Flacăra Iaşului, martie 1962 (Anul 18, nr. 4817-4843)

1962-03-01 / nr. 4817

r Iff. «17 Activitatea culturală din Zapodeni-Vaslui în miezul problemelor satului In lunile de iarnă, activitatea cul­­tural-artistică din Zăpodeni, raionul Vaslui, a cunoscut o intensificare ce se c­atorește, în primul rind, sprijinu­lui d­at de comitetul comunal de partid, care s-a ocupat îndeaproape ne îndrumarea conţinutului întregii munci. Ca urmare s-a realizat mai în­­tîi o bună planificare, ajutor preţios pentru susţinerea obiectivelor privind întărirea economico-organizatorică şi lărgirea sectorului socialist-agricol. Propaganda prin conferinţe, de e­­xemplu, desfăşurată după un plan bine orientat din punct de vedere tematic, a exercitat o puternică influenţă asu­pra ţăranilor întovărăşiţi, convingîndu-i asupra superiorităţii muncii în gospo­dăria colectivă. O serie de expuneri au tratat despre „Drepturile şi îndatori­rile colectiviştilor“, „Organizarea şi re­tribuirea muncii în GAC“, „GAC — singura cale spre belşug“, ajutîndu-i pe ţăranii întovărăşiţi să cunoască, pe bază de date şi fapte luate din cuprinsul raionului viaţa nouă a colec­tiviştilor. Paralel cu aceste conferinţe au fost pregâtite şi ţinute şi altele care au urmărit consolidarea econo­­mico-organizatorică a gospodăriei co­lective. De exemplu, vorbind despre „Fondul de bază în GAC şi căile pen­tru sporirea sa“ sau despre „Creşte­rea efectivelor de animale, proprieta­­te obştească în GAC“ şi altele s-au îmbogăţit cunoştinţele colectiviştilor care au învăţat cum să acţioneze mai bine pentru înflorirea gospodăriei co­lective. Acelaşi rol l-au avut şi con­ferinţele agrotehnice ce se ţin săptă­mânal cu regularitate, demonstrînd a­­vantajele muncii unite, pe tarlale mari, cu mijloace tehnice avansate. I­n afară de problemele profesio­nale s-a considerat necesar să se ac­ţioneze şi pentru ridicarea continuă a nivelului de cultură generală al au­ditorilor, prezentindu-se un ciclu de con­ferinţe privind popularizarea ştiinţei cu teme ca: „Originea şi evoluţia omu­­lui“, „Cum a apărut viaţa pe pă­­mînt“, „Sistemul solar“, „Stelele că­zătoare“ şi altele. S-a pornit de la premiza că în genere numai un om cu un orizont larg poate fi un mili­tant pentru progres, pentru o viaţă din ce în ce mai frumoasă. De cele mai multe ori, conferinţele erau ur­mate de filme documentare sau jur­nale agricole şi merită a fi menţio­nat faptul că în popularizarea acestor filme şi la mobilizarea spectatorilor din rîndul colectiviştilor a existat per­manent sprijinul conducerii gospodă­riei agricole colective din Zăpodeni. Datorită acestui fapt şi altor metode, prin care se aducea la cunoştinţa spec­tatorilor conţinutul filmelor, planul la cinematograful sătesc pe trimestrul I a fost depăşit cu suma de 300 lei. Adeseori, filmele privind viața nouă a satelor precedau seri de calcul pe tema „Cine-i mai cîştigat“ cu care prilej se făceau de obicei comparaţii între veniturile obţinute de ţăranii co­lectivişti şi întovărăşiţi, arătîndu-se pe bază de cifre grăitoare avantajele muncii în GAC, însoţirea manifestărilor culturale cu programe artistice şi tematica lor in­teresantă, la zi, asigurau de obicei o largă participare. S-a urmărit ca şi repertoriile să fie îndreptate spre pro­blemele lărgirii şi consolidării secto­rului socialist-agricol. De exemplu, co­rul ce cuprinde 60 de tineri a pregă­tit cîntecele „Bucurie în