Flacăra Iaşului, iunie 1961 (Anul 17, nr. 4585-4610)

1961-06-01 / nr. 4585

A U In fiecare unitate comercială — o deservire exemplară Odată cu extinderea reţelei co­merciale, unităţile comerţului nostru socialist sunt tot mai bine aprovizionate cu sortimente bogate şi variate de mărfuri, îmbrăcăminte, încălţăminte, articole ce contribuie la confortul că­minului, produse de uz gospodăresc, produse alimentare etc. sunt puse la dispoziţia cumpărătorilor. Cum sunt popularizate şi desfăcute aceste mărfuri către populaţie ? Aici intervine, fireşte, rolul vînzătorului care trebuie să prezinte marfa intr-un mod cit mai atrăgător şi să i-o re­comande cumpărătorului. Există numeroase magazine unde preocuparea pentru prezentarea atră­gătoare a mărfurilor este evidentă. Atenţia cumpărătorilor este reţinută îndelung de vitrinele şi rafturile ma­gazinelor „Universal", unitatea nr. 80 (cu articole de menaj din străpungerea străzii Ştefan cel Mare), magazinul „Alimentara" (cu autodeservire) din str. Cuza Vodă - Iaşi, magazinul de textile şi galanterie din centrul ora­şului Vaslui ş.a. unde sînt expuse cu grijă articole în sortimente variate. Ignorînd acest aspect al deservirii, unele colective însă expun cum se întîmplă mărfurile în rafturi şi vi­trine. Una dintre vitrinele magazinului textile, încălţăminte şi confecţii (cons­trucţie nouă) din oraşul Paşcani, de pildă, a fost transformată, cu puţin timp în urmă, într-un adevărat de­pozit de covoare. In cele mai multe unităţi ale co­merţului de stat, personalul de de­servire are o atitudine plină de atenţie şi solicitudine faţă de cumpărători. La magazinul „Victoria“ din Iaşi, magazinul „Bîrladul“ din oraşul Bîr­­lad şi multe altele, cumpărătorii sînt întîmpinaţi cu cuvintele: „Ce-aţi dorit?" „Din care sortiment preferaţi ?“ etc. De asemenea, cumpărătorii care intră în magazinele susamintite rămîn plă­cut impresionaţi de grija cu care vînzătorii le recomandă marfa precum şi de invitaţia „Alai poftiţi" ce li se face la plecarea din unitate. Se mai întilnesc însă unii vînzători cum sînt acei de la unitatea nr. 22 a DGLPI Iaşi, magazinul de mezeluri din car­tierul Gară — Paşcani şi alţii care, fie că prezintă nervozitate în deser­virea cumpărătorilor, adresîndu-ii-se cu cuvinte nepotrivite, fie că din simplă comoditate răspund că sorti­mentul solicitat lipseşte din magazin. E drept că nu toţi cei ce intră în magazin­ vin şi cumpere. Unii vin să privească, să se informeze, alţii să se hotărască asupra a ceea ce şi-ar dori să cumpere. Şi unora şi altora însă trebuie să li se dea posi­bilitatea să cunoască bine sortimen­tele de mărfuri noi, intrate în magazin. Răspunsuri ca acestea: „Avem ceea ce se vede". „Lipseşte deocamdată“, care se mai dau încă de unii lucră­tori din comerţ, trebuie să fie com­bătute cu toată tăria. Ele oglindesc atitudine de dispreţ faţă de cumpă­rători, atitudine nedemnă pentru un lucrător în comerţul nostru de stat. Asemenea atitudini sînt contrapuse re­gulilor comerţului nostru civilizat, socialist. Cetăţeanul care doreşte să-şi cumpe­re un oarecare obiect, vrea, după cum e şi firesc, să ştie pe ce dă bănui din cîştigul său, să-şi aleagă un lu­cru frumos şi trainic. In satisfacerea dorinţei cumpărătorului, vînzătorul are un rol principal. El trebuie să-i re­comande citeva din sortimentele o­­biectului solicitat, iar In lipsa arti­colului dorit să-i recomande altul a­­semănător. Lupta pentru calitate In comerţ tre­buie înţeleasă în primul rînd în sensul strădaniei pentru asigurarea