Flacăra Iaşului, iulie 1961 (Anul 17, nr. 4611-4636)

1961-07-01 / nr. 4611

­ i TI ANUL XVII, Nr. 4611 SIMBATA 1 IULIE 1961 4 PAGINI 20 BANI In lupta pentru o calitate tot mai bună a produselor Generalizam experienţa înaintată Faţă de rezultatele aceleiaşi peri­oade a anului trecut, colectivul între­prinderii noastre a obţinut în întrece­rea socialistă succese­­ de seamă. Aşa, de pildă, în primele în luni, pla­nul producţiei globale a fost depăşit, iar realizările obţinute, cor­iparativ cu cele ale anului trecut, reprezintă o depăşire de peste 20 la st­­. In mod asemănător producţia mar­e a cres­cut în această perioadă ,d­e peste 27 la sută. Printr-o mai bună organizare a muncii, prin extindere experien­ţei înaintate, prin mecani­zarea unor lucrări, nivelul productivită­ăţii muncii a crescut în această perioad­­ă cu 7 la sută. Totodată, prin creare­a unei o­­rpinii de masă împotriva celor care­­mai lucrează de mîntuirl­­, a risi­pitorilor , s-a reuşit a se atinge un nivel mai înalt de g­­ospodărire, astfel încît preţul de cost a fost re­dus faţă de plan economis­indu-se în plus 96.000 Iei, iar valoar­ea benefi­ciilor realizate peste plan se ridică la peste 222.000 lei. Toate aceste succese de­monstrează strădania muncitorilor, tehn­iarilor şi inginerilor din întreprinderi ,a noastră care, sub îndrumarea orga­nizaţiei de partid, au lucrat astfel încît să putem realiza în această perioad­ă cu­ mai multe produse de cea mai­­ bună ca­litate şi la un preţ de cr­­st scăzut. Şi fiindcă a venit vorba d­e calitatea produselor trebuie să precizăm faptul că în urma apariţiei Direc­tivelor CC al PMR cu privire la ,­­rincipalele criterii ale întrecerii sociali­ste — în întreprinderea noastră — au pornit noi acţiuni în lupta pentru rea­lizarea în toate unităţile a unei pîin­i de cea mai bună calitate. Aşa, bv.jgişoară, la concursul organizat pe ţara" uu­ui", „pline de cea mai bună calitate" au participat şi reprezentanţi ai în­treprinderii noastre. Dintre echipele noastre, în prima etapă a concursului, echipa muncitorilor care s-a prezentat pentru sortimentul „pline albă“ s-a clasat pe locul I pe ţară. Dar paralel cu desfăşurarea concursu­lui pe ţară trebuie să arătăm şi fap­tul că conducerea întreprinderii a luat iniţiativa de a organiza schimburi de experienţă în cadrul unităţilor din re­giune pentru ca în urma npărtăşirii metodelor bune, acestea să o extindă, să se generalizeze, iar pidusele să fie toate la nivelul celor mai bune. A­şa­dar, în zilele de 22 - 26 iunie 1961, o echipă compusă din 3 munci­tori fruntaşi din Iaşi s-a eplasat în oraşul Bîrlad pentru a împrtăşi bru­­tarilor bîrlădeni metodele lor de muncă Bîrlădenii, preluînd această experienţă, au făcut un adevărat salt calitativ , aşa după cum apreciază înşişi consumatorii bîrlădeni. Unifor­mitatea coacerii, a compoziţiei, forma, culoarea, densitatea, conţinutul în glu­ten etc., sunt la nivelul caracteristi­cilor celor mai bune­­ produse. Re­zultatele bune obţinute în oraşul Bîr­lad, în urma acestui schimb de expe­rienţă, demonstrează că el trebuie continuat şi în restul regiunii, astfel încît să se ajungă ca toate unităţile să producă sortimente de panificaţie de cea mai bună calitate. In acest scop, conducerea întreprinderii a al­cătuit un grafic pentru extinderea experienţei înaintate şi în celelalte o­­raşe ale regiunii. Acţiunea pornită în întreprinderea noastră pentru generalizarea experien­ţei înaintate se îmbină cu aceea de ridicare a nivelului profesional al muncitorilor. La cursurile de calificare mulţi meseriaşi tineri, cu mai puţină experienţă, îşi completează cunoştinţele, învaţă teoretic şi practic secretele me­seriei de brutari, cocători, etc. Exem­plele unor