Flacăra Iaşului, iunie 1961 (Anul 17, nr. 4585-4610)
1961-06-01 / nr. 4585
A U In fiecare unitate comercială — o deservire exemplară Odată cu extinderea reţelei comerciale, unităţile comerţului nostru socialist sunt tot mai bine aprovizionate cu sortimente bogate şi variate de mărfuri, îmbrăcăminte, încălţăminte, articole ce contribuie la confortul căminului, produse de uz gospodăresc, produse alimentare etc. sunt puse la dispoziţia cumpărătorilor. Cum sunt popularizate şi desfăcute aceste mărfuri către populaţie ? Aici intervine, fireşte, rolul vînzătorului care trebuie să prezinte marfa intr-un mod cit mai atrăgător şi să i-o recomande cumpărătorului. Există numeroase magazine unde preocuparea pentru prezentarea atrăgătoare a mărfurilor este evidentă. Atenţia cumpărătorilor este reţinută îndelung de vitrinele şi rafturile magazinelor „Universal", unitatea nr. 80 (cu articole de menaj din străpungerea străzii Ştefan cel Mare), magazinul „Alimentara" (cu autodeservire) din str. Cuza Vodă - Iaşi, magazinul de textile şi galanterie din centrul oraşului Vaslui ş.a. unde sînt expuse cu grijă articole în sortimente variate. Ignorînd acest aspect al deservirii, unele colective însă expun cum se întîmplă mărfurile în rafturi şi vitrine. Una dintre vitrinele magazinului textile, încălţăminte şi confecţii (construcţie nouă) din oraşul Paşcani, de pildă, a fost transformată, cu puţin timp în urmă, într-un adevărat depozit de covoare. In cele mai multe unităţi ale comerţului de stat, personalul de deservire are o atitudine plină de atenţie şi solicitudine faţă de cumpărători. La magazinul „Victoria“ din Iaşi, magazinul „Bîrladul“ din oraşul Bîrlad şi multe altele, cumpărătorii sînt întîmpinaţi cu cuvintele: „Ce-aţi dorit?" „Din care sortiment preferaţi ?“ etc. De asemenea, cumpărătorii care intră în magazinele susamintite rămîn plăcut impresionaţi de grija cu care vînzătorii le recomandă marfa precum şi de invitaţia „Alai poftiţi" ce li se face la plecarea din unitate. Se mai întilnesc însă unii vînzători cum sînt acei de la unitatea nr. 22 a DGLPI Iaşi, magazinul de mezeluri din cartierul Gară — Paşcani şi alţii care, fie că prezintă nervozitate în deservirea cumpărătorilor, adresîndu-ii-se cu cuvinte nepotrivite, fie că din simplă comoditate răspund că sortimentul solicitat lipseşte din magazin. E drept că nu toţi cei ce intră în magazin vin şi cumpere. Unii vin să privească, să se informeze, alţii să se hotărască asupra a ceea ce şi-ar dori să cumpere. Şi unora şi altora însă trebuie să li se dea posibilitatea să cunoască bine sortimentele de mărfuri noi, intrate în magazin. Răspunsuri ca acestea: „Avem ceea ce se vede". „Lipseşte deocamdată“, care se mai dau încă de unii lucrători din comerţ, trebuie să fie combătute cu toată tăria. Ele oglindesc atitudine de dispreţ faţă de cumpărători, atitudine nedemnă pentru un lucrător în comerţul nostru de stat. Asemenea atitudini sînt contrapuse regulilor comerţului nostru civilizat, socialist. Cetăţeanul care doreşte să-şi cumpere un oarecare obiect, vrea, după cum e şi firesc, să ştie pe ce dă bănui din cîştigul său, să-şi aleagă un lucru frumos şi trainic. In satisfacerea dorinţei cumpărătorului, vînzătorul are un rol principal. El trebuie să-i recomande citeva din sortimentele obiectului solicitat, iar In lipsa articolului dorit să-i recomande altul asemănător. Lupta pentru calitate In comerţ trebuie înţeleasă în primul