Flacăra Iaşului, iunie 1962 (Anul 18, nr. 4896-4921)

1962-06-01 / nr. 4896

3k pa®. ru Z­iua Internațională a copilului r^J ^ ^ ^ ^ ^ rv‘l ^ ^ rV4 'v »V 4V *V 'V­­V -­v PV PV PV PV PV P\v PV* »X# PV Partidului de TIBER­IU UTAN Partidule, Iţi creşti copiii ca un părinte iubitor: le dai povaţă înţeleaptă, cutezătoare armă, dreaptă, şi aripi dornice de zbor. Sădeşti In sufletele noastre dorinţa de mai bun, de-nalt, ne-ndemni să mergem mai departe, lumina să sorbim din carte şi cerul să-l luăm cu-a,salt. Ne-ai scos părinţii din robia Întunecatului tre­cut, tu chemi In rînduri luptătorii, tu, care-ai smuls din noapte zorii şi viitorului eşti scut. Purtăm’ dici steagul tău crâmpeiul cravatei roşii, din văpăi ce le-ai aprins, neînfricate. Partidule, tu ne socoate drept cei mai pile­ ostași ai tfi.il Cercul de artă decorativă de la Casa pionierilor — Iași. Nota 10 la purtare... Elevelor din cercurile „Mîinite îndemînatice” care desfăşoară o frumoasă activitate la cusături artistice, broderii etc. Hu din mina lor, cfi lese Măiestrită cusătură... Celor cu­ aşa „mihi.­ alese” te string... mina cu căldură ! Numeroşi elevi s-au remarcat cu ocazia expoziţiilor de artă plasticfii unde s-au expus dese­ne executate de copil. Au succese In pictură Ca şi la învăţătură... Făurind picturi de seamă Cert că-s buni de puşi In... ramă ! Merpurilor cercurilor Micii fi­­latelişti” care desfăşoară o fru­moasă activitate. Astfel dînşii se remarcă: Sunt filateliști de... „marcă" I­SID. HOROVITZ rlih­lli!!)!; UMtil Hlli: In ţările socialiste Viaţă luminoasă Zeci de milioane de copii urmeaza gratuit cursurile şcolilor In prezent, in U.R.S.S., toţi cei 39.000.000 copii de virstă şcolară ur­mează gratuit cursurile şcolilor. In grădiniţele şi creşele de copii se află 4.000.000 de copii. In întreaga ţară există asistenţă medicală fără plată pentru copii. „Tot ce este mai bun­­ pentru copil!“. Cu­vintele lui Kenin au fost traduse în viaţă din primii ani ai revo­luţiei socialiste. Peste 6.000.000 copii se odih­nesc anual în cele 6.000 de tabere de odihnă, sanatorii şi baze turis­tice create de stat şi sindicate. Copiii sovietici folo­sesc gratuit palatele şi casele de cultură, sta­ţiunile tinerilor notura­­lişti şi tehnicieni. Ei au stadioanele lor, teatre­le, cinematografele, parcurile, cai ferate pentru copii. In U.R.S.S. există edituri speciale de literatură pentru copii. Copiii au şi pre­sa lor­­ 59 de ziare şi reviste. Grijă deosebită pentru ocrotirea sănătăţii tinerei generaţii In R. S. Cehoslova­că rezultatele grijii Sta­tului faţă de u­lsura ge­neraţie se văd pretutin­deni şi in special In domeniul ocrotirii sănă­tăţii unde au fost ob­ţinute succese impor­­tan­te. Dacă in anul 1745 mortalitatea la mia de noi născuţi era în medie de 136,8, în 1960 a scăzut la 23,5 iar în 1961 la 22,7. In reducerea mortalităţii în rindul copiilor au fost obţinute rezultate mult m­ai bune decit în S.U.A., Anglia, Franţa, Panemarca, Olanda, Suedia etc. In ţară e­xistă 4.800 puncte de consultaţii pentru copii pe lingă policlinici, 36 de institute ale mamei şi copilului, 36 de sa­natorii pentru copii­ In şcoli şi grădiniţe sunt peste 2 milioane de copii. Un rol important In educarea copiilor îl are organizaţia de pio­nieri care uneşte in rin­­durile sale 1.200.000 de copii între 8 şi 15 ani. Organizaţiile de pio­nieri dispun de 170 de case