Flacăra Iaşului, iulie 1961 (Anul 17, nr. 4611-4636)
1961-07-01 / nr. 4611
i TI ANUL XVII, Nr. 4611 SIMBATA 1 IULIE 1961 4 PAGINI 20 BANI In lupta pentru o calitate tot mai bună a produselor Generalizam experienţa înaintată Faţă de rezultatele aceleiaşi perioade a anului trecut, colectivul întreprinderii noastre a obţinut în întrecerea socialistă succese de seamă. Aşa, de pildă, în primele în luni, planul producţiei globale a fost depăşit, iar realizările obţinute, coriparativ cu cele ale anului trecut, reprezintă o depăşire de peste 20 la st. In mod asemănător producţia mare a crescut în această perioadă ,de peste 27 la sută. Printr-o mai bună organizare a muncii, prin extindere experienţei înaintate, prin mecanizarea unor lucrări, nivelul productivităăţii muncii a crescut în această perioadă cu 7 la sută. Totodată, prin crearea unei orpinii de masă împotriva celor caremai lucrează de mîntuirl, a risipitorilor , s-a reuşit a se atinge un nivel mai înalt de gospodărire, astfel încît preţul de cost a fost redus faţă de plan economisindu-se în plus 96.000 Iei, iar valoarea beneficiilor realizate peste plan se ridică la peste 222.000 lei. Toate aceste succese demonstrează strădania muncitorilor, tehniarilor şi inginerilor din întreprinderi ,a noastră care, sub îndrumarea organizaţiei de partid, au lucrat astfel încît să putem realiza în această perioadă cu mai multe produse de cea mai bună calitate şi la un preţ de crst scăzut. Şi fiindcă a venit vorba de calitatea produselor trebuie să precizăm faptul că în urma apariţiei Directivelor CC al PMR cu privire la ,rincipalele criterii ale întrecerii socialiste — în întreprinderea noastră — au pornit noi acţiuni în lupta pentru realizarea în toate unităţile a unei pîini de cea mai bună calitate. Aşa, bv.jgişoară, la concursul organizat pe ţara" uuui", „pline de cea mai bună calitate" au participat şi reprezentanţi ai întreprinderii noastre. Dintre echipele noastre, în prima etapă a concursului, echipa muncitorilor care s-a prezentat pentru sortimentul „pline albă“ s-a clasat pe locul I pe ţară. Dar paralel cu desfăşurarea concursului pe ţară trebuie să arătăm şi faptul că conducerea întreprinderii a luat iniţiativa de a organiza schimburi de experienţă în cadrul unităţilor din regiune pentru ca în urma npărtăşirii metodelor bune, acestea să o extindă, să se generalizeze, iar pidusele să fie toate la nivelul celor mai bune. Aşadar, în zilele de 22 - 26 iunie 1961, o echipă compusă din 3 muncitori fruntaşi din Iaşi s-a eplasat în oraşul Bîrlad pentru a împrtăşi brutarilor bîrlădeni metodele lor de muncă Bîrlădenii, preluînd această experienţă, au făcut un adevărat salt calitativ , aşa după cum apreciază înşişi consumatorii bîrlădeni. Uniformitatea coacerii, a compoziţiei, forma, culoarea, densitatea, conţinutul în gluten etc., sunt la nivelul caracteristicilor celor mai bune produse. Rezultatele bune obţinute în oraşul Bîrlad, în urma acestui schimb de experienţă, demonstrează că el trebuie continuat şi în restul regiunii, astfel încît să se ajungă ca toate unităţile să producă sortimente de panificaţie de cea mai bună calitate. In acest scop, conducerea întreprinderii a alcătuit un grafic pentru extinderea experienţei înaintate şi în celelalte oraşe ale regiunii. Acţiunea pornită în întreprinderea noastră pentru generalizarea experienţei înaintate se îmbină cu aceea de ridicare a nivelului profesional al muncitorilor. La cursurile de calificare mulţi meseriaşi tineri, cu mai puţină experienţă, îşi completează cunoştinţele, învaţă teoretic şi practic secretele meseriei de brutari, cocători, etc. Exemplele unor fruntaşi ca