Flacăra Iaşului, august 1961 (Anul 17, nr. 4637-4662)

1961-08-01 / nr. 4637

BIBLIOTECA­­ CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „M. EMINESCU“ IAȘI O caldă manifestare a prieteniei frăţeşti dintre popoarele sovietic şi român Suim li­nstin i dim­in­ei it­gulii si iintniitililE i L P­ înmii Populaţia Moscovei a întâmpinat cu dragoste pe solii poporului nostru MOSGOVA II — Ca la trimişii epaciali Agerpres 3. Răducanu, şi Al. Cîmpeanu. Moscova, gara Kiev, ora 14.20. Sub cupola uriaşă de atictă şi o­­ţel fîlfite drapele romineşti şi so­vietice. In depărtare se zăreşte inaintînd încet trenul special care aduce în capitala Uniunii Sovietice delegaţia de partid şi guvernamen­tală a R. P. Romîne, venită, la invi­taţia CG al PGUS şi a guvernului so­vietic, într-o vizită de prietenie în U­­niunea Sovietică. Piaţa gării, de la o margine la alta, este plină de lume. Au venit aici zeci de mii de moscoviţi — reprezentanţi ai oamenilor muncii din întreprinderi, ai colectivelor diferitelor instituţii, ai organizaţiilor obşteşti pentru a saluta pe înalţii oaspeţi. „Salut frăţesc oa­menilor muncii din Republica Populară Romînă care construieşte socialismul!”, „Trăiască prietenia sovieto-romînă!”, „Trâiască Partidul Muncitoresc Român — organizatorul şi inspiratorul victo­riilor oamenilor muncii din R. P. Ro­mînă în lupta pentru pace şi socia­lism!“, „Trăiască şi înflorească mă­reaţa comunitate a popoarelor ţărilor lagărului socialist !“, „Trăiască unita­tea şi coeziunea de nezdruncinat a partidelor comuniste şi muncitoreşti!” — stă scris pe pancarte purpurii. Pe clădirea gării, uriaşe drapele înca­drează portretele tovarăşilor Gh. Gheor­ghiu-Dej, N. V. Hruşciov, L. I. Brej­­nev, iar sub ele — în limbile romînă şi rusă este înscrisă urarea „Bine «ţi venit*. In înttmptaare» 'delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Romîne au sos­t tovarăşi! L. I. Brejnev, N. S. Hruşciov, F. R. Kozlov, A. I. Mikoian, N. A. Muhi­dinov, D. S. Poleanski, M. G. Pervuhin, G. I. Voronov, I. S. Rodiţa, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, K. N. Rudnev, V. N. Novîkov, vicepreşedinţi ai Consiliului d­e Miniştri al URSS, V. G. Bakaiev, B. P. Beşcev, A. A. Gromîko, M. A. Olşanski, N. S. Patoli­­cev, miniştri, S. A. Skacikov, A. N. Şelepin — preşedinţi­ ai comitetelor de stat ale URSS, mareşalul Uniunii So­vietice A. A. Greciko, E. I. Afanasen­­ko, ministrul Invăţămîntului al RSFSR, I. V. Andropov, şef de secţie la CQ al PGUS, P. N. Demirev, prim-secretar al­­Comitetului Orăşenesc Moscova al PGUS, N. I. Bobrovnikov, preşedintele Comitetului Executiv al Sovietului O­­răşenesc Moscova, F. F. Molocîkov, şeful secţiei Protocol din Ministerul Afacerilor Externe al URSS, activişti de răspundere ai GG al PCUS, ai Consiliului de Miniştri, ai Ministerului Afacerilor Externe al URSS. La gară au sosit de asemenea şefi ai reprezentanţelor diplomatice acredi­taţi în Uniunea Sovietică, membri ai ambasadelor, personalul diplomatic al Ambasadei Republicii Populare Ro­mâne, ziarişti sovietici şi străini. ... Trenul se opreşte în faţa pe­ronului. Coboară tovarăşii Gheor-­ ghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al CC ai PMR, preşedintele Consiliului de­­Stat, conducătorul delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al G9 al PMR, preşedintele Consiliului de Miniştri, Nicolae Ceau­­şescu, membru al Biroului Politic al CQ al PMR, secretar al GG al PMR, Leonte Răutu, membru supleant al Bi­­roului Politic al CG al PMR, şeful Di­recţiei de Propagandă şi Cultură a CC al PMR, Alexandru Bîrlădeanu, membru al GG al PMR, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Nicolae Guină, membru al CG al PMR, ambasadorul R. P. Romîne la Moscova. Tovarăşii N. S. Hruşciov, L. I. Brejnev şi ceilalţi conducători sovietici îi salută cu căldură pe oaspeţi. Un grup de copii înmînează membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Romîne buchete de flori. In faţa gării conducătorii celor două ţâri sînt întîmpinaţi cu aclamaţii şi aplauze puternice. In faţa lor este aliniată com­pania de onoare. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej primeşte raportul com­paniei de onoare. Se aud acordurile solemne ale imnurilor de stat ale R.P. Romîne şi Uniunii Sovietice. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer, însoţiţi de tovarăşii N. S. Hruşciov şi L. I. Brej­nev, trec în revistă compania de onoare. Conducătorilor romîni le sunt apoi pre­zentaţi şefii misiunilor diplomatice şi celelalte persoane oficiale venite în întîmpinare. Cuvîntările rostite de tovarăşii N. S. Hruşciov şi Gheorghe Gheorghiu- Dej au fost ascultate cu mare aten­ţie şi au fost în repetate rînduri întrerupte de aplauze puternice. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej’, Ion Gheorghe Maurer, N. S. Hruşciov, L. I. Brejnev iau loc apoi într-o ma­şină deschisă şi se îndreaptă spre re­şedinţa delegaţiei R­P Romîne la Kremlin. Cortegiul de maşini oficiale este deschis de o escortă de moto­­ciclişti. Intre gară şi porţile Boroviţki ale Kremlinului, întregul traseu, lung de cîţiva kilometri, este împodobit cu mii de drapele romîneşti şi sovietice. Tro­tuarele sînt înţesate de lume. Zecile de mii de moscoviţi flutură steguleţe şi buchete de flori. Cortegiul se apropie de strada Ar­­bat. De pe trotuare zboară flori. A­­plauzele şi aclamaţiile nu contenesc. Din loc în loc strada este traversată de uriaşe pancarte suspendate, pe care se poate citi: „Bun venit, dragi prieteni din Republica Populară Romî­nă“, „Salut fierbinte solilor poporu­lui român“, „Trăiască Republica Popu­lară Romînă”, „Salut frăţesc oame­nilor muncii din Republica Populară Romînă care construiesc socialismul“. Maşinile au ajuns în piaţa Arbat. Aici s-a adunat populaţia cartierelor din împrejurimi. Maşinile de abia străbat prin mulţime, de unde se aud neîncetat urări în cinstea prieteniei sovieto-române. Maşinile se apropie de Kremlin. Aici din nou mulţimea salută cu însufleţire pe conducătorii celor două ţări legate printr-o veşnică prietenie frăţească. Populaţia Moscovei a făcut o cal­dă şi prietenească primire solilor poporului român. In atmosfera sărbă­torească şi de uriaş avînt creator pri­lejuit de publicarea proiectului de Program al P.C.U.S. — programul construcţiei comunismului, vizita dele­gaţiei de partid şi guvernamentale se încadrează ca o manifestare a unităţii şi coeziunii de neclintit a marii co­munităţi a ţărilor socialiste, a priete­niei frăţeşti dintre poporul romîn şi popoarele Uniunii Sovietice. Cuvîntarea tovarăşului Nichita Sergheevici Hruşciov Dragâ tovarăş« Gheorghiu-Dej, Dragă tovarăş« Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni, Permiteţi-mi «a un num­ele Comite­tului General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al Prezidiului Sovietului Suprem şi al Consiliului de Miniştri, în numele întregului po­por sovietic să salut cordial pe pă­­mîntul sovietic pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Co­­mitetului Central al Partidului Mun­citoresc Rom­îr», preşedintele Consili­ului de Stat al Republicii Popu­lare Romîne, pe tovarăşii Ion Gheor­ghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ro­mîne, pe toţi stimaţii membri ai de­legaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Romîne. Oamenii sovietici intîmpină cu dra­goste pe cola poporului frate romin, care, sub conducerea Partidului Mun­citoresc Romîn, păşeşte cu încredere pe calea socialismului. In persoana poporu­lui sovietic, oamenii muncii din Ro­­mînia socialistă au un prieten de nă­dejde şi un frate. Acest lucru a fost dovedit