unei de­serviri exemplare. Realizarea acestui obiectiv de deosebită importanţă pen­tru comerţul nostru socialist presupune desfăşurarea unei largi acţiuni de e­­ducare a lucrătorilor în aşa fel încît deservirea excepţională a cumpărători­lor să devină atributul fiecărui co­lectiv de muncă, al fiecărui lucrător în parte. In acest sens, trebuie ex­tinsă experienţa bună folosită de u­­nele colective prin organizarea de schimburi de experienţă între colec­tive de lucrători, brigăzi, unităţi cu deservire exemplară. O grijă deosebită va trebui acor­dată consfătuirilor de lucru periodice cu lucrătorii din comerţ precum şi consfătuirilor pe teme profesionale în vederea creării unei opinii de masă în rîn­­dul lucrătorilor faţă de acei care nu res­pectă regulile comerţului nostru so­cialist Deosebit de eficace s-a dovedit munca echipelor de control obştesc. De aceea, comitetele sindicatelor vor trebui să organizeze şi să îndrume permanent activitatea echipelor de control obştesc urmărind modul în care sînt rezolvate de către organi­zaţiile comerciale sezisările făcute cu prilejul controalelor. De asemenea, co­mitetele sindicatelor, sub conducerea organizaţiilor de partid, au datoria să urmărească, zi de zi, modul in care se realizează angajamentele luate, să asigure toate condiţiile pentru buna desfăşurare a întrecerii între lucrăto­rii comerţului de stat. Ridicarea continuă a nivelului de deservire în unităţile comerciale şi îm­bunătăţirea prezentării mărfurilor în rafturi şi vitrine sînt sarcini ce trebuie să preocupe permanent atît condu­cerile organizaţiilor comerciale cit şi comitetele sindicatelor din aceste uni­tăţi. Sub conducerea organizaţiilor de partid, trebuie folosite toate posibili­tăţile pentru ca în fiecare unitate co­mercială să fie asigurată o deservire exemplară. Consfătuire pe teme de cornerţ Zilele trecute, a avut loc la Consi­liul regional al sindicatelor din Iaşi o analiză asupra activităţii desfăşurate de către unităţile comerciale de stat şi ale cooperaţiei de consum în ceea ce priveşte modul în care se asigură buna deservire a cumpărătorilor. Această analiză a avut loc pe baza constatărilor în cadrul regiunii noas­tre de către o brigadă formată din reprezentanţi ai ministerului Comerţu­lui şi ai Centrocoop-ului. Cu 4 zile înainte de termen Muncitorii fabricii de ulei „Repu­blica“ din orașul Bîrlad înscriu în graficul întrecerii socialiste succese din ce în ce mai frumoase. In luna mai, bunăoară, ei au în­deplinit cu 4 zile înainte de vreme sarcinile de plan, producînd în același timp cu 4.000 litri ulei comestibil şi 1.000 litri ulei brut mai mult. Colec­tivele secţiilor extracţie, presă şi ra­finărie sînt cele care au contribuit în mod deosebit la depăşirea sarci­nilor de plan. Economii prin reduc in atenţia colectivului de muncitori de la întreprinderea de construcţii a •­RCCO Iaşi stă permanent grija pen­tru reducerea continuă a preţului de cost la obiectivele aflate în lucru. In acest sens, se urmăreşte îndeaproape folosirea judicioasă a materialelor, da­ ­rea preţului de cost urmare, preţul de cost la obiectivele aflate în construcţie a fost redus în primele 4 luni ale acestui an cu 14 la sută faţă de sarcina planificată, realizîndu-se astfel economii în valoa­re de peste 40.000 lei. CBN BIBLIOTECA TRALĂ UNIVERTARA­­ M. EMINESCU“ IASI ANUL XVII Nr. 4585 J O­I T IUNIE 1961 4 PAGINI 20 BANI Sosirea în Capitală a preşedintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno Preşedintele Republicii Indonezia dr. Sukarno, a sosit miercuri în Capi­­tală. Înaltul oaspete face o vizită de prietenie în ţara noastră. Preşedintele Indoneziei este însoţit de miniştri şi alte persoane oficiale, d® ziarişti. La ora 12, avionul cu care călăto­reşte preşedintele dr. Sukarno, escor­tat de avioane cu reacţie româneşti, şi-a făcut apariţia deasupra aeroportu­lui Otopeni. Numeroşi bucureşteni au venit să salute pe înaltul oaspete. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale RP Romîne şi Republicii Indonezia. Alături de portretele preşe­dintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno, şi preşedintelui Consiliului de Stat al R. P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, era scrisă în limbile indoneziană şi romînâ urarea „Tăiască prietenia între poporul indonezian şi poporul român!“. In întîmpinarea preşedintelui dr. Sukarno pe aeroport se aflau tova­răşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşe­dintele Consiliului de Stat al RP Romîne, Ion Gheorghe Maurer, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al RP Romîne, Gheorghe Apostol, prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Miniştri, Ştefan Voitec şi Avram Bunaciu, vice­preşedinţi ai Consiliului de Stat, ge­neral de armată Leontin Sălăjan, mi­nistrul Forţelor Armate, Corneliu Mă­­nescu, ministrul Afacerilor Externe şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă Sukrisno, amba­sadorul Republicii Indonezia la Bucu­reşti şi membrii ambasadei, tineri in­donezieni care studiază în ţara noas­tră, precum şi Pavel Silard, ambasa­dorul R. P. Romîne la Djakarta. In aplauzele celor prezenţi, Înaltul oaspete a fost întîmpinat la coborî­­rea din avion de conducătorii statu­lui nostru. Preşedintele dr. Sukarno, împreună cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au trecut apoi în re­vistă garda de onoare. După ce oaspetelui i-au fost prezen­tate persoanele oficiale venite în in­­tîmpinarea sa, cei prezenţi au primit defilarea gărzii de onoare. Un grup de pionieri au înconjurat pe înaltul oaspete şi persoanele care îl însoţesc, oferindu-le flor. Apoi, dr. Sukarno a luat loc în maşină, împreună cu tovarăşii Gheor­ghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. Coloana de maşini, însoţită de o escortă de motociclişti, s-a în­dreptat spre reşedinţa rezervată înal­tului oaspete. Pe traseu numeroşi bucureşteni au salutat pe preşedintele Indoneziei. (Agerpres) In vizită prin Bucureşti Miercuri după-amiază preşedintele Indoneziei, dr. Sukarno, împreună cu persoanele oficiale indoneziene care îl însoţesc, au făcut o vizită prin Bucu­reşti. înaltul oaspete a fost însoţit de tovarăşii Avram Bunaciu, vicepreşe­dinte al Consiliului de Stat al RP Romîne, Ilie Murgulescu, ministrul In­­văţămîntului şi Culturii, Aurel Mălnă­­şan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Nicolae Bădescu, preşedinte­le Comitetului de Stat pentru con­strucţii, arhitectură şi sistematizare, Vasi­le Lixandru, vicepreşedinte al Sfa­tului Popular al Capitalei şi alte per­soane oficiale. De asemenea oaspeţii au fost în­soţiţi de Sukrisno, ambasadorul In­doneziei la Bucureşti şi Pavel Silard, ambasadorul RP Romín® 12 Dja­karta. După o plimbare prin noul cartier Floreasca, dr. Sukanno împreună cu persoanele care îl însoţesc au vizitat sala Palatului RP Romîne. Arh. D. Farb, directorul Institutului „Proiect“ — Bucureşti a dat oaspeţilor explicaţii despre arhitectura sălii şi a prezentat instalaţiile cu care este înzestrată. In continuare oaspeţii au vizitat sala