rînd în sensul strădaniei pentru asigurarea unei deserviri exemplare. Realizarea acestui obiectiv de deosebită importanţă pentru comerţul nostru socialist presupune desfăşurarea unei largi acţiuni de educare a lucrătorilor în aşa fel încît deservirea excepţională a cumpărătorilor să devină atributul fiecărui colectiv de muncă, al fiecărui lucrător în parte. In acest sens, trebuie extinsă experienţa bună folosită de unele colective prin organizarea de schimburi de experienţă între colective de lucrători, brigăzi, unităţi cu deservire exemplară. O grijă deosebită va trebui acordată consfătuirilor de lucru periodice cu lucrătorii din comerţ precum şi consfătuirilor pe teme profesionale în vederea creării unei opinii de masă în rîndul lucrătorilor faţă de acei care nu respectă regulile comerţului nostru socialist Deosebit de eficace s-a dovedit munca echipelor de control obştesc. De aceea, comitetele sindicatelor vor trebui să organizeze şi să îndrume permanent activitatea echipelor de control obştesc urmărind modul în care sînt rezolvate de către organizaţiile comerciale sezisările făcute cu prilejul controalelor. De asemenea, comitetele sindicatelor, sub conducerea organizaţiilor de partid, au datoria să urmărească, zi de zi, modul in care se realizează angajamentele luate, să asigure toate condiţiile pentru buna desfăşurare a întrecerii între lucrătorii comerţului de stat. Ridicarea continuă a nivelului de deservire în unităţile comerciale şi îmbunătăţirea prezentării mărfurilor în rafturi şi vitrine sînt sarcini ce trebuie să preocupe permanent atît conducerile organizaţiilor comerciale cit şi comitetele sindicatelor din aceste unităţi. Sub conducerea organizaţiilor de partid, trebuie folosite toate posibilităţile pentru ca în fiecare unitate comercială să fie asigurată o deservire exemplară. Consfătuire pe teme de cornerţ Zilele trecute, a avut loc la Consiliul regional al sindicatelor din Iaşi o analiză asupra activităţii desfăşurate de către unităţile comerciale de stat şi ale cooperaţiei de consum în ceea ce priveşte modul în care se asigură buna deservire a cumpărătorilor. Această analiză a avut loc pe baza constatărilor în cadrul regiunii noastre de către o brigadă formată din reprezentanţi ai ministerului Comerţului şi ai Centrocoop-ului. Cu 4 zile înainte de termen Muncitorii fabricii de ulei „Republica“ din orașul Bîrlad înscriu în graficul întrecerii socialiste succese din ce în ce mai frumoase. In luna mai, bunăoară, ei au îndeplinit cu 4 zile înainte de vreme sarcinile de plan, producînd în același timp cu 4.000 litri ulei comestibil şi 1.000 litri ulei brut mai mult. Colectivele secţiilor extracţie, presă şi rafinărie sînt cele care au contribuit în mod deosebit la depăşirea sarcinilor de plan. Economii prin reduc in atenţia colectivului de muncitori de la întreprinderea de construcţii a •RCCO Iaşi stă permanent grija pentru reducerea continuă a preţului de cost la obiectivele aflate în lucru. In acest sens, se urmăreşte îndeaproape folosirea judicioasă a materialelor, da rea preţului de cost urmare, preţul de cost la obiectivele aflate în construcţie a fost redus în primele 4 luni ale acestui an cu 14 la sută faţă de sarcina planificată, realizîndu-se astfel economii în valoare de peste 40.000 lei. CBN BIBLIOTECA TRALĂ UNIVERTARA M. EMINESCU“ IASI ANUL XVII Nr. 4585 J OI T IUNIE 1961 4 PAGINI 20 BANI Sosirea în Capitală a preşedintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno Preşedintele Republicii Indonezia dr. Sukarno, a sosit miercuri în Capitală. Înaltul oaspete face o vizită de prietenie în ţara noastră. Preşedintele Indoneziei este însoţit de miniştri şi alte persoane oficiale, d® ziarişti. La ora 12, avionul cu care călătoreşte preşedintele dr. Sukarno, escortat de avioane cu reacţie româneşti, şi-a făcut apariţia deasupra aeroportului Otopeni. Numeroşi bucureşteni au venit să salute pe înaltul oaspete. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale RP Romîne şi Republicii Indonezia. Alături de portretele preşedintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno, şi preşedintelui Consiliului de Stat al R. P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, era scrisă în limbile indoneziană şi romînâ urarea „Tăiască prietenia între poporul indonezian şi poporul român!“. In întîmpinarea preşedintelui dr. Sukarno pe aeroport se aflau tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al RP Romîne, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al RP Romîne, Gheorghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ştefan Voitec şi Avram Bunaciu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la Bucureşti şi membrii ambasadei, tineri indonezieni care studiază în ţara noastră, precum şi Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romîne la Djakarta. In aplauzele celor prezenţi, Înaltul oaspete a fost întîmpinat la coborîrea din avion de conducătorii statului nostru. Preşedintele dr. Sukarno, împreună cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au trecut apoi în revistă garda de onoare. După ce oaspetelui i-au fost prezentate persoanele oficiale venite în intîmpinarea sa, cei prezenţi au primit defilarea gărzii de onoare. Un grup de pionieri au înconjurat pe înaltul oaspete şi persoanele care îl însoţesc, oferindu-le flor. Apoi, dr. Sukarno a luat loc în maşină, împreună cu tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. Coloana de maşini, însoţită de o escortă de motociclişti, s-a îndreptat spre reşedinţa rezervată înaltului oaspete. Pe traseu numeroşi bucureşteni au salutat pe preşedintele Indoneziei. (Agerpres) In vizită prin Bucureşti Miercuri după-amiază preşedintele Indoneziei, dr. Sukarno, împreună cu persoanele oficiale indoneziene care îl însoţesc, au făcut o vizită prin Bucureşti. înaltul oaspete a fost însoţit de tovarăşii Avram Bunaciu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al RP Romîne, Ilie Murgulescu, ministrul Invăţămîntului şi Culturii, Aurel Mălnăşan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Nicolae Bădescu, preşedintele Comitetului de Stat pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare, Vasile Lixandru, vicepreşedinte al Sfatului Popular al Capitalei şi alte persoane oficiale. De asemenea oaspeţii au fost însoţiţi de Sukrisno, ambasadorul Indoneziei la Bucureşti şi Pavel Silard, ambasadorul RP Romín® 12 Djakarta. După o plimbare prin noul cartier Floreasca, dr. Sukanno împreună cu persoanele care îl însoţesc au vizitat sala Palatului RP Romîne. Arh. D. Farb, directorul Institutului „Proiect“ — Bucureşti a dat oaspeţilor explicaţii despre arhitectura sălii şi a prezentat instalaţiile cu care este înzestrată. In continuare oaspeţii au vizitat sala de concerte a Radiotereviziunii şi clădirea Consiliului de Miniştri. In cursul vizitei preşedintele Indoneziei s-a interesat