Flacăra Iaşului, februarie 1962 (Anul 18, nr. 4793-4816)

1962-02-01 / nr. 4793

I Nr. 479. Educarea candidaţilor şi a noilor membri de partid trebuie făcută în permanenţă şi în mod diferenţiat Organizaţia de bază din secţia for­jă a fabricii de rulmenţi-Birlad a pri­mit mulţi candidaţi şi membri de partid din rîndul celor mai buni muncitori, teh­nicieni şi ingineri. Educarea lor siste­matică a început încă înainte de a-i primi în partid. Ei au făcut parte din activul fără de partid al organizaţiei de bază, au îndeplinit unele sarcini politice, iar unii au primit şi un aju­tor practica mai direct d­in partea unor membri de partid cu experienţă în munca politică. Participarea unor tovarăşi din activul fără de partid la adunările generale deschise ale or­ganizaţiei de bază a constituit, de asemenea, un prilej important de a-ţi completa cunoştinţele politice, de a se convinge o dată mai mult de calită­ţile moral-politice ale comuniştilor, de capacitatea organizaţiei de bază de a conduce cu pricepere activitatea întregii secţii. Educarea în spirit par­tinic a candidaţilor de partid s-a in­tensificat odată cu primirea lor în organizaţia de bază. Biroul organizaţiei de bază a anali­zat gradul de pregătire a fiecăruia, aptitudinile personale în munca pol­iitică şi organizatorică şi astfel a reuşit să le acorde un ajutor mai eficace. Candidatul de partid Ştefan Brătescu era timid, nu ridica proble­me în şedinţele de producţie, deşi se dovedise un muncitor conştiincios, cu răspundere pentru calitatea produse­lor. Treptat însă, s-a schimbat. Rolul important în această direcţie l-a avut organizaţia de bază. Chiar din ziua primirii lui în rîndul candidaţilor de partid, comuniştii care au luat cu­­vîntul i-au arătat că trebuie să aibă mai multă încredere în forţele lui. Apoi, biroul organizaţiei de bază l-a ajutat să studieze învăţătura partidu­lui, încadrîndu-l la cercul de studie­re a Statutului PMR, şi i-a încredinţat sarcina de agitator. Tov. Ştefan Bră­tescu dovedeşte tot mai mult că poate fi un bun comunist. S-a dezvol­tat la el mai ales spiritul critic, com­bativitatea. In calitate de distribuitor de materiale, se interesează şi de modul în care sunt folosite şi întreţi­nute sculele pentru obţinerea unor produse de calitate. Un alt candidat de partid, Mendel Anton, s-a dovedit de la început mai bine pregătit politic, cu spirit critic dezvoltat. Biroul organizaţiei de bază l-a îndrumat să acumuleze tot mai multe cunoştinţe­­ po­litice şi ideologice, încadrîndu-l la un cerc de studiere a Istoriei PMR, i-a dat sarcini politice pe măsura po­sibilităţilor lui. Mendel Anton este şeful unei brigăzi de fortori. El a primit ca sarcină de partid să se ocupe de educaţia tinerilor din bri­gadă în spiritul atitudinii socialiste faţă de muncă şi în viaţa particu­lară. Brigada condusă de el a devenit una din brigăzile fruntaşe din secţie. In jurul conducătorului ei, candidatul de partid Mendel Anton, tinerii s-au unit strîns, merg împreună la specta­­cole, la muzee, dezbat probleme de etică socială, se informează reciproc cu noutăţile din domeniul ştiinţei şi Viaţa de partid culturii de care fiecare se interesea­ză. Un grad de conştiinţă înaintat duce în mod firesc şi la