Flacăra Iaşului, septembrie 1961 (Anul 17, nr. 4663-4688)
1961-09-01 / nr. 4663
BIBLIOTECA CENTRALA UNiVEto1TM** j yi. EMlNhi^U lAyl wwRBWßf^ am tó'atx rxning, wmn-rn I ANUL XVII, Nr. 4663 VINERI 1 SEPTEMBRIE, 4 PAGINI 20 BANI 99Sa construim mai repede, mai bine, mai trebuie folosită din plin eficacitatea tehnicii şi tehnologiei noi pe şantierele de construcţii ale TBC Iaşi in scopul creşterii productivităţii muncii, reducerii preţului de cost al lucrărilor şi îmbunătăţirii calităţii acestora pentru perioada 1960-1965 Congresul al lll-lea al PMR trasează sarcini precise de introducere pe scară tot mai largă a cuceririlor tehnicii şi ştiinţei. in construcţii, ca dealtfel şi In restul ramurilor de activitate, progresul tehnic reprezintă un proces complex. El presupune perfecţionarea simultană şi judicios corelată a mijloacelor de muncă, a tehnologiei, a materialelor noi, a organizării producţiei, a finisajelor, bazate pe creşterea nivelului de cunoştinţe - calificarea continuă a cadrelor. Una din cele mai actuale cerinţe ale progresului tehnic este mecanizarea continuă a lucrărilor. Pe multe din şantierele de construcţii ale regiunii noastre mecanizarea a găsit un cimp larg. De exemplu s-au introdus la terasamente escavatoare care încarcă direct în autocamioane. Prin introducerea acestor escavatoare productivitatea muncii a crescut. In semestrul I a.c. bunăoară, cu aceste utilaje s-au executat în mod mecanizat săpături şi încărcături cu 300 la sută mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Prepararea betoanelor din Iaşi se face de asemenea, centralizat prin cele două staţii de betoane de la Păcurari şi Nicotină, realizîndu-se pînă în prezent 90 la sută din cantităţile necesare preparate în mod mecanizat, ceea ce pe total trust reprezintă 72 la sută. Baterea betoanelor se execută cu vibratoare realizîndu-se pe această caie, în medie, 60 la sută din totalul lucrărilor, mecanizat. Amestecarea mortarului se realizează mecanizat in proporţie de 65 la sută. In afară de mecanizarea lucrărilor un an factor important care ne permite să construim mai repede, mai bine, mai ieftin, este perfecţionarea tehnologiei de lucru. Prin aplicarea unor metode înaintate de executare a lucrărilor se realizează o calitate superioară a acestora, scurtarea termenelor de execuţie şi economie maximă de muncă şi materiale. Constructorii Trustului nostru au răspuns acestei cerinţe prin aplicarea unor procedee de execuţie industrială de mare productivitate, construirea de locuinţe din panouri mari prefabricate, folosirea de cofraje de inventar din placaj (tegofilm) şi a fâşiilor de beton prefabricate la planşeele blocurilor. Prin folosirea panourilor mari din beton prefabricate se obţin economii de ciment, oţel beton, cherestea etc., volumul de muncă se diminuează cu 6-70 la sută pe specific de meserii, timpul de execuţie se reduce cu 35-70 la sută (se poate lucra şi iarna), calitatea betonului se îmbunătăţeşte, se simplifică organizarea şantierelor, se elimină depozitele de agregata, ciment, cărămidă. Folosirea prefabricatelor de beton armat conduce la o largă tipizare a elementelor de construcţie şi uşurează aplicarea metodelor de lucru in lanţ. Folosirea de materiale noi condiţionează intensificarea industrializării execuţiei, uşurează greutatea construcţiilor, îmbunătăţeşte calitatea lucrărilor şi ieftineşte lucrul. Astfel, pe şantierele trustului nostru s-au folosit în cantităţi destul de mari materiale uşoare de zidărie (cărămida eficientă şi diatomit), cimenturi cu rezistenţe iniţiale şi finale mari, parchet lamelor in locul parchetului obişnuit, oţeluri speciale pentru beton armat, materiale moderne de instalaţii, plăci fibrolemnoase şi materiale pe bază de polimeri sintetici cum sunt vopsitorii cu abidalia umplării, zugrăveli de faţade cu