de concerte a Radiotereviziunii şi clădirea Consiliului de Miniştri. In cursul vi­zitei preşedintele Indoneziei s-a in­teresat îndeaproape de arhitectura construcţiilor. In timpul vizitei prin Capitală dr. Sukarno şi persoanele care îl însoţesc au fost salutaţi călduros de numeroşi bucureşteni (Agerpres) Agenţiile de presă transmit : — Călătoria lui N. S. Hruşciov spre Viena — Ecoul Internaţional al Intilnirii Hruşciov — Tratativele franco-algeriene de­ la Evian Kennedy — Conferinţa de la­ Geneva ln problema Laosului şi-a re­luat lucrările — Evenimentele din Uniunea Sud-Africană Echipa de mozaicuri condusă de Siovafri Ştefani de la­ şantierul de locuinţe din bule­vardul Tudor Vladimirescu din Iaşi a obţinut în luna mai frumoase succese în muncă. Ea a economisit 1.000 kg. ciment şi 500 kg. mozaic şi o însemnată cantitate de coloranţi. Copiii din car Mai întîi vă rog să-mi daţi voie, dragi cititori, să fac unele precizări, fără de care nu cred că aţi putea în­ţelege fotoreportajul acesta. Aţi reţinut deci care este titlul: „Copiii d­e cartie­rul meu“. Bine. Dar despre ce copii este vorba aici, de care cartier vă vorbesc eu şi, mai ales, cine sînt eu nu ştiţi. Simplu de tot. Mă numesc Florin, de meserie viitor fotoreporter, şi vă invit pe dumneavoastră, de Ziua Internaţională a copilului, prin cartie­rul cu fabrici şi uzine, să vă fac cu­noştinţă cu prietenii mei. Un moment: să-mi iau aparatul, carneţelul de note şi creionul. Pornim, da? A, încă nu, am o idee. Nu se face să-i uit, la început, tocmai pe-ai casei, copiii de la grădiniţa cu orar normal nr. 3 prin­tre care mă joc şi eu ... în orele li­bere. Dar haideţi repede că acuşi se fac® ora unsprezece şi-i scăpăm la somn. Dorm prietenii mei, ce să vă spun, de mă sperie! Mă tem că au să se îngraşe prea tare! Ii vedeţi? Nu se poate spune că am amici trişti (foto nr. 1). Ii părăsesc pe ai mei, pentru că mai am de trecut şi prin alte locuri. Ştiţi, dacă ar fi să mă potrivesc lor, ar trebui să stau da vorbă cu aparatul la ochi: „ — Hai, Florine, fă-ne şi nouă o poză!“, zic cei de la etaj, sau: Dar nouă nu ne faci una?“ spun cei de la parter. Mă rog, ziceţi-le copii şi pace. Uitaţi-vă, vecinii mei de la căminul de zi al Atelierelor CFR „Ilie Pintilie“ sunt ceva mai reţinuţi. Ţin ei la fotografii şi nu prea. Le place, în schimb, să stea de vorbă. Ce spuneţi de un interviu? Ia să-mi notez în car­neţel cîte ceva. Remarc uşurinţa cu care explică . . . puştii ăştia ce sînt tăticuţii şi mămicuţele lor, unde lu­crează anume. Mihaela: — Tăticul meu este strun­gar la Ateliere, uite colo! (printre ba­­rele albastre ale scrînciobului se văd coşurile fumurii ale Atelierelor), Dănuţ: — Mămica mea? Da. E ţesătoare, lucrează la fire groase, la maşină. Hai să le fac şi lor o poză. Căutaţi-i în ciorchinele ăsta de copii din scrîn­­ciob (foto nr. 2). Mai mergem încă într-un joc şi gata. Nu că aş termina ,aşa repede cu copiii din cartierul meu, he, he, cîţi mai sînt!, dar un fotoreportaj care să înceapă la pagina întîia şi să aibă continuare la a treia, să fie deci aşa de mare n.am mai văzut, vă spun eu, că-s de meserie, lată, aici în mijlocul şantierelor, între aceste frumoase blocuri, se află Şcoala medie nr. 5 „Ilie Pintilie", nou-nouţă. Prietenii mei pionierii, au să-mii spună cite şi mai cîte. Haideţi să intrăm. Ei, poftim, dar cum stau eu de vorbă cu ei, cînd stau aplecaţi peste cărţi şi reviste? Nu, mai bine să intrăm în vîrful picioarelor aşa, încet le facem fotografie şi plecăm. Trecem altădată pentru