fruntaşi ca V. Gavrilescu, I. Coca, Şt. Chibici, I. Iferscu — sunt tot­ mai multe în unităţile noastre. Extinderea experienţei fruntaşilor, ca şi acţiunea de calificare ne-a permis în ultimul timp, ca un număr tot mai mare de muncitori să se specia­lizeze în lucrarea celor peste 50 sor­timente de panificaţie, care se bucură de aprecierea binemeritată a consu­matorilor. La pâine neagră, pîine albă, specialităţi (cornuri, japoneze, batoane şi cozonac ş.a.) sunt urmărite îndea­proape de fiecare muncitor, caracteris. r'~' "•cfffc­ s— n“*sr­m­are atenție. Tocmai spre atingerea a­­cestor caracteristici superioare, la toate Produsele noastre — este îndreptată activit.itea întregului colectiv — a­­tunjei cînd vorbim de îmbunătăţirea ca'i'ităţii. Dacă la aceasta adăugăm I ! strădania noastră pentru a lucra r'wc, pentru a ne depăşi sarcinile | plan, pentru a ne gospodări mai fie, reiese clar cîtă importanţă are acţiu­­ne la de generalizare a experienţei îna­­inte pentru activitatea întregii între- Pr­inderi cît şi pentru satisfacerea ezi­ţi­enţelor şi cerinţelor mereu crescînde ale consumatorilor. PINCU MATEIAȘ directorul întreprinderii regionale de panificaţie — Iaşi Pe ogoarele regiunii noaste a in­ceput din plin secerişul la oorz. S-ar­ recoltat peste 2.000 hectare, iar în a­­ltele locuri recolta a şi fost treierată. La gospodăria colectivă din satul Mi­hail Kogălniceanu din raionul Iaşi , rezultat o producţie medie la hectarul de ora­ de peste 2.000 kg. Peste pu­ţină vreme va începe din plin re­coltatul griului care ocupă suprafeţe însemnate. La această importantă ac­ţiune, de strîngere la timp a plinii poporului muncitor, vor fi folosite pe lingă maşinile agricole şi un număr mare de braţe de muncă. Iată de c este necesar ca în aceste zile toate forţele să fie îndreptate spre termi­ narea grabnică a praşilei a Il-a ? trecerea cu toate forţele la executa-­ rea praşilei a IlI-a. In raionul Hîr­­lău, ca urmare a unei susţinute munci ' B V^flVESSVIA^ V.. .....MU IIIHI—I—I M II111 II11111 HI IIIM III11 «S1 ! [unii prin refera­t■fiii specie Una din preocupările muncitorilor fabricii de confecţii — Bîrlad o cons­tituie şi realizarea de economii l­a materiale şi materii prime In acest sens, succese deosebite a obţinut brigada de economii a ti­neretului de la sala de croit. Ast­fel, de la începutul anului acesta şi pînă acum, brigada amintită a rea­lizat economii de materii prime şi materiale în valoare de peste 45.700 lei. C-tin Ursu, Gh. Moşneagu, Ma­­rieta Gucoş şi alţii sînt doar numai cîţiva din fruntaşii în lupta pentru economii. —di- In pag. 4-a : — Intîlnirea dintre conducătorii P.C.U.S. şi guvernului sovietic şi de­legaţia de partid şi guvernamentală a R.P.D. Coreene — Conferinţa de la Geneva în pro­blema laoţiană r Printre muncitorii fruntaşi de la fabrica Textila Roşie din Iaşi se numără şi tova­răşele: Elena Pascal, Viorica Duca, ţesătoare, Jeana Tro­­fănică şi Eufrosina Filon, fi­latoare, şi sudorul Gheorghe Zaharia. Ei depăşesc sarcini­le de plan cu 20-25 la sută din­ produse de calitate. Foto: V. BOTOŞANU • -4« PE OBOARELE REGIUNII Seceră Să termină ii grabnic praşila a li­să t'ec^n cu toate forţele la executarea praştiei a IlI-a! '. Idee desfăşurate de organizaţiile de Tartid şi a unei temeinice organi­­zări a muncii, colectiviştii şi întovă­­r­­işiţii se află în plină întrecere pen­­t'­u terminarea praşilei a IlI-a. Din s­ituaţia operativă întocmită la sec­­■ a agricolă a sfatului popular regio­­n­ial reiese că pînă la 29 iunie a.c., î­n raionul Hîrlău praşila a IlI-a s-a ■xecutat în procent de 50,3 la su­­tă la floarea-soarelui, 42 la sută la sfecla de zahăr, 27 la sută­ la po­rumbul pentru siloz şi 19,3 la­­sută la porumbul