nu odată In fapt, a fost con­firmat de viaţă, de întreaga istorie a relaţiilor frăţeşti dintre Uniunea So­vietică şi Republica Populară Romînă. De acest lucru vă veţi putea convinge încă odată şi acum, cu prilejul călăto­riei dv. în Ţara Sovietică. Acordăm, dragi prieteni, o mare însemnătate vizitei dv. în Uniunea So­vietică. Noi vedem în această vizită o nouă manifestare a năzuinţei reci­proce a popoarelor noastre, a partide­lor noastre de a întări şi mai mult şi a dezvolta unitatea şi colaborarea intre Uniunea Sovietică, Republica Populară Romînă, între toate ţările la­gărului socialist. Prietenia dintre po­poarele ţărilor socialiste reprezintă o forţă atît de invincibilă, o avuţie atît de mare cum n-a mai avut nimeni şi niciodată în lume. Noi, comuniştii, suntem­ mîndri că ne-a revenit fericirea de a crea şi a întări această uniune a popoarelor libere în numele unei vieţi mai bune a oamenilor muncii, spre binele păcii în întreaga lume. Republica Populară Romînă, îm­preună cu celelalte ţări socialiste, a­­duce o mare contribuţie la cauza co­mună a întăririi unităţii şi coeziunii puternicului lagăr socialist, apără cu hotărîre pacea în Întreaga lume. Permiteţi-mi să-mi exprim convin­gerea că vizita de prietenie a delega­ţiei de partid şi guvernamentale ro­mîne în ţara noastră va contribui la întărirea continuă a prieteniei şi co­laborării frăţeşti dintre popoarele so­vietic şi romîn, va sluji intereselor păcii şi socialismului. Vom face totul pentru ca în timpul vizitei în ţara noastră să vă simţiţi tot atît de bine ca la dv. în patrie. împreună cu întregul popor sovietic vă spunem­­ bun venit, scumpi prie­teni ! Vizita delegaţiei romîne făcută lui N. S. Hruşciov MOSCOVA 31 (Agerpres) -TASS La 31 iulie, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Popu­lare Romîne a făcut o vizită la Krem­lin tovarăşului N. S. Hruşciov, prim­­secretar al Comitetului General al PGUS, preşedintele Consiliului de Miniştri al URSS. La vizită au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secre­­tar al C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, preşedintele Consiliului d­e Stat al Republicii Populare Romîne, conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.P. Romîne, Ion Gheorghe Maurer, membru al Birou­lui Politic al C.C. al PMR, preşedin­tele Consiliului de Miniştri, vicepre­şedinte al Consiliului de Stat al R.P. Romîne, Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Politic al C.C. al PMR, secretar al C.C. al PMR, Leonte Rău­tu, membru supleant al Biroului Po­litic al G.P. al PMR, şeful Direcţiei de Propagandă şi Cultură a C.C. al PMR, Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al PMR, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Ro­mîne, Corneliu Mănescu, ministrul A­­facerilor Externe, Nicolae Guină, membru al C.C. al PMR, ambasa­dorul Republicii Populare Romîne la Moscova. Din partea sovietică au participat : tovarăşii A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al URSS, I. V. Andropov, şef de secţie la C. C. al PCUS, I. K­ Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Popu­lară Romînă, S. T. Astavin,­ şeful sec­ţiei a 5-a ,pentru Europa ,din Minis­terul Afacerilor Externe al URSS. Intre tovarăşul N. S. Hruşciov şi membrii delegaţiei de partid şi gu­vernamentale a Republicii Populare Romîne a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cor­dială, trăişaici. ANUL XVII Nr. 4637 MARII 1, AUGUST 1961 4 PAGINI 20 BANI Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej Dragă tovarăşe Hruşciov, Dragă tovarăşa Brejnev, Dragi tovarăşi şi prieteni, Sosind în glorioasa capitală a Uniu­nii Sovietice îngăduiţi-ne, înainte de toate, să exprimăm mulţumirile noastre cordiale Comitetului Central al Parti­dului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernului sovietic pentru invitarea de­legaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Romîne, pentru pri­mirea atît de caldă pe care ne-o faceţi, şi, totodată să vă transmitem salutul frăţesc adresat din toată inima de poporul romîn marelui popor sovietic. Ca şi de alte ori cînd am avut pri­lejul de a ne afia în Uniunea Sovia­­tică, venim şi acum în mijlocul oa­menilor sovietici ca la prietenii cei mai buni şi cei mai apropiaţi ai poporului romîn. Poporul nostru urmăreşte cu admira­ţie succesele epocale pe care le obţine poporul sovietic sub conducerea în­ţeleaptă a Partidului Comunist al U­­niunii Sovietice, a Comitetului său Gen­eral, în frunte cu iubitul nostru tovarăş şi prieten Nichita Sergheevici Hruşciov, a cărui activitate prodigioasă — pusă în slujba cauzei comunismului şi pă­cii ș­i-a cîştigat în întreaga lume un Înalt prestigiu, stima şi dragostea celor ce muncesc. Victoriile repurtate de poporul sovietic în crearea bazei tehnico-materiale a comunismului, în dezvoltarea giganticei forţe economice a statului sovietic şi în făurirea unei vieţi de înaltă bunăstare materială şi spirituală pentru poporul sovietic, ex­cepţionalele realizări tehnico-ştiinţifice ale URSS, constituie un puternic fac­tor mobilizator în lupta oamenilor mun­cii de pretutindeni, exercită o înrîurire profundă asupra întregii dezvoltări contemporane. In faţa poporului sovietic se deschide perspectiva strălucită a construirii so­cietăţii comuniste în următoarele două decenii. In proiectul noului program al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice, publicat ieri de presa sovietică, noi vedem un document al marxism­­leninismului creator, de însemnătate principială şi practică imensă. Trasînd sarcinile concrete ale construirii socie­tăţii comuniste în URSS, analizind problemele fundamentale ale trecerii omenirii de la capitalism la comu­nism, programul PCUS va fi de un nepreţuit sprijin pentru toate partidele frăţeşti, pentru toate popoarele lumii. După cum vă este cunoscut, Repu­­blica Populară Romînă a obţinut rezul­­tate de seamă în construcţia socialistă. Se dezvoltă continuu industria, agri­cultura socialistă, cultura, creşte an de an nivelul de trai al oamenilor mun­cii. Poporul romîn munceşte cu însu­fleţire şi hărnicie pentru înfăptuirea pla­nului de 6 ani, care are ca obiectiv fundamental desăvîrşirea construcţiei socialiste în ţara noastră. Sprijinul frăţesc, multilateral, pe care-l primim din partea Uniunii Sa­ (continuare în pag. 4-a) — Viaţa culturală. pag. 2-a Planul de producţie poate fi Îndeplinit. pag. 2-a Prin citeva librării din oraşul Iaşi. pag. 2-a Sport. pag. 2-a Mintea politică de masă în întreprinderi. pag. 3-a — Actualitatea în ţările socialiste. pag. 3-a — Proiectul de prografii al Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice. pag. 4-a — Un eveniment de o uriaşă însemnătate— puternicul ecou internaţional al proiectului noului program al P.C.U.S. pa« 4-a — Forumul Mondial al Tineretului. — Sosirea lui BL MifiPupali la Praga. pag. 4-a S­umar. pag. 4-a . Toată atenția Intrarii m­așinii de vată Vizita delegaţiei lui L. I. MOSCOVA 31 (Agerpres) -TASS La 31 iulie, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comi­tetului Central al Partidului Muncito­resc Romîn, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romî­ne, conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale a RP Romîne care se află la Moscova şi membrii delega­ţiei, tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al CC al PMR, preşedintele Consiliului de Mi­niştri, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al RP Romîne, Nicolae Ceauşes­cu, membru al Biroului Politic al CC al PMR, secretar al CC al PMR, Leonte Răutu, membru supleant al Bi­roului Politic al CC al PMR, şeful