Flacăra Iaşului, septembrie 1961 (Anul 17, nr. 4663-4688)

1961-09-01 / nr. 4663

B­I­B­L­I­O­T­E­C­A CENTRALA UNiVEto1TM** j yi. EMlNhi^U lAyl wwRBWßf^ am tó'atx rxning, wmn-rn I ANUL XVII, Nr. 4663 VINERI 1 SEPTEMBRIE­­, 4 PAGINI 20 BANI 99Sa construim mai repede, mai bine, mai trebuie folosită din plin eficacitatea tehnicii şi tehnologiei noi pe şantierele de construcţii ale TBC Iaşi in scopul creşterii productivităţii muncii, reducerii preţului de cost al lucrărilor şi îmbunătăţirii calităţii a­­cestora pentru perioada 1960-1965 Congresul al lll-lea al PMR trasează sarcini precise de introducere pe scară tot mai largă a cuceririlor teh­nicii şi ştiinţei. in construcţii, ca dealtfel şi In restul ramurilor de activitate, progre­sul tehnic reprezintă un proces com­plex. El presupune perfecţionarea si­multană şi judicios corelată a mij­loacelor de muncă, a tehnologiei, a materialelor noi, a organizării produc­ţiei, a finisajelor, bazate pe creşterea nivelului de cunoştinţe - calificarea continuă a cadrelor. Una din cele mai actuale cerinţe ale progresului tehnic este mecaniza­rea continuă a lucrărilor. Pe multe din şantierele de construcţii ale re­giunii noastre mecanizarea a găsit un cimp larg. De exemplu s-au introdus la terasamente escavatoare care în­carcă direct în autocamioane. Prin in­troducerea acestor escavatoare produc­tivitatea muncii a crescut. In semestrul I a.c. bunăoară, cu aceste utilaje s-au executat în mod mecanizat să­pături şi încărcături cu 300 la sută mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Prepararea betoanelor din Iaşi se face de asemenea, cen­tralizat prin cele două staţii de be­toane de la Păcurari şi Nicotină, realizîndu-se pînă în prezent 90 la sută din cantităţile necesare prepa­rate în mod mecanizat, ceea ce pe total trust reprezintă 72 la sută. Baterea betoanelor se execută cu vibratoare realizîndu-se pe această caie, în medie, 60 la sută din totalul lucrărilor, mecanizat. Amestecarea mor­tarului se realizează mecanizat in proporţie de 65 la sută. In afară de mecanizarea lucrărilor un an­ factor important care ne per­mite să construim mai repede, mai bine, mai ieftin, este perfecţionarea tehnologiei de lucru. Prin aplicarea unor metode înaintate de executare a lucrărilor se realizează o calitate superioară a acestora, scurtarea ter­menelor de execuţie şi economie ma­ximă de muncă şi materiale. Con­structorii Trustului nostru au răspuns acestei cerinţe prin aplicarea unor procedee de execuţie industrială de mare productivitate, construirea de locuinţe din panouri mari prefabricate, folosirea de cofraje de inventar din placaj (tegofilm) şi a fâşiilor de be­ton prefabricate la planşeele blocu­rilor. Prin folosirea panourilor mari din beton prefabricate se obţin econo­mii de ciment, oţel beton, cherestea etc., volumul de muncă se diminuea­ză cu 6-70 la sută pe specific de meserii, timpul de execuţie se reduce cu 35-70 la sută (se poate lucra şi iarna), calitatea betonului se îmbună­tăţeşte, se simplifică organizarea şan­tierelor, se elimină depozitele de a­­gregata, ciment, cărămidă. Folosirea prefabricatelor de beton armat con­duce la o largă tipizare a elemente­lor de construcţie şi uşurează apli­carea metodelor de lucru in lanţ. Folosirea de materiale noi condi­ţionează intensificarea industrializării execuţiei, uşurează greutatea construc­ţiilor, îmbunătăţeşte calitatea lucră­rilor şi ieftineşte lucrul. Astfel, pe şantierele trustului nostru s-au folosit în cantităţi destul de mari materiale uşoare de zidărie (cărămida eficientă şi diatomit), cimenturi cu rezistenţe iniţiale şi finale mari, parchet lamelor in locul parchetului obişnuit, oţeluri speciale pentru beton armat, materiale moderne de instalaţii, plăci fibro­­lemnoase şi materiale pe bază de polimeri sintetici cum sunt vopsitorii cu ab­idal­ia u­mplării, zugrăveli de faţade cu vinacet, tapete semi­avabile, tuburi înlocuitoare de tip IP şi con­ducte INTENC pentru instalaţii electri­ce, ţevi PVC rigide­ la alimentări cu apă rece, înlocuitori de ţevi de plumb la instalaţii sanitare, terasit la faţa­dele unor blocuri de locuinţe şi altele. Tehnica nouă presupune de ase­menea organizarea ştiinţifică a produc­ţiei pe bază de grafice şi proiecte de organizare­­ întocmite pentru şan­tierele mari, aşa cum s-au şi realizat pentru şantierele din Piaţa Unirii, „Dr. C. I. Parhon“, „23 August“ etc.