un reportaj special. De acord? (foto nr. 3). Şi nu i-aţi cunoscut pe toţi copiii din cartierul meu. Ce copii veseli şi să­nătoşii Dar să nu vă reţin prea mult. Şi apoi trebuie să termin: am plecat cam de multişor dintre ai mei şi acum, fi® vorba între noi, şi mie Îmi plac® straş­nic să mă joc • • . FLORIN (Pr. conf. Valeriu Gorun şi G. Paul) In transporturile auto CUP-ul (ca­pacitatea de utilizare a parcului — aici ne referim la autocamioane) este un indicator foarte important. De realizarea lui, cel puţin la nivelul pla­nificat, depinde în mare măsură ren­tabilitatea, preţul de cost al transpor­turilor auto. Dar acest indicator n-a fost înde­plinit în primele 4 luni ale anului. Greu de explicat pentru că în auto­bază există acum o înzestrare tehnică superioară anilor precedenţi şi mulţi muncitori şi conducători auto, maiş­tri şi tehnicieni capabili, pricepuţi, harnici cum ar fi Simion Dogaru, Pe­tru Leonte, Emil Grădinaru, N. Papis­­taş, Ion Miron şi mulţi alţii. Fără a face apel la unele cauze o­­biective, care au acţionat în această perioadă, ne vom limita să arătăm acum doar cîteva rezerve importante care n-au fost cercetate şi folosite suficient. Reparaţii la timp, făcute bine şi repede CUP-ul poate fi îmbunătăţit dacă autocamioanele sînt reparate la timp, bine şi repede, adică dacă ele sînt imobilizate un timp mai scurt în ate­liere şi date mai curînd în exploatare. Dar nu s-a lucrat aşa. O revizie teh­nică de pildă, trebuie să dureze 11 ore; de regulă s-a executat în 3-4 şi chiar 7 zile. Pentru o segmentare tre­buie să se consume cel mult 32 ore— adică 1 zile normale de lucru — dar sunt cazuri in care a durat şi 2 săp­­tămtni. Aici era nevoie de interven­ţia maiştrilor de atelier. Ei trebuie să ştie ce au de reparat, să dea sarcini precise şefilor de echipă, să dea dru­mul mai întîi la reparaţiile uşoare, astfel incit zilnic să existe în circu­laţie un număr mai mare de maşini. Dar maistrul Alex. Vlaicu de exemplu, n-a procedat aşa. In plus şefi de e­­chipă ca Radu Andrieşanu şi C. Stan­­ciu n-au executat întotdeauna repara­ţii de bună calitate. Maşinile au plecat în cursă şi apoi, pentru că n-au fost bine reparate, s-au întors în ate­liere. Timpul de imobilizare a crescut.­­ Numărul de maşini în exploatare s-a micşorat. Şi CUP-ul? Contribuţia conducătorilor auto Dacă Simion Dogaru, Mihai Vieru şi alţii au parcurs numai pînă acum cîte 180.000 de km. cu maşinile lor — cu mult peste parcursul normat — în­seamnă că ei contribuie direct la creş­terea capacităţilor de utilizare a parcului. Cum procedează? Ei îngri­jesc şi întreţin bine maşinile, conduc cu atenţie. Cînd sînt la volan simt răspunderea pentru păstrarea avutu­lui obştesc ce li s-a încredinţat. Al­ţii procedează altfel: iau maşini noi sau aproape noi (scoase din reparaţii capitale), n-au grijă de ele, le aduc în garaj cu defecţiuni şi apoi iau al­tele la fel de noi. Pe celelalte le lasă pe „butuci“ sau le „predau“ altora, să se descurce cum ar şti. D. Ami­­ronesei, Ion Dănilă şi alţii nu numai că nu-şi întreţin bine maşinile dar mai au şi obiceiul de a utiliza auto­camioanele în scopuri străine de o­­biectivele întreprinderii. In acest caz nu mai avem de a face cu o practică sănătoasă şi ea trebuie curmată din rădăcini pentru că nu contribuie la utilizarea raţională a parcului. Dim­potrivă. In suflu nou De circa două luni de zile la con­ducerea autobazei a fost numit comu­nistul ing. Emil Anton. Un bun orga­nizator şi gospodar. Intransigent faţă de greşeli şi cei care greşesc, îndru­mat şi sprijinit de organizaţia de partid el a propus — şi s-au aplicat— cîteva măsuri bine gîndite. Amintim cîteva: 1. S-a întărit controlul tehnic la intrarea şi ieşirea autocamioanelor ceea ce asigură o stare bună şi evită unele defecte pe traseu. 