Flacăra Iaşului, februarie 1962 (Anul 18, nr. 4793-4816)
1962-02-01 / nr. 4793
I Nr. 479. Educarea candidaţilor şi a noilor membri de partid trebuie făcută în permanenţă şi în mod diferenţiat Organizaţia de bază din secţia forjă a fabricii de rulmenţi-Birlad a primit mulţi candidaţi şi membri de partid din rîndul celor mai buni muncitori, tehnicieni şi ingineri. Educarea lor sistematică a început încă înainte de a-i primi în partid. Ei au făcut parte din activul fără de partid al organizaţiei de bază, au îndeplinit unele sarcini politice, iar unii au primit şi un ajutor practica mai direct din partea unor membri de partid cu experienţă în munca politică. Participarea unor tovarăşi din activul fără de partid la adunările generale deschise ale organizaţiei de bază a constituit, de asemenea, un prilej important de a-ţi completa cunoştinţele politice, de a se convinge o dată mai mult de calităţile moral-politice ale comuniştilor, de capacitatea organizaţiei de bază de a conduce cu pricepere activitatea întregii secţii. Educarea în spirit partinic a candidaţilor de partid s-a intensificat odată cu primirea lor în organizaţia de bază. Biroul organizaţiei de bază a analizat gradul de pregătire a fiecăruia, aptitudinile personale în munca poliitică şi organizatorică şi astfel a reuşit să le acorde un ajutor mai eficace. Candidatul de partid Ştefan Brătescu era timid, nu ridica probleme în şedinţele de producţie, deşi se dovedise un muncitor conştiincios, cu răspundere pentru calitatea produselor. Treptat însă, s-a schimbat. Rolul important în această direcţie l-a avut organizaţia de bază. Chiar din ziua primirii lui în rîndul candidaţilor de partid, comuniştii care au luat cuvîntul i-au arătat că trebuie să aibă mai multă încredere în forţele lui. Apoi, biroul organizaţiei de bază l-a ajutat să studieze învăţătura partidului, încadrîndu-l la cercul de studiere a Statutului PMR, şi i-a încredinţat sarcina de agitator. Tov. Ştefan Brătescu dovedeşte tot mai mult că poate fi un bun comunist. S-a dezvoltat la el mai ales spiritul critic, combativitatea. In calitate de distribuitor de materiale, se interesează şi de modul în care sunt folosite şi întreţinute sculele pentru obţinerea unor produse de calitate. Un alt candidat de partid, Mendel Anton, s-a dovedit de la început mai bine pregătit politic, cu spirit critic dezvoltat. Biroul organizaţiei de bază l-a îndrumat să acumuleze tot mai multe cunoştinţe politice şi ideologice, încadrîndu-l la un cerc de studiere a Istoriei PMR, i-a dat sarcini politice pe măsura posibilităţilor lui. Mendel Anton este şeful unei brigăzi de fortori. El a primit ca sarcină de partid să se ocupe de educaţia tinerilor din brigadă în spiritul atitudinii socialiste faţă de muncă şi în viaţa particulară. Brigada condusă de el a devenit una din brigăzile fruntaşe din secţie. In jurul conducătorului ei, candidatul de partid Mendel Anton, tinerii s-au unit strîns, merg împreună la spectacole, la muzee, dezbat probleme de etică socială, se informează reciproc cu noutăţile din domeniul ştiinţei şi Viaţa de partid culturii de care fiecare se interesează. Un grad de conştiinţă înaintat duce în mod firesc şi la rezultate bune în producţie, îndeplinirea planului atît cantitativ cît şi calitativ, realizarea de economii au devenit lucruri obişnuite pentru această brigadă. In consfătuirile de producţie, tov. Mendel Anton, ca un adevărat comunist, ridică probleme importante pentru munca secţiei. Mult l-a necăjit faptul că reparaţiile capitale efectuate ciocanului matriţor n-au fost de calitate, împiedicîndu-l în îndeplinirea ritmică şi calitativă a