Flacăra Iaşului, aprilie 1962 (Anul 18, nr. 4844-4869)

1962-04-01 / nr. 4844

PROLETARI DJIV T04TI TARILE, VNIii-YA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII Nr. 4844 DUMINICĂ 1 APRILIE 1962 4 PAGINI 20 BANI Pentru întărirea economică a G. A. C. şi succesul campaniei agricole de primăvară! Fruntaşi în obţinerea de recolte bogate de porumb Gospodăria agricolă colectivă „Biruinţa“ din Po­tîngeni, comuna Movilen! raionul Iaşi a avut în anul trecut o cultură de porumb din care abia se putea vedea călăreţul. Pe fiecare fir de porumb se puteau număra doi şi chiar trei ştiuleţi. 89 de hectare cu porumb au fost lucrate de brigada Iul Neculai Bu­­raga. Cind a fost întrebat cum de a obţinut 3000 de kg. porumb la hectar, brigadierul N. Buraga a spus: - Am făcut arătură de toamnă, am însămînţat la vreme, am prăşit cultura de două ori mecanizat şi de două ori manual. De pe cîteva hectare gunoite am cules chiar 5000 kg. ştiuleţi Ic. hectar. Brigadierul Neculai Buraga s-a angajat ca In a­­cest an să obţină cel puţin 5000 kg. porumb boabe la hectar in cultură neirigată de pe o însemnată su­prafaţă. Acest teren a fost arat de cu toamnă şi fer­tilizat cu 30 tone de gunoi de grajd la hectar, plus îngrăşăminte chimice.­­ Vom face însămînţatul la timp, vom prăsi cultura de trei ori manual şi de două ori mecanizat, vom asigura peste 38.000 plante la hectar pentru a obţine recolta de 5000 kg. boabe la hectar în cultură neirigată* a spus brigadierul * NECULAI BURAGA La consfătuirea organizată recent de către comitetul raional de partid Iaşi pe tema „Cum se poate obţine o producţie de 5000 kg. porumb boabe la hectar in cultură ’neirigată“, printre unităţile fruntaşe în cultura porumbului a fost citată şi gospodăria colectivă „Vic­toria“ din Podul Ilod­ei. Colectiviştii de aici au recol­tat anul trecut peste 4.500 kg. porumb ştiuleţi în medie la hectar iar de pe unele suprafeţe chiar 6.000 kg. la hectar. La baza obţinerii acestor recolte de porumb a stat aplicarea cu stricteţe a regulilor agrotehnice. Terenul destinat culturii de porumb a fost arat adînc de cu toamnă. Pe o parte din această­ suprafaţă s au incorporat şi îngrăşăminte naturale. Primăvara, tere­nul a fost discuit iar semănatul s-a executat cîn­d temperatura în sol era de 8—10 grade Celsius. Cul­tura de porumb a fost prăşită de două ori mecanizat şi de două ori manual asigurîndu-se o densitate de peste 38.000 plante la hectar. Pentru anul în curs, co­lectiviştii din Podul Ploaiei şi-au propus să obţină cîte 5000 kg. porumb boabe la hectar în cultură ne­irigată de pe o întinsă suprafaţă. O contribuţie de seamă la obţinerea recoltei de po­rumb în cursul anului trecut, la pregătirea lotului pen­tru 5000 kg, a adus-o şi C­­ONICEANU, preşedintele gospodăriei colective. Ne-am organizat temeinic munca Unul dintre factorii principali care stau la baza întăririi economico-or­­ganizatorice a gospodăriilor colecti­ve este, după cum se ştie, organiza­rea muncii. In această privinţă, GAC Chişcăreni - raionul Hirlău, a că­pătat, de-a lungul anilor, o bună ex­perienţă. In 1961, gospodăria noastră a avut de lucrat o suprafaţă de aproape 800 hectare. S-au alcătuit două brigăzi de cimp, fiecare brigadă avînd cite 4 echipe. Trebuie să subliniez că şe­fii de brigăzi şi de echipe au fost aleşi dintre colectiviştii cei mai har­nici, pricepuţi, buni organizatori. In fiecare săptămină (uneori şi de 2-3 ori pe săptămină) aveau loc şedinţe cu ei, in cadrul cărora se lămureau diferite probleme neclare, se făcea un preţios schimb de experienţă. In timpul campaniilor, am respectat cu stricteţe regulile agrotehnice, toate lucrările fiind executate la timp şi in­­condiţiuni optime. Pentru a cointeresa pa colectivişti în sporirea producţiei, noi am apli­cat retribuţia suplimentară la po­rumb, floarea soarelui, la grădina de legume, precum şi la fermele de vaci şi oi. Aceasta, îmbinată