rezultate bune în producţie, îndeplinirea planului atît cantitativ cît şi calitativ, realiza­rea de economii au devenit lucruri obişnuite pentru această brigadă. In consfătuirile de producţie, tov. Men­del Anton, ca un adevărat comunist, ridică probleme importante pentru munca secţiei. Mult l-a necăjit faptul că reparaţiile capitale efectuate cio­canului matriţor n-au fost de calitate, împiedicîndu-l în îndeplinirea ritmică şi calitativă a planului. Observaţiile lui au fost ascultate cu interes şi s-au luat măsuri pentru remedierea defi­cienţelor semnalate. Biroul organizaţiei de bază se o­­cupă îndeaproape de educarea can­didatului de partid Anton Petruţ, in­giner, mecanic de secţie. Caracteris­tic pentru tov. Anton Petruţ este răb­darea şi calmul cu care analizează problemele tehnice şi organizatorice, munca celor din jurul lui, fiind că­­lăuzit în permanenţă de dorinţa de a nu lua hotăriri pripite. E o tră­sătură importantă pentru un comunist. Calităţile lui au inspirat pe munci­tori să-l aleagă preşedintele comite­tului de judecată pe fabrică. Biroul organizaţiei de bază ii urmăreşte îndeaproape activitatea, i-a arătat că răspunde în faţa organizaţiei de bază pentru munca depusă de comitetul de judecată şi, ca să-şi îmbogăţească mai mult cunoştinţele politice şi i­­deologice, l-a încadrat la un curs de economie politică. Devenind membri de partid, foşti­lor candidaţi li se acordă aceeaşi a­­tenţie. De astă dată avem de-a face însă cu comunişti mai căliţi, cu po­­sibilităţi mai largi, cu mai multă expe­­rienţă in munca de partid - calităţi dobindite in timpul stagiului de can­didat. Marin Cozma, forjor, a primit ca sarcină de partid să fie propa­gandist la învăţămintul politic UTM, iar muncitorii l-au ales organizator de grupă sindicală. Tovarăşului Carp Scarlat i s-a dat ca sarcină de partid să răspundă de activitatea organi­zaţiei UTM din schimbul lui. Aceasta nu este o sarcină uşoară, dar el poate s-o îndeplinească şi o înde­plineşte bine, deoarece are pregăti­,­rea şi experienţa politică necesare. Munca de instruire a candidaţilor şi noilor membri de partid se în­­­adrează in munca generală a or­ganizaţiei de bază de educare a membrilor săi. Biroul organizaţiei de bază porneşte de la faptul că sarci­nile concrete sunt cel mai bun mijloc de a educa partinic pe comunişti. Noi am încredinţat sarcini concrete fie­căruia ţinînd seamă de criteriile des­­pre care am scris. De asemenea, bi­roul organizaţiei de bază urmăreşte ca în adunările generale sau în gru­pele de partid (avem patru grupe de partid în secţie) să se ia atitudine combativă faţă de abaterile unor membri sau candidaţi de partid, care nu se încadrează în disciplina pro­ducţiei, sau au comportări nesănă­toase in viaţa particulară. Nu de mult o grupă de partid a luat în dis­cuţie comportarea tov. Gică Istra­­te, care lipsea nemotivat de la lucru. Criticile tovarăşilor lui de muncă, comunişti, l-au ajutat să înţeleagă însemnătatea disciplinei de produc­ţie. Discuţiile de acest fel sunt ins­tructive pentru toţi candidaţii şi mem­brii de partid, ei trag concluzii pen­tru propria lor muncă, pentru pro­pria lor conduită morală. Recent, în organizaţia de bază s-a ţinut o conferinţă despre profilul