planului. Observaţiile lui au fost ascultate cu interes şi s-au luat măsuri pentru remedierea deficienţelor semnalate. Biroul organizaţiei de bază se ocupă îndeaproape de educarea candidatului de partid Anton Petruţ, inginer, mecanic de secţie. Caracteristic pentru tov. Anton Petruţ este răbdarea şi calmul cu care analizează problemele tehnice şi organizatorice, munca celor din jurul lui, fiind călăuzit în permanenţă de dorinţa de a nu lua hotăriri pripite. E o trăsătură importantă pentru un comunist. Calităţile lui au inspirat pe muncitori să-l aleagă preşedintele comitetului de judecată pe fabrică. Biroul organizaţiei de bază ii urmăreşte îndeaproape activitatea, i-a arătat că răspunde în faţa organizaţiei de bază pentru munca depusă de comitetul de judecată şi, ca să-şi îmbogăţească mai mult cunoştinţele politice şi ideologice, l-a încadrat la un curs de economie politică. Devenind membri de partid, foştilor candidaţi li se acordă aceeaşi atenţie. De astă dată avem de-a face însă cu comunişti mai căliţi, cu posibilităţi mai largi, cu mai multă experienţă in munca de partid - calităţi dobindite in timpul stagiului de candidat. Marin Cozma, forjor, a primit ca sarcină de partid să fie propagandist la învăţămintul politic UTM, iar muncitorii l-au ales organizator de grupă sindicală. Tovarăşului Carp Scarlat i s-a dat ca sarcină de partid să răspundă de activitatea organizaţiei UTM din schimbul lui. Aceasta nu este o sarcină uşoară, dar el poate s-o îndeplinească şi o îndeplineşte bine, deoarece are pregăti,rea şi experienţa politică necesare. Munca de instruire a candidaţilor şi noilor membri de partid se înadrează in munca generală a organizaţiei de bază de educare a membrilor săi. Biroul organizaţiei de bază porneşte de la faptul că sarcinile concrete sunt cel mai bun mijloc de a educa partinic pe comunişti. Noi am încredinţat sarcini concrete fiecăruia ţinînd seamă de criteriile despre care am scris. De asemenea, biroul organizaţiei de bază urmăreşte ca în adunările generale sau în grupele de partid (avem patru grupe de partid în secţie) să se ia atitudine combativă faţă de abaterile unor membri sau candidaţi de partid, care nu se încadrează în disciplina producţiei, sau au comportări nesănătoase in viaţa particulară. Nu de mult o grupă de partid a luat în discuţie comportarea tov. Gică Istrate, care lipsea nemotivat de la lucru. Criticile tovarăşilor lui de muncă, comunişti, l-au ajutat să înţeleagă însemnătatea disciplinei de producţie. Discuţiile de acest fel sunt instructive pentru toţi candidaţii şi membrii de partid, ei trag concluzii pentru propria lor muncă, pentru propria lor conduită morală. Recent, în organizaţia de bază s-a ţinut o conferinţă despre profilul moral al comunistului. Conferinţa şi discuţiile purtate au constituit încă un prilej de analiză a muncii şi vieţii noastre, a comuniştilor, călindu-ne mai mult pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor încredinţate de partid. Organizaţia de bază se va ocupa în permanenţă de educarea membrilor săi, şi a celor noi şi a celor cu vechime, pentru a se întări mai mult, pentru a putea exercita cu tot mai multă competenţă rolul de conducător în secţie, în vederea obţinerii unor succese şi mai importante în producţie. ALEX. POSTOLACHE maistru, locţiitorul secretarului org. de bază forjă, fabrica de rulmenţi - Bîrlad Şcoală nouă Zilele acestea, în satul Iveşti, a fost dat în folosinţă, un nou local de şcoală. Noua şcoală, care cuprinde 6 săli de clasă, cancelarie, laborator şi alte dependinţe, a fost construită prin contribuţia voluntară şi munca patriotică a ţăranilor muncitori