V. Gavrilescu, I. Coca, Şt. Chibici, I. Iferscu — sunt tot mai multe în unităţile noastre. Extinderea experienţei fruntaşilor, ca şi acţiunea de calificare ne-a permis în ultimul timp, ca un număr tot mai mare de muncitori să se specializeze în lucrarea celor peste 50 sortimente de panificaţie, care se bucură de aprecierea binemeritată a consumatorilor. La pâine neagră, pîine albă, specialităţi (cornuri, japoneze, batoane şi cozonac ş.a.) sunt urmărite îndeaproape de fiecare muncitor, caracteris. r'~' "•cfffc s— n“*srmare atenție. Tocmai spre atingerea acestor caracteristici superioare, la toate Produsele noastre — este îndreptată activit.itea întregului colectiv — atunjei cînd vorbim de îmbunătăţirea ca'i'ităţii. Dacă la aceasta adăugăm I ! strădania noastră pentru a lucra r'wc, pentru a ne depăşi sarcinile | plan, pentru a ne gospodări mai fie, reiese clar cîtă importanţă are acţiune la de generalizare a experienţei înainte pentru activitatea întregii între- Prinderi cît şi pentru satisfacerea eziţienţelor şi cerinţelor mereu crescînde ale consumatorilor. PINCU MATEIAȘ directorul întreprinderii regionale de panificaţie — Iaşi Pe ogoarele regiunii noaste a inceput din plin secerişul la oorz. S-ar recoltat peste 2.000 hectare, iar în altele locuri recolta a şi fost treierată. La gospodăria colectivă din satul Mihail Kogălniceanu din raionul Iaşi , rezultat o producţie medie la hectarul de ora de peste 2.000 kg. Peste puţină vreme va începe din plin recoltatul griului care ocupă suprafeţe însemnate. La această importantă acţiune, de strîngere la timp a plinii poporului muncitor, vor fi folosite pe lingă maşinile agricole şi un număr mare de braţe de muncă. Iată de c este necesar ca în aceste zile toate forţele să fie îndreptate spre termi narea grabnică a praşilei a Il-a ? trecerea cu toate forţele la executa- rea praşilei a IlI-a. In raionul Hîrlău, ca urmare a unei susţinute munci ' B V^flVESSVIA^ V.. .....MU IIIHI—I—I M II111 II11111 HI IIIM III11 «S1 ! [unii prin referat■fiii specie Una din preocupările muncitorilor fabricii de confecţii — Bîrlad o constituie şi realizarea de economii la materiale şi materii prime In acest sens, succese deosebite a obţinut brigada de economii a tineretului de la sala de croit. Astfel, de la începutul anului acesta şi pînă acum, brigada amintită a realizat economii de materii prime şi materiale în valoare de peste 45.700 lei. C-tin Ursu, Gh. Moşneagu, Marieta Gucoş şi alţii sînt doar numai cîţiva din fruntaşii în lupta pentru economii. —di- In pag. 4-a : — Intîlnirea dintre conducătorii P.C.U.S. şi guvernului sovietic şi delegaţia de partid şi guvernamentală a R.P.D. Coreene — Conferinţa de la Geneva în problema laoţiană r Printre muncitorii fruntaşi de la fabrica Textila Roşie din Iaşi se numără şi tovarăşele: Elena Pascal, Viorica Duca, ţesătoare, Jeana Trofănică şi Eufrosina Filon, filatoare, şi sudorul Gheorghe Zaharia. Ei depăşesc sarcinile de plan cu 20-25 la sută din produse de calitate. Foto: V. BOTOŞANU • -4« PE OBOARELE REGIUNII Seceră Să termină ii grabnic praşila a lisă t'ec^n cu toate forţele la executarea praştiei a IlI-a! '. Idee desfăşurate de organizaţiile de Tartid şi a unei temeinice organizări a muncii, colectiviştii şi întovărişiţii se află în plină întrecere pent'u terminarea praşilei a IlI-a. Din situaţia operativă întocmită la sec■ a agricolă a sfatului popular regionial reiese că pînă la 29 iunie a.c., în raionul Hîrlău praşila a IlI-a s-a ■xecutat în procent de 50,3 la sută la floarea-soarelui, 42 la sută la sfecla de zahăr, 27 la sută la porumbul pentru siloz şi 19,3 lasută la porumbul pentru boabe. Raioanele