mo­ral al comunistului. Conferinţa şi dis­cuţiile purtate au constituit încă un prilej de analiză a muncii şi vieţii noastre, a comuniştilor, călindu-ne mai mult pentru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor încredinţate de partid. Organizaţia de bază se va ocupa în permanenţă de educarea membri­lor săi, şi a celor noi şi a celor cu ve­chime, pentru a se întări mai mult, pentru a putea exercita cu tot mai multă competenţă rolul de conducă­tor în secţie, în vederea obţinerii u­­nor succese şi mai importante în producţie. ALEX. POSTOLACHE maistru, locţiitorul secretarului org. de bază forjă, fabrica de rulmenţi - Bîrlad Şcoală nouă Zilele acestea, în satul Iveşti, a fost dat în folosinţă, un nou local de şcoală. Noua şcoală, care cuprinde 6 săli de clasă, cancelarie, laborator şi alte dependinţe, a fost construită prin contribuţia voluntară şi munca patriotică a ţăranilor muncitori M. GILEA—coresp. -000- Contractează cu statul Pentru a-şi spori veniturile băneşti, colectiviştii din comu­na Şuletea contractează cu A­­gevocoop-ul Bîrlad însemnate cantităţi de produse alimenta­re. Numai GAG „9 Mai” din a­­ceastă comună va livra în a­­cest an cooperativei de con­sum peste 20.500 bucăţi ouă, 550 kg. miere de albine și alte produse. GH. COSOR—coresp. Dezlegarea jocului apărut în nr. 4792 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Cor — Duduk - Tro; 2. Acordeon — Pian; 3. Vameș - Liră — Ct; 4. Arab — Ai - Orgă; 5. Lineal — Țiteră; 6. En - Clavecin — C; 7 Al - Tubă - T - Bu; 8. T - Atot — Ciupit; 9. Oboi - Anacruză; 10. Basma - A - Tari; 11. Ki - Pitice — Aed; 12. Tanase — Urs — Lo. 13. Enunţuri - Arii. Corespondenţii voluntari ne informează. Schimb de experienţă De curînd, un grup de colectivişti de la GAC „1 Mai" din comuna De­­leni, raionul Vaslui, a făcut o vizită colectiviştilor din satul Delenii de Jos. Aici, oaspeţii au vizitat construcţiile gospodăriei colective, cît şi fermele de animale. Totodată, vizitatorii şi gaz­dele şi-au împărtăşit din experienţa dobîndită în obţinerea de recolte bo­gate şi în creşterea animalelor. VICTOR VASILIU Acţiuni tinereşti Mobilizaţi de Comitetul orăşenesc UTM Huşi, tinerii din această locali­tate îşi aduc aportul la diferite acţiuni de folos obştesc. Numai în ultima vre­me, de exemplu, ei au participat la curăţirea de rădăcini şi tulpini de plante a unei suprafeţe întinse de te­ren aparţinînd gospodăriei de stat Huşi, suprafaţă ce a fost desfundată în vederea plantării viţei de vie. La această acţiune tineretul a efectuat un număr de peste 1500 ore de mun­că voluntară. Zilele trecute, a fost terminată ame­najarea unei frumoase săli de sport la Răducăneni (raionul Huşi). Sala este dotată cu o masă de tenis, nu­­meroase mese de şah (sport mult în­drăgit aici). Cei peste 300 membri UCFS din asociaţia sportivă frecven­tează des noua sală, participînd la diferite întreceri. ȘTEFAN TRIFAN Bogat pescuit în bălţile Cirjei Lucrătorii de la sectorul piscicol Cîrja (raionul Bîrlad) al Întreprinderii interregionale piscicole - Iaşi au reu­şit în cursul lunii trecute să pescuiască peste 7000 kg. peşte. A. Cazacu, I. Hîr­­ca, Mitriţă Busuioc şi Ştefan Zantea sunt numai cîţiva dintre pescarii care au