Direcţiei de Propagandă şi Cultură a CC al PMR, Alexandru Bîrlădeanu, membru al CC al PMR, vicepreşedinte al Consiliului da Miniştri ai RP, Ro­ romîne făcută Brejnev mîne, Corneliu Mănescu, ministrul A­­facerilor Externe al RP Romîne, Ni­colae Guină, membru al CC al PMR, ambasadorul Republicii Populare Ro­mîne în Uniunea Sovietică, au făcut o vizită la Kremlin tovarăşului L. I. Brejnev, preşedintele Prezidiului So­vietului Suprem al URSS. Intre tovarăşul L. I. Brejnev, tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi membrii delegaţiei de partid şi gu-­­ vernamentale a RP Romîne a avut loc o convorbire care a decurs într-o at­mosferă cordială, prietenească. La convorbire au asistat N. P. Firiu­­bin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al URSS, I. K­ Jegalin, am­basadorul URSS în Republica Popu­lară Romînă, S. T. Astavin, șeful sec­ției a 5-a pentru Europa din Ministe­rul Afacerilor­ Externa al URSS. Au terminat treierişu! Organizaţiile de partid şi consiliile de conducere ale gospodăriilor colective „16 Februarie“ din Berezeni şi „Mihail Kogalniceanu“ din comuna Arsura au dovedit multă preocupare pentru bu­nul mers al campaniei de recoltare. Organizînd bi­ne munca privind sece­rişul, transportul snopi­lor pe aici, funcţionarea din plin a batozelor, colectiviştii au reuşit să termine în între­gime t­reierişul. La GAC „16 Februarie“ Berezeni au fost treierate 310 ha. cu grîu, iar la GAC „Mihail Kogalnicea­nu“ din comuna Arsura, 84 hectare. Paralel cu treierişul, s-a organizat şi transportul canti­taţilor de cereale contractate cu statul, la baza de recepţie. Pînă mai zilele trecute, cele două gospodării colective, de exemplu, au transportat în bază peste 50 la sută din cantitatea de cereale con­tractate. in cadrul Trustului GAS Lucrările de campanie trebuie grăbite Acolo unde conducerile GAS sub îndrumarea organizaţiilor de partid s-au preocupat cu simţ de răspundere de organizarea muncii în actuala campanie de recoltare a cerealelor păioase, rezultatele nu au intirziat să se arate. La GAS ca cele din Banca, Copou, Deleni, Huşi, M. Grecilor, Mu­­şata, Rîşeşti, Trifeşti, Hălăuceşti, Co­­roieşti, Bîrlad ş.a. lucrările de recoltat şi treieriş s-au încheiat. Este demn de subliniat că recoltatul şi treierişul s-au terminat chiar la gospodăriile de stat deţinătoare de mari suprafeţe semă­nate cu grîu, cum ar fi spre exemplu cele din Fălciu (1791 ha.), Murgeni (1354 ha.). Dar situaţia pe trust nu este insă mulţumitoare, ţinînd seama de faptul că toate unităţile GAS sînt înzestrate cu un număr suficient de maşini pen­tru recoltat şi treieriş şi că aveau po­sibilitatea să termine de mult lucrările de recoltare. Aceasta cu atît mai mult cu cit re­coltatul a intirziat în cele mai multe GAS din sudul regiunii și nu in cele din nordul regiunii. Ce scuze ar putea prezenta, spre exemplu, conducerea GAS Suseni la care pînă în seara zi­lei de 30 iulie mai erau de recoltat încă 130 ha. de grîu? Faptele arată că nu s-a acordat atenţia cuvenită executării recoltărilor intr-un ritm rapid, că mun­ca nu a fost organizată temeinic. Acelaşi lucru se poate spune şi des­pre GAS Zorleni, Tutova, Popricani, La­za, Ilie Pintilie, Dobrovăț, Avrămești, Bâr­ (Continuare în pag. 3-a) Noi sortimente de pîine De curind, între­prinderea regională de panificaţie Iaşi a pus la punct tehnolo­gia de fabricaţie a încă şase noi sorti­mente: franzeluţe albe de 250 gr., pîine îm­pletită de 300 gr., două sortimente de covrigi, piine intermediară de 250 gr. şi pîine diete­tică (acloridă). Noile sortimente vor înce­pe a fi produse în cursul acestei săptă­­mâni. Spălătorie mecanică !