Flacăra Iaşului, decembrie 1962 (Anul 18, nr. 5052-5077)
1962-12-01 / nr. 5052
fog Un robot-ghid de M. ALEKSEEVA Muzeul politehnic din Moscova. Tot felul de vizitatori II trec pragul. Unii vor pur şi simplu să cunoască noutăţile şi realizările tehnicii. Alţii vin aici in scopuri practice pentru a afla cum pot aplica o noutate sau alta in munca lor. Uzina viitorului înseamnă un sis-stem de maşini care funcţionează automat. De aceea automaticii - strategia ţi tactica progresului tehnic - fi este consacrată o nouă secţie a muzeului intitulată: „Bazele automaticii ţi telemecanicii“. Primul pas - primele surprizei la uşa secţiei vă intimpină... ghidul robot El vă va conduce in sălile secţiei, vă va arăta ţi vorbi despre automatică ţi telemecanică, vă va răspunde la întrebările care vă interesează. De la curiozităţi la perpetuum mobile, de la prima capcană la maşina automată care dă informaţii ţi la prototipurile cibernetice — iată gama largă a exponatelor secţiei. Robotul Iţi incepe expunerea de la Istoria apariţiei celor mai simple maşini automate. Cu multe secole In urmă omul, îmbrăcat încă un piei de animale a înţeles că toiagele, pietrele pot vina în locul lui, dacă II s-ar da un anumit ordin, cu alte cuvinte o anumită construcţie. Aşa a apărut unul din primele automate - capcana. Dar pentru a putea da maţinii o anumită sarcină, dar pentru ca ea să-ţi poată asuma dirijarea altor maşini, ea trebuia să ştie să primească o informaţie necesară, adică să fie într-o anumită măsură asemănătoare omului. In acest scop omul este înzestrat cu organele de simţire, iar maşinile cu captatori. Acestor „organe de simţire ale maşinilor“ le este rezervat un stand special. Dacă Insă unul din „organele de simţire" se află, de pildă, in Cosmos, cum se pot efectua atunci observaţiile asupra exactităţii transmiterii şi recepţionarii semnalelor? Acest lucru este ilustrat de standul „Telemecanica şi telecomanda", unde sunt prezentate diferite scheme de cifratori, descifrator şi dispozitive de distribuire cu ajutorul cărora se realizează telecomanda. Pentru a rezolva o problemă de aritmetică omul are nevoie de 5-10 secunde. Maşinile Insă efectuează mii de operaţii matematice intr-o secundă Standul „Apărarea ţi blocarea automată“ arată cu cit instalaţiile automate reacţionează mai repede ţi mai precis decit omul la acţiunile exterioare, cum ajuta instalaţiile automate, folosite in producţie la prevenirea avariilor, la înlăturarea circuitelor. Dar iată o altă minune a zilelor noastre - mina cu biocurenţi. De fapt, o asemenea mină nu există. Există macheta unei căi ferte electrice, de la care se întind cabluri spre o lăbiţă, iar de acolo spre mina dv. strînsâ intr-o brăţară. E suficientă o simplă mişcare a palmei pentru ca trenul să înceapă să meargă ! Energia muşchilor dv. captată de către emiţătorii biocurenţilor şi amplificată de aparate este aceea care a acţionat macheta. Cu ajutorul unor asemenea dispozitive omul are posibilitatea să lucreze „de la distanţă", să efectueze operaţiuni complicate într-o încăpere unde chiar lui accesul îi este interzis din cauza nocivităţii. Matina poate fi „gîndi?". Cit de departe a pătruns automatica In acest domeniu al activităţii omeneşti ţi ce se va întîmpla mîine? La aceste întrebări se poate primi răspuns in standul „Cibernetica". Deosebit de interesantă este aici macheta aparatului de informaţii, care răspunde la 500 