contribuit din plin la obţinerea acestei realizări. NECULAI BUNESCU In sălile de sport In timp ce fotbaliştii străbat kilo­metri întregi, îmbrăcaţi în treninguri şi cu caracteristicile lor „căciuliţe“ pe cap (pregătirile cu balonul­­ atît de mult rîvnit în această perioadă, nu constituie încă obiectivul principal), în sălile de sport de la Voinţa şi CSMS, voleibaliştii, halterofilii, baschetbaliştii, luptătorii, pugiliştii, scrimerii, hand­­baliştii, gimnaştii fac pregătiri intense, unii - în vederea reînceperii campio­natelor, alţii - pentru desăvîrşirea pre­gătirii în vederea intîlnirilor ce-i aş­teaptă. Boxul ieşean a pornit pe un drum bun, pe drumul consacrării. Ultimele rezultate din sezonul nu de mult în­cheiat confirmă lucrul acesta. Ne­­culcîndu-se pe „laurii victoriei“, boxe­rii lucrează cu pasiune, zilnic, în sala CSMS, sub conducerea antrenorilor N. Florescu şi Gh. Tomescu. Rutinaţii M. Nicolau, V. Săseanu, C-tin Calen­­ciuc, Eug. Spulber, Gh. Burduian, I. Popa, S. Avram au urmaşi valoroşi. Se afirmă cu putere juniorii Gh. Viţe­­laru, I. Mîndrăşescu, I. Buciu, V. Ho­­lestin, I. Botezatu, I. Creţu, C-tin Mi­­halciuc, talentaţi, cu multă voinţă. Nu-i putem trece cu vederea nici pe pugiliştii care aspiră la categoria I de clasificare şi care se pregătesc cu a­­siduitate: P. Onofrei, P. Toth, C. A­anei, Gh. Mihalciuc, I. Rotaru, Gh. Iordăchescu ş.a. In total, în loturile CSMS sunt aproa­pe 40 de pugilişti. Unii au obiective mai apropiate, se pregătesc pentru faza orăşenească şi regională a cam­pionatului de calificare. Alţii, care constituie „prima garnitură“, se află în perioada de tranziţie, nu fără a face uşoare antrenamente, ci aşteaptă meciul revanşă cu selecţionata oraşu­lui Botoşani (în a doua jumătate a lunii februarie) şi, în perspectivă, o întîlnire internaţională. In vreme ce, în sala CSMS, sacii de antrenament nu cunosc odihna, în sala Voinţa, voleibaliştii clubului ie­șean se pregătesc cu interes în ve­derea începerii returului campionatului categoriei A. (18 martie). La antre­namentele conduse de Th. Baloş vin, de regulă, toţi jucătorii: Moşescu, Tar­­lev, Uglea, Antonescu, Sucu, Ioanovici, Szentenai, Moldoveanu, Motora, Pru­­niş, Gobjilă. Se lucrează cu intensitate la dezvoltarea condiţiei fizice, la per­fecţionarea paselor, a serviciilor etc. Voleibaliştii CSMS doresc ca reîn­ceperea campionatului să-i găsească pregătiţi cît mai bine. In trei zile din săptămînă, în ace­eaşi sală, pot fi văzuţi baschetbaliştii Voinţei. Cîteva „accidente“ în prima parte a actualului campionat i-au frustat de acumularea unui bagaj maxim de puncte. In aceste zile, ei se antrenează cu sîrg, pentru ca, în retur, să nu se mai înregistreze ase­menea „accidente“. Cu regularitate, la antrenamente, participă Todiraşcu, Vişoianu, Voronea­­nu, Scripcaru, Mihăilescu, Chioreanu, Păun, Badaşcu, Dragomir, R. Berco­­vici, Hrapciuc. Lipsesc nemotivat Huţu şi Agapescu. Antrenamentele sunt con­duse de Mircea Avram. In încheiere, cîteva cuvinte despre formaţia de handbal în 7 a CSMS, care se pregăteşte pentru „calificări", sub conducerea antrenorului Călugă­riţa. Pregătirile nu pot decurge în con­diţii optime, deoarece din lipsa con­ducerii clubului, handbaliştii sunt pro­gramaţi cu antrenamentele doar în­­tr-o singură zi din săptămînă. La handbal în 7 există următorul lot: Kaunerth, Mîrza, Apostolache, Ba­dea, Hatură, Scripcaru, Pop, Mih­u, Ţipu, Burger, Gîlcă, Cerbu şi Călu­găriţa. Dorinţa jucătorilor este de a se prezenta cît mai bine în campionatul de calificare şi, de ce nu ? — de a-şi relua locul în categoria A. Nu-i un lucru uşor. Conducerea clubului tre­buie să ştie aceasta şi să progra­meze mai multe zile de antrenament pe săptămînă.