cu o entu­ziastă întrecere socialistă (in care au fost antrenaţi toţi colectiviştii) a dat rezultate foarte bune. Astfel, la porumb am depăşit producţia plani­ficată cu 953 kg. porumb boabe la fiecare hectar, la floarea soarelui cu 635 kg. la fiecare hectar. Depăşiri faţă de plan s-au înregistrat şi la producţia de lapte pe cap de vacă furajată (cu 350 litri) şi pe cap de ocie (cu 15 litri). In urma acestor rezultate­ membrii brigăzilor care au înregistrat depă­şiri au fost retribuiţi suplimentar. C-tin N. Iordăchel, din brigada a II-a de cimp, a primit 2800 kg. po­rumb, numai ca retribuţie suplimen­tară; Mihai Storeşteanu, din aceeaşi brigadă - 3200 kg. porumb; D-tru Văcăreanu, de la grădina de legu­me, a primit 1200 kg. ceapă şi cca. 600 lei etc. Datorită faptului că în gospodăria noastră există o creşă şi o grădiniţă pentru copii, femeile au avut şi au posibilitatea să lucreze cot la cot cu bărbaţii, pe tarlale, la ferme. N-am scăpat din vedere nici as­pectul echilibrului de forţe din cadrul fiecărei brigăzi şi echipe, problema repartiţiei după dorinţa oamenilor şi calificarea lor, după gradul de ru­denie, cît şi problema apropierii de locul de muncă. Din fiecare echipă au făcut parte comunişti de nădejde, candidaţi de partid şi utemişti, care au constituit exemple pentru ceilalţi colectivişti ca D-tru C. Amarandei, Mihai Roşu, Gh. Ianovici, Ion Pana­ Itescu, Maria Ştefănoiu, D-tru Văcă­reanu, Maria Cotiugă ş.a. In acest an, in faţa noastră s-a ivit o problemă nouă. Creşterea nu­mărului de familii şi a suprafeţei (azi avem 675 familii şi 2490 ha.) impu­neau o organizare judicioasă, amă­nunţită a muncii. Am pornit de la alcătuirea planului de producţie, con­tinued cu organizarea muncii. Nu­mărul brigăzilor a crescut la 7 de cîmp, una viti-pomicolă, una zooteh­nică. Au fost alcătuite 34 de echipe, fără a include in numărul acestora și personalul din sectorul zootehnic organizat pe ferme. Am respectat în­tocmai principiile de organizare după care ne-am condus anul trecut. La noi în gospodărie s-au organi­zat şi echipe de dulgheri, timplari, un atelier de fierărie, care pe lîngă lucrările ce le vor executa pentru gospodărie, vor lucra şi la construc­ţiile de case, solicitate de către co­lectivişti. Aceste echipe vor avea de lucru in tot cursul anului. Multe bra­ţe de muncă, în perioada de iarnă, cind activitatea la cîmp încetează, vor fi folosite la recoltatul stufului (care se găseşte din belşug la noi). Şi în acest an vom aplica retribu­ţia suplimentară, deoarece, după cum am arătat, a dat rezultate foarte bune în 1961. Colectiviştii noştri sunt hotăriţi să muncească în aşa fel, incit gospo­dăria colectivă să înflorească pe zi ce trece, iar ei să aibă belşug de bucate. Şi, după măsurile luate sun­tem­ convinşi că se vor obţine rezul­tatele aşteptate. Ing. IOAN PALEU GAC Chişcăreni, raionul Hirlău Instruirea şefilor de echipe din gospodăriile colective In raionul Vaslui a continuat in cursul săptămînii trecute acţiunea de pregătire şi instruire a cadrelor de conducere din gospodăriile colective Îndrumat de comitetul raional de partid, comitetul executiv al sfatului popular raional a organizat şedinţe de lucru în cîteva centre de comune, la care au participat peste 1200 şefi de echipă din ramurile vegetală, viti­­pomicola şi legumicolă din unitâţile agricole socialiste din raion. Cu acest prilej, şefii de echipă au fost instruiţi cu principalele probleme legate de organizarea muncii, ţine­rea evidenţei lucrărilor executate, precum şi cu sarcinile ce ie revin pentru buna desfăşurare a muncilor agricole din campania de primăvară. Strînsul şi schimbatul seminţei — o acţiune care trebuie urgent terminată Toţi colectiviştii ştiu că pentru a obţine producţii mari la toate cultu­rile, trebuie să lucreze pămîntul după regulile agrotehnicii, să folosească din plin îngrăşămintel« naturale şi chimice, să insâmînţeze seminţe din soiurile cu cea mai înaltă productivi­tate. In raionul Paşcani sunt gospo­dării colective cu experienţă care oferă cele mai bune exemple în ceea ce priveşte folosirea seminţelor de înaltă productivitate şi aplicării co­recte a tuturor regulilor agrotehnice. GAC Moţca de pildă a obţinut anul trecut nu mai puţin de 34.