pentru boabe. Raioanele Huşi şi Iaşi şi comunele din raza oraşului Iaşi sînt pe punctul de a termina şi ele praşila a II-a. In a­­ceste raioane şi comune însă se pu­teau obţine rezultate şi mai bune a­­vînd în v­edere forţele existente, da­că comitetele executive ale sfaturi­lor popuare raionale şi comitetul executiv al sfatului popular oraş Iaşi dovedeau şi mai mult interes pentru buna organizare a muncii, da­că controlau şi trăgeau la răspunde­re conducerile SMT-urilor pentru sl­aba participare a acestora la exe­­cu­tarea prăşitului mecanizat. Cu totul nesatisfăcătoare sa pre­zintă l'situaţia la executarea praşilei a l­­r, în raioanele Bîrlad, Paşcani, Vaslui, Negreşti şi în comunele ce aparţin de oraşul Bîrlad, (raioanele Vaslui şi Negreşti situîndu-se ulti­mele pe regiune). In timp ce în ra­ionul Hîrlău, bunăoară, s-a trecut la praşila a III-a, în raionul Negreşti s-a prăşit pentru a doua oară nu­mai 67,9 la sută din suprafaţa ocu­pată cu porumb pentru boabe, 41,3 la sută la porumbul pentru siloz, 68,7 la sută la sfecla de zahăr, iar în raionul Vaslui 67,7 la sută la po­rumb pentru boabe, 42,5 la sută la porumbul pentru filos, 70,9 la sută la sfecla de zahăr şi 81,6 la sută la floarea-soarelui. Comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare raio­nale Negreşti şi Vaslui (la Negreşti, preşedinte tov. Vasile Grădinaru şi la Vaslui, preşedinte tov. C. Costea) precum şi comitetele executive ale sfaturilor populare raionale Paşcani, Bîrlad şi comitetul executiv al sfa­tului popular oraş Bîrlad n-au în­drumat comitetele executive ale sfa­turilor populare comunale pentru a organiza temeinic munca, jos, la u­­nităţile agricole socialiste. Slaba lor activitate din punct de vedere al mobilizării tuturor forţelor la exe­cutarea praşilei a II-a se datoreşte şi faptului că comitetele raionale de partid Bîrlad, Vaslui, Negreşti, Paş­cani şi comitetul orăşenesc de par­tid Bîrlad nu le-au controlat şi în­drumat la timpul potrivit. Pentru a obţine o recoltă bogată la hectar şi la culturile prăşitoare, comitetele raionale de partid şi co­mitetele orăşeneşti de partid Bîrlad şi Iaşi trebuie să mobilizeze organi­zaţiile de bază la desfăşurarea unei susţinute munci politice în rîndul colectiviştilor şi intovărăşiţilor pen­tru a se termina grabnic praşila a II-a şi a se trece cu toate forţele la executarea praşilei a III-a. Comite­tele executive ale sfaturilor populare raionale şi comitetele executive ale sfaturilor populare orăşeneşti Iaşi şi Bîrlad, îndrumate de organele raio­nale şi orăşeneşti de partid, să aju­te mai mult comitetele executive ale sfaturilor populare comunale in organizarea muncii jos, la unităţile agricole socialiste. Timpul este destul de înaintat. Praşilele a Il-a şi a III-a trebuie rerezinate in timpul cel mai scurt IN 3 ZILE La GAC „9 Mai“ din comuna Bivolari, raionul Iaşi s-au se­cerat în 3 zile toate cele 20 hectare cu orz de toamnă şi 7 hectare cu rapiţă. Ieri s-a în­ceput treierişul orzului, cu com­bina. In acelaşi timp, colecti­viştii lucrează intens la cositul celor 15 hectare cu borceag pentru fin, iar mecanizatorii execută praşila a III-a meca­nizat la porumb. La secerişul orzului şi răpi-* ţei s-au evidenţiat colectiviştii Alexandru Căliman, Ion Huţi-* şoru, Toader Andrîucă, Ana Di-* trig, C-TIN ŞELARU corespondent Fruntaşi la seceriş De cîteva zile tov. Vasile Jianu, preşedintele gospodăriei colective din Mitoc, raionul Bîr­lad, împreună cu brigadierii, controlează lanurile cu grîu şi orz pentru a stabili momentul optim de recoltare. Zilele tre­cute, conducerea gospodăriei a hotărit începerea secerişului la orz. In prima zi au fost secera­te­­5 ha. cu orz, care promit o­­ recoltă de peste 2.000 