gospodărie“, „Hora colectiviştilor“, şi altele. For­maţia de teatru a prezentat pe scena căminului cultural piese ca „Bucuroşi de oaspeţi“, „Cel din urmă“ şi altele care au exercitat o puternică înrîu­­rire asupra spectatorilor îndemnindu-i să păşească pe drumul gospodăriei colective, drumul belşugului şi bună­stării. Faptul că echipa de teatru s-a situat pe locul I la faza intercomu­­nală a celui de al lll-lea Festival bie­nal de teatru „I. L. Caragiale“ unde a prezentat piesa „Risul pămîntului“ de Gh. Jenţulescu a constituit încă un prilej de satisfacţie şi un stimu­lent de a pune în scenă noi lucrări dramatice care să trateze despre în­tărirea economico-organizatorică a GAC. Cea mai tipără dintre formaţiile ar­tistice de amatori ale căminului cul­tural este cea de dansuri care repetă jocuri populare romîneşti printre care sârba locală in două părţi. Programele reuşite au făcut ca ma­nifestările culturale să aibă un carac­­ter de masă, atrâgînd fiecare în ul­tima vreme, circa 400-500 de spec­­tatori. Pentru viitor, planul de muncă al căminului prevede acţiuni îndreptate, îndeosebi, spre consolidarea econo­­mico-organizatorică a gospodăriilor co­lective şi pregătirea în cît mai bune condiţiuni a campaniei agricole de primăvară. NECULAI I. OCHIANU învăţător :m­il­li. rCXffiiO” OOO JOCURI ORIZONTAL: 1. Mărţişorul primăve­rii; 2. Delicată So­lie In fapt de primăvară; 3- Măr­ţişorul şahistului — O vitamină; 4. Fur­nizează mărţişoa­­re — Culoare din mărţişor; 5.­ La mărţişor - Mărţi­­şoarele văzute de un copil ; 6. Un mărţişor cu... greu­­tate-Fără înconjur ... de lună — Par­­ticulă în viitor ; 7. Mărţişor de ... cofetărie — ... şi altul natural din florărie; 5. In măr­ţişor­­ — Mărţişo­rul „Urzicii" - La canaful mărţişoru- tafta!-Mărţişoare; 6. Mărţişor pe note lui; "9. Pronume aviatic - Oraş în - Nume feminin; 7. In toată firea - Africa - Idem; 10. Culoare de măr- Mărţişoare pentru careu; 8. Sortarea ţişor ; 11.­­..material pentru el...; mărţişoarelor în vitrină - Din nou; 12 ...şi o aburire metalică preţioa- 9. Carte­ - Element din ...Europa; 10. Model fix - Perete în profunzime; VERTICAL: 1. Jucărie... geometrică; 11. Le-a săvîrşit Păcală (dar în a-2 Formă pentru mărţişor; 3........1u­­prilie-sing.); 12. Vocale - Pe calea birii“, roman de Letiţia Pappu - cuvîntului; 13. Animale , cu haz - Mărţişorul morocănosului; 4. Incăl- Bec... fără filament!; 14. Aţele care tărr-'nte pentru... pantofi (sing.) - se încurca (sing.), Grigore Tudose. 5. O bucată de v- RUUINA ,-------- . ■ — —- . . -------­ AI A CAR A BASOLOI Noi construcţii in centrul oraşului Constanţa. Foto­: Ager­pres — R. CRISTESCU Acţiunea de economisire trebuie dezvoltată (Urmare din pag. 19 a) Cu toate măsurile luate, chiar în secţiile strungărie şi rectificare, asupra cărora comitetul sindicatului şi-a în­dreptat mai multă vreme atenţia sa, întrecerea socialistă nu s-a desfăşurat tot timpul la un nivel corespunzător. S-a resimţit uneori lipsa de operati­vitate în evidenţierea rezultatelor, gra­ficele n-au fost afişate întotdeauna la timp - lipsuri aşa­dar de natură să nu stimuleze suficient întrecerea mun­citorilor, inginerilor şi tehnicienilor. O lipsă foarte serioasă s-a înregistrat în secţia reparaţii mecanice. Aici, comi­tetul sindical de secţie a pretins me­reu că ar exista condiţii specifice şi că deci nu se poate organiza întrece­rea între oameni, brigăzi şi