ale pionierilor şi tineretului unde copiii activind in cadrul dife­ritelor cercuri işi dezvol­tă aptitudinile (oi. Sindicatele din fabrici şi uzine şi organiza­ţiile locale colaborează strins cu şcolile şi in or­ganizarea cit mai bună a odihnei de vară a copiilor, a pregătirii taberelor de pionieri. In timpul vacanţei de vară în tabere se odih­nesc peste 250.000 de copii. Se editează peste 30 milioane de exemplare de reviste pentru copil, tirajul cărţilor de lite­ratură pentru ei atin­­gind gngal aproxima­tiv 4 milioane de e­­xemplare. In stafiunea de odihnă pentru copii „Arîek" din Crimeea Era In anul 1925. Pe malul Mării Negre, le poalele muntelui Med­ved s-au ridicat 8 cor­turi. In vara aceluiaşi an, aici au venit primii locuitori ai noii tabere, copiii minerilor, meta­­l'jrgiştilor etc. Cin® nu cunoaşte în prezent re-a numita staţiune de o­­dihnâ pentru copii „Ar­­tek“ din Crimeea? în anul 1925, în Artek S-au odihnit 289 pio­nieri. In prezent tabel­­.fa primeşte numai în-. tr-o serie de 10 ori mai mulţi copii. Pe cină •• xistâ această tabără, aici s-au odihnit şi *-au­călit aproximativ 150.000 copii. In anul 1965, in Al­lok se vor odihni in fiecare lună 6.000 de elevi. Creşte, se înfrumuse­ţează casa de copii n­­nționalâ, s® transformă intr-un mare şi minupat oraş al copiilor sovie­tici. La propunerea Co­­mitetului­­Central al Camsomolui a fost a­­­probat proiectul cons­truirii unui nou Artek, care se va intinde pe o suprafaţă de 200 ha. ... De dimineaţă pînă seara, pe malul Maţii nu încetează glasurile copiilor- Excursii in munţi, plimbări pe mare, intilniri cu oa­meni de ştiinţă, focuri de tabără, întreceri sportive, iată ce aduce fiecare zi copiilor care vin să-şi petreacă va­canţa in tabără. . XPV/PV X/ X «X/ *V PV PVPVPVPVf PV PVPVPV PV X# 'V x ÍVXXXXÍVPV X X »X/ XXX X X xxxx X X xxxx in aşteptarea Cartea poştală a trecut din mină in mină. Radu a citit-o ultimul ! „Voi fi la Iaşi sâptâmina viitoare pentru un schimb de experienţă, Vera va veni şi ea pe o după amiază cu copiii1’. Urmau urările de bine şi semnătura unchiului Costel.­­ De Viorel şi Milica­­ verii tâl­­ te vei ocupa şi, Răducule, I! spuse tata, luîndu-l de braţ ca pe un om mare. Să te gîndeşt! cum să le faci şederea mai plăcută. Către seară, după ce termină lec­ţiile, Radu ieşi pe banca din spatele blocului. Prietenii săi s-au adunat repede. In puţine cuvinte II puse la curent cu sarcina ce o primise. - Răducule,­ dacă sosesc la 1 Iu­nie, adu-l la serbarea noastră - propuse Lenuţa Tincu. De cîteva zile încoace Lenuţa nu scăpa prilej sâ aducă vorba despre serbare. Elevă în clasa l-a B. a şcolii de 7 ani nr. 8 se împrietenise repede cu ceilalţi copii din bloc, deşi unora nu le ajungea nici pînă la umăr. Gnd au întrebat-o prima dată cum merge cu şcoala, le-a povestit pe ne­răsuflate despre bătălia pornită de întreaga clasă cu „ţeposul”. Ţeposul e nota 7. Parcă Alioşa l-a numit aşa. Copiii din clasă şi-au făcut obicei din­ a fi atenţi la lecţii, din a-şi pregăti acasă temele indicate de învăţătoare. Ca urmare „ţeposul” n-a apărut decit de două ori în catalog în întreg tri­mestrul. Iar în ce-i priveşte pe Mariana Cănilă, Vasile Lupu, Alioşa Halmberg, Dorina Ţibuleac sau Mariana Botez, aceştia toţi ca şi alţii, au majoritatea notelor de 10. In preajma Zilei internaţionale a copilului elevii din clasă, sub îndru­marea