* Cooperativa ,,Pres­­taţiunea“ — Iaşi a deschis recent o spă­lătorie mecanică pe strada Dragoş Vodă nr. 1, pentru deser­virea populaţiei. Aici a fost montat zile­le acestea un nou ca­zan generator de abur. In curînd, va mai fi instalată și o nouă mașină de spălat de mare capacitate. Magazin mo­dern la Erbiceni La Erbiceni, în raio­nul Hîrlău, se va inaugura anul acesta un nou magazin u­­niversal. In prezent se lucrează intens, zi­dăria clădirii fiind a­­proape terminată. Noul magazin, cel mai mare de acest fel din raion, va avea apro­ximativ şase sectoare (confecţii, ţesături, în­călţăminte, articole de uz casnic, etc.) şi va putea deservi şi sa­tele din jurul Erbi­­cenilor. La Vaslui S-a introdus iluminatul fluorescent După cum ne co­munică coresponden­tul nostru Dragomir Ursu, la Vaslui au în­ceput de curînd lu­crările pentru intro­ducerea iluminatului fluorescent. Primele lămpi fluorescente au fost instalate în Piaţa 1907. Săptămina aceas­ta se vor termina ins­talaţiile şi montarea lămpilor pe străzile I. C. Frimu, Ştefan cel Mare şi Bulevar­dul Republicii i­’r­­ la gară), în turneu pe litoral Teatrul „Victor Ion Popa“ din Bîrlad, după ce şi-a încheiat la 10 iulie 1961 sta­giunea, a luat iniţia­tiva prezentării unui şir de spectacole pe litoral, cu piesa „Tache Ianke şi Cadîr“ de Victor Ion Popa. Pri­mele spectacole pre­zentate pină acum la Techirghiol, Vasile Roaită şi Constanţa au fost primite cu Interes. VASILE MALINESCU corespondent La Casa de cultură a studenţilor La Casa de cultură a studenţilor are loc astăzi, 1 august, ore­le 20:30 conferinţa „Filimon Sîrbu, erou al clasei muncitoare“. Conferinţa va fi ţi­nută de studentul Val. Georgescu. Joi, 3 august, la orele 20.30, lectorul universitar T. Mălea­­nu va face o expunere pe tema „Impresii de călătorie din URSS“. Expunerea va fi ur­mată de o reuniune tovărăşească. St* Executa arături adînci Consiliul de conducere al GAC „9 Mai“ Bogdăneşti, comuna Rînzeşti, raionul Bîrlad fiind convins de importanţa arături­lor adinei, imediat ce a termi­nat de recoltat griul, a trecut la efectuarea arăturilor adînci. Pînă în prezent cele 2 tractoare au arat suprafaţa de 25 ha. din suprafața de 165 ha. planificate. SITARU ELVIRA tehnician agronom De ce stau tractoarele ? Vineri dimineaţa la ora 10, la se­diul brigăzii de tractoare nr. 3 din Va­­lea Seacă (SMT — Paşcani) stăteau trei tractoare în stare buni de funcţio-, nare. Tractoriştii stăteau şi ei la um­bra dormitorului. Brigada aceasta de tractoare, condu­­să de comunistul Ion Damian, este o brigadă fruntaşă în cadrul SMT-uluî Paşcani. Cele două combine au recol­tat în scurt timp 85 ha. cu grîu de pe tarlalele gospodăriei colective Topile.­ Realizări bune are brigada şi în pri­vinţa întreţinerii culturilor. Se pare însă că titlul de fruntaş va fi pierdut. Şi asta nu din vina tractoriştilor c! din vina comitetului executiv al sfa­tului popular din Valea Seacă. Neculai Ţărnă, preşedintele sfatului popular, susţine că totuşi tractoarele au unde ara. Tractoriştii, care merg zilnic pe teren, să vadă unde s-au eliberat mi­riştile, zic că n-au unde ara. Pentru lămurirea lucrurilor am plecat împreu­nă cu preşedintele sfatului şi şeful brîn­­găzii de tractoare pe tarlalele înto­­vărăşiţilor din satul Conţeştî. Aici tot griul era recoltat. Dar miriştile nu erau eliberate decît în foarte mică măsura. Transportul snopilor de grîu s-a făcut dezorganizat, din loc în loc, şi trac­toarele nu pot intra la arat. Pe tarla­lele colectiviştilor din Torţile aceeaşi situaţie. Dezorganizat s-a transportat griul la arii şi de pe tarlalele întovă­­răşiţilor din Valea Seacă. Iată a­e ce cele trei tractoare, în perfectă stare de funcţionare, n-au arat pînă acum nimic. TRAIAN CRAESGU LA ȚINTA Organizatorii spectacolului „Concert-Expres“ au comis un adevărat abuz, suprapopul­­ici Teatrul de vară. Astfel viziona­rea spectacolului s-a făcut în condiții foarte grele. — Era o scenă pe-aici..

Next