ateliere. Lipsită de o muncă organizatorică practică şi eficace, întrecerea din a­­ceastă secţie a existat doar pe hîrtie. Colectivul acestei secţii, precum şi a­­celea de la sculărie şi bile-role, n-au realizat angajamentul de economii şi datorită faptului că în consfătuirile de producţie nu s-au făcut analize temei­nice asupra acţiunii de economisire* asupra posibilităţilor existente în a­­ceastă direcţie. S-a afirmat că nerea­­lizarea integrală a angajamentului de economii s-a datorat şi insuficientei preocupări din partea administraţiei întreprinderii. In­secţiile sculărie şi re­paraţii mecanice, de exemplu, n-au fost elaborate norme de consum spe­cific nici măcar la principalele mate­riale utilizate. Organizarea evidenţei economiilor n-a stat în atenţia condu­cerii întreprinderii astfel incit fiecare muncitor să ştie ce şi cît a realizat din sarcina de economii trasată. De ce am ridicat acum problema nerealizării integrale a angajamentu­lui luat de colectivul acestei fabrici bîrlădene în 1961, cu toate că cele 2.121.000 lei obţinute peste sarcina de reducere a preţului de cost reprezintă fără îndoială o realizare valoroasă ? Ne-am referit acum la acest aspect pentru ca din lipsurile anului trecut să fie trase concluzii folositoare în pre­zent. La fabrica de rulmenţi din Bîrlad există însă, datorită tehnicii moderne cu care este înzestrată, priceperii şi calificării înalte a multor muncitori, tehnicieni şi Ingineri, rezerve interne însemnate care trebuie căutate, des­coperite şi puse în valoare. Conferinţa de alegere a comitetului sindicatului a insistat asupra necesită­ţii îmbinării armonioase a luptei pen­tru creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii şi obţinerea de economii peste plan, dar, nu s-au cristalizat — în timpul conferinţei — decit direcţiile principale în care tre­buie căutate rezervele interne ale pro­ducţiei. O parte dintre participanţii la discuţii n-au venit cu propuneri şi su­gestii concrete deşi reprezentau secţii şi locuri de muncă diverse. Noul comitet de sindicat (preşedin­te a fost ales tov. Ion Petrache) îndru­­mat de comitetul de partid şi sprijinit mai mult de conduce­rea întreprinderii, trebuie să procedeze la antrenarea, la mobilizarea largă a tuturor participanţilor la întrecere­­a fiecărui muncitor, inginer şi tehnician, pentru a dezvolta creator acţiunea de economisire, pentru a împleti aceasta cu lupta pentru creşterea productivită­ţii şi îmbunătăţirea calităţii. Angaja­mentul luat pentru acest an va putea fi astfel nu numai realizat dar şi de­păşit cu mult. Şi pentru aceasta exis­tă condiții care trebuie căutate și fo­losite. Coproducţie a studiourilor sovietice şi germane, filmul „Cinci zile şi cinci nopţi” are la bază un fapt bine cu­noscut opiniei publice de pretutindeni: salvarea tezaurului de artă reprezen­tat d® tablourile galeriei de pictură din Drezda, de către ostaşi ai Armatei sovietice. Tablourile, duse de fascişti în încăperi întunecoase ale unui vechi castel şi în fundul unei mine inundate cu apă, ar fi fost cu siguranţă distru­se de umezeală şi mucegai, fapt care ar fi sporit imensul şir al crimelor fasciste cu distrugerea unor opere de artă unice. Descoperirea acestor ta­­blouri, restaurarea lor­­ mai întîi la Drezda, de către specialişti sovietici sosiţi anume în acest scop, apoi la A A-------- ---1 — ~ i —.. . ra rătîr­me pentru realizarea acestui lucru - şi în