Huşi şi Iaşi şi comunele din raza oraşului Iaşi sînt pe punctul de a termina şi ele praşila a II-a. In aceste raioane şi comune însă se puteau obţine rezultate şi mai bune avînd în vedere forţele existente, dacă comitetele executive ale sfaturilor popuare raionale şi comitetul executiv al sfatului popular oraş Iaşi dovedeau şi mai mult interes pentru buna organizare a muncii, dacă controlau şi trăgeau la răspundere conducerile SMT-urilor pentru slaba participare a acestora la executarea prăşitului mecanizat. Cu totul nesatisfăcătoare sa prezintă l'situaţia la executarea praşilei a lr, în raioanele Bîrlad, Paşcani, Vaslui, Negreşti şi în comunele ce aparţin de oraşul Bîrlad, (raioanele Vaslui şi Negreşti situîndu-se ultimele pe regiune). In timp ce în raionul Hîrlău, bunăoară, s-a trecut la praşila a III-a, în raionul Negreşti s-a prăşit pentru a doua oară numai 67,9 la sută din suprafaţa ocupată cu porumb pentru boabe, 41,3 la sută la porumbul pentru siloz, 68,7 la sută la sfecla de zahăr, iar în raionul Vaslui 67,7 la sută la porumb pentru boabe, 42,5 la sută la porumbul pentru filos, 70,9 la sută la sfecla de zahăr şi 81,6 la sută la floarea-soarelui. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale Negreşti şi Vaslui (la Negreşti, preşedinte tov. Vasile Grădinaru şi la Vaslui, preşedinte tov. C. Costea) precum şi comitetele executive ale sfaturilor populare raionale Paşcani, Bîrlad şi comitetul executiv al sfatului popular oraş Bîrlad n-au îndrumat comitetele executive ale sfaturilor populare comunale pentru a organiza temeinic munca, jos, la unităţile agricole socialiste. Slaba lor activitate din punct de vedere al mobilizării tuturor forţelor la executarea praşilei a II-a se datoreşte şi faptului că comitetele raionale de partid Bîrlad, Vaslui, Negreşti, Paşcani şi comitetul orăşenesc de partid Bîrlad nu le-au controlat şi îndrumat la timpul potrivit. Pentru a obţine o recoltă bogată la hectar şi la culturile prăşitoare, comitetele raionale de partid şi comitetele orăşeneşti de partid Bîrlad şi Iaşi trebuie să mobilizeze organizaţiile de bază la desfăşurarea unei susţinute munci politice în rîndul colectiviştilor şi intovărăşiţilor pentru a se termina grabnic praşila a II-a şi a se trece cu toate forţele la executarea praşilei a III-a. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comitetele executive ale sfaturilor populare orăşeneşti Iaşi şi Bîrlad, îndrumate de organele raionale şi orăşeneşti de partid, să ajute mai mult comitetele executive ale sfaturilor populare comunale in organizarea muncii jos, la unităţile agricole socialiste. Timpul este destul de înaintat. Praşilele a Il-a şi a III-a trebuie rerezinate in timpul cel mai scurt IN 3 ZILE La GAC „9 Mai“ din comuna Bivolari, raionul Iaşi s-au secerat în 3 zile toate cele 20 hectare cu orz de toamnă şi 7 hectare cu rapiţă. Ieri s-a început treierişul orzului, cu combina. In acelaşi timp, colectiviştii lucrează intens la cositul celor 15 hectare cu borceag pentru fin, iar mecanizatorii execută praşila a III-a mecanizat la porumb. La secerişul orzului şi răpi-* ţei s-au evidenţiat colectiviştii Alexandru Căliman, Ion Huţi-* şoru, Toader Andrîucă, Ana Di-* trig, C-TIN ŞELARU corespondent Fruntaşi la seceriş De cîteva zile tov. Vasile Jianu, preşedintele gospodăriei colective din Mitoc, raionul Bîrlad, împreună cu brigadierii, controlează lanurile cu grîu şi orz pentru a stabili momentul optim de recoltare. Zilele trecute, conducerea gospodăriei a hotărit începerea secerişului la orz. In prima zi au fost secerate5 ha. cu orz, care promit o recoltă de peste 2.000 kg. boabe,în medie la hectar. La