de întrebări; este vorba de aparatul cibernetic „Mușchii In labirint". sliatica. * Dacă întreaga energie solară ar fi absorbită de plantele productive, cu ele ar putea fi asigurată hrana a 58 miliarde de oameni ? % Suprafețele cultivabile de pe glob pot fi mărite de 7 ori, de la 1,37 miliarde hectare la 9,39 miliarde ha. ? Aceasta ar permite să se asigure hrana a 65 miliarde de oameni. * De pe un hectar de mare se poate obţine de două ori mai mult peşte decit se obţine carne la 1 ha. de arături. * Pietrele preţioase sint cintărite in carate. Cuvîntul vine din grecescul keration, care înseamnă sîmbure de roşcovă. Şi chiar cu sîmburi de roşcovă se cîntăreau nestematele în antichitate. Greutatea s-a schimbat, denumirea a rămas. * Pentru spălarea tuturor tancurilor petroliere din întreaga lume ar fi necesare cel puţin 50 milioane tone apă ? * Omul are nevoie de 3000 de calorii pe zi ? Din acestea, produselor vegetale, le revin 66,1 la sută, iar produselor animaliere - 33,9 la sută. * Urzica „frige” datorită substanţei toxice conţinută in perifel ? Compoziţia exactă a toxicului acestei plante încă n-a fost stabilită. * Soarele ţi Luna sunt doar aparent de dimensiuni mici la zenit şi mari la orizont ? Aceasta nu este decit o eroare vizuală, deoarece la fotografierea celor doi aştri atît la orizont cit şi la zenit, dimensiunile lor sunt aceleaşi. * Pe vremuri, în Ciukotka femeile vorbeau o limbă aparte. Ele nu aveau voie să pronunţe anumite sunete. De pildă, ele trebuiau să înlocuiască sunetul „r* prin „ts“. /IACARA rssolo! Vă relatăm despre: Cîteva dintre vitrinele anului viitor - Ce vom găsi nou In magazine In 1963? Iată o întrebare pe care ţi-o pun mulţi dintre noi. Despre noile articole metalo-chimice şi mobile am căutat să aflăm răspunsul răsfoind cele peste 600 de contracte încheiate pînâ acum de I.C.R.M. laţi cu furnizorii. Din cuprinsul lor a rezultat o concluzie certă: vitrinele anului viitor vor fi bogate In noutăţi. Exemplificarea o putem incepe, bunăoară, cu magazinele de articole electrice si electrotehnice. Aici se va pune In vînzare, In primul trimestru, aparatul „Delta“, cu trei lungimi de undă. La scurtă vreme ii va urma un alt aparat, cu două lungimi de undă - „Electronica". Dacă aceste radio-receptoare se remarcă prin proporţiile reduse, noile televizoare „Naţional“, In schimb, vor avea ecranul de 47 şi respectiv 59 cm. In diagonală. Aceleaşi magazine Iţi vor îmbogăţi asortimentul de mărfuri cu tipurile 2 şi 3 ale maşinii electrice de spălat rufe „Alba lux“, perfecţionate faţă de tipul Iniţial, cu maşina aragaz „Someş“ - cu patru focuri, cuptor şi dulăpior izolat termic pentru a păstra mincururile calde, ca şi cu noi tipuri de lustre cu elemente in culori pastelate. Tot aici vom putea găsi maşina de cusut electrică „Rodica", maşină la care, In afara operaţiunilor obişnuite se pot face butoniere, broderii, surfilaj. Numeroase noutăţi sunt aşteptate in magazinele de desfacere a articolelor de menaj de uz casnic. Aici gama articolelor din mase plastice se lărgeşte substanţial, intre altele, cu ştergătoare de geam, uscătoare de ciorapi, poşete împletite, verigi pentru perdele etc. Alături de masele plastice îşi spun cuvintul porţelanurile. Ele vor fi reprezentate, in special, prin serviciile de masă cu decor aur, pentru 6 persoane, lucrate pentru prima oară în ţară de întreprinderea „Porţelanul“ din Cluj. De asemenea, din