învăţătoarei, au pregătit cîteva cîntece - „Broscuţa”, „Unu-doi”, „Pri­măvara’’ şi poezii. De 1 Iunie aces­tea vor fi prezentate In faţa micilor spectatori. Cu aceiaşi , prilej ei le vor oferi şi darurile pregătite — jucării, desene, făcute cu îndemînarea vîrstei... ...Propunerea făcută de Lenuţa de a-l aduce pe verii lui Radu la ser­bare căzu de la început. - N-are nici un rost - spuse sen­tenţios Dan. Cel mai, nimerit ar fi să-l ducem pe terenul cu zgură din spatele stadionului „23 August”, să vadă pregătirile piticilor de la C.S.M.S. - sugeră el-Miercurea şi vinerea după amiază Dan se duce de cîteva săptămîni cu regularitate pe teren. Nu e mult de cînd le-a povestit vecinilor şi priete­nilor săi despre pregătirile pe care le fac vreo 60 de capi! sub îndruma­rea lui „Nea” Iustin pentru aflarea tainelor fotbalului. - Jocul ăsta are un alfabet care se învaţă literă cu literă - le-a spus antrenorul de la început. Drumul spre gazonul terenului şi-l poate bătători oricare dintre voi, ajutindu-şi fizicul sâ se dezvolte, câlindu-şi voinţa, fă­­cîndu-şi din balonul rotund un prie­ten ascultător. Bineînţeles viitorii spor­tivi trebuie să aibă şi note bune... Şi cei mai mulţi dintre pitici caută să-l urmeze sfatul... ...Nici sugestia lui Dan nu întruni majoritatea. A treia vorbi Doina. - De fotbal s-ar putea Interesa Viorel. Pe Milica ar plctisi-o. Sunt a­­tîtea lucruri frumoase de văzut în o­­rașul nostru, spuse ea. Aseară am ÎNSEMNĂRI 4iíí;íhíís»»ki»ai ieșit cu mămica în oraș sâ mă plimb. In vitrină la „Gulliver", magazinul cu articole pentru copii de pe str. Ștefan cel Mare, s-a aranjat un „concurs” de triciclete. In Piaţa Unirii, îţi este mai mare dragul să priveşti blocurile noi, magazinele. Cînd am trecut spre casă, în vale, aproape de Şoseaua Naţională în vecinătatea Bahluiuiul se vedea braţul lung al unei macarale. Apoi nu departe se va construi Insti­tutul politehnic. Doina se opri visă­toare. - Poate voi învăţa şi eu acolo cînd voi fi mare. Copiii o, ascultau cu atenţie. - De la plimbarea prin oraş aş putea Intra cu verii mei la Teatrul de păpuşi — spuse Radu. „Cinci săptă­­mîni în balon”, „Vrăjitorul Of” pri­mul ştiu eu, ce­ piesă, va fi în acea zi o să le placă fără îndoială. Ultima dată... Tatiana însă­, nu­-l lăsă să termine. - Să nu vă aud că mă contrazi­ceți, hotărî ea fără drept de apel. Radule, vii cu el la Casa pionierilor. Neaşteptînd vreo încuviinţare di­n par­tea celorlalţi, înşirui argumentele care să-i facă propunerea de neînlăturat. Cele 18 cercuri ale Casei pionie­rilor diferă o plăcută folosire a timpu­lui liber pentru peste 3.500 de copii. In preajma Zilei Internaţionale a copilului - 1 Iunie - activitatea Casei s-a intensificat. Cercul de balet a pregătit „Polka”, „Bulba” şi „Ma­zurca", dansuri care fără îndoială se vor bucura de preţuirea micilor spec­tatori la programul artistic ce se va prezenta la Casa tineretului. Cea de a doua formaţie de dansuri, condusă de utemista Angela Bordeianu a pre­gătit alte două dansuri - cu mingi şi cu cercuri. Pentru reuşita programului o con­tribuţie preţioasă au adus-o cercurile de croitorie şi cusături. Mioara Hris­­tea, Mariana Lelea, ca şi celelalte pioniere din aceste cercuri au pre­gătit toate costumele ce vor fi pur­tate de dansatoare. Şi fără îndoială nici un spectator nu va avea ce să le reproşeze. In acelaşi timp, pionierii din cercul