­ Aplicarea cu succes a metodelor noi de execuţie şi a mecanizării, ma­teriale noi şi organizarea ştiinţifică a producţiei, toate au fost posibile prin continua calificare a muncitorilor atrt la cursurile de calificare cit şi la locul de muncă. Avîntul creator în muncă şi aportul constructorilor de pe şantierele Trustului nostru la in­troducerea tehnicii noi se remarcă şi prin contribuţia celor 34 de propuneri de inovaţii ce s-au făcut în cursul acestui an de către muncitorii, teh­nicienii şi inginerii noştri, din care 22 au şi fost aplicate. Trebuie de subliniat insă că aceste realizări sunt încă mici în raport c­u cerinţele şi posibilităţile actuale. In activitatea noastră mai sunt unele de­ficienţa care au făcut ca rezultatele economice să fie încă nesatisfăcă­­toare. Aceasta înseamnă că pe şan­tierele noastre trebuie să folosim mult mai din plin eficacitatea tehnicii şi tehnologiei noi. De pildă, nu s-a co­laborat în suficientă măsură cu proiectanţii la unele din lucrările pe care le-am executat. Au apărut uneie pierderi un loc de economii. Astfel, la o serie de con­strucţii agrozootehnice cum sunt graj­durile pentru animale d­in execuţia cărora se puteau folosi prefabricate­le de beton armat, proiectele indică a se lucra cu metode tradiţionale ceea ce conduce la o execuţie gre­oaie, cu număr mare de oameni şi ION GHIJA ing. şef TBC laş! (Continuare in pag. 6-a) SUMARUL Buna condiţii da muncă, dar slabă organizare - O excursia instructivă pag. 3-a - întărirea gospodăriei colectiva - sarcină principală a organizaţiei de bază. P°9- 3-° - Meniul fix la restaurantele ieşene pag. 3-a - Conferinţa de la Geneva pentru reglementarea problemei laoţiene - Declaraţia lui Kong-Lo pag. 3-a - Ecoul Internaţional al Declaraţiei guvernului sovietic pag. 4-a - Poporul sovietic aprobă In unanimitate Hotărîrea CC al PCUS şi a Consiliului de Miniştri al URSS cu privire la amînarea temporară a trecerii In rezervă pag. 4-a pag. 5-a Fabrica de confecţii din Iaşi. In fruntea întrecerii pentru realizarea de confecţii de cit mai bună calitate se află brigada nr. II condusă de Olga Tenie. In luna august membrii brigăzii au obţinut importante succese In îmbunătăţirea calităţii produselor iar plănul a fost depăşit cu 11,2 la sută. iată în clişeul de mai sus o parte din membrii brigăzii im­preuna cu controloarea de calitate Ruxanda Basarab discutînd uneie probleme legate de ridicarea calităţii produselor. Foto: V. BOTOŞANI Toata atenţia însilozării porumbului! Au terminat însilozatul îndrumaţi de organizaţia de partid, colectiviştii din Tabăra, raionul Iaşi, se preocupă de asigurarea hranei a­­nimalelor. Zilele acestea, ei au termi­nat recoltarea şi insilozarea porumbu­lui de pe cele 15 ha. S-au ev­enţiat echipa condusă de A. Căliman, armiştii I. Postolache, I. Nazacu, N. Tăbăcaru şi alţii. MIHAI LUCA corespondent -O— Dau zor Membrii GAC „7 Noiembrie” din Birzeşti, raionul Bîrlad, dau o atenţie deosebită însilozării porumbului fura­jer. Numai în două zile ei au insilozat aproape 3500 tone porumb furajer, lucrarea continuînd. In mod deosebit le-au evidenţiat în această acţiune colectiviştii Cahu Grigore, Radu Gheor­­ghe, Luca Gheorghe şi alţii. ELVIRA SITARU corespondentă Un fel de primăvară Toamna, cină se întorc studen­ţii, Iaşului i se adaugă un plus de tinereţe. Şi poate că nu e anacronic să spunem că, dintr­­un