secerişul orzului s-au evidenţiat Tudora Anton, Florică Cucu, Evera Moraru, Mărioara Miron si alţii. CERNAT FANICA corespondent Munca politică şi culturală de masă în dezbaterea Comitetelor orăşeneşti şi raionale de partid Aplicînd în viaţă indicaţiile Comitetului regional al PMR, comitetele orăşeneşti şi raionale de partid din regiune au organizat zilele acestea plenare lărgite în cadrul cărora s-a analizat felul în care se desfăşoară munca politică şi culturală de masă în sprijinul întăririi economice . —■ organizatorice a unităţilor agricole socialiste. La plenare au participat aproape 1500 activişti de partid şi de stat care se ocupă de activitatea politică şi cultural-educativă, secretari ai comitetelor orăşeneşti şi raionale de partid, membri ai comitetelor comunale de partid şi ai birourilor organizaţiilor de bază din unităţile agricole socialiste, directori de cămine culturale, bibliotecari, etc. De asemenea, la plenare au participat membri ai Biroului Comitetului regional de partid Iaşi. In încheierea lucrărilor fiecărei plen care s-au adoptat planuri de măsuri în care sunt prevăzute sarcini concrete menite să ducă la îmbunătăţirea continuă a muncii politice şi culturale de masă în vederea mobilizării tuturor celor ce muncesc la sate la lupta pentru obţinerea de noi succese în dezvoltarea multilaterală a unităţilor agricole socialiste din regiune. Oameni ai zilelor noastre - Unde-l pot găsi pe tovarăşul Chiriac? - întreb pe un tînăr ce lucra în atelierul de tinichigerie instalat în spatele blocului turn din Piaţa Unirii. Cam greu de ştiut din cauză că echipa noastră are lucrări şi la cantina studenţească din complexul Codrescu, şi la blocurile 8 şi 9, şi la blocul turn şi la fabrica de răcoritoare, şi la„. - Dar acum încotro a luat-o? S-a semnalat o mică deficienţă la lucrările de tinichigerie la fabrica de răcoritoare, cred că de acolo nu poate lipsi. Intr-adevăr acolo era. Lucra împreună cu tînărul M. Dumitraşcu la montarea şorţurilor pentru jghiaburi (legătura între jgheaburile de scurgere şi planşeu), sau mai bine zis il învăţa cum să facă mai bine această lucrare. Şi nu-i prima date cînd comunistul Gh. Chiriac învaţă pe oamenii din echipa lui cum să acă lucrările cît mai bine. Sînt mulţi ani de cînd acest om tînăr a pus pentru prima dată mina pe scule. Adevărata ei carieră de tinichigiu a început odată cu executarea lucrărilor la instaţiile de aerisire de la secţia filatură a 'fabricii „Ţesătura'’'.' De" "Sfanci a lucrat pe" muite" şantiere ale oraşului Iaşi. Din mîinile lui harnice au ieşit zeci de km, de fel de fel de burlane şi jghiaburi, dar de fiecare dată, cu fiecare nouă lucrare punea aceeaşi pasiune ca la început. Doar singura deosebire este că, pe zi ce trece face lucrări tot mai bune. Ori de cite ori este nevoie stă de vorbă cu oamenii lui, le explică „secretele" fiecărei operaţii, îi ajută să dea numai lucrări de calitate. Şablonul este aşezat mai întîi de el pe foaia de tablă, il suceşte, îl învîrteşte pină cînd găseşte cea mai bună soluţie pentru eliminarea deşeurilor. Apoi îl învaţă şi pe meseriaşul care execută lucrarea. Sîrguinţa cu care lucrează atît el cît şi ceilalţi membri ai echipei, folosirea fiecărui deşeu recuperabil, a făcut ca anul trecut să realizeze o economie de 800 kg. de tablă galvanizată şi 30 kg. de cositor, iar în contul anului 1961 a trecut alte 350 kg. de tablă şi 8 kg. cositor. Toată tinichigeria de la centrala termică a spitalului orăşenesc de ginecologie şi obstetrică a fost făcută numai din economii. Dar pe dinsul il interesează nu numai obţinerea de economii prin croirea judicioasă a foilor de tablă ci şi executarea