de artă decorativă şi geromodele au confecţionat din placaj peste 80 de jucării care vor fi oferite in dar celor mai mici, iar Denisa Cojocaru, Petru Rusu, Octavia Munteanu şi ceilalţi pionieri din formaţia de cor au re­petat : „Partidul e-n viaţa întreagă”, „Suntem a ţârii primăvară” şi alte cîntece... ...Vestmîntul serii de vară s-a în­chis mereu la culoare făcînd să-i stră­lucească stelele - nestematele. De la etajul al treilea s-a auzit vocea mamei lui Radu - îl chema mustrător acasă. Ce le va arăta oaspeţilor săi încă nu rămăsese stabilit. Era şi firesc : co­pilăria luminoasă a lui şi a celor­lalţi oferă atîtea aspecte încît şi celor vîrstnici le-ar veni greu să spună care e mai semnificativ. I. CALIN In lumea capitalistă Copilărie nefericită Peste jumătate din copiii de virstă şcolară din ţările capitaliste nu au posibilitatea să înveţe. Pe majoritatea din cei 750.000.000 de copii care tră­iesc în ţările slab dezvoltate îi în­cearcă lipsuri în alimentaţie, în do­meniul locuinţelor, şi in mijloacele de luptă împotriva bolilor. In multe din aceste ţâri mortalitatea copiilor este foarte ridicată, asistenţa medicală lipsind cu desâvirşire. Din cei 25.000.000 de copii de virstă şcolară din ţările Africii tropicale, 27.Q00.GOO nu au posibilitatea să frecventeze nici măcar cursurile școlilor elemen­tare. -000-Copilul din fotografie este unul din miile de copii din Johannesburg (Re­publica Sud-Africana) a cărui copi­lărie este plină de lipsuri. „Tata nu are de lucru“, scrie el pe bucata de carton ad­mns­ă de sîn. PIc­ ACARA IA S ÜLŐI Pentru cei mici La librăria Cartea Rusă din Piaţa Unnirii - Iaşi s-a ame­najat un stand cu cărţi pentru cei mici Foto: V. PETRESCU 5SÎSÎÎÎS UKl­Ul-UrtL : l. insmisi« „b­un­-vjiu la oraşe şi sate; 2. . .copii“, pie-, sa de Lucia Demetrius - „Singur pe..roman pentru tineret de Hec­­tor Malot; 3. Sentiment propriu ma­­gnei - li sărbătorim la 1 iunie (sing); 4. Continent - Plasă de prins peşte - Pronume; 5. Perioadă de timp în creşterea copiilor - Fără tonalitate — La şorţul elevelor; 6. Prima din clasă la studii - A chiui (pop.); 7. Isac Emil, autorul poeziei „Trei pionieri“ - îî. . .băiat priveşte marea'*­­ carte de Popescu Tudor - Profesor însăr­cinat cu conducerea unei facultăţi; 8. Culoare utilizată de elevi pentru mări şi oceane în Hărţile geografice - Pentru elevi şi studenţi se constru­iesc din ce în ce mai frumoase (sing.); 9. Plantă - Locul unde sînt îngrijiţi cei m­ici, cînd părinţii se află la locul de muncă; 10. Lună cînd se sărbătoreşte ziua copilului - Pe lingă motocicletă; 11. Rolul şcolii este de a forma cadre bine pregătite - Lecţie, curs; 10. Nume feminin - Regimul democrat-popular l-a creat minunate condiţii de viaţă. VERTICAL­­ 1. Roman de Maxim Gorki - Elev meritu­ş, purtător al cravatei roşii; 2. Legătură sufletească intre părinţi şi copii - Săli de cursuri universitare; 3. Biberon... păcălitor (pl.) - Bunic; 4. Personaj mitologic - Număr mare de fiinţe sau de lu­cruri (pl.); 5. Se afag în crater - Pseudonimul scriitorului francez Co­­quelin - Elena Enescu; 6. ...Gusti, a jucat la premieră rolul „o elevă” din piesa „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian - Puc fără capăt I - Nicolae Tăutu; 7. Bluză împodobită cu cusături alese - Strat de figri - A se învârti într-un cerc; 8. „...să De ziua lor crească băiatul“ de Traian