vinacet, tapete semiavabile, tuburi înlocuitoare de tip IP şi conducte INTENC pentru instalaţii electrice, ţevi PVC rigide la alimentări cu apă rece, înlocuitori de ţevi de plumb la instalaţii sanitare, terasit la faţadele unor blocuri de locuinţe şi altele. Tehnica nouă presupune de asemenea organizarea ştiinţifică a producţiei pe bază de grafice şi proiecte de organizare întocmite pentru şantierele mari, aşa cum s-au şi realizat pentru şantierele din Piaţa Unirii, „Dr. C. I. Parhon“, „23 August“ etc. Aplicarea cu succes a metodelor noi de execuţie şi a mecanizării, materiale noi şi organizarea ştiinţifică a producţiei, toate au fost posibile prin continua calificare a muncitorilor atrt la cursurile de calificare cit şi la locul de muncă. Avîntul creator în muncă şi aportul constructorilor de pe şantierele Trustului nostru la introducerea tehnicii noi se remarcă şi prin contribuţia celor 34 de propuneri de inovaţii ce s-au făcut în cursul acestui an de către muncitorii, tehnicienii şi inginerii noştri, din care 22 au şi fost aplicate. Trebuie de subliniat insă că aceste realizări sunt încă mici în raport cu cerinţele şi posibilităţile actuale. In activitatea noastră mai sunt unele deficienţa care au făcut ca rezultatele economice să fie încă nesatisfăcătoare. Aceasta înseamnă că pe şantierele noastre trebuie să folosim mult mai din plin eficacitatea tehnicii şi tehnologiei noi. De pildă, nu s-a colaborat în suficientă măsură cu proiectanţii la unele din lucrările pe care le-am executat. Au apărut uneie pierderi un loc de economii. Astfel, la o serie de construcţii agrozootehnice cum sunt grajdurile pentru animale din execuţia cărora se puteau folosi prefabricatele de beton armat, proiectele indică a se lucra cu metode tradiţionale ceea ce conduce la o execuţie greoaie, cu număr mare de oameni şi ION GHIJA ing. şef TBC laş! (Continuare in pag. 6-a) SUMARUL Buna condiţii da muncă, dar slabă organizare - O excursia instructivă pag. 3-a - întărirea gospodăriei colectiva - sarcină principală a organizaţiei de bază. P°9- 3-° - Meniul fix la restaurantele ieşene pag. 3-a - Conferinţa de la Geneva pentru reglementarea problemei laoţiene - Declaraţia lui Kong-Lo pag. 3-a - Ecoul Internaţional al Declaraţiei guvernului sovietic pag. 4-a - Poporul sovietic aprobă In unanimitate Hotărîrea CC al PCUS şi a Consiliului de Miniştri al URSS cu privire la amînarea temporară a trecerii In rezervă pag. 4-a pag. 5-a Fabrica de confecţii din Iaşi. In fruntea întrecerii pentru realizarea de confecţii de cit mai bună calitate se află brigada nr. II condusă de Olga Tenie. In luna august membrii brigăzii au obţinut importante succese In îmbunătăţirea calităţii produselor iar plănul a fost depăşit cu 11,2 la sută. iată în clişeul de mai sus o parte din membrii brigăzii impreuna cu controloarea de calitate Ruxanda Basarab discutînd uneie probleme legate de ridicarea calităţii produselor. Foto: V. BOTOŞANI Toata atenţia însilozării porumbului! Au terminat însilozatul îndrumaţi de organizaţia de partid, colectiviştii din Tabăra, raionul Iaşi, se preocupă de asigurarea hranei animalelor. Zilele acestea, ei au terminat recoltarea şi insilozarea porumbului de pe cele 15 ha. S-au evenţiat echipa condusă de A. Căliman, armiştii I. Postolache, I. Nazacu, N. Tăbăcaru şi alţii. MIHAI LUCA corespondent -O— Dau zor Membrii GAC „7 Noiembrie” din Birzeşti, raionul Bîrlad, dau o atenţie deosebită însilozării porumbului furajer. Numai în două zile ei au insilozat aproape 3500 tone porumb furajer, lucrarea continuînd. In mod deosebit le-au evidenţiat în această acţiune colectiviştii Cahu Grigore, Radu Gheorghe, Luca Gheorghe şi alţii. ELVIRA SITARU corespondentă Un fel de primăvară Toamna, cină se întorc studenţii, Iaşului i se adaugă un plus de tinereţe. Şi poate că nu e anacronic