îndeaproape de arhitectura construcţiilor. In timpul vizitei prin Capitală dr. Sukarno şi persoanele care îl însoţesc au fost salutaţi călduros de numeroşi bucureşteni (Agerpres) Agenţiile de presă transmit : — Călătoria lui N. S. Hruşciov spre Viena — Ecoul Internaţional al Intilnirii Hruşciov — Tratativele franco-algeriene de la Evian Kennedy — Conferinţa de la Geneva ln problema Laosului şi-a reluat lucrările — Evenimentele din Uniunea Sud-Africană Echipa de mozaicuri condusă de Siovafri Ştefani de la şantierul de locuinţe din bulevardul Tudor Vladimirescu din Iaşi a obţinut în luna mai frumoase succese în muncă. Ea a economisit 1.000 kg. ciment şi 500 kg. mozaic şi o însemnată cantitate de coloranţi. Copiii din car Mai întîi vă rog să-mi daţi voie, dragi cititori, să fac unele precizări, fără de care nu cred că aţi putea înţelege fotoreportajul acesta. Aţi reţinut deci care este titlul: „Copiii de cartierul meu“. Bine. Dar despre ce copii este vorba aici, de care cartier vă vorbesc eu şi, mai ales, cine sînt eu nu ştiţi. Simplu de tot. Mă numesc Florin, de meserie viitor fotoreporter, şi vă invit pe dumneavoastră, de Ziua Internaţională a copilului, prin cartierul cu fabrici şi uzine, să vă fac cunoştinţă cu prietenii mei. Un moment: să-mi iau aparatul, carneţelul de note şi creionul. Pornim, da? A, încă nu, am o idee. Nu se face să-i uit, la început, tocmai pe-ai casei, copiii de la grădiniţa cu orar normal nr. 3 printre care mă joc şi eu ... în orele libere. Dar haideţi repede că acuşi se fac® ora unsprezece şi-i scăpăm la somn. Dorm prietenii mei, ce să vă spun, de mă sperie! Mă tem că au să se îngraşe prea tare! Ii vedeţi? Nu se poate spune că am amici trişti (foto nr. 1). Ii părăsesc pe ai mei, pentru că mai am de trecut şi prin alte locuri. Ştiţi, dacă ar fi să mă potrivesc lor, ar trebui să stau da vorbă cu aparatul la ochi: „ — Hai, Florine, fă-ne şi nouă o poză!“, zic cei de la etaj, sau: Dar nouă nu ne faci una?“ spun cei de la parter. Mă rog, ziceţi-le copii şi pace. Uitaţi-vă, vecinii mei de la căminul de zi al Atelierelor CFR „Ilie Pintilie“ sunt ceva mai reţinuţi. Ţin ei la fotografii şi nu prea. Le place, în schimb, să stea de vorbă. Ce spuneţi de un interviu? Ia să-mi notez în carneţel cîte ceva. Remarc uşurinţa cu care explică . . . puştii ăştia ce sînt tăticuţii şi mămicuţele lor, unde lucrează anume. Mihaela: — Tăticul meu este strungar la Ateliere, uite colo! (printre barele albastre ale scrînciobului se văd coşurile fumurii ale Atelierelor), Dănuţ: — Mămica mea? Da. E ţesătoare, lucrează la fire groase, la maşină. Hai să le fac şi lor o poză. Căutaţi-i în ciorchinele ăsta de copii din scrînciob (foto nr. 2). Mai mergem încă într-un joc şi gata. Nu că aş termina ,aşa repede cu copiii din cartierul meu, he, he, cîţi mai sînt!, dar un fotoreportaj care să înceapă la pagina întîia şi să aibă continuare la a treia, să fie deci aşa de mare n.am mai văzut, vă spun eu, că-s de meserie, lată, aici în mijlocul şantierelor, între aceste frumoase blocuri, se află Şcoala medie nr. 5 „Ilie Pintilie", nou-nouţă. Prietenii mei pionierii, au să-mii spună cite şi mai cîte. Haideţi să intrăm. Ei, poftim, dar cum stau eu de vorbă cu ei, cînd stau aplecaţi peste cărţi şi reviste? Nu, mai bine să intrăm în vîrful picioarelor aşa, încet le facem fotografie şi plecăm. Trecem altădată pentru un reportaj special. De acord? (foto nr. 3). Şi nu i-aţi