­­ Ne oprim aici. Despre pregătirile celorlalte formaţii sportive vom vorbi cu un alt prilej. RADU COSTIN Pregătiri intense Spicuiri din programul de : RADIO-TELEVIZIUNE JOI 1 FEBRUARIE PROGRAMUL I. La orele: 5; 6; 7; 10; 11;­ 13; 15; 17; 22,30; 23,52; buletine de ştiri şi radiojurnale; 8.00 Din presa de astăzi; 10.35 Muzică din operetele lui Kal­­mann; 11.03 Preludii de Chopin - interpretează Arthur Rubinstein; 12.35 Din viaţa de concert a Capitalei; 13.05 Muzică populară romînească; 14.30 Concert de prînz; 15.10 Muzică uşoară; 15.40­­Programe muzicale alcătuite de ascultători; 16.15 Vor­beşte Moscova; 17.30 Jurnal de întrecere; 18.20 Din activitatea sfa­turilor populare; 19.00 Jurnalul sa­telor; 19.45 Transmisiune din Studioul de concerte, a concertului popular al orchestrei simfonice a Radiotelevizi­­unii; 22.10 Muzică populară romî­nească; 22.50 Muzică de dans; PROGRAMUL II. La orele: 12; 14; 16; 18. 23, bu­letine de știri şi radiojurnale; 12.45 Muzică de estradă; 13.25 Concertul nr. 4 în Re minor pentru vioară şi orchestră de Paganini; 14.03 Pot­puriuri de muzică uşoară interpretată la pian; 16.30 Almanah ştiinţific (re­luare); 17.00 Concert de după amia­ză; 13.05 Interpreţi de muzică uşoa­ră din Bulgaria; 18.25 Cîntece din folclorul nou şi jocuri populare ro­­mîneşti; 19.00 Concertul pentru pian şi orchestră de Paul Constantinescu; 19.30 Tinereţea ne e dragă 19.50 Muzică de dans; 20.20 Noapte bună, copii; 20.30 Interpreţi de muzică populară romînească; 21.00 Actuali­tatea radio; 21.45 Părinţi şi copii; 22.30 Valsuri de estradă; 23.15-24.00 Muzică de cameră. TELEVIZIUNE 19.00 Jurnalul televiziunii; 19.20 Emisiunea pentru copii; 19.35 Trans­misiune de la Teatrul Muncitoresc CFR: „Puterea întunericului" de Lev . Nicolaevici Tolstoi; In încheiere, ultimele ştiri. R­ADIO IAŞI pe 285 m.­ orele 17,30-19,30 _ Buletin de ştiri — Muzică populară romînească. - Jurnal economic radio. - Emisiunea: „Tinereţe — visuri - Program de cîntece, împlinite“. _ „Din viaţa satelor moldovene"- - Emisiune muzical-instructivă pre­emisiune pentru oamenii muncii din zentată de Margareta Pogonat și agricultură. George Macovei (reluare). SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL, joi 1 februarie 19.30: „Patru sub un acoperiş“; TEA­TRUL EVREIESC DE STAT, orele 20.00: „Familia anticarului“; TEATRUL DE STAT­­ BÎRLAD, orele 20.00 „Viforul“. CINEMATOGRAFE : MAXIM GORKI : „Salt spre glo­rie” ; ILIE PINTILIE : „întîlnire pe cablu” ; PUSKIN : „Dragoste de sep­tembrie” ; TINERETULUI : „Dragostea și pilotul secund” ; ION CREANGA : „Alba Regia“; CĂMINUL CULTURAL „ILIE PINTILIE“ - NICOLINA: „Cînd primăvara e fierbinte“; CASA DE CULTURA A SINDICATELOR : „Rapso­die ucraineană“. In regiune : la BÎRLAD, cinema „23 AUGUST” : „Lumină la fereastră” ; la „VICTORIA” : „Mecanicul condu­cea trenul“; HUŞI — RODINA: „Ca­zacii“; VASLUI - I. C. FRIMU: „Secţiunea a V-a"; PAŞCANI — CASA DE CULTURA : „Cazacii“. ­oOo- Timpul probabil 1. II. 1962 Vremea în răcire uşoară, cu cerul noros, mai mult acoperit. Ninsoare temporară, iar în nordul Moldovei zăpada va continua să fie viscolită. Vînt potrivit la tare din sectorul nord­est. Temperatura în scădere uşoară , va fi cuprinsă noaptea între minus 10 şi minus 16 grade, iar ziua între mi­nus 7 şi minus 12 grade. / î. PC A CAR A IASDID! pag. r­o A**TÂEÎÎF SfftfT&U­CTF IzsTvjU­ VVVJU SJUiwAu Palatul culturii aparţinînd colhozului „Rodina“ din re­giunea Altai. Acest palat are o sală de spectacole pentru 420 persoane, două săli de spectacole mai mici, săli de lectură, săli pentru cercurile de artişti amatori, etc. R. D. Germană­­ Alte întreprinderi industriale intrate în funcţiune La Gustrow, în regiunea Schwerin, este pe terminate construirea unei fabrici moderne de zahăr cu capaci­tatea de prelucrare zilnică a 2.000 tone de sfeclă. Fiind înzestrată cu a­­paratajul cel mai modern, la noua întreprindere se va realiza un înalt grad de automatizare. Sfecla produsă în regiunea Schwerin va fi transfor­mată acum în „Aur alb“ la fabrica din Gustrow, oraş aşezat pe princi­palele căi de comunicaţie ce duc spre Marea Baltică , la marele port Rostock. Pe malul fluviului Oder, la Schwedt a fost pusă în funcţiune o mare fa­brică de hîrtie, care lucrează pe baza materiei prime livrate din Uniunea So­vietică transportată pînă aici pe Bug, Vistula şi Wartha. Noua fabrică a şi -a fu­ început să livreze primele cantităţi de carton - circa 100 de tone pe zi. După terminarea definitivă a lucrări­lor, fabrica de hîrtie de la Schwedt, care este una din cele mai moderne din Europa centrală, va livra anual 140.000 tone de hîrtie și carton. R. S. Cehoslovacă O utilizare neobişnuită a unui coş de centrală electrică La întreprinderea „Energoprojekt“ din Praga s-a început întocmirea unui coş înalt de 180 m pentru centrala electrică din Komorany. Partea de jos a coşului are o destinaţie speci­ală - aici vor fi amplasate birourile şi anexele sociale. Această soluţie a fost aleasă pen­tru a se realiza economie de spa­ţiu­­ se cîştigă astfel o suprafaţă de 1.200 m.p. Spaţiile interioare din păr­ţile nefolosite ale coşului vor fi u­­tilizate pentru depozite, ascensoare şi scări. încăperile anexelor sociale şi birourilor vor fi amplasate în par­tea exterioară a învelişului din beton armat al coşului. Lucrările de construcţie vor începe in primăvara anului curent. R. P. Polonă iNoi itt de «life In una din întreprinderile de con­strucţii din Varşovia s-a început ex­perimentarea unui tip de beton co­lorat din care se vor putea produce pereţi prefabricaţi. Pereţii montaţi, gata vopsiţi nu vor mai trebui să fie tencuiţi. Ca materie colorantă se fo­losesc oxidul de zinc, oxidul de crom şi ultramarin. Doza pigmenţilor nu depăşeşte 3 la sută din cantitatea de ciment. Betonul colorat poate avea o largă întrebuinţare ca, de exemplu, la fa­bricarea de ţigle, la marcarea pistelor pe aerodromuri etc. Nu de mult la fabrica de ciment „Wejherow” din RP Polonă s-a în­ceput să