să spunem că, dintrun punct de vedere, toamnele ieşene se aseamănă cu primăverile ; în primăveri se întorc păsările din ţinuturi calde. Vacanţele sunt şi ele un fel de plegări în „ţinuturi calde“. Acum, deşi nu e încă timpulsă se întoarcă „cocorii“, primăvara universitară a început. Studenţii care umplu in aceste zile amfiteatrele nu sunt, de fapt, chiar studenţi, viitori , da. Şi se cunoaşte că nu sunt studenţi după sfiala cu care calcă pe culoare, după curiozitatea copilărească din ochi, după cuminţenia cu care, te întreabă : — Nu ştiţi unde eamfiteatrul 11-8 ? Dacă ajungi împreună cu Eugen Dimitriu în amfiteatrul II- 8, acolo îi afli şi pe ceilalţi candidaţi de la Facultatea de filologie. Cu toate că nu-s decit de citeva zile colegi, candidaţii par prieteni. Aşteaptă profesorul, discutînd. Eu şi Eugen Dimitriu ne-am aşezat într-o bancă tocmai în mijlocul amfiteatrului. Acesta, plin de curiozitate, cercetează în dreapta şi-n stingă şi, pînă i se pare că a descoperit un coleg dispus să-i dea ceva informaţii, i se adresează: — Cum sunt cursurile ? Acesta se miră de întrebare, dar îşi revine şi-i răspunde important : — Universitare. — Bineînţeles, face Dimitriu pătruns de gravitatea cuvlntu- MSEM MARI lui, bineînţeles, dar sunt grele ? Vă ajută să vă pregătiţi ? — Ne ajută. Dealtfel ai să vezi imediat. Uite că a intrat profesorul. Dimitriu îşi pregăteşte caietul de note şi stiloul, neslăbindu-l din ochi pe profesor. I se pare prietenos, aşa că se mai înviorează. — Da’ de ce ai venit aşa de tirziu ? — îl mai întreabă peste bancă cel dispus să discute. — Am fost într-o tabără. Crezi că am să, vă pot ajunge ? — Iţi vom da o mină de ajutor. La cursurile de pregătire care se desfăşoară la Universitate, şi în celelalte, institute de invăţămînt superior in vederea examenului de admitere in cinul I frecventează sute de studenţi, fii ai oamenilor muncii de la oraşe şi sate, bursieri ai sfaturilor populare sau ai întreprinderilor. Am cunoscut o parte din ei: Dimitriu Eugen, fiu al unui muncitor de la FRB, Anghei Vasile, fost muncitor, Pahonţu Viorica, fiica unei muncitoare textitiste din Iaşi, etc. La toţi am citit in priviri încrederea în puterile lor şi în pregătirea căpătată în şcoala medie. „ Examenul de admitere in facultate va fi destul de greu, dar ne bizuim pe buna pregătire care ni s-a dat în şcoala medie şi pe cursurile de pregătire care se fac pentru noi la fiecare facultate - ne-aspus Pahonţu Viorica. Aşa că, trecînd prin faţa institutelor de invăţămînt superior, să fiui vă miraţi că întilniţi atîţia tineri înainte de deschiderea anului universitar, primăvara universitară a început mai devreme ca deobicei. F. OPRIŞ, In raionul Iluşi Unii termină însilozatul, alţii nici nu l-au început Sporirea efectivului de animale proprietate obştească a gospodăriilor agricole colective şi creşterea productivităţii acestora stau în atenţia organelor de partid şi de stat din raionul Huşi. Faţă de anul 1959 efectivul de taurine, proprietate obștească a gospodăriilor agricole colective, a crescut pînă la începutul acestui an de 2,4 ori, numărul vacilor și junincilor de 3,7 ori, efectivul porcinelor de 3,2 ori, iar al ovinelor de 2,2 ori. Prin folosirea creditelor acordate de stat precum şi a fondurilor proprii, gospodăriile agricole colective din raionul Huşi îşi vor spori şi mai mult efectivul de animale. Grija pentru asigurarea unei baze furajere puternice care să ducă la continua creştere a producţiei zootehnice i-a determinat pe colectivişti să acorde o şi mai mare atenţie porumbului siloz. Pentru aceasta în planurile de producţie colectiviştii din raionul Huşi şi-au prevăzut să asigure cite 8-10 tone furaje însilozate pe cap de vacă furajată, 3,8 tone pe cap de tineret şi 6 tone pe cap de animal de muncă. Preocuparea organelor de partid şi de