Coşovei (pl.) - Penel; 9. Plantă medicinală - Locul unde se duc ■ copiii de la şcoală; 10. Interjecţie - Calitate în care elevii şi studenţii participă la competiţiile cultural-sportive (sing.); 11. Audiţii speciale pentru copii şi tineret la staţiile de radio şi televi­ziune - Posedă; 12. Şcoluri - După plimbare copiii m înincă cu mai multă poftă. Cuvinte rare : ERIE, ANNE, T. BANU Ar. 4896 RAIDUL NOSTRU Produsele răcoritoare şi modul de servire a consumatorilor Intr-una d­in aceste zile călduroase, am vizitat cîteva din unităţile Trus­tului alimentaţiei publice locale Iaşi spre a vedea cum sunt serviţi cetă­ţenii cu produse răcoritoare, înainte insă de a însera constatările noastre, vom aminti cîteva dintre noutăţile aflate la T.A.P.’ Cîteva cifre In sezonul de vară, vor fi puse în vîr­f trei n-' sortimente de înghe­ţată î îngheţată populară glasată in ciocolată, îngheţată cu barot de cio­colată şl Îngheţată cu vanilie baton. Deşi în comparaţie cu anul trecut s-a mărit cantitatea de îngheţată fabri­cată (800 kg. pe zi în 1962, faţă de 1 500 kg. în 1961); această cantitate nu poate satisface necesităţile. De aceea, in scurt timp , va fi pusă în­­ funcţiune o­uă maşină de fabricat îngheţata cu o capacitate de 40 kg. pe oră. Şi acum să vorbim despre consta­tările făcute cu prilejul vizitei. Să începem cu unele aspecte pozitive... Spre deosebire de anii trecuţi, în cofetăriile ieşene se află aproape în permanenţă mai multe sortimente de îngheţată. aceasta se datorează fap­tului că, pe lîr­gă laborator, încă trei cofetării („Fărget”, „Garofiţa”, „Li­liacul”) div­­in de agregate de fa­bricat îngheţată. De regulă, se gă­seşte îngheţată de ciocolată, fructe, vanilie, pons. Iar la noul centru de răcoritoare din Pi­­­ţa Unirii se gă­sesc parfait-uri şi casate. Tot la a­­cest centru, rz, în general, şi la cofetării, se pot consuma suc, ci­tronadă sau oranjac’l. Dar, pe lingă toate acestea, am sesizat ... Şi aspecte negative Un dialog care a avut loc In cofe­tăria „Garofiţa" (str. Ştefan cel Mare) şi pe care-l reproducem, ne va in­troduce în tema uneia dintre deficien­ţele semnalate : — De ce nu cîntâriţi îngheţata ! — Avem mîna „dată" şi ştim cîtă îngheţată trebuie pusă într-o cupă, pentru a se afla 100 de grame. In prealabil, ni se spusese că În­gheţata se cîntăreşte. La cofetăria „Progresul”, am cîn-' tărit o porţie de îngheţată, spre a’ vedea dacă, i tr-adevar, vînzătoarele ciu „mina dată”. Rezultatul ? La o singură cupă de îngheţată - 20 gr. lipsă.'­­ In nîel una din cofetăriile vizitate („Făget"; „Garofiţa”, „Liliacul’1'; „Cri­nul” ş.a.) nu am văzut cîntărindu-se îngheţata, deşi salariaţii acestor uni­tăţi ştiu că sînt obligaţi sa execute această operaţie. De ce să primească consumatorul mai puţin decit cantita­tea pentru care a plătit ? Practica a­­ceasta trebuie să dispară. Iar vino­vaţii să fie sancţionaţi cu asprime. Lipsa la gramaj, Indiferent de felul produsului, e o practică dăunătoare. In legătură cu servirea în aceste unităţi, se ridică şi alte probleme. De cele mai multe ori, îngheţata nu se serveşte la masă, ci cupele se dau direct în mîna consumatorului, fără măcar a fi aşezate pe farfurii. E frecventă această „metodă ’’ la co­fetăriile „Trandafirul”, „Garofiţa”; „Crinul" ş.a. Parte din îngheţată topindu-se, ajunge pe mîinile cetăţe­nilor, pe mesă... La unele cofetării („Garofiţa”, „Pro­gresul" ş.a.), mesele nu sunt dega­jate la vreme ce­ paharele şi cupele goale, sînt murdare, creînd un aspect urît. Cit priveşte cofetăria „Progresul”, d­oi am sesizat şi o altă lipsă : la cele şapte mese existente, sunt numai zece scaune. In asemenea situ­ţie, cetăţenii sunt nevoiţi să consume în­‘ gheţata, prăjiturile, sucul, stînd in pi­cioare. Deşi serviciul administrat­ al T.A.P.L. (şef servic. , tov. Gh. Ciu­­din) cun­oaşte această deficienţă, n-a luat încă nicî o măsură de comple­tare a p­­ărului de scaune. I La reda '/-- ne-au sosit unele re-t’ sizări în legătură cu faptul că uneori, nîci la cofetării, nici la centrele de răcoritoare nu se găsesc suc, oran­jadă, citronadă. Joi, 24 mai a.c., de pildă, la mai toate centrele de râm rltoare şi cofetării nu putea f! găsit suc. O situaţie similară s-a petrecuti In ziua de 29 mai. Conducerea T.A.P.L. dă vina pe conducerea ’nî e- Prinderii „Proletarul”, furnizoare. A­­ceasta, la rîndul ei, dă vina pe T.A.P.L. Din discuţiile lor însă pierd consumatorii. Dar, decit şi-ar arunca vina una alteia, T.A.P.L. şi întreprin­derea „Proletarul” mai bine ar ang­’­­liza cu mai multă răspundere lipsurile ce dăinuie în problema producerii şi desfacerii sucului şi ar lua măsurile necesare. Cît despre citronadă, oran­jadă, acestea se găsesc în carţ­ităţi insuficiente şi tocmai cînd căldura este mai mare, 11. şese. I Există o zical „Gospodarul buri îşi face vara sanie şi iarna car”. Se pare însă că această zicală nu-i cu­noscută de tovarăşii de la T.A.P.L.-1 încă la vreme de început de primă­vară, conducerea T.A.P.L. ne asîgur­rase că au fost luate toate măsurile In vederea producerii Ing’ tatei popu­lare. A trecut luna mai, o lună cti multe zile călduroase, dar îngheţata populară n-a apărut pe piaţă. Ni s-au dat asigurări că, in prima de­cadă a I- îl iunie, îngheţata popu­lară se va produce în serie : 10.000 bucăţ! pe zi. E vorba să se aducă de în Bucureşti o maşină de fabricat acest sortiment. Dar această maşinâ nu putea fi adusă din timp ? După cum se vede, sunt destul­ probleme care aşteaptă să fie rezolv­­ate dar care-s privite cu superficia-­ litate.’­­ In acest sezon, consumul mai mare de produse răcoritoare necesită şi o serie de măsuri menite să ducă la­­ aprovizionare şi semrire superioare anilor trecuţi. Lipsurile semnalate cu prilejul vizitei făcute acum cîteva zile, precum şi cele referitoare la aprovizicarea unităţilor­­se mani­festă Inconstanţă) trebuie lichidate.1 Secţia comercială a T.A.P.L. (directori comercial, cov.­ Gh. Homutescu) sa' nu considere ca o problemă minoră' satisfacerea cerinţelor cetăţenilor îri' privinţa prod­uselor răcoritoare şi să1’ îa măsuri hotărîte pentru înlăturarea­ deficiențelor ce mai persistă. M. GRIGORIU Curs de calificare In scopul îmbogăţirii cunoştinţelor lucrătorilor din comerţul de stat, în cadrul O.C.L. Mixt-Huşi a fost orga­nizat un curs de calificare profesio­nală. In planul desfăşuraţii acestui curs sunt prevăzute lecţii avînd ca teme : „Superioritatea comerţului so­cialist faţa de cel capitalist”, „Pla­nul întreprinderii - parte integrantă a planului de stat”, „Practicarea feri­melor avansate In cartieri”, ,,Buna deservire a consumatorilor” şi pitele. Zilele trecute, peste 200 lucrători din comerţ au ascultat prima lecţia - „Rolul şi sarcinile comerţului socia­list în etapa desăvîrşirii construcţiei socialismului".