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar, 4.760 kg. porumb boabe în medie la ha. de pe întreaga suprafaţă cultivată cu porumb, iar de pe o suprafaţă mai redusă - 6.000 kg. porumb boabe la hectar. La gospodăria colectivă din Lespezi s-a obţinut o producţie mare de 1900 kg. floarea-soarelui la hec­tar. Asemenea exemple pot fi date încă multe şi ele confirmă principiul că folosirea seminţelor de cea mai înaltă productivitate este una din condiţiile de bază pentru sporuri mari de recolte. In raionul Paşcani, noii colectivişti sînt preocupaţi încă de cîteva săp­­tămîni de predarea seminţelor con­form statutului model. Această ac­ţiune ca şi schimbul de seminţe a cunoscut insă, pînâ acum un ritm prea lent. Primăvara este la noi; în cîteva zile se va ieşi în cîmp. De aceea acţiunea strîngerii şi schimbă­rii seminţelor trebuie urgent înche­iată. Cum se prezenta situaţia In gospo­dăriile colective din Paşcani la data de 28. III. 1962? Ea nu este de na­tură să satisfacă, lată din totalul de 522 tone porumb care trebuie strîns, pînâ la această dată se strînseseră numai 250 tone, iar din totalul de 365 tone porumb care trebuie schim­bat, se schimbaseră numai 64 tone. Mulţumitor s-a lucrat în această direc­ţie în gospodăriile colective din Stol­­niceni - Prăjescu, Lespezi, Oţeteni Băiceni şi altele. Dar ritmul stringerii şi schimbării seminţelor a fost ne­obişnuit de lent la Brăieşti unde din 24 tone porumb planificat să se strîn­­gă se strînseseră pînâ la 28. III. nu­mai 3 tone, iar din 12,8 tone porumb care trebuia schimbat nu se schimba­se nici un bob. Situaţii asemănătoa­re erau la acea dată la Hărmăneşti, Sireţel, Strunga, etc. Comitetul executiv al sfatului popu­lar raional Paşcani trebuie să între­prindă acţiuni mai hotărite, să spriji­ne in mai mare măsură gospodăriile colective - mai ales pe cele tinere, în această acţiune, pentru asigurarea succesului deplin al acestei campanii agricole de primăvară. ŞT. O. MUGURU Conferinţa C. L S. laşi La Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi au început ieri lucrările con­ferinţei Consiliului local al sindica­telor. La conferinţă iau parte dele­gaţi ai comitetelor sindicatelor din întreprinderile, instituţiile, GAS-urile şi SMT-urile de pe raza oraşului şi raionului laşi. La lucrările conferinţei CLS parti­cipă de asemenea tov. Elena Lascu, membru al C.C. al PMR, vicepreşe­dinte al CCS, tov. Simion Unguraşu, prim-secretar al Comitetului orăşe­nesc de partid — Iaşi, tov. Dumitru Leonte, preşedintele Consiliului regio­nal al Sindicatelor — Iaşi, Constantin Berică, secretar al Comitetului orăşe­nesc de partid, ş.a. In cadrul conferinţei se dezbate ac­tivitatea desfăşurată de CLS Iaşi de la alegerea sa şi pînâ in prezent. Lu­crările conferinţei constituie un pre­ţios prilej pentru îmbunătăţirea mun­cii sindicale în cuprinsul orașului și raionului Iași. Lucrările conferinței continuă. La F.R.B. Progresul tehnic — în atenţia întregului colectiv La fabrica de rulmenţi din Bârlad, studierea şi aplicarea celor mai e­­ficiente metode stă în atenţia unui larg colectiv de muncă, in atenţia fiecărui Inginer, a fiecărui tehnician. Atît modernizarea utilajelor existente, cît şi îmbunătăţirile tehnologice, sau organizarea superioară a producţiei­­ sunt căi importante prin care pro­gresul tehnic îşi manifestă de la o zi la alta în tot mai multe locuri de muncă, eficacitatea. La secția forjă La presa nouă de patru ţoii,­­ ne relatează corespondentul nostru E. SO­LOMON - brigada condusă de Ion Purice a lansat iniţiativa