dis­poziţia hotelului. Dar cheltuielile pentru în­grijirea acestor came­re le suportă locata­rii permanenţi ai blo­cului. N-avem ce spu­ne, mult spirit inven­tiv se găseşte la to­varăşii din conducerea IGL­! Spirit inventiv şi­­grijă deosebită“ pentru muncitorii care locuiesc aici. Existau cîteva perdeluţe la u­­nele geamuri. Au fost luate la spălat şi nu s-au mai pus. Să nu strice decorul“. Pro­misiunea cu noile per­deluţe a fost şi este... promisiune. In nici o cameră nu există cu­iere. Să se împiedice locatarii de ele?... O ,,grijă“ asemănătoare vădeşte IGU­-u­l şi pentru liniştea celor din bloc. De aceea, instalaţia de radiofi­­care n-a fost făcută pentru toate camerele. Mai bine să stea lo­catarii în linişte şi intunerie (lipsesc des­tule becuri) şi să vi­seze. E atît­ de frumos să visezi la o aseme­nea vîrsta! Gîndurile zboară la ziua ur­mătoare, cînd ştii că nu te vei putea spăla (nici măcar instalaţia de apă nu funcţio­nează cum trebuie), la nepăsarea celor de la IGU­, la fantoma­ticele apăriţii ale ad­­ministratorului (odată la cîteva zile)... (După o Corespon­denţă). „Tot pe drum, pe drum...“ E un cântec popu­lar foarte cunoscut. Şi-i îndrăgit de mulţi. Dar mai drag decît oricui îi este lui C-tin Ungureanu de la USL Ciurea. E secretar în comitetul sindical. Se ocupă cu multe şi nu face aproape nimic. Nu cumpără cărţi pen­tru biblioteca, deoare­­ce (zice ei) sînt des­tule. Se ocupă cu di­fuzarea presei, dar u­­nii muncitori nu pri­mesc zile întregi zia­­rele. Răspunde de ac­tivitatea clubului în­treprinderii, însă de cele mai multe ori clu­bul e închis. Aici se află un televizor, ma­să de şah, şubah... Şi ştiţi de ce toate acestea? Pentru că a îndrăgit aşa de mult cîntecul amintit mai sus, încît cînd îi cauţi se află la Iaşi. Seara, cînd în mod normal trebuie să se desfă­­şoare program de club, na-l pe e-tin Ungureanu de unde nu-i. Căci el e se Tot pe drum, pe drum, pe drum. Şi la club nu-i nici­­decum“. RADU COSTIN FARA CUVINTE —oOo— Spirit de iniţiativă. Ii A ­

Next