punct de vedere, toamnele ie­şene se aseamănă cu primăveri­­le ; în primăveri se întorc păsă­rile din ţinuturi calde. Vacan­ţele sunt şi ele un fel de ple­­gări în „ţinuturi calde“. Acum, deşi nu e încă timpul­­să se întoarcă „cocorii“, primă­vara universitară a început. Studenţii care umplu in aceste zile amfiteatrele nu sunt, de fapt, chiar studenţi, viitori , da. Şi se cunoaşte că nu sunt studenţi după sfiala cu care calcă pe culoare, după curiozi­tatea copilărească din ochi, du­pă cuminţenia cu care, te în­treabă : — Nu ştiţi unde e­­amfiteatrul 11-8 ? Dacă ajungi împreună cu Eu­gen Dimitriu în amfiteatrul II- 8, acolo îi afli şi pe ceilalţi can­didaţi de la Facultatea de filo­logie. Cu toate că nu-­s decit de citeva zile colegi, candidaţii par prieteni. Aşteaptă profesorul, discutînd. Eu şi Eugen Dimitriu ne-am aşezat într-o bancă tocmai în mijlocul amfiteatrului. A­cesta, plin de curiozitate, cercetează în dreapta şi-n stingă şi, pînă i se pare că a descoperit un coleg dispus să-i dea ceva in­formaţii, i se adresează: — Cum sunt cursurile ? Acesta se miră de întrebare, dar îşi revine şi-i răspunde im­portant : — Universitare. — Bineînţeles, face Dimitriu pătruns de gravitatea cuvlntu- MSEM MARI lui, bineînţeles, dar sunt grele ? Vă ajută să vă pregătiţi ? — Ne ajută. Dealtfel ai să vezi imediat. Uite că a intrat profesorul. Dimitriu îşi pregăteşte caie­tul de note şi stiloul, neslăbin­­du-l din ochi pe profesor. I se pare prietenos, aşa că se mai înviorează. — Da’ de ce ai venit aşa de tirziu ? — îl mai întreabă peste bancă cel dispus să discute. — Am fost într-o tabără. Crezi că am să, vă pot ajunge ? — Iţi vom da o mină de a­­jutor. La cursurile de pregătire ca­re se desfăşoară la Universi­tate, şi în celelalte, institute de invăţămînt superior in vederea examenului de admitere in ci­nul I frecventează sute de stu­denţi, fii ai oamenilor muncii de la oraşe şi sate, bursieri ai sfaturilor populare sau ai între­prinderilor. Am cunoscut o par­te din ei: Dimitriu Eugen, fiu al unui muncitor de la FRB, Angh­ei Vasile, fost muncitor, Pahonţu Viorica, fiica unei mun­citoare textitiste din Iaşi, etc. La toţi am citit in priviri în­crederea în puterile lor şi în pregătirea căpătată în şcoala medie. „ Examenul de admitere in facultate va fi destul de greu, dar ne bizuim pe buna pregă­tire care ni s-a dat în şcoala medie şi pe cursurile de pre­gătire care se fac pentru noi la fiecare facultate - ne-a­­spus Pahonţu Viorica. Aşa că, trecînd prin faţa in­stitutelor de invăţămînt supe­rior, să fiui vă miraţi că în­­tilniţi atîţia tineri înainte de deschiderea anului universitar, primăvara universitară a în­ceput mai devreme ca deobicei. F. OPRIŞ, In raionul Il­uşi Unii termină însilozatul, alţii nici nu l-au început Sporirea efectivului de animale pro­prietate obştească a gospodăriilor a­­gricole colective şi creşterea producti­vităţii acestora stau în atenţia orga­nelor de partid şi de stat din raionul Huşi. Faţă de anul 1959 efectivul de taurine, proprietate obștească a gos­podăriilor agricole colective, a crescut pînă la începutul acestui an de 2,4 ori, numărul vacilor și junincilor de 3,7 ori, efectivul porcinelor de 3,2 ori, iar al ovinelor de 2,2 ori. Prin folosi­rea creditelor acordate de stat precum şi a fondurilor proprii, gospodăriile a­­gricole colective din raionul Huşi îşi vor spori şi mai mult efectivul de ani­male. Grija pentru asigurarea unei baze furajere puternice care să ducă la continua creştere a producţiei zoo­tehnice i-a determinat pe colectivişti să acorde o şi mai mare atenţie po­rumbului siloz. Pentru aceasta în pla­nurile de producţie colectiviştii din ra­ionul Huşi şi-au prevăzut să asigure cite 8-10 tone furaje însilozate pe cap de vacă furajată, 3,8 tone pe cap de tineret şi 6 tone pe cap de animal de muncă. Preocuparea organelor de partid şi de stat, a consiliilor