kg. boa­be,în medie la hectar. La sece­rişul orzului s-au evidenţiat Tudora Anton, Florică Cucu, Evera Moraru, Mărioara Miron si alţii. CERNAT FANICA corespondent Munca politică şi culturală de masă în dezbaterea Comitetelor orăşeneşti şi raionale de partid Aplicînd în viaţă indicaţiile Comi­tetului regional al PMR, comitetele orăşeneşti şi raionale de partid din regiune au organizat zilele acestea plenare lărgite în­­ cadrul cărora s-a analizat felul în care se desfăşoară munca politică şi culturală de masă în sprijinul întăririi economice . —■ organizatorice a unităţilor agricole socialiste. La plenare au participat aproape 1500 activişti de­ partid şi de stat care se ocupă de activitatea politică şi cultural-educativă, secretari ai co­mitetelor orăşeneşti şi raionale de partid, membri ai comitetelor comu­nale de partid şi ai birourilor or­ganizaţiilor de bază din­­ unităţile a­­gricole socialiste, directori de cămi­ne culturale, bibliotecari, etc. De asemenea, la plenare au par­ticipat membri ai Biroului Comite­tului regional de partid Iaşi. In încheierea lucrărilor fiecărei plen care s-au adoptat planuri de mă­suri în care sunt prevăzute sarcini concrete menite să ducă la îmbună­tăţirea continuă a muncii politice şi culturale de masă în vederea mobi­lizării tuturor celor ce muncesc l­a sate la lupta pentru obţinerea de noi succese în dezvoltarea multilate­rală a unităţilor agricole socialiste din regiune. Oameni ai zilelor noastre - Unde-l pot găsi pe tovarăşul Chiriac? - întreb pe un tînăr ce lu­cra în atelierul de tinichigerie instalat în spatele blocului turn din Piaţa U­nirii.­­ Cam greu de ştiut din cauză că echipa noastră are lucrări şi la canti­na studenţească din complexul Co­­drescu, şi la blocurile 8 şi 9, şi la blocul turn şi la fabrica de răcoritoa­re, şi la„. - Dar acum încotro a luat-o?­­ S-a semnalat o mică deficienţă la lucrările de tinichigerie la fabrica de răcoritoare, cred că de acolo nu poate lipsi. Intr-adevăr acolo era. Lucra împre­ună cu tînărul M. Dumitraşcu la mon­tarea şorţurilor pentru jghiaburi (legă­tura între jgheaburile de scurgere şi planşeu), sau mai bine zis il învăţa cum să facă mai bine această lu­crare. Şi nu-i prima date cînd comunistul Gh. Ch­iriac învaţă pe oamenii din echipa lui cum să acă lucrările cît mai bine. Sînt mulţi ani de cînd acest om tînăr a pus pentru prima dată mina pe scule. Adevărata ei carieră de ti­nichigiu a început odată cu executa­rea lucrărilor la insta­ţiile de aerisire de la secţia filatură a 'fabricii „Ţesă­tura'’'.' De" "S­fan­ci a lucrat pe" muite" şantiere ale oraşului Iaşi. Din mîinile lui harnice au ieşit zeci de km, de fel de fel de burlane şi jghiaburi, dar de fiecare dată, cu fiecare nouă lu­crare punea aceeaşi pasiune ca la început. Doar singura deosebire este că, pe zi ce trece face lucrări tot mai bune. Ori de cite ori este nevoie stă de vorbă cu oamenii lui, le explică „se­cretele" fiecărei operaţii, îi ajută să dea numai lucrări de calitate. Şablo­nul este aşezat mai întîi de el pe foaia de tablă, il suceşte, îl învîrteşte pină cînd găseşte cea mai bună so­luţie pentru eliminarea deşeurilor. A­­poi îl învaţă şi pe meseriaşul care execută lucrarea. Sîrguinţa cu care lucrează atît el cît şi­­ ceilalţi membri ai echipei, fo­losirea fiecărui deşeu recuperabil, a făcut ca anul trecut să realizeze o economie de 800 kg. de tablă galva­­nizată şi 30 kg. de cositor, iar în con­tul anului 1961 a trecut alte 350 kg. de tablă şi 8 kg. cositor. Toată tinichi­­geria de la centrala termică a spita­lului orăşenesc de ginecologie şi ob­stetrică a fost făcută numai din eco­nomii. Dar pe dinsul il interesează nu numai obţinerea de economii prin cro­irea judicioasă a foilor