M. GILEA—coresp. -000- Contractează cu statul Pentru a-şi spori veniturile băneşti, colectiviştii din comuna Şuletea contractează cu Agevocoop-ul Bîrlad însemnate cantităţi de produse alimentare. Numai GAG „9 Mai” din această comună va livra în acest an cooperativei de consum peste 20.500 bucăţi ouă, 550 kg. miere de albine și alte produse. GH. COSOR—coresp. Dezlegarea jocului apărut în nr. 4792 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Cor — Duduk - Tro; 2. Acordeon — Pian; 3. Vameș - Liră — Ct; 4. Arab — Ai - Orgă; 5. Lineal — Țiteră; 6. En - Clavecin — C; 7 Al - Tubă - T - Bu; 8. T - Atot — Ciupit; 9. Oboi - Anacruză; 10. Basma - A - Tari; 11. Ki - Pitice — Aed; 12. Tanase — Urs — Lo. 13. Enunţuri - Arii. Corespondenţii voluntari ne informează. Schimb de experienţă De curînd, un grup de colectivişti de la GAC „1 Mai" din comuna Deleni, raionul Vaslui, a făcut o vizită colectiviştilor din satul Delenii de Jos. Aici, oaspeţii au vizitat construcţiile gospodăriei colective, cît şi fermele de animale. Totodată, vizitatorii şi gazdele şi-au împărtăşit din experienţa dobîndită în obţinerea de recolte bogate şi în creşterea animalelor. VICTOR VASILIU Acţiuni tinereşti Mobilizaţi de Comitetul orăşenesc UTM Huşi, tinerii din această localitate îşi aduc aportul la diferite acţiuni de folos obştesc. Numai în ultima vreme, de exemplu, ei au participat la curăţirea de rădăcini şi tulpini de plante a unei suprafeţe întinse de teren aparţinînd gospodăriei de stat Huşi, suprafaţă ce a fost desfundată în vederea plantării viţei de vie. La această acţiune tineretul a efectuat un număr de peste 1500 ore de muncă voluntară. Zilele trecute, a fost terminată amenajarea unei frumoase săli de sport la Răducăneni (raionul Huşi). Sala este dotată cu o masă de tenis, numeroase mese de şah (sport mult îndrăgit aici). Cei peste 300 membri UCFS din asociaţia sportivă frecventează des noua sală, participînd la diferite întreceri. ȘTEFAN TRIFAN Bogat pescuit în bălţile Cirjei Lucrătorii de la sectorul piscicol Cîrja (raionul Bîrlad) al Întreprinderii interregionale piscicole - Iaşi au reuşit în cursul lunii trecute să pescuiască peste 7000 kg. peşte. A. Cazacu, I. Hîrca, Mitriţă Busuioc şi Ştefan Zantea sunt numai cîţiva dintre pescarii care au contribuit din plin la obţinerea acestei realizări. NECULAI BUNESCU In sălile de sport In timp ce fotbaliştii străbat kilometri întregi, îmbrăcaţi în treninguri şi cu caracteristicile lor „căciuliţe“ pe cap (pregătirile cu balonul atît de mult rîvnit în această perioadă, nu constituie încă obiectivul principal), în sălile de sport de la Voinţa şi CSMS, voleibaliştii, halterofilii, baschetbaliştii, luptătorii, pugiliştii, scrimerii, handbaliştii, gimnaştii fac pregătiri intense, unii - în vederea reînceperii campionatelor, alţii - pentru desăvîrşirea pregătirii în vederea intîlnirilor ce-i aşteaptă. Boxul ieşean a pornit pe un drum bun, pe drumul consacrării. Ultimele rezultate din sezonul nu de mult încheiat confirmă lucrul acesta. Neculcîndu-se pe „laurii victoriei“, boxerii lucrează cu pasiune, zilnic, în sala CSMS, sub conducerea antrenorilor N. Florescu şi Gh. Tomescu. Rutinaţii M. Nicolau, V. Săseanu, C-tin Calenciuc, Eug. Spulber, Gh. Burduian, I. Popa, S. Avram au urmaşi valoroşi. Se afirmă cu putere juniorii Gh. Viţelaru, I. Mîndrăşescu, I. Buciu, V. Holestin, I. Botezatu, I. Creţu, C-tin Mihalciuc, talentaţi, cu multă voinţă. Nu-i putem trece cu vederea nici pe pugiliştii care aspiră la categoria I de clasificare şi care se pregătesc cu asiduitate: P. Onofrei, P. Toth, C. Aanei, Gh. Mihalciuc, I. Rotaru, Gh. Iordăchescu