cunoscut pe toţi copiii din cartierul meu. Ce copii veseli şi sănătoşii Dar să nu vă reţin prea mult. Şi apoi trebuie să termin: am plecat cam de multişor dintre ai mei şi acum, fi® vorba între noi, şi mie Îmi plac® straşnic să mă joc • • . FLORIN (Pr. conf. Valeriu Gorun şi G. Paul) In transporturile auto CUP-ul (capacitatea de utilizare a parcului — aici ne referim la autocamioane) este un indicator foarte important. De realizarea lui, cel puţin la nivelul planificat, depinde în mare măsură rentabilitatea, preţul de cost al transporturilor auto. Dar acest indicator n-a fost îndeplinit în primele 4 luni ale anului. Greu de explicat pentru că în autobază există acum o înzestrare tehnică superioară anilor precedenţi şi mulţi muncitori şi conducători auto, maiştri şi tehnicieni capabili, pricepuţi, harnici cum ar fi Simion Dogaru, Petru Leonte, Emil Grădinaru, N. Papistaş, Ion Miron şi mulţi alţii. Fără a face apel la unele cauze obiective, care au acţionat în această perioadă, ne vom limita să arătăm acum doar cîteva rezerve importante care n-au fost cercetate şi folosite suficient. Reparaţii la timp, făcute bine şi repede CUP-ul poate fi îmbunătăţit dacă autocamioanele sînt reparate la timp, bine şi repede, adică dacă ele sînt imobilizate un timp mai scurt în ateliere şi date mai curînd în exploatare. Dar nu s-a lucrat aşa. O revizie tehnică de pildă, trebuie să dureze 11 ore; de regulă s-a executat în 3-4 şi chiar 7 zile. Pentru o segmentare trebuie să se consume cel mult 32 ore— adică 1 zile normale de lucru — dar sunt cazuri in care a durat şi 2 săptămtni. Aici era nevoie de intervenţia maiştrilor de atelier. Ei trebuie să ştie ce au de reparat, să dea sarcini precise şefilor de echipă, să dea drumul mai întîi la reparaţiile uşoare, astfel incit zilnic să existe în circulaţie un număr mai mare de maşini. Dar maistrul Alex. Vlaicu de exemplu, n-a procedat aşa. In plus şefi de echipă ca Radu Andrieşanu şi C. Stanciu n-au executat întotdeauna reparaţii de bună calitate. Maşinile au plecat în cursă şi apoi, pentru că n-au fost bine reparate, s-au întors în ateliere. Timpul de imobilizare a crescut. Numărul de maşini în exploatare s-a micşorat. Şi CUP-ul? Contribuţia conducătorilor auto Dacă Simion Dogaru, Mihai Vieru şi alţii au parcurs numai pînă acum cîte 180.000 de km. cu maşinile lor — cu mult peste parcursul normat — înseamnă că ei contribuie direct la creşterea capacităţilor de utilizare a parcului. Cum procedează? Ei îngrijesc şi întreţin bine maşinile, conduc cu atenţie. Cînd sînt la volan simt răspunderea pentru păstrarea avutului obştesc ce li s-a încredinţat. Alţii procedează altfel: iau maşini noi sau aproape noi (scoase din reparaţii capitale), n-au grijă de ele, le aduc în garaj cu defecţiuni şi apoi iau altele la fel de noi. Pe celelalte le lasă pe „butuci“ sau le „predau“ altora, să se descurce cum ar şti. D. Amironesei, Ion Dănilă şi alţii nu numai că nu-şi întreţin bine maşinile dar mai au şi obiceiul de a utiliza autocamioanele în scopuri străine de obiectivele întreprinderii. In acest caz nu mai avem de a face cu o practică sănătoasă şi ea trebuie curmată din rădăcini pentru că nu contribuie la utilizarea raţională a parcului. Dimpotrivă. In suflu nou De circa două luni de zile la conducerea autobazei a fost numit comunistul ing. Emil Anton. Un bun organizator şi gospodar. Intransigent faţă de greşeli şi cei care greşesc, îndrumat şi sprijinit de organizaţia de partid el a propus — şi s-au aplicat— cîteva măsuri bine gîndite. Amintim cîteva: 1. S-a întărit controlul tehnic la intrarea şi ieşirea autocamioanelor ceea ce asigură o stare bună şi evită unele defecte pe traseu. 