se folosească la fabricarea ci­mentului cenuşa rezultată din arderea cărbunilor. Ultimele experienţe au arătat că prin adăugarea în compoziţia cimen­tului a unui procent de 15 la sută cenuşă, calitatea acestuia rămîne a­­ceeaşi. Ţinînd seama că In fiecare an ,­din arderea cărbunilor în întreprinderile aparţinînd Industriei siderurgice şi energetice rezultă circa 2 milioane tone cenuşă, este lesne de înţeles importantele economii ce se pot real­liza prin aplicarea acestui procedeu. R. P. Mongolă De 60 de ori mai mulţi ca în 1937 Ca urmare a amploarei lucrărilor de construcţii din R. P. Mongolă a cres­cut an de an şi numărul lucrătorilor în această ramură. Dacă în 1937, în sistemul primei organizaţii de construcţii din Mongo­lia lucrau cîteva sute de oameni, în prezent numărul muncitorilor, tehnicie­nilor şi al inginerilor constructori este de 60 de ori mai mare. In acelaşi timp, volumul lucrărilor de construc­ţii şi montaj a sporit la rîndul său de 153 de ori. In vederea pregătirii de cadre na­ţionale de constructori, pe lîngă uni­versitatea „Cioibalsan“ din Ulan Ba­tor a fost înfiinţată în anul 1957 o secţie de construcţii, care ulterior a fost reorganizată în­ facultate. A fost înfiinţată şi o şcoală medie tehnică de construcţii, care pregăteşte specia­lişti - constructori cu calificare me­die. Pe lîngă această şcoală func­ţionează un combinat care în anul şcolar 1960-1961 a pregătit 800 de lucrători specialişti în diferite ramuri de construcţii. In perioada actualului plan cinci­nal numărul inginerilor constructori urmează să sporească de 5 ori, al tehnicienilor­­ de 4,5 ori, iar al mun­citorilor constructori cu 62 la sută. R. p. Bulgaria " In Valea Trandafirilor Valea Trandafirilor din ba­zinul Tundja atrage de mult timp admiraţia vizi­tatorilor. Intr-adevăr, ar fi greu de imaginat un colţ mai fermecător decît a­­ceastă vale. Cunoşteam bine Valea Trandafirilor primăvara, îndeosebi în luna mai cînd aerul este îmbibat de parfumul trandafirilor. In­­tîmplarea m-a făcut însă s-o vizitez la sfîrșitul toam­nei. Părăsind oraşul Kazan­­lîk, scăldat în auriul toam­nei, spre a porni spre nord, pe şoseaua asfaltată care duce spre satele Km şi Şipka, privirea mi-a fost atrasă de un peisaj mi­nunat... In dreapta mea, lîngă o clădire albă cu două eta­je, am zărit fermecat o întreagă plantaţie de flori de primăvară. Trandafiri albi, galbeni, roşii. Peisajul cu culorile vii ale trandafirilor părea atît de neverosimil pentru acel anotimp îneît în primul moment m-am crezut vic­tima unei iluzii optice. Cînd am citit însă inscrip­ţia „Staţiune experimen­tală pentru plante oleagi­noase şi eterice“, atunci am înţeles totul. Muiţiunea aparţine Insti­tutului de cercetări în do­meniul culturilor vegetale al Academiei de Ştiinţe a RP Bulgaria. Principala sa sarcină constă in a efec­tua cercetări ştiinţifice a­­supra proprietăţilor tran­dafirilor din Kazanlîk, mentei şi levănţicăi, pre­cum şi a unor plante din familia umbeliferelor. Interesul pe care oa­menii de ştiinţă bulgari îl acordă plantelor eterice, îndeosebi trandafirilor, este firesc: Bulgaria este cu­noscută în întreaga lume sub numele de „Ţara tran­dafirilor“. Cîmpul experimental al staţiunii se întinde la poalele