ş.a. In total, în loturile CSMS sunt aproape 40 de pugilişti. Unii au obiective mai apropiate, se pregătesc pentru faza orăşenească şi regională a campionatului de calificare. Alţii, care constituie „prima garnitură“, se află în perioada de tranziţie, nu fără a face uşoare antrenamente, ci aşteaptă meciul revanşă cu selecţionata oraşului Botoşani (în a doua jumătate a lunii februarie) şi, în perspectivă, o întîlnire internaţională. In vreme ce, în sala CSMS, sacii de antrenament nu cunosc odihna, în sala Voinţa, voleibaliştii clubului ieșean se pregătesc cu interes în vederea începerii returului campionatului categoriei A. (18 martie). La antrenamentele conduse de Th. Baloş vin, de regulă, toţi jucătorii: Moşescu, Tarlev, Uglea, Antonescu, Sucu, Ioanovici, Szentenai, Moldoveanu, Motora, Pruniş, Gobjilă. Se lucrează cu intensitate la dezvoltarea condiţiei fizice, la perfecţionarea paselor, a serviciilor etc. Voleibaliştii CSMS doresc ca reînceperea campionatului să-i găsească pregătiţi cît mai bine. In trei zile din săptămînă, în aceeaşi sală, pot fi văzuţi baschetbaliştii Voinţei. Cîteva „accidente“ în prima parte a actualului campionat i-au frustat de acumularea unui bagaj maxim de puncte. In aceste zile, ei se antrenează cu sîrg, pentru ca, în retur, să nu se mai înregistreze asemenea „accidente“. Cu regularitate, la antrenamente, participă Todiraşcu, Vişoianu, Voroneanu, Scripcaru, Mihăilescu, Chioreanu, Păun, Badaşcu, Dragomir, R. Bercovici, Hrapciuc. Lipsesc nemotivat Huţu şi Agapescu. Antrenamentele sunt conduse de Mircea Avram. In încheiere, cîteva cuvinte despre formaţia de handbal în 7 a CSMS, care se pregăteşte pentru „calificări", sub conducerea antrenorului Călugăriţa. Pregătirile nu pot decurge în condiţii optime, deoarece din lipsa conducerii clubului, handbaliştii sunt programaţi cu antrenamentele doar într-o singură zi din săptămînă. La handbal în 7 există următorul lot: Kaunerth, Mîrza, Apostolache, Badea, Hatură, Scripcaru, Pop, Mihu, Ţipu, Burger, Gîlcă, Cerbu şi Călugăriţa. Dorinţa jucătorilor este de a se prezenta cît mai bine în campionatul de calificare şi, de ce nu ? — de a-şi relua locul în categoria A. Nu-i un lucru uşor. Conducerea clubului trebuie să ştie aceasta şi să programeze mai multe zile de antrenament pe săptămînă. Ne oprim aici. Despre pregătirile celorlalte formaţii sportive vom vorbi cu un alt prilej. RADU COSTIN Pregătiri intense Spicuiri din programul de : RADIO-TELEVIZIUNE JOI 1 FEBRUARIE PROGRAMUL I. La orele: 5; 6; 7; 10; 11; 13; 15; 17; 22,30; 23,52; buletine de ştiri şi radiojurnale; 8.00 Din presa de astăzi; 10.35 Muzică din operetele lui Kalmann; 11.03 Preludii de Chopin - interpretează Arthur Rubinstein; 12.35 Din viaţa de concert a Capitalei; 13.05 Muzică populară romînească; 14.30 Concert de prînz; 15.10 Muzică uşoară; 15.40Programe muzicale alcătuite de ascultători; 16.15 Vorbeşte Moscova; 17.30 Jurnal de întrecere; 18.20 Din activitatea sfaturilor populare; 19.00 Jurnalul satelor; 19.45 Transmisiune din Studioul de concerte, a concertului popular al orchestrei simfonice a Radioteleviziunii; 22.10 Muzică populară romînească; 22.50 Muzică de dans; PROGRAMUL II. La orele: 12; 14; 16; 18. 