sfîrşit, restituirea lor Republicii Democrate Germane, constituie un ansamblu de fapte ce ilustrează înaltele principii care călăuzesc po­porul sovietic în relaţiile sale cu alte popoare şi in atitudinea sa faţă de tot ceea ce reprezintă cuceriri ale geniului uman, ale civilizaţiei umane. Scenariul filmului, semnat de Lev Arnstam şi Wolfgang Ebeling (cel dinţii fiind şi regizorul filmului) re­constituie episodul salvării tablourilor galeriei de pictură de la Drezda, încadrîndu-l intr-un complex de si­tuaţii menite a reda ambianţa mo­mentului evocat şi semnificaţiile eve­nimentelor care au urmat zdrobirii fiarei fasciste în propiul ei bîrlog. Ruinele fumegînde ale Drezdei revin stăruitor pe ecran, inclipind grgitor dezastrul pe care l-a produs fascismul km. mimni no tortt­b­ilp ClItOT tafi CÎ chiar și pe teritoriul Germaniei. In mijlocul acestor ruine fumegînde, în timp ce grupuri halate de SS-iști mail opuneau zadarnic rezistenţă* căpitanul sovietic Leonov începe insis­tent cercetările pentru descoperirea şi salvarea tablourilor de faimă mondială, pe care fasciştii ar fi vrut să le distrugă în flăcările pro­priei lor prăbuşiri. Cele cinci zile şi cinci nopţi sunt tot atâtea etape in acţiunea de descoperire a tablourilor şi de salvare a lor. Cele cinci zile şi cinci nopţi recon­stituie, în acelaşi timp, prin momente sugestive, începuturile vieţii noi a po­porului german, înfiriparea prieteniei dintre ostaşii sovietici şi oamenii muncii din oraşul în care, cu con­cursul comandamentului sovietic, zorii vieţii noi irump triumfători deasupra ţinuturilor eliberate. Redresarea mo­d IX _­l„I­D„,,­­zentativă în acest sens. Filmul­­„Cinci zile şi cinci nopţi“ se impune prin patetismul său şi prin suita de tablouri pe care, cu avantajele pe care le oferă tehnocolorul, le înfăţişează pu­blicului spectator — tablouri aparţi­­nînd celor mai de frunte maeştri ai artei universale. Contemplarea a­­cestor picviri îngemănează senti­mentul de încîntare artistică cu acela de admiraţie şi recunoştinţă faţă de ostaşii sovietici , de poporul sovietic datorită căruia o remarcabilă co­moară a artei plastice universale a fost salvată şi redată poporului german şi întregii umanităţi. S. TEODOROVICI Cinema „Mie Pintilie“ Cinci zile şi cinci nopţi“ Dezlegarea jocului apărut în no 4813 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. An Siderai-Masă; 2. Newtoni - Micron; 3. Lu - Ar - Ci - Z - Erg; 4. Ura —­ Abandon - Ts; 5. Monedă - Cil - Cat; 6. Int - Urs — Oază — R; 7. Niels - Top— Alto; 3. A — Ni - Sorţi - Pom; 9. Parsec -­ Răsuci; 10. Cu — Aer Vizaţi; 11. Atm - Carie - Tera; 12. Re - Colos — Curie; 13. Arnal - Mărire — Z; 14. Temperatură — Li. Dezlegarea jocului apărut în nr. 4816 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Călători - Nimb; 2. Ani - Assan - Ape; 3. Naun — T — Rari — L; 4. Tm — Alianță — Dg; 5. E - Cioara - Sloi; 6. Milescu - St - 8c; 7. K­ar­­­i — Stîncă; 8. R _ S - K - Martie; 9. Racoviță — Naa; 10. Mătăsii — Teanc; 11. Aden _ N - A - X — IE; 12. Ri — An­tarctica; 13. Exploratori - N; 14. E - Ședere —* Albe. Ne scriu corespondenţii voluntari despre: Acţiuni pentru fertilizarea solului In aceste zile, în toate GAC din regiune se desfăşoară o In­tensă activitate pentru fertiliza­­rea solului în vederea obţinerii unor recolte tot mai bogate. Un loc important în această acţiu­ne îl ocupă terenul special des­tinat obţinerii unei producţii de 5000 kg. porumb boabe la ha.