­­ SCHAFFER — caresp. La I.P.R.O.F.UI. „Mobila“ - Iaşi Creşterea calificării şi răspunderii personale contribuie la îmbunătăţirea calităţii produselor .Urmare din pag. I.a­­dunări generale U.T.M. au mai fost şi tinerii Andrei Lăcătuşu, Ioan Dră­­gulescu, Mircea Gavrilă, Mihai Darie şi Vasile Pînzaru care, în scurt timp, au pus şi ei capăt lipsurilor ce le manifestau. Nu de mult, la I.P.R.O.F.UI. „Mo­bila” au luat fiinţă în fiecare sector echipe de control voluntar. Aceste e­­chipe, care îşi desfăşoară activitatea în strinsă legătură cu C.T.C., contro­lează periodic şi cu regularitate ca­litatea produselor realizate atît in sectorul respectiv, cit­ şi în sectorul de unde se primesc piesele. Echipa controlului voluntar de la sectorul fi­nisaj este alcătuită din muncitori bine pregătiţi profesional : Gh. Constantin, Antoaneta Huluţă şi Magdalena Ma­­zilu. Sectorul finisaj I este foarte pretenţios. Dacă aici sunt scăpate piese cu defect, neajunsul continuă să se facă simţit pînă la faza finală. De aceea, echipa controlului volun­­tar de la finisaj I este deosebit de atenta şi nu o frată a semnalat C.T.C.­­ului piese executate necorespunzător şi care au fost întoarse pentru înlă­turarea defectelor. Traducerea în practică a acestor măsuri a avut un răsunet deosebit. La I.P.R.O.F.II. „Mobila” a început să se simtă opinia de masă, pe zi ce trece tot mai puternică, împotriva execuţiei pieselor de proastă calitate. Drept urmare, simţul de răspundere personală asupra calităţii lucrului a sporit simţitor. Fiecare muncitor se străduieşte la locul lui de muncă să confecţioneze numai piese de bună calitate şi nu numărul prevăzut în graficul zilnic de producţie. Acţiunea organizată la întreprindere in scopul creşterii simţului de răspundere per­sonală s-a răsfrînt nu numai asupra calităţii produselor, ci şi a celorlalţi indicatori de plan. Pe luna aprilie a.c. planul producţiei marfă a fost depăşit cu 12 la sută prin creşterea productivităţii muncii cu peste 7 la sută faţă de sarcin­a planificată. Succese în realizarea sarcinilor de plan au fost obţinute şi în luna mai. Aşadar, planul producţiei revenit co­lectivului de muncă de la I.P.R.O.F.II. „Mobila" pe primul semestru al a­­nului poate fi îndeplinit şi depăşit 18 tet­ indicatorii. HADIO IAŞI pe 265 m. lungime de updaj orele 17,30-19,30 VINERI 1 IUNIE - Buletin de ştiri - Jurnal economic « Program muzical la cererea co-L lectivului de muncă de la F.R.B. - Emisiunea pentru oamenii muncii din agricultură. - Melodii populare - Caleidoscop sonor - Cîntece pentru copiii lumii .4; eroisiune de versuri - Muzică de cameră SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL, vineri 1 iunie, orele 19.30; „Balul florilor“; FILAR­MONICA DE STAT „MOLDOVA“, o­­rele 20.00; Concert simfonic festiv. CINEMATOGRAFE: Maxim Gorki, filmul „Intre două Iubiri“; la grădină: „Şoferii iadului“; Ilie Pintilie: „Profesiunea daoginei Wqrren”; Tineretului: „Cetatea Hurram­­zqmm­“; Pușkin: „Cursq de 100 km.“; Ion Creqngq: „Evadarea din umbră“; Căminul cultural „Nicqlina“: „Cîntec de leagăn“; Casa de eqliqfa p sin­­dicatele­ : „Făclii”. Timpul probabil 1 VI. 1062 Vremea în general frumoasâ cu cerul senin pînă la r,or°s. Vint slab din direcţii diferite* Temperatura în creştere uşoară va fi cuprinsă noap­tea între 7 şi 12 grade, iar ziua ins­tre 21 şi 26 grade. Y

Next