23, buletine de știri şi radiojurnale; 12.45 Muzică de estradă; 13.25 Concertul nr. 4 în Re minor pentru vioară şi orchestră de Paganini; 14.03 Potpuriuri de muzică uşoară interpretată la pian; 16.30 Almanah ştiinţific (reluare); 17.00 Concert de după amiază; 13.05 Interpreţi de muzică uşoară din Bulgaria; 18.25 Cîntece din folclorul nou şi jocuri populare romîneşti; 19.00 Concertul pentru pian şi orchestră de Paul Constantinescu; 19.30 Tinereţea ne e dragă 19.50 Muzică de dans; 20.20 Noapte bună, copii; 20.30 Interpreţi de muzică populară romînească; 21.00 Actualitatea radio; 21.45 Părinţi şi copii; 22.30 Valsuri de estradă; 23.15-24.00 Muzică de cameră. TELEVIZIUNE 19.00 Jurnalul televiziunii; 19.20 Emisiunea pentru copii; 19.35 Transmisiune de la Teatrul Muncitoresc CFR: „Puterea întunericului" de Lev . Nicolaevici Tolstoi; In încheiere, ultimele ştiri. RADIO IAŞI pe 285 m. orele 17,30-19,30 _ Buletin de ştiri — Muzică populară romînească. - Jurnal economic radio. - Emisiunea: „Tinereţe — visuri - Program de cîntece, împlinite“. _ „Din viaţa satelor moldovene"- - Emisiune muzical-instructivă preemisiune pentru oamenii muncii din zentată de Margareta Pogonat și agricultură. George Macovei (reluare). SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL, joi 1 februarie 19.30: „Patru sub un acoperiş“; TEATRUL EVREIESC DE STAT, orele 20.00: „Familia anticarului“; TEATRUL DE STAT BÎRLAD, orele 20.00 „Viforul“. CINEMATOGRAFE : MAXIM GORKI : „Salt spre glorie” ; ILIE PINTILIE : „întîlnire pe cablu” ; PUSKIN : „Dragoste de septembrie” ; TINERETULUI : „Dragostea și pilotul secund” ; ION CREANGA : „Alba Regia“; CĂMINUL CULTURAL „ILIE PINTILIE“ - NICOLINA: „Cînd primăvara e fierbinte“; CASA DE CULTURA A SINDICATELOR : „Rapsodie ucraineană“. In regiune : la BÎRLAD, cinema „23 AUGUST” : „Lumină la fereastră” ; la „VICTORIA” : „Mecanicul conducea trenul“; HUŞI — RODINA: „Cazacii“; VASLUI - I. C. FRIMU: „Secţiunea a V-a"; PAŞCANI — CASA DE CULTURA : „Cazacii“. oOo- Timpul probabil 1. II. 1962 Vremea în răcire uşoară, cu cerul noros, mai mult acoperit. Ninsoare temporară, iar în nordul Moldovei zăpada va continua să fie viscolită. Vînt potrivit la tare din sectorul nordest. Temperatura în scădere uşoară , va fi cuprinsă noaptea între minus 10 şi minus 16 grade, iar ziua între minus 7 şi minus 12 grade. / î. PC A CAR A IASDID! pag. ro A**TÂEÎÎF SfftfT&UCTF IzsTvjU VVVJU SJUiwAu Palatul culturii aparţinînd colhozului „Rodina“ din regiunea Altai. Acest palat are o sală de spectacole pentru 420 persoane, două săli de spectacole mai mici, săli de lectură, săli pentru cercurile de artişti amatori, etc. R. D. Germană Alte întreprinderi industriale intrate în funcţiune La Gustrow, în regiunea Schwerin, este pe terminate construirea unei fabrici moderne de zahăr cu capacitatea de prelucrare zilnică a 2.000 tone de sfeclă. Fiind înzestrată cu aparatajul cel mai modern, la noua întreprindere se va realiza un înalt grad de automatizare. Sfecla produsă în regiunea Schwerin va fi transformată acum în „Aur alb“ la fabrica din Gustrow, oraş aşezat pe principalele căi de comunicaţie ce duc spre Marea Baltică , la marele port Rostock. Pe malul fluviului Oder, la Schwedt a fost pusă în funcţiune o mare fabrică de hîrtie, care lucrează pe baza materiei prime livrate din Uniunea Sovietică transportată pînă aici pe Bug, Vistula şi Wartha. Noua fabrică a şi -a fu început să livreze primele cantităţi de carton - circa 100 de tone pe zi. După terminarea definitivă a lucrărilor, fabrica de hîrtie de la Schwedt, care este una din cele mai moderne din Europa centrală, va livra anual 140.000 tone de hîrtie și carton. R. S. Cehoslovacă O utilizare neobişnuită a unui coş de centrală electrică La întreprinderea „Energoprojekt“ din Praga s-a început întocmirea unui coş înalt de 180 m pentru centrala electrică din Komorany. Partea de jos a coşului are o destinaţie specială - aici vor fi amplasate birourile şi anexele sociale. Această soluţie a fost aleasă pentru a se realiza economie de spaţiu se cîştigă