de conducere a multor gospodării agricole colective din raionul Huşi pentru asigurarea u­­nei puternice baze furajere pe tot timpul iernii se vădeşte şi mai mult in această perioadă, cînd stadiul de vegetaţie al porumbului pentru siloz impune ca intr-un timp foarte scurt sa se însilozeze întreaga cantitate pla­­nificată. Încă cu mult timp înainte, co­mitetul executiv al sfatului popular ra­ional, sub îndrumarea comitetului ra­ional de partid, a luat o serie de măsuri care să ducă la succesul cam­paniei de însilozare a porumbului. Printre altele, întregul utilaj (atît to­­cătoriie din proprietatea GAC-urilor, cit şi cele ale SMT-ului Huşi,) să fie reparat din vreme. Concomitent cu a­­ceasta gospodăriile colective au fost îndrumate să cureţe, să dezinfecteze şi să pregătească la timp tot spaţiul de însilozare. Că măsurile adoptate au fost bune, se vede din realizările ce s-au înregistrat pînă la începutul acestei supfornuni ia îr.silozarea po­­r­­rumbului. Pe întregul raion s-au insilo­zat aproape 3.000 tone porumb siloz. Urmînd ire­comandările Ministerului Agriculturii de a se alege pentru si­loz din toate tarlalele cu porumb nu­mai suprafeţele unde plantele nu vor putea da o bună recoltă de boabe şi de a completa necesarul de furaja însilozate din diverse alte surse, mem­brii gospodăriei agricole colective din Oţstoaia au insilozat 600 tone po­rumb şi 300 tone diferite ierburi. Co­lectiviştii de aici sunt hotărîţi să de­păşească cantitatea planificată de ALEX. ATANASE (Continuare In pag. 2-a) Asigură baza furajeră Sectorul zootehnic al GAC „23 Au­gust“ din comuna Coarnele Caprei raionul Hîrlau cuprinde 26 vaci de lapte,­ 63 tineret și juninci, 20 boi de muncă, 128 porci etc. Pentru a se asigura pe timpul iernii o puternică bază furajeră, colectiviștii au însilo­­rat 65 tone mazăre, 65 tone rogoz şi stuf şi au depozitat 280 tone fin. De curînd s-a început şi insilozarea po­rumbului de pe cele 30 hectare pla­nificate­ a fi însilozate. I. NASTASE brigadier zootehnie appcopapc­c □tac Plecarea delegaţiei C. C. al P.M.R. şi a guvernului R. P. R. în R. P. Ungară Joi­gear,­s plecat spre Budapesta delegaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi a guvernului Repu­blicii Populare Romíne, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar şi a guvernului Re-­­voluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar, va face o vizita de prietenie în RP Ungară. Delegaţia este alcătuită din tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim secretar al CC al PMR, preşedintele Consiliului de Stat, conducătorul delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al CC al PMR, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş şi Alexandru Moghioroş, membri ai Biroului Politic al CC al PMR, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Alexandru Bârlădeanu, membru al CC a PMR, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, mi­nistrul Afacerilor Externe. Din delegaţie face parte de aseme­nea tov. Mihai Roşianu, membru al CC al PMR, ambasado­rul RP Romina la­­Budapesta. împreună cu delegaţia a plecat de asemenea, Bela Nemety, ambasadorul RP Ungare la Bucureşti. La plecare, în gara Băneasa, membrii delegaţiei au fost salutaţi de tovarăşii Gheorghe Apostol, Petre Borita, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, membri ai CC al PMR, al Consi­i­liului de Stat şi ai guvernului, activişti de partid şi de stat, conducători ai organizaţiilor obşteşti. Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi lai Bucureşti, membri ai Ambasadei RP Ungare şi alţi m­em­bri­ ai corpului diplomatic. (Agerpres)] =0000= Economii de peste 400.000 lei prin aplicarea de inovaţii Preocupaţi să descopere noi şi noi metode care să ducă la creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, muncitorii şi tehni­cienii fabricii „Ţesătura“ Iaşi au pro­pus cabinetului tehnic, de la începutul anului şi pînă in prezent, un număr de aproape 70 Inovaţii. Pînă acum, aproape 40 propuneri de inovaţii au fost acceptate pentru a fi aplicate în procesul de producţie. Prin aplicarea acestora se realizea­ză o economie anuală, antecalculată, de peste 400.000 lei. Din iniţiativa muncitorilor de vagoane de a confecţiona 600 noi table indicatoare pentru Vagoane de călători a fost îndeplinit acum citeva zile. In cele două acţiuni s-au evidenţiat munca tîmplarilor, a fost confecţionat lăcătuşul Al. Trofin, sudorul I. Daneşi şi instalat prin muncă voluntară, tîmplarul A. Sîrbu şi vopsitorul GRJ Angajamentul colectivului Reviziei Păduraru. La revizia de vagoane CFR Iaşi, din iniţiativa muncitorilor, a fost amenajat un dispozitiv de curăţire pneumatică a maşinilor de la atelierul de tîmplă­­rie. Acest dispozitiv, care uşurează 10.000 de vizitatori la muzeele din Palatul Culturii In luna august, muzeele din Palatul Culturii au înregistrat un număr re­cord de vizitatori, aproape 10.000. Printre aceştia se numără muncitori din întreprinderile industriale, colectivişti şi întovărăşiţi de pe ogoarele regiunii noastre, precum şi oameni ai muncii, studenţi şi elevi din întreaga ţară aflaţi în excursie prin oraşul nostru. N-au lipsit de asemenea dintre vizita­tori oaspeţi de peste hotare care ne-au vizitat ţara şi oraşul. Din numeroasele însemnări pe cari vizitatorii le-au făcut in cărţile de im­­­presii ale muzeelor se desprinde înalta apreciere a valorilor existente în Pala­­tul Culturii. -------- -000— ­O­ Şcolile îşi aşteaptă elevii îndrumaţi de comitetul comunal de partid, directorii şcolilor din comuna Cîrligaţi au luat din timp măsuri pen­tru deschiderea anului şcolar în cele mai bune condiţiuni. In prezent, toa­te şcolile din comună sunt gata să-şi primească elevii. VIRGIL DARIE colectivist ]COXIC ICDQPI La Iaşi Un nou local de şcoală cu 24 săli de clasă Zilele trecute, a în­ceput in oraşul Iaşi construcţia unui nou local de şcoală cu 24 săli de clasă. Pe şantierul noii construcţii (din strada­­ Costache Negri) se lu­crează, în prezent, la turnarea fundaţiei. In septembrie, pe ecranele ieşene In luna septembrie, pe ecranele cinema­tografelor din Iaşi, vor rula numeroase filme în premieră. Amintim dintre acestea produc­­­­ţiile studiourilor so­vietice: „Raidul văr­gat“, „Oameni pe pod“ (cinemascop), „Sfîrşitul vechii Bere­­zovka“ (cinemascop), bulgare - „Am fost tineri“, „La capătul drumului“; poloneze­­„Cavalerii teutoni“ (ci­nemascop); maghiare­­„Hoinarii“, „Clinele din mlaştină“; vest-germa­ne - „El Hakim“; coreene — „Prologul rezistenţei“; mexicane - „Carmela“. Pe lingă acestea vor mai fi prezentate în reluare filmele: „Volga-Volga“, „Vikingii“, „Ursul alb“, i.Cocoşatul“,­ „Vaca şi prizonierul“ ş.a. Prin munca voluntară a colectiviştilor Pentru copiii colec­tiviştilor din satul Ciortolom comuna Dra­­galina, raionul Bîrlad, s-a dat de curînd in folosinţă un nou lo­cal pentru grădiniţă sezonieră. La ridica-­­ rea acesteia precum şi a altor construcţii, colectiviştii din comuna Dragalina au efectuat peste 3.500 ore mun­că voluntară. LA TINTA Vizionarea filmelor la Teat­­rul de vară se face în condi­­ţii necorespunzătoare. Filmul es­­te întrerupt foarte des. La Părcani Instalaţie de cinemascop Zilele trecute, la cinematograful Clubului muncitoresc CFR din Paşcani, s-a terminat instalaţia necesară rulării filmelor pe ecran lat. Un numeros public a participat la prezentarea­ pentru prima dată în Paşcani, a unui film pe ecran lat. A rulat filmul „Kociubei“. In munca pentru realizarea instalaţiei de cinemascop s-au evidenţiat tehnicienii E. Braner şi C-tin Cîrpă. L OPREA corespondent Se apropie noul an­­ şcolar. Elevii işi prs- i gătesc din timp re­chizitele necesare. IN CLIŞEU , un aspect de la „Librăria Noas­tră" unitatea nr. 5. XDC □a n □ a o ucaappcp ppappppc pe -QG

Next