­in­cultură neirigată. Redăm pe scurt din relatările corespondenţilor noştri voluntari despre această acţiune. ANDREI ROMAN ne informează că zilnic zeci de care încărcate cu gu­noi de grajd iau drumul tarlalelor GAC din satul Totoieşti— comuna Er­­biceni, raionul Hîrlău. Acest fapt a făcut ca în ultimele două săptămini să fie transportate la cimp peste 700 tone de gunoi de grajd. In această acţiune un aport deosebit este adus de tinerii colectivişti Mircea Scutaru, Ştefan Ticu, Gh. Sîrbu, Toma Aniţei, D-tru Nastase şi alţii, IOAN LUCA. Şi colectiviştii din GAC „23 August“ din satul Tabăra, raionul Iaşi se îngrijesc de fertiliza­rea solului şi în special a lotului ex­perimental de pe care vor obţine 5000 kg. porumb boabe la ha. în cultură neirigată. Pînă în prezent, pe acest lot s-au transportat aproape 450 tone gunoi de grajd. S-au remarcat în mod deosebit colectiviştii D. Oprea,­­D. Ciocan, C-tin V. Onofrei, Vasile C. Articiuc şi alţi I. ŞTEFAN TRIFAN. In cadrul învăţă­­mîntului agrotehnic, colectiviştii din GAC „8 Martie“ - comuna Berezeni, raionul Huşi, au înţeles importanţa în­grăşămintelor naturale pentru obţine­rea unor recolte bogate. De aceea, pentru a obţine 50­0 kg. de porumb bombe la hp. în cultură neirigată, au profitat de timpul prielnic şi au trans­portat pe o suprafaţă de 50 ha. can­titatea de 1200 tone gunoi de grajd. VLAD ARMEANU ne informează că colectiviştii din GAC „M. Bâlcescu“ din satul Ghergheleu, raionul Vaslui , aplică in practică ce­le învăţate la cursurile agro­zootehnice. Astfel, cursanţii Vasile Florea, Gh. losub, Nistor Ceauşu, Gri­­gore Rusu şi alţi cursanţi fruntaşi la învăţătură sunt fruntaşi şi la acţiunea de transportare a gunoiului de grajd pe lotul experimental şi la grădina de legume, unde pînă in prezent s-au cărat aproape 300 de tone. Despre acelaşi lucru ne-au mai scris şi corespondenţii voluntari GRIGORE TAMAŞANU din GAC „Unirea“ din satul Unţeşti, raionul Bîrlad, VALE­­RU ANDONE şi VASILE OPRIŞAN din GAC „Viaţă Nouă ş“ din Rînceni, raio­nul Huşi, VASILE GH. MARCU, elev la şcoala profesională viticolă Huşi şi alţii. Spicuiri din programul de: RADIO - TELE V IZ! UM E JOI 1 MARTIE PROGRAMUL I La orele : 5 ; 6 ; 7 ; 10 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 22.30 ; 23.52 ; buletine de ştiri şi radiojurnale ; 8.30 Din muzica popoarelor ; 11.03 Muzică de cameră ; 12.00 Concert de muzică sovietică ; 12.35 Şase dansuri spaniole de Gra­nados ; 13.05 Concert de muzică popu­lară romînească ; 14.30 Concert de prînz ; 15.10 Muzică uşoară romîneas­că ; 16.15 Vorbeşte Moscova I ; 17.30 Jurnal de întrecere ; 17.45 Program muzical pentru fruntaşi în producţie din industrie şi agricultură ; 19.00 Jur­nalul satelor ; 19.25 Muzică uşoară ; 19.45 Transmisiune din Studioul de concerte a concertului orchestrei sim­fonice a Radioteleviziunii ; 22.50 Mu­zică de dans. PROGRAMUL II La orele­­ 12 ; 14 ; 16 ; 18 ; 21 ; 23 , buletine de ştiri şi radiojurnale ; 12.15 Pagini din operele lui Rossini ; 14.03 Din creaţia de operetă a com­pozitorilor noştri ; 14.50 Muzică de cameră ; 15.30 Muzică populară so­vietică ; 16.15 Piese pentru vioară de Kreisler ; 16.50 Concert de după-amia­­ză ; 18.05 Sonata în fa minor pentru clarinet şi pian de Brahms ; 18.45 Să învăţăm limba rusă cîntînd ; 19.00 Con­cert Liszt ; 19.30 Tinerețea ne e dra­gă ; 20.30 Noapte bună, copii ; 