încălzirii materialului în circuit închis. Rezul­tatele bune obţinute de această bri­gadă i-au convins şi pe ceilalţi for­jori să preia metoda de lucru prin încălzire­a materialului în circuit în­chis. Aplicînd, aşa­dar, această me­todă şi la celelalte piese, colectivul întregii secţii a depăşit, în primele două luni a.c. sarcinile sporite de plan, care prevăd o creştere de 25,2 la sută faţă de 1961. Brigada con­dusă de Ion Purice nu s-a mulţumit cu atît. Stagnările cauzate de arderea bobinelor de la electromagnetul sis­temului de comandă erau prea dese. Pînâ se înlocuiau bobinele, timpul trecea. Şeful brigăzii, Ion Purice, a găsit soluţia : a înlocuit sistemul e­­lectric de comandă cu unul pneuma­tic. In felul acesta, stagnările au fost eliminate, iar brigada lui Ion Purice, in luna februarie a.c., de pildă, a înregistrat o depăşire de 22 la sută a sarcinilor de plan. Dealtfel, tre­buie să facem o precizare. La forță, în afara rezolvării problemelor teh­nice ridicate de producţia curentă, s-a trecut la o nouă formă orga­nizatorică, care stimulează în măsură mai mare interesul tuturor pentru calitatea produselor, precum şi răs­punderea personală pentru fiecare produs. Pentru că înainte, brigăzi din diferite schimburi executau o­­peraţii izolate ca, de exemplu: schim­bul I debitarea, schimbul II refula­rea, schimbul III calibrarea dimensio­nală — ultimul schimb răspunzînd de o operaţie mai pretenţioasă, în care apăreau defectele produse în primele două schimburi - lupta pentru ca­litate nu putea să aibă un caracter concret. Acum, în urma îmbunătăţi­rii sistemului de organizare, în ca­drul unui schimb, o brigadă execută toate operaţiile. S-a îmbunătăţit prin aceasta calitatea, a sporit produc­­ T. ECONOMII (Continuare In pag. 3-a) Tipărituri în sprijinul gospodăriilor agricole colective Comitetul regional de partid, secţia de propagandă şi agitaţie, a editat o nouă serie de foi volante şi broşuri adresate lucrătorilor din agricultură. Este vorba de 20 titluri de foi volante şi o broşură, editate într-un tiraj total de 170.000 exemplare. Foile volante constituie un ajutor valoros pentru lucrătorii din toate sectoarele de produc­ţie ale gospodăriilor agricole colective. Colectiviştii din brigă­zile de cimp ca şi cei ce lucrea-­ ză in sectoarele zootehnic, le­gumicol, pomicol, viticol vor găsi în foile volante sfaturi preţioase cu privire la metodele ce trebuie să le aplice pentru sporirea producţiei la hectar şi pe cap de animal. Broşura intitulată „Din expe­rienţa noastră în organizarea­ muncii“ şi semnată de F. Co­tea, preşedintele gospodăriei co­lective din Pribeşti — Vaslui este deosebit de utilă gospodă­riilor colective tinere care fac primii paşi în producţie. Mijloace eficace de generali­zare a metodelor înaintate de creştere a producţiei agricole, noile tipărituri trebuie difuzate operativ în rîndul oamenilor muncii de pe ogoare» lată în clişeul de mai sus pe operatorul principal Mihai Aga­­nenci împreună cu operatorii Ma­ria Bursuc şi Neculai Gîrbea, trei fruntaşi din acest sector. Sectorul III — streptomicină de la fabrica de antibiotice din Iaşi şi-a îndeplinit şi depăşit sar­cinile de plan pe primul trimes­tru al acestui an. Datorită succe­selor obținute de colectiv, sectorul III este sector fruntaș pe fabrică. Conferinţa pe teme ale Congresului al XXII-lea al P. C. U. S. In cadrul programului de conferind­ţe pe teme ale Congresului al XXII-­ lea al P.C.U.S., a avut loc ieri, în Aula Bibliotecii centrale universitare „Mihail Eminescu” conferinţa „Tre­cerea de la capitalism la comunism — calea dezvoltării omenirii’’. Conferinţa a fost ţinută de tov. Mihai Postolache, lector al C. C. al P.M.R. Au participat lectorii Comitetului regional Iaşi al P.M.R., lectorii Co­mitetului orăşenesc de partid, acti­­vişti de partid, propagandişti de la cercurile şi cursurile invăţâmintului de partid, cadrele