stat, a consiliilor de conducere a multor gospodării agricole colective din raionul Huşi pentru asigurarea unei puternice baze furajere pe tot timpul iernii se vădeşte şi mai mult in această perioadă, cînd stadiul de vegetaţie al porumbului pentru siloz impune ca intr-un timp foarte scurt sa se însilozeze întreaga cantitate planificată. Încă cu mult timp înainte, comitetul executiv al sfatului popular raional, sub îndrumarea comitetului raional de partid, a luat o serie de măsuri care să ducă la succesul campaniei de însilozare a porumbului. Printre altele, întregul utilaj (atît tocătoriie din proprietatea GAC-urilor, cit şi cele ale SMT-ului Huşi,) să fie reparat din vreme. Concomitent cu aceasta gospodăriile colective au fost îndrumate să cureţe, să dezinfecteze şi să pregătească la timp tot spaţiul de însilozare. Că măsurile adoptate au fost bune, se vede din realizările ce s-au înregistrat pînă la începutul acestei supfornuni ia îr.silozarea porrumbului. Pe întregul raion s-au insilozat aproape 3.000 tone porumb siloz. Urmînd irecomandările Ministerului Agriculturii de a se alege pentru siloz din toate tarlalele cu porumb numai suprafeţele unde plantele nu vor putea da o bună recoltă de boabe şi de a completa necesarul de furaja însilozate din diverse alte surse, membrii gospodăriei agricole colective din Oţstoaia au insilozat 600 tone porumb şi 300 tone diferite ierburi. Colectiviştii de aici sunt hotărîţi să depăşească cantitatea planificată de ALEX. ATANASE (Continuare In pag. 2-a) Asigură baza furajeră Sectorul zootehnic al GAC „23 August“ din comuna Coarnele Caprei raionul Hîrlau cuprinde 26 vaci de lapte, 63 tineret și juninci, 20 boi de muncă, 128 porci etc. Pentru a se asigura pe timpul iernii o puternică bază furajeră, colectiviștii au însilorat 65 tone mazăre, 65 tone rogoz şi stuf şi au depozitat 280 tone fin. De curînd s-a început şi insilozarea porumbului de pe cele 30 hectare planificate a fi însilozate. I. NASTASE brigadier zootehnie appcopapcc □tac Plecarea delegaţiei C. C. al P.M.R. şi a guvernului R. P. R. în R. P. Ungară Joigear,s plecat spre Budapesta delegaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi a guvernului Republicii Populare Romíne, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar şi a guvernului Re-voluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar, va face o vizita de prietenie în RP Ungară. Delegaţia este alcătuită din tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim secretar al CC al PMR, preşedintele Consiliului de Stat, conducătorul delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al CC al PMR, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş şi Alexandru Moghioroş, membri ai Biroului Politic al CC al PMR, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Alexandru Bârlădeanu, membru al CC a PMR, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe. Din delegaţie face parte de asemenea tov. Mihai Roşianu, membru al CC al PMR, ambasadorul RP Romina laBudapesta. împreună cu delegaţia a plecat de asemenea, Bela Nemety, ambasadorul RP Ungare la Bucureşti. La plecare, în gara Băneasa, membrii delegaţiei au fost salutaţi de tovarăşii Gheorghe Apostol, Petre Borita, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, membri ai CC al PMR, al Consiiliului de Stat şi ai guvernului, activişti de partid şi de stat, conducători ai organizaţiilor obşteşti. Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi lai Bucureşti, membri ai Ambasadei RP Ungare şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres)] =0000= Economii de peste 400.000 lei prin aplicarea de inovaţii Preocupaţi să descopere noi şi noi metode care să ducă la creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, muncitorii şi tehnicienii fabricii „Ţesătura“ Iaşi au propus cabinetului tehnic, de la începutul anului şi pînă in prezent, un număr de aproape 70 Inovaţii. Pînă acum, aproape 40 propuneri de inovaţii au fost acceptate pentru a fi aplicate în procesul de producţie. Prin aplicarea acestora se realizează o economie anuală, antecalculată, de peste 400.000 lei. Din iniţiativa muncitorilor de vagoane de a confecţiona 600 noi table indicatoare pentru Vagoane de călători a fost îndeplinit acum citeva zile. In cele două acţiuni s-au evidenţiat munca tîmplarilor, a fost confecţionat lăcătuşul Al. Trofin, sudorul I. Daneşi şi instalat prin muncă voluntară, tîmplarul A. Sîrbu şi vopsitorul GRJ Angajamentul colectivului Reviziei Păduraru. La revizia de vagoane CFR Iaşi, din iniţiativa muncitorilor, a fost amenajat un dispozitiv de curăţire pneumatică a maşinilor de la atelierul de tîmplărie. Acest dispozitiv, care uşurează 10.000 de vizitatori la muzeele din Palatul Culturii In luna august, muzeele din Palatul Culturii au înregistrat un număr record de vizitatori, aproape 10.000. Printre aceştia se numără muncitori din întreprinderile industriale, colectivişti şi întovărăşiţi de pe ogoarele regiunii noastre, precum şi oameni ai muncii, studenţi şi elevi din întreaga ţară aflaţi în excursie prin oraşul nostru. N-au lipsit de asemenea dintre vizitatori oaspeţi de peste hotare care ne-au vizitat ţara şi oraşul. Din numeroasele însemnări pe cari vizitatorii le-au făcut in cărţile de impresii ale muzeelor se desprinde înalta apreciere a valorilor existente în Palatul Culturii. -------- -000— O Şcolile îşi aşteaptă elevii îndrumaţi de comitetul comunal de partid, directorii şcolilor din comuna Cîrligaţi au luat din timp măsuri pentru deschiderea anului şcolar în cele mai bune condiţiuni. In prezent, toate şcolile din comună sunt gata să-şi primească elevii. VIRGIL DARIE colectivist ]COXIC ICDQPI La Iaşi Un nou local de şcoală cu 24 săli de clasă Zilele trecute, a început in oraşul Iaşi construcţia unui nou local de şcoală cu 24 săli de clasă. Pe şantierul noii construcţii (din strada Costache Negri) se lucrează, în prezent, la turnarea fundaţiei. In septembrie, pe ecranele ieşene In luna septembrie, pe ecranele cinematografelor din Iaşi, vor rula numeroase filme în premieră. Amintim dintre acestea producţiile studiourilor sovietice: „Raidul vărgat“, „Oameni pe pod“ (cinemascop), „Sfîrşitul vechii Berezovka“ (cinemascop), bulgare - „Am fost tineri“, „La capătul drumului“; poloneze„Cavalerii teutoni“ (cinemascop); maghiare„Hoinarii“, „Clinele din mlaştină“; vest-germane - „El Hakim“; coreene — „Prologul rezistenţei“; mexicane - „Carmela“. Pe lingă acestea vor mai fi prezentate în reluare filmele: „Volga-Volga“, „Vikingii“, „Ursul alb“, i.Cocoşatul“, „Vaca şi prizonierul“ ş.a. Prin munca voluntară a colectiviştilor Pentru copiii colectiviştilor din satul Ciortolom comuna Dragalina, raionul Bîrlad, s-a dat de curînd in folosinţă un nou local pentru grădiniţă sezonieră. La ridica- rea acesteia precum şi a altor construcţii, colectiviştii din comuna Dragalina au efectuat peste 3.500 ore muncă voluntară. LA TINTA Vizionarea filmelor la Teatrul de vară se face în condiţii necorespunzătoare. Filmul este întrerupt foarte des. La Părcani Instalaţie de cinemascop Zilele trecute, la cinematograful Clubului muncitoresc CFR din Paşcani, s-a terminat instalaţia necesară rulării filmelor pe ecran lat. Un numeros public a participat la prezentarea pentru prima dată în Paşcani, a unui film pe ecran lat. A rulat filmul „Kociubei“. In munca pentru realizarea instalaţiei de cinemascop s-au evidenţiat tehnicienii E. Braner şi C-tin Cîrpă. L OPREA corespondent Se apropie noul an şcolar. Elevii işi prs- i gătesc din timp rechizitele necesare. IN CLIŞEU , un aspect de la „Librăria Noastră" unitatea nr. 5. XDC □a n □ a o ucaappcp ppappppc pe -QG