21.15 Din albumul melodiilor de dragoste ; 22.00 Muzică din opereta „Veronique“ de Messager ; 22.30 Muzică simfoni­că sovietică ; 23.15—24 Muzică de ca­meră. TELEVIZIUNE 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19.20 Emisiune pentru copii ; 19.35 Transmi­siune de la Teatrul „Const. Nottara"­­ „Cînd înfloresc migdalii“ de Angelo Niculescu Platti . In pauze : poşta te­leviziunii şi ultimele știri. R­ADIO IAŞI pe 285 m, lungime de undă, orele 17.30 - 19.30 — Jurnal economic radio - Muzică populară moldovenească - Emisiunea Tinereţe, visuri impli­— Muzică corala ” U­nite“ — Emisiune pentru oamenii muncii _ Emisiunea muzical-—distractivă din agricultură (reluare) SPECTACOLE TEATRUL NATIONAL* joi 1 martie, orele 19.30 : „Poveste din Irkutsk“ ; TEATRUL DE STAT - BÎRLAD, orele 20.00 : „Cavalerul mut"; MAXIM GORKI : „Evdochia“ ; ILIE PINTILIE : „5 zile şi 5 nopţi“; TINE­RETULUI : „Cîntecul porumbiţei cenu­şii“ ; ION CREANGA : „Primăvara fe­telor“ ; CĂMINUL CULTURAL „ILIE PINTILIE" - NICOLINA : „Porto Fran­co“; CASA DE CULTURA A SINDICA­TELOR : „Pescuitorii de bureţi“; PUŞKIN : „Ultimul meu tango“. In regiune : la BÎRLAD, cinema „23 August“: „In noaptea spre 13“­; la Victoria : „Pînze purpurii“ ; VASLUI — I. C. Frimu : „Spectatori în ofsaid" ; HUȘI - Rodina : „Porto Franco“ ; PAȘCANI - Casa de cultură : „Por­to Franco“. ­oQo­ Timpul probabil pantru ziua de 1. III. 1982 Vreme în general închisă cu cerul mai mult acoperit. Local va ninge slab. Vint slab din sectorul sud-est. Temperatura ușor variabilă : va fi cuprinsă noaptea între minus 5 grade şi minus 10 grade, iar ziua între mi­nus 3 grade şi plus 1 grad. AUTOBAZA 2-IAŞI cu sediul in şoseaua Păcurari nr. 90 Începînd cu ziua de 26 februarie 1962 pune în circulaţie un autocamion pentru colectarea şi transportarea tuburilor de oxigen pe ruta Iaşi-Borzeşti şi retur. Autocamionul va pleca din Iaşi luni, miercuri şi vineri la orele 12, iar din Borzeşti, marţi, joi şi sîmbătă la orele 8. Comenzile se primesc şi telefonic la nr. 3956. ÎNTREPRINDEREA tehnico-sanitară Iaşi anunţa vacante următoarele posturi: — Un post de inginer dispecer, — Un post de economist cu org. muncii, — Un post de şef sector II, salubritate, — Un post de tehnician II. veterinar, — Un post de tehnician II. normator-tehnolog, Condițiile de angajare sînt prevăzute de H.C.M. nr. 1053/960. De asemenea mai sînt vacante: — Un post de maistru auto, Angajarea se face pe bază de concurs care va avea loc la sediul întreprinderii din Şoseaua Naţională nr. 47 pe data de 8 martie 1962 ora 3. Cererile se depun pînă la data de 5 martie 1962. — Un post de sudor calificat, — Un post de caloriferist, — Muncitori necalificaţi angajăm pentru secţia horticolă şi salubritate. Condiţiuni: să aibă domiciliul stabil în oraşul Iaşi. Informaţii suplimentare se pot primi la sediul Întreprinderii-Şoseaua Naţională nr. 47 Telefon nr. 1810 sau 1459. Centrul Regional de Recepţionare Iaşi Piaţa Unirii nr. 1 etaj III angajeaza : 3 Merceologi principali (conservare cereale) : 1 Şef bază de recepţionare ; 1 Şef bază de recepţionare ; 1 Şef bază de recepţionare ; 1 Şef bază de recepţionare ; 1 Şef bază de recepţionare ; 1 Şef bază de recepţionare ; 1 Şef bază de recepţionare ; 1 Contabil ; 1 Magazioner; 1 Mecanic ; 1 Mecanic ; 1 Electrician ; 1 Mecanic­­ Condiţiile de angajare sunt conform H.C.M 1053/1960 Doritorii se vor adresa la sediul întreprinderii: laşi Epureni—Bîrlad Murgeni—Bîrlad Belceşti—Hîrlău Larga Jijia-Iaşi Scînteia—Negreşti Vlădeni-Iaşi Paşcani-Paşcani Piteşti-Birîad Scînteia-Negreşti Murgeni-Bîrlad­ Banca-Bîrlad Vlădeni-Iaşi laşi întreprinderea regională transporturi Auto-Iaşi aduce la cunoştinţa ce­lor interesaţi că la auto­baza nr. 1 din str. Aurel Vlaicu nr. 54, se execută orice lucrări de tapiţerie la camioane şi turisme, huse de radiator. Plata în numerar şi cu virament. întreprinderea „Drumul Socialismului" Bîrlad aduce la cunoştinţa celor interesaţi că primeşte şi execută următoarele comenzi: — Maşini de gătit tip cismă la preţul de 166 lei, — împletituri de sirmă. — Prefabricate din beton armat şi simplu. — Lucrări de lăcătuşerie. — Lucrări de tinichigerie. — Reparaţii auto. — Reparaţii căruţe. Comenzile se execută cu materialul Întreprinderii şi al clientului. Doritorii se vor adresa la sediul întreprinderii în str. Gheorghe Gheorghu-Dej nr. 8, Telefon nr. 259 sau 274. Lucrările executate sunt de bună calitate şi livrate cu inomntitudine.______________ Citiţi „Flacăra laşului“ COOPERATIVA „PRESTAJIUNEA“ IAȘI a deschis în str. Filimon Sîrbu nr. 17 un atelier de tîmplărie în cadrul căruia se execută următoarele lucrări: — Fasonat — Geluit — Fălțuit se îndură pentru duşumele și plafoane. — Tăiat şipci. De asemenea se execută lustruirea mobilei la domiciliul clientului sau în cadrul atelierului. "mmr- post. 3-1 W* ‘in lin­’ili­­c 1,11 mitm- In atenţia întreprinderilor şi instituţiilor In anul 1962 vor apare la Editura Tehnică: „INDICATOARE DE NORME DE DEVIZ Şl CATALOAGE DE PREJURI CSCAS“. Pentru procurarea acestor lucrări adresaţi-vă cu comenzi ferme Co-­ lecturii Bibliotecilor din Iaşi str. Ştef­fan cel Mare nr. 58 pentru plata cu virament și la oricare librărie, cu pla­­ta în numerar. Termenul pînă la care se pot face comenzi este de 8 martie a. c. T. A. P. L. IAŞI a deschis restaurantul cu autoservire „Expres“ din str. Lăpuşneanu­ . „ Puteţi servi la micul dejun: ceai, cafea cu lapte, cafea tur­cească, produse lactate, bogat sortiment de preparate reci din carne, legume şi peşte. La prim: mâncăruri calde şi dul­ciuri de casă. Băuturi răcoritoare, bere şi vinuri selecţionate. Se desfac pentru acasă semipreparate şi preparate. Localul deschis zilnic între orele 6—22. .J-UlUl LiP I. G. O. VASLUI str. Gh. Racoviţă nr. 23 tel. 433* vinde fără repartiţia din stoc supra, normativ: — Bucşe bielă auto bUG. 27 — Chiuloasă motor S. R. * 1 Capac distribuţie » 1 — Cămăşi rm­otor „ 3 — Cuzineţi palier standard set. 2 — „ „ REP 2 2 -- » n » 3 n­ 3 — Garnituri chiuloasă buc. 5 Garnituri eşapament „ 4 — Piston motor rep. 1 „4 »­­ 2 „3 — Filtre aer complete » 1| — Arbore primar „ 1| — Pinion arbore motor int. 3.a „ 3 — Cruce cardanică cu role „ li — Bură direcţie: „ li — Sector direcţie „ 1| — Chiuloasă compresor „ î — Cameră frînă roată faţă st. „ 3 — » „ „ spate dr. ,, 2 » n „ .. 2 — Saboţi frînă roată faţă cu ferodon 8 — Indicator nivel rezervor benzină * 2 — Robine inducţie „ 10 — Rulmenţi diferiţi „ /6 — Furci fier grele 66 întreprinderea Vinalcooldaşi anunţă pe cei interesaţi că exa­menul pentru ocuparea posturilor vacante de maiştri la sectorul ra­chiuri Vaslui, sectorul rachiuri laşi şi Distileria laşi, se va ţine la data de 24 martie 1962, la sediul în­treprinderii. Orice informaţie se poate lua de la sediul întreprinderii str. Max W­exler nr. 19 Iași.

Next