unei croieli de calitate. De dragul economiilor nu permite să se facă croieli proaste. De aceea cînd tînărul N. Zaharia a făcut nişte croieli strîmbe, l-a muştruluit oleacă, a adus hazul la cunoştinţa tuturor, cerîndu-le ca nici unul să nu repete „figura". Şi nu s-a mai repetat. De la acest harnic şef de echipă mulţi au prins tainele meseriei de tinichigiu. Unii lucrează acum în alte locuri (Cornel Atanasiu — tinichigiu auto la IRA-4), alţii lucrează acum în echipă (M. Dumitraşcu şi N. Zaharia). Ca propagandist la învăţămîntul politic UTM, ca membru în comitetul sindicatului pe întreprindere îşi aduce din plin contribuţia la educarea constructorilor. Cu cîţi din ei nu a stat e de vorbă ! Oriunde s-ar afla nu lasă să-i scape nimic din vedere. De fiecare dată cînd vede lipsuri în munca unor constructori le arată pe loc unde pot duce acestea. Odată trecea grăbit de la un bloc la altul. Cu toată graba sa a observat că dintr-un camion se descărca parchetul nu așa cum trebuia. Era pus alături de vrafurile de cărămidă și nisip. Nu l-a răbdat inima pînă cînd n-a văzut parchetul pus la locul său, adică frumos stivuit, ferit de lovituri şi umezeală. Altă dată cînd lucra la portiţele de curăţire a gunoierelor de la blocul 3, a observat că zugravul Toader Grisciuc cînd vopsea geamurile după ce sticla era pusă le suprapunea fără să ia în consideraţie că cremonul apăsînd pe sticlă o poate sparge. Cînd i-a arătat acest lucru la început, T. Grisciuc a vrut să-i spună că un tinichigiu nu se pricepe mai bine ca el care de atîţia ani execută asemenea operaţie, dar chibzuind mai bine s-a convins că are dreptate. A căpătat deci un nou prieten. Modest, aşa cum l-a învăţat partidul, comunistul Gh. Chiriac duce cu sîrguinţă la îndeplinire toate sarcinile pe care le primeşte sau pe care şi le asumă din proprie iniţiativă. D. MARIUŢA Sîrguinţă gri! Prin părţile Fălciului, raionul Bîrlad, griul a dat în pîrgă. Pentru a strînge recolta fără pierderi, colectiviştii au început secerişul. In ’cîteva ore din prima zi s-au secerat 4 ha. cu grîu. O delegaţie a C. C al P. M. R. şi a guvernului R. P. R. a plecat în R. P. Mongolă Vineri dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Ulan Bator, delegaţia Comitetului Central al partidului Muncitoresc Român şi a guvernului RP Romíne, condusă de tovarăşul Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al CC al PMR, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, invitată să participe la lucrările celui de-al 14-lea Congres al Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi la cea de-a 40-a aniversare a revoluţiei populare mongole. La plecare, pe aeroportul Bălteasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Petre Borilă, Leontin Sălăjan, de membri ai CC al PMR, activişti de partid. A fost de faţă ambasadorul Iniunii Sovietice la Bucureşti 1. K Jegalin. In trecerea prin Moscova pe aero-s portul Seremetievo membrii delegaţiei au fost salutaţi de Piotr Pospelov, membru supleant al Prezidiului C.G. al P.C.U.S., activişti cu munci de răspundere ai G.C. al P.C.U.S. precum şi de Sonomîn Luvsan, ambasdorul R . Mongole în Uniunea Sovietică şi Gheorghe Stoian, ‘ însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Romîne şi membri ai ambasadei. -0 Prezenţe romîneşti peste hotare SOFIA 30 (Agerpres) - ETA transmite: La Sofia a* desfăşoară concursul internaţional al tinerilor cîntăreţi de operă. La 29 iunie au fost anunţate rezultateleprimei etape eliminatorii. Printre candidaţii admişi la etapa a doua se află şi concurenţii români — Dumitru Brebenel, Mihaela Botez, Marieta Grebenişan şi Iulia Bucîuceanu. La etapa a doua au fost admişi direct posesorii medaliilor de aur ale festivalelor internaţionale, printre care Teodora Lucaciu şi Cornel Fînăţeanu — din RP Romînă. Sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ Ieri, în sala Teatrului Naţional“, a avut loc o adunare festivă cu prilejul „Zilei învăţătorului“. Au participat învăţători şi profesori, activişti ,departid şi de stat. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Teodor Căluşer, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, care a transmis salutul comitetului orăşenesc de partid şi a urat cadrelor didactice din oraşul nostru noi succese în muncă. A vorbit apoi tovarăşa Felicia Codrescu, vicepreşedintă a comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc, care a prezentat unele succese obţinute de cadrele didactice din oraşul Iaşi-Apoi, o delegaţie de pionieri şi utemişti a înmînat buchete de flori prezidiului şi a salutat călduros adunarea. Numeroşi participanţi la această adunare de sărbătorire a Zilei învăţătorului au rostit cuvinte de dragoste şi ataşament faţă de politica partidului nostru, au mulţumit pentrui grija neţărmurită cu care partidul/ Şi guvernul înconjoară şcoala şi' pe slujitorii. ei. şi .şi-au exprimat hovrîrea de a munci cu şi mai mult eian pentru înfăptuirea noilor şî înseminatelor sarcini care stau în faţa şcolii în etapa actuală. In continuare au fostînmînate premii speciale profesorilor, învăţători- lor şi educatorilor fruntaşi: ’Elena Drăguşanu, Tatiana Lupuşor, Vinsile Jîrghiuţă, Eufrozina Procopenco ‘ şi Zaibert Maria. După adunare, artiştii Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ au prezentat pentru cadrele didactice spectacolul cu piesa „Prietena mea Pix“ de V. Em. Galan, iar seara, în parcul Expoziţiei a avut loc o reuniune tovărăşească. Sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ a avut loc în toate raioanele regiunii noastre. Pentru micuţii de la Casa de copii Nr. 1 din Bârlad, scriu, ciobul este una dintre cele mai atractive distracţii. Foto 11 V, PETRICA I °Condiţii mai bune de lucru In vederea asigurării unor condiţii cu 'prai bune 'de lucru, in secţia preparaţii a fabricii „Ţesătura“ Iaşi la locurile de muncă de la năvălit au fost instalate lămpi fluorescente. Prin instalarea lămpilor fluorescente se obţine şi o calitate mai bună a operaţiei de năvălit. Debarcader în construcţie Prin grija secţiuniide gospodărie comunală a sfatului popular al oraşului Bîrlad, a fost începută zilele acestea construcţia unui debarcader la lacul Prodana. Paralel cu construcţia acestuia, numeroşi oameni ai muncii ării oraș participă prin muncă patriotică la amenajarea a 250 m.l. de alee, care duce spre debarcader. In a doua jumătate a lunii iulie vor fi lansate pe apa lacului un număr de 10 bărci.i .• Magazin „Alimentara“ în cartier in cartierul ,Me Pintilie“ (dincolo de bariera Nicolina) s-a deschis ieri un nou magazin al OCI „Alimentara“.Magazinul este utilat modern şi interiorul şi vitrina sunt iluminate cu lămpi fluorescente, în excursie Zilele trecute, muncitorii de la GAS Cotmnari, raionul Hîrlău s-au întors dintr-o excursie făcută pe itinerariul Tg. Neamţ- Bicaz — Lacul Roşu. In afară die locurile pitoreşti excursioniştii au vizitat hidrocentrala „V. I. Lenin“, barajul de la Bicaz Căsa muzeu ■ ,,Ion Creangă“ din Humuleşti, precum, şi Cetatea Neamţ. DUMITRU DAMIA corespondent Noi unităţi „Igiena“ Conducerea cooperativei „Igiena“ Iaşi a deschis la Tg. Frumos o unitate modernă de frizerie şi coafură. Unitatea este înzestrată cu mobilier şi aparatură nouă. O astfel de unitate a fost deschisă recent de către cooperativa amintită și la Podul Iloaiei. liniFomiATiiiEi ZILEI