astfel o suprafaţă de 1.200 m.p. Spaţiile interioare din părţile nefolosite ale coşului vor fi utilizate pentru depozite, ascensoare şi scări. încăperile anexelor sociale şi birourilor vor fi amplasate în partea exterioară a învelişului din beton armat al coşului. Lucrările de construcţie vor începe in primăvara anului curent. R. P. Polonă iNoi itt de «life In una din întreprinderile de construcţii din Varşovia s-a început experimentarea unui tip de beton colorat din care se vor putea produce pereţi prefabricaţi. Pereţii montaţi, gata vopsiţi nu vor mai trebui să fie tencuiţi. Ca materie colorantă se folosesc oxidul de zinc, oxidul de crom şi ultramarin. Doza pigmenţilor nu depăşeşte 3 la sută din cantitatea de ciment. Betonul colorat poate avea o largă întrebuinţare ca, de exemplu, la fabricarea de ţigle, la marcarea pistelor pe aerodromuri etc. Nu de mult la fabrica de ciment „Wejherow” din RP Polonă s-a început să se folosească la fabricarea cimentului cenuşa rezultată din arderea cărbunilor. Ultimele experienţe au arătat că prin adăugarea în compoziţia cimentului a unui procent de 15 la sută cenuşă, calitatea acestuia rămîne aceeaşi. Ţinînd seama că In fiecare an ,din arderea cărbunilor în întreprinderile aparţinînd Industriei siderurgice şi energetice rezultă circa 2 milioane tone cenuşă, este lesne de înţeles importantele economii ce se pot realliza prin aplicarea acestui procedeu. R. P. Mongolă De 60 de ori mai mulţi ca în 1937 Ca urmare a amploarei lucrărilor de construcţii din R. P. Mongolă a crescut an de an şi numărul lucrătorilor în această ramură. Dacă în 1937, în sistemul primei organizaţii de construcţii din Mongolia lucrau cîteva sute de oameni, în prezent numărul muncitorilor, tehnicienilor şi al inginerilor constructori este de 60 de ori mai mare. In acelaşi timp, volumul lucrărilor de construcţii şi montaj a sporit la rîndul său de 153 de ori. In vederea pregătirii de cadre naţionale de constructori, pe lîngă universitatea „Cioibalsan“ din Ulan Bator a fost înfiinţată în anul 1957 o secţie de construcţii, care ulterior a fost reorganizată în facultate. A fost înfiinţată şi o şcoală medie tehnică de construcţii, care pregăteşte specialişti - constructori cu calificare medie. Pe lîngă această şcoală funcţionează un combinat care în anul şcolar 1960-1961 a pregătit 800 de lucrători specialişti în diferite ramuri de construcţii. In perioada actualului plan cincinal numărul inginerilor constructori urmează să sporească de 5 ori, al tehnicienilor de 4,5 ori, iar al muncitorilor constructori cu 62 la sută. R. p. Bulgaria " In Valea Trandafirilor Valea Trandafirilor din bazinul Tundja atrage de mult timp admiraţia vizitatorilor. Intr-adevăr, ar fi greu de imaginat un colţ mai fermecător decît această vale. Cunoşteam bine Valea Trandafirilor primăvara, îndeosebi în luna mai cînd aerul este îmbibat de parfumul trandafirilor. Intîmplarea m-a făcut însă s-o vizitez la sfîrșitul toamnei. Părăsind oraşul Kazanlîk, scăldat în auriul toamnei, spre a porni spre nord, pe şoseaua asfaltată care duce spre satele Km şi Şipka, privirea mi-a fost atrasă de un peisaj minunat... In dreapta mea, lîngă o clădire albă cu două etaje, am zărit fermecat o întreagă plantaţie de flori de primăvară. Trandafiri albi, galbeni, roşii. Peisajul cu culorile vii ale trandafirilor părea atît de neverosimil pentru acel anotimp îneît în primul moment m-am crezut victima unei iluzii optice. Cînd am citit însă inscripţia „Staţiune experimentală pentru plante oleaginoase şi eterice“, atunci am înţeles totul. Muiţiunea aparţine Institutului de cercetări în domeniul culturilor