didactice de la ca­tedrele de ştiinţe sociale din Centrul universitar Iaşi, ziarişti. In­sula Institutului agronomic „Ion Ionescu de la Brad" a avut loc con­­ferinţa „Construirea comunismului în U.R.S.S.". A conferenţiat tov. Vasile Rauser, candidat în ştiinţe economi­ce, lector al C.C. al P.M.R. Au participat activişti ai Comite­telor regional şi orăşenesc Iaşi al U.T.M., propagandişti de la cercu­rile învăţămîntului politic al tineretu­lui, membrii comitetelor şi birourilor U.T.M. din Institutele de invăţămînt superior, membrii consiliilor Asociații­­lor studențeşti. La incubatorul colectivei Anul acesta colec­tiviştii din Lunca Ba­nului, raionul Huşi vor creşte în afară de găini, 4.000 de raţe şi gişte. In acest scop ei au dat In funcţiune o puterniţă şi un incu­bator construit din re­surse locale. In pre­zent, au fost puse la incubaţie primele 2.600 ouă de gîscă şi de raţă. Brigăzi ştiinţifice la sate HIRLAU (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Din iniţiativa subfilialei Hirlău a SRSC şi a Casei raionale de cultură, 10 brigăzi ştiinţifice vor pleca astăzi în satele raionului Hîrlău spre a răs­punde la întrebările puse de colecti­vişti în legătură cu diverse probleme. Printre comunele în care vor face deplasarea aceste brigăzi ştiinţifice se află Balş, Cepleni- 130.000 lei economii C. VASILACHE corespondent la, Cotnari ş.a. Pentru a obţine e­­conomii cît mai mari în producţie, colecti­vul fabricii de anti­biotice se străduieşte, printre altele, să ob­ţină şarje cu randa­mente sporite. Astfel, la sectorul 1 fermen­taţia al fabriciij în j perioada 1-26 martie,­­ de pildă, media la j filtrarea eritromicinei a fost depăşită cu 5­­ MUI pe şarjă. Prin­ j sporirea randamente­? i lor au fost realizate, ‘ în perioada amintită, !l economii în valoare ^ de circa 130.000 lei.­­ La obţinerea aces­tor succese au con-­­ tribuit în mod deose- ,i bit operatorii P. Con- i drea, V. Moraru, D.­­ Calancea, Gh. Burla- jj ciuc ş. a. I „Pe teme inter- i j naţionale“­­, Conform programu- , Iul de manifestări cub j' tura^^ducative al Ca- : ră a djfl Wcc/ ct;i, azi { ^ seara } j ■Oq ‘•'■f1 ras" Pt^^F% ^ teme in- ' tei^r fe“. Manifes- jj tay^ începe la orele îl Maşini-furgon­ere pentru deservirea populaţiei După cum ne informează conduce­rea serviciului auto al întreprinderii de transport oraş - Iaşi, în primele zile ale săptămînii următoare vo­r fi puse la dispoziţia populaţiei primele două maşini - furgonete pentru transporta­rea la domiciliu a diferitelor colete. In curind, vor fi date în folosinţă alte două maşini de acest fel. Noile mijloace de transport vor sta­ţiona in spatele gării Iaşi şi In Piaţa Unirii, iar comenzile pentru folosirea acestor maşini se vor putea face la telefon nr. 3937. De peste hotare * MOSCOVA - Cu prilejul vizitei în URSS a delegației de acti- i viști ai Partidului Muncitoresc Romín, condusă de tov. Mihai Dalea , secretar al C. C. al PMR, N. Guină, ambasadorul R. P. Romín, la­­ Moscova a organizat o întîlnire prietenească în saloanele ambasa- ji dei. La îrntîlnire au participat L. F. Ilicev, secretar al C.C. al PCUS, si în şefii unor secţii ale C.C. al PCUS. ’ ' 0 Intilnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească şi cordială. jj * NEW YORK — La 30 martie s-a încheiat prima etapă a trata- 4 tivelor între reprezentanţii URSS şi SUA în Comitetul ONU pentru­­ folosirea spaţiului cosmic în scopuri paşnice. Participanţii la trata- S­tive au dat publicităţii o declaraţie comună (Telegrama în pag. 4-c). *!r * HAVANA — La 30 martie la Havana a fost semnat plani;! de v colaborare între Uniunea Sovietică şi Republica Cuba pe anul 1562 , în domeniul învăţămintului, ştiinţei şi culturii, radiodifuziunii, ocro- jt­­irii sănătăţii şi sportului. Planul a fost semnat de Paul Rea, minis- t­ trul Afacerilor Externe al Cubei, şi de S. M. Kudreavţev ambasadorul­­ URSS în Cuba. I

Next