de tablă ci şi executarea unei croieli de calitate. De dragul economiilor nu permite să se facă croieli proaste. De aceea cînd tînărul N. Zaharia a făcut nişte cro­ieli strîmbe, l-a muştruluit oleacă, a a­­dus h­azul la cunoştinţa tuturor, ce­­rîndu-le ca nici unul să nu repete „figura". Şi nu s-a mai repetat. De la acest harnic şef de echipă mulţi au prins tainele meseriei de ti­nichigiu. Unii­ lucrează acum în alte locuri (Cornel Atanasiu — tinichigiu auto la IRA-4), alţii lucrează acum în echipă (M. Dumitraşcu şi N. Zaharia). Ca propagandist la învăţămîntul politic UTM, ca membru în comitetul sindicatului pe întreprindere îşi aduce din plin contribuţia la educarea con­structorilor. Cu cîţi din ei nu a stat e­ de vorbă ! Oriunde s-ar afla nu lasă să-i scape nimic din vedere. De fiecare dată cînd vede lipsuri în munca unor constructori le arată pe loc unde pot duce acestea. Odată trecea grăbit de la un bloc la altul. Cu toată graba sa a observat că dintr-un camion se descărca par­chetul nu așa cum trebuia. Era pus alături de vrafurile de cărămidă și nisip. Nu l-a răbdat inima pînă cînd n-a văzut parchetul pus la locul său, adică frumos stivuit, ferit de lovituri şi umezeală. Altă dată cînd lucra la portiţele de curăţire a gunoierelor de la blocul 3, a observat că zugravul Toader Gris­­ciuc cînd vopsea geamurile după ce sticla era pusă le suprapunea fără să ia în consideraţie că cremonul a­­păsînd pe sticlă o poate sparge. Cînd i-a arătat acest lucru la început, T. Grisciuc a vrut să-i spună că un ti­nichigiu nu se pricepe mai bine ca el care de atîţia ani execută asemenea operaţie, dar chibzuind mai bine s-a convins că are dreptate. A căpătat deci un nou prieten. Modest, aşa cum l-a învăţat partidul, comunistul Gh. Chiriac duce cu sîrguinţă la înde­plinire toate sarcinile pe care le pri­meşte sau pe care şi le asumă din proprie iniţiativă. D. MARIUŢA S­î­r­guinţă gri! Prin­ părţile Fălciului, raio­nul Bîrlad, griul a dat în pîr­­gă. Pentru a strînge recolta fă­ră pierderi, colectiviştii au în­ceput secerişul. In ’cîteva ore din prima zi s-au secerat 4 ha. cu grîu. O deleg­aţie a C. C al P. M. R. şi a guvernului R. P. R. a plecat în R. P. Mongolă Vineri dimineaţa a părăsit Capi­tala, îndreptîndu-se spre Ulan­ Bator, delegaţia Comitetului Central al parti­dului Muncitoresc Român şi a guver­nului RP Romíne, condusă de tova­răşul Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al CC al PMR, vicepreşedinte al Consiliului de Miniş­tri, invitată să participe la lucrările celui de-al 14-lea Congres al Parti­dului Popular Revoluţionar Mongol şi la cea de-a 40-a aniversare a re­voluţiei populare mongole. La plecare, pe aeroportul Bălteasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Petre Borilă, Leontin Sălăjan, de membri ai CC al PMR, activişti de partid. A fost de faţă ambasadorul I­­niunii Sovietice la Bucureşti 1. K Jegalin. In trecerea prin Moscova pe aero-s portul Seremetievo membrii delegaţiei au fost salutaţi de Piotr Pospelov, membru supleant al Prezidiului C.G. al P.C.U.S., activişti cu munci de răs­pundere ai G.C. al P.C.U.S. precum şi de Sonomîn Luvsan, ambasdorul R . Mongole în Uniunea Sovietică şi Gheorghe Stoian, ‘ însărcinatul cu a­­faceri ad-interim al R. P. Romîne şi membri ai ambasadei. -0­ Prezenţe romîne­şti peste hotare SOFIA 30 (Agerpres) - ETA transmite: La Sofia a* desfăşoară concursul internaţional al tinerilor cîntăreţi de operă. La 29 iunie au fost anunţate rezultatele­­primei etape eliminatorii. Printre candidaţii admişi la etapa a doua se află şi concurenţii români — Dumitru Brebenel, Mihaela Botez, Ma­­rieta Grebenişan şi Iulia Bucîuceanu. La etapa a doua au fost admişi direct posesorii medaliilor de aur ale festivalelor internaţionale, printre care Teodora Lucaciu şi Cornel Fînăţeanu — din RP Romînă. Sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ Ieri, în sala Teatrului Naţional“, a avut loc o adunare festivă cu prilejul „Zilei învăţătorului“. Au participat în­văţători şi profesori, activişti ,de­­partid şi de­ stat. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Teodor Căluşer, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, care­­ a transmis salutul comitetului orăşenesc de partid şi a urat cadrelor didactice din oraşul nostru noi succe­se în muncă. A vorbit apoi tovarăşa Felicia Co­­drescu, vicepreşedintă a comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc, care a prezentat unele succese obţinute de cadrele didactice din oraşul Iaşi-Apoi, o delegaţie de pionieri şi u­­temişti a înmînat buchete de flori prezidiului şi a salutat­­ călduros a­­dunarea. Numeroşi participanţi la această a­­dunare de sărbătorire a Zilei învăţă­torului au rostit cuvinte de dragoste şi ataşament faţă de politica parti­dului­ nostru, au mulţumit pentrui grija neţărmurită cu care partidul/ Şi gu­vernul înconjoară şcoala ş­i' pe slu­jitorii. ei. şi .şi-au exprimat hov­rîrea de a munci cu şi mai mult eian pentru înfăptuirea noilor­ şî înseminatelor sar­cini care stau în faţa şcolii în etapa actuală.­­ In continuare au fost­­înmînate premii speciale profesorilor, învăţători-­ lor şi educatorilor fruntaşi: ’Elena Drăguşanu, Tatiana Lupuşor, Vin­sile Jîrghiuţă, Eufrozina Procopenco ‘ şi Zaibert Maria. După adunare, artiştii Teatrului Na­ţional „Vasile Alecsandri“ au pre­zentat pentru cadrele didactice spec­tacolul cu piesa „Prietena mea Pix“ de V. Em. Galan, iar seara, în parcul Expoziţiei a avut loc o reuniune to­vărăşească. Sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ a avut loc în toate raioanele regiunii noastre. Pentru micuţii de la­ Casa de copii Nr. 1 din Bârlad, scriu­, ciobul este una dintre cele mai atractive distracţii. Foto 11 V, PETRICA I °Condiţii mai bune de lucru In vederea asigură­­rii unor condiţii cu­ 'prai bune 'de lucru, in secţia preparaţii a fa­bricii „Ţesătura“ Iaşi la locurile de muncă de la năvălit au fost instalate lămpi fluo­rescente. Prin instala­rea lămpilor fluo­rescente se obţine şi o calitate mai bună a operaţiei de năvălit. Debarcader în construcţie Prin grija secţiunii­­de gospodărie comu­nală­ a sfatului popu­lar al oraşului Bîrlad, a fost începută zilele acestea construcţia u­­nui debarcader la la­cul Prodana. Paralel cu construcţia aces­tuia, numeroşi oameni ai muncii ării oraș participă prin muncă patriotică la amena­jarea a 250 m.l. de alee, care duce spre debarcader. In a doua­­ jumătate a lunii iulie vor fi lansate pe apa lacului un număr de­ 10 bărci.­i .•­­ Magazin „Alimentara“ în cartier in cartierul ,Me Pintilie“ (dincolo de bariera Nicolina) s-a deschis ieri un nou magazin al OCI „A­­limentara“.­­Magazinul este uti­­lat modern şi interio­rul şi vitrina sunt ilu­minate cu lămpi fluo­rescente, în excursie Zilele trecute, mun­citorii de la GAS Cot­­mnari­, raionul Hîrlău­ s-au întors dintr-o excursie făcută pe i­­tinerariul Tg. Neamţ- Bicaz — Lacul Roşu. In afară die locurile pitoreşti excursioniş­tii au vizitat hidro­centrala „V. I. Lenin“, barajul de la Bicaz Căsa muzeu ■ ,,Ion Creangă“­ din Humu­leşti, precum, şi Ceta­tea Neamţ. DUMITRU DAMIA corespondent Noi unităţi „Igiena“ Conducerea coopera­­tivei „Igiena“ Iaşi a­­ deschis la Tg. Frumos o unitate modernă de­­­ frizerie şi coafură. U­­nitatea este înzestrată cu mobilier şi apara­tură nouă. O astfel de unitate a fost deschisă recent de către­ cooperativa amintită și la Podul Iloaiei. liniFomiATiiiEi ZILEI

Next