2. Pentru ca o revizie tehnică să se execute în aceeaşi zi s-a introdus lucrul în două schimburi la întreţinere. 3. Reparaţiile mici se efectuează imediat după constatare. Deşi a trecut un timp scurt de la aplicarea unor măsuri de felul celor arătate mai sus, totuşi ele au influenţat mult îmbunătăţirea CUP-ului. In primele două decade ale lunii mai parcul de autocamioane a fost folosit in proporţie de 65 la sută faţă de 43 şi chiar 35 la sută in lunile precedente. In producţia şi munca autobazei se simte acum un suflu nou. H. IONESCU ( Continuare în pag. 3-a) La autobaza nr. 1 Iasi Be ii is si realizează OM ini .i . ♦ ♦ ♦ *Vlăstarele Se pregătesc copiii să plece în vacanţa ! Şi marea-i mai aproape şi zarea-n piai albastră, ♦ Iar munţii-n grava lor exuberanţă , Largi braţe au deschis ca o fereastră. ♦! Stă ţara-n aşteptare cu mii de frumuseţi ♦! Vlăstarele să-i soarbă adînca primenire * Ca să păstreze-n suflet de-a lungu-ntregii vieţi A timpului de astăzi nestinsă fericire. ’ t Copiii au plecat din fiecare gară.;« «j Se-aude-n depărtare cum cintă pionierii ! Şi inima se umple vrăjită-n plină vară fj De revărsarea nouă mereu a primăveriiI Ti FLORIN aCUHAI PETRESCU l ‘ I V-V ♦ V ♦ 4 Refaceri şi modernizări de străzi La Vaslui, continuă să i se desfăşoare acţiunea de refaceri şi modernizări de străzi. Zilele trecute, de exemplu, s-au terminat lucrările de asfaltare a trotuarelor (2550 m.p.) pe strada „Dobrogeanu Gherea“. De asemenea, au fost terminate trotuarele din dale prefabricate (1400 m.p.) pe strada „Peneş Curcanul“ şi lucrările de pavare a străzii „Ana Ipătescu“. Acum sînt în curs lucrările de pavare a străzilor „23 August“ şi „Drăghici“. Concert — spectacol Colectivul de p estradă al Teatrului de Stat Ploeşti va fi, zilele acestea, oaspetele ieșenilor. Membrii colectivului vor prezenta, cu acest prilej, concertul - spectacol „Basme la estradă“. Spectacolele vor avea loc pe scena Casei de cultură a sindicatelor duminică 4 și luni 8 iunie, orele 20. Solar amenajat prin mancă patriotică Pe strada Uzinei, în vecinătatea ICET- ului Iaşi, pe un teren viran în suprafaţă de 1800 m.p. au fost terminate în cursul zilei de ieri lucrările de amenajare a unui solar. La realizarea acestuia au contribuit, prin muncă patriotică cetăţenii din circumscripţia electorală nr. 164 (deputată Maria Gheorghiu). Aici au fost puse bănci frumos vopsite, balansoare, un scrînciob-leagăn, iar în părţile laterale ale terenului au fost plasaţi doi stîlpi ornamentali cu cîte 4 braţe fiecare pentru iluminatul electric. De asemenea, au fost răsădite peste 1500 fire flori diferite. Concurs „Cine ştie câştigă“ Acum citeva zile, grădina de vară a clubului FRB a devenit din nou neîncăpătoare pentru numărul mare de spectatori care au asistat la un concurs „Cine ştie cîştigă“ cu tema : „Viaţa nouă şi educaţia copiilor în RPR“. Concursul a fost organizat de comisia de femei de la FRB în cinstea zilei de 1 iunie, Ziua internaţională a copilului. Cele mai frumoase răspunsuri au fost date de sortatoarea Ana Botgros şi rectifica■toarea Sanda Galan, precum şi de sortatoarea Maria Bunica şi controloarea Emilia Sîrbu care s-au clasat pe locul I, respectiv locul II.