vegetale al Academiei de Ştiinţe a RP Bulgaria. Principala sa sarcină constă in a efectua cercetări ştiinţifice asupra proprietăţilor trandafirilor din Kazanlîk, mentei şi levănţicăi, precum şi a unor plante din familia umbeliferelor. Interesul pe care oamenii de ştiinţă bulgari îl acordă plantelor eterice, îndeosebi trandafirilor, este firesc: Bulgaria este cunoscută în întreaga lume sub numele de „Ţara trandafirilor“. Cîmpul experimental al staţiunii se întinde la poalele munţilor pe o suprafaţă de 54 ha, cultivate cu numeroase plante oleaginoase şi decorative, realizîndu-se totodată şi hibridindi varietăţi prin zare. Oamenii de ştiinţă îşi concentrează în primul rînd atenţia asupra trandafirului oleaginos din Kazanlîk, care se presupune că a fost adus din Orientul Mijlociu din Siria sau Iran. Important este faptul că el a găsit în Bulgaria condiţii favorabile şi s-a aclimatizat, păstrîndu-şi calităţile specifice. Ceea ce caracterizează acest soi de trandafiri este faptul că perioada de vegetaţie nu încetează decît în timpul frigului. Totuşi, dacă iarna este blîndă, ceea ce se întîmplă des aici, în februarie trandafirul se trezeşte la viaţă, ramurile sale se dezvoltă şi în 15—20 zile înmuguresc. Totuşi, dacă în martie revine uneori frigul, trandafirii îngheaţă, în ultimiii ani staţiunea şi-a consacrat activitatea îndeosebi realizării unor varietăţi de trandafiri rezistenţi la frig şi la rugină. După ani de muncă şi de cercetări s-au realizat aserenea hibrizi. Prin încrucişarea trandafirului alb cu trandafirul oleaginos din Kazanlîk s-a obţinut hibridul 27-51 care se caracterizează prin perioada lungă de hibernare, prin rezistenţa sa la oscilaţiile de temperatură şi la rugină. Staţiunea a realizat, de asemenea, noi varietăţi de trandafiri decorativi şi posedă în prezent cea mai bogată colecţie din ţară — 470 de varietăţi. Datorită lucrărilor sistematice de selecţionare, oamenii de ştiinţă speră să obţină noi soiuri care vor înfrumuseţa parcurile, grădinile, bulevardele şi pieţele oraşelor. Astfel, se proiectează să se planteze trandafiri decorativi de-a lungul şoselelor interurbane din Valea Trandafirilor, iar oraşele Stara Zagora, Kazanlîk şi alte localităţi să fie transformate în adevărate oraşe-grădini, de ALEXANDR KASABOV -OQO R. P. Ungară Energie electrică pe bază de abur uzat Recent, a intrat în funcţiune centrala electrică a fabricii de hîrtie din Csepel utilată după ultimele realizări ale tehnicii. Pentru producerea energiei electrice se foloseşte abur uzat care a mai fost folosit în procesul tehnologic. In felul acesta costul energiei electrice se reduce cu două treimi, iar economia de cărbune realizată anual se ridică la aproximativ 100.000 tone. Aceasta este prima termocentrală de acest gen construită în RP Ungară. -oOo- R .D. Vietnam Festivalul teatral de primăvară in aceste zile în diferite regiuni ale RD Vietnam se desfășoară festival teatrale, organizate în cadrul pregătirilor pentru festivalul teatral de primăvară al anului 1962, care va avea loc în curînd la Hanoi. La aceste festivaluri participă atît artişti de profesie, cît şi artişti amatori. In ultimii patru ani, în RD Vietnam au luat fiinţă noi colective de teatru, circa 60 de trupe raionale de amatori, precum şi 7.000 de formaţii artistice de amatori, pe lîngă uzine şi fabrici, în centre populare, în instituţii de stat, şcoli, sate şi unităţi militare. Majoritatea spectacolelor prezentate la festivalurile teatrale oglindesc viaţa nouă a RD Vietnam, în care se desfăşoară construirea socialismului, şi lupta poporului sud-vietnamez pentru eliberarea şi reunificarea ţării, TM ** ” Air