munţilor pe o su­prafaţă de 54 ha, cultiva­te cu numeroase plante oleaginoase şi decorative, realizîndu-se totodată şi hibridi­ndi varietăţi prin zare. Oamenii de ştiinţă îşi concentrează în primul rînd atenţia asupra trandafiru­­lui oleaginos din Kazan­lîk, care se presupune că a fost adus din Orientul Mijlociu­­ din Siria sau Iran. Important este fap­tul că el a găsit în Bulga­ria condiţii favorabile şi s-a aclimatizat, păstrîn­­du-şi calităţile specifice. Ceea ce caracterizează acest soi de trandafiri este faptul că perioada de vegetaţie nu încetează decît în timpul frigului. Totuşi, dacă iarna­­ este blîndă, ceea ce se întîm­­plă des aici, în februarie trandafirul se trezeşte la viaţă, ramurile sale se dez­voltă şi în 15—20 zile în­muguresc. Totuşi, dacă în martie revine uneori frigul, trandafirii îngheaţă, în ultimii­i ani staţiunea şi-a consacrat activitatea îndeosebi realizării unor varietăţi de trandafiri re­zistenţi la frig şi la rugină. După ani de muncă şi de cercetări s-au realizat a­­ser­enea hibrizi. Prin în­crucişarea trandafirului alb cu trandafirul oleaginos din Kazanlîk s-a obţinut hibridul 27-51 care se ca­racterizează prin perioa­da lungă de hibernare, prin rezistenţa sa la osci­laţiile de temperatură şi la rugină. Staţiunea a realizat, de asemenea, noi varietăţi de trandafiri decorativi şi po­sedă în prezent cea mai bogată colecţie din ţară — 470 de varietăţi. Dato­rită lucrărilor sistematice de selecţionare, oamenii de ştiinţă speră să ob­ţină noi soiuri care vor înfrumuseţa parcurile, gră­dinile, bulevardele şi pie­ţele oraşelor. Astfel, se proiectează să se planteze trandafiri de­corativi de-a lungul şose­lelor interurbane din Va­lea Trandafirilor, iar ora­şele Stara Zagora, Kazan­lîk­ şi alte localităţi să fie transformate în ade­vărate oraşe-grădini, de ALEXANDR KASABOV -OQO­ R. P. Ungară Energie electrică pe bază de abur uzat Recent, a intrat în funcţiune cen­trala electrică a fabricii de hîrtie din Csepel utilată după ultimele realizări ale tehnicii. Pentru producerea ener­giei­­ electrice se foloseşte abur uzat care a mai fost folosit în procesul tehnologic. In felul acesta costul ener­giei electrice se reduce cu două tre­imi, iar economia de cărbune realiza­tă anual se ridică la aproximativ 100.000 tone. Aceasta este prima ter­mocentrală de acest gen construită în RP Ungară. -oOo- R .D. Vietnam Festivalul teatral de primăvară in aceste zile în diferite regiuni ale RD Vietnam se desfășoară festi­val teatrale, organizate în cadrul pregătirilor pentru festivalul teatral de primăvară al anului 1962, care va avea loc în curînd la Hanoi. La a­­ceste festivaluri participă atît artişti de profesie, cît şi artişti amatori. In ultimii patru ani, în RD Vietnam au luat fiinţă noi colective de teatru,­­ circa 60 de trupe raionale de a­­matori, precum şi 7.000 de formaţii artistice de amatori, pe lîngă uzine şi fabrici, în centre populare, în in­stituţii de stat, şcoli, sate şi unităţi militare. Majoritatea spectacolelor prezentate la festivalurile teatrale oglindesc viaţa nouă a RD Vietnam, în care se desfăşoară construirea socialis­mului, şi lupta poporului sud-vietna­­mez pentru eliberarea şi reunificarea ţării,­­ TM ** ” Air

Next