2. Pentru ca o revizie tehnică să se execute în a­­ceeaşi zi s-a introdus lucrul în două schimburi la întreţinere. 3. Reparaţiile mici se efectuează imediat după con­statare. Deşi a trecut un timp scurt de la aplicarea unor măsuri de felul celor arătate mai sus, totuşi ele au influ­enţat mult îmbunătăţirea CUP-ului. In primele două decade ale lunii mai parcul de autocamioane a fost folosit in proporţie de 65 la sută faţă de 43 şi chiar 35 la sută in lunile pre­cedente. In producţia şi munca auto­bazei se simte acum un suflu nou. H. IONESCU ( Continuare în pag. 3-a) La autobaza nr. 1 Iasi Be ii is si realizează OM ini .i . ♦ ♦ ♦ *­Vlăstarele Se pregătesc copiii să plece în vacanţa ! Şi marea-i mai aproape şi zarea-n piai albastră, ♦ Iar munţii-n grava lor exuberanţă , Largi braţe au deschis ca o fereastră. ♦! Stă ţara-n aşteptare cu mii de frumuseţi ♦! Vlăstarele să-i soarbă adînca primenire * Ca să păstreze-n suflet de-a lungu-ntregii vieţi A timpului de astăzi nestinsă fericire. ’ t Copiii au plecat din fiecare gară.;« «j Se-aude-n depărtare cum cintă pionierii ! Şi inima se umple vrăjită-n plină vară fj De revărsarea nouă mereu a primăveriiI Ti FLORIN aCUHAI PETRESCU l ‘ I V-V ♦ V ♦ 4 Refaceri şi modernizări de străzi La Vaslui, continuă să i se desfăşoare ac­ţiunea de refaceri şi modernizări de străzi. Zilele trecute, de exemplu, s-au termi­nat lucrările de asfal­tare a trotuarelor (2550 m.p.) pe strada „Dobrogeanu Gherea“. De asemenea, au fost terminate trotuarele din dale prefabricate (1400 m.p.) pe strada „Peneş Curcanul“ şi lucrările de pavare a străzii „Ana Ipătes­­cu“. Acum sînt în curs lucrările de pavare a străzilor „23 August“ şi „Drăghici“. Concert — spectacol Colectivul de p estra­dă al Teatrului de Stat Ploeşti va fi, zi­lele acestea, oaspete­le ieșenilor. Membrii colectivului vor pre­zenta, cu acest prilej, concertul - specta­col „Basme la estra­­dă“. Spectacolele vor a­­vea loc pe scena Ca­sei de cultură a sin­dicatelor duminică 4 și luni 8 iunie, orele 20. Solar amenajat prin mancă patriotică Pe strada Uzinei, în vecinătatea ICET- ului Iaşi, pe un teren viran în suprafaţă de 1800 m.p. au fost ter­minate în cursul zilei de ieri lucrările de amenajare a unui so­lar. La realizarea a­­cestuia au contribuit, prin muncă patriotică cetăţenii din circum­scripţia electorală nr. 164 (deputată Maria Gheorghiu). Aici au fost puse bănci frumos vopsi­te, balansoare, un scrînciob-leagăn, iar în părţile laterale ale terenului au fost pla­saţi doi stîlpi orna­mentali cu cîte 4 bra­ţe fiecare pentru ilu­minatul electric. De asemenea, au fost ră­sădite peste 1500 fire flori diferite. Concurs „Cine ştie câştigă“ Acum citeva zile, grădina de vară a clubului FRB a deve­nit din nou neîncă­­pătoare pentru numă­rul mare de spectatori care au asistat la un concurs „Cine ştie cîştigă“ cu tema : „Viaţa nouă şi educa­ţia copiilor în RPR“. Concursul a fost or­ganizat de comisia de femei de la FRB în cinstea zilei de 1 iu­nie, Ziua internaţio­nală a copilului. Cele mai frumoase răspunsuri au fost da­te de sortatoarea Ana Botgros şi rectifica­­■toarea Sanda Galan, precum şi de sortatoarea Maria Bunica şi con­­troloarea Emilia Sîrbu care s-au clasat pe lo­cul I, respectiv locul II.

Next