porţelan sunt realizate şi numeroase bibelouri care, împreună cu noile figurine din alabastru, vor îmbogăţi decorul încăperilor. Ajungem cu lectura contractelor la capitolul mobilă. Cu viu Interes ascultăm relatările suplimentare pe care ni Ie dau tovarăşii din conducerea I.C.R.M. Două surprize pentru cumpărători, pregătite de I.P.R.O.F.I.L. Mobila Iaşi, ni se atrage atenţia: sufrageria „Mioriţa“ ţi garnitura de hol „Minima* - alcătuită din mesuţă rotundă şi două fotolii. In afară de acestea magazinele de mobile Iţi vor îmbogăţi exponatele cu camera studio „Cormoran“ - cu scaune tapisate, ca şi cu trei tipuri de bucătării la care, in afara liniei moderne, se remarcă prezenţa maselor plastice în execuţie. Lista noutăţilor continuă. Pentru magazinele de desfacere a articolelor chimice, de pildă, sunt aşteptate produsele molicid contra moliilor, T.I.M. - un produs chimic pentru şters pete şi altele. Pentru amatorii de ciclism aflăm că vor fi puse în vânzare şi biciclete „jumătate“ pentru copii. In afară de biciclete, celor mici li se adresează şi 24 de tipuri de jucării, aşteptate să sosească in trimestrul I. O mare varietate o prezintă produsele noi ale fabricilor de cosmetice. Dintre ele am reţinut pasta de dinţi „Mărgăritar“, cremele de ras, loţiunea pentru bronzat ş.a. Din discuţiile purtate aflăm însă că operaţiunile de contractare continuă, că din partea fiecărui furnizor se aşteaptă cite ceva nou pentru cumpărători. ION CALIN IN CLIŞEU: Noile tipuri de nave la debarcaderul şantierului. La şantierele navale dinMoscova a început producţia unor motonave mici, construite in întregime din material plastic. Noile nave au o lungime de 25 metri. Ele pot transporta 65 de călători. înclinaţie primejdioasă. -oOov Categorie grea I —oOos Unuia lipsit de opinie personală Se-nscrise omul la cuvînt; Pornind la vorbă cu avînt... Şi după-un ceas şi Jumătate/..EI ne dădu la toţi dreptate 1 Epitaful unuia care fugea de răspundere Pe mormînt, să nu se scrie Nici un nume/ şi-a dorit.» (Pînă şi-n lăcaşul veşnic Vrea... să doarmă liniştit !). Unui locatar care nu-şi salută vecinii La geam i-aş pune/ drept în faţă/ Doar flori de... „Bună dimineaţă“ ! Epitaful unui irascibil Pe-un ton nervos, cum des vorbea, Extrem de mult se consuma... Dar pîn-la urmă, cu regret, s-a consumat cum văd, complet! m ssmm BIBLIOFILUL - Aş vrea să cumpăr o carte. - Ceva uşor ? - N-are importanță. Am venit cu taxiul. AJUTA-L, DOAMNE ! Vaporul se scufundă. Căpitanul întreabă : - Ştie careva să se roage ? O voce masculină răspunde cu convingere ! - Da, căpitane; eu știu. - El atunci totul este în regulă. Incepe să te rogi. Ceilalţi puneți-vă colacii de salvare. Nu-mi ajungea un colac. VISUL COPILĂRIEI - Ji s-a Împlinit vreun vis al copilăriei ? - Da. Cînd mama mă trăgea de păr, întotdeauna visam să fiu chel. In cîteva rînduri „Iepurii“ adîncurilor Atingînd fundul la 5 580 m In groapa Marianelor, pe bordul batiscafului lor/ savantul francez Jacques Piccard și colaboratorul său dr-ul Rechnitzer au observat încă o dată misterioasele vizuini (asemănătoare cu găurile făcute de iepuri) săpate de animale marine scormonitoare care n-au putut fi încă identificate. De ce să se deranjeze de onoarea mea? Uneori Iţi vine să murmuri împotriva naturii care te-a înzestrat cu barbă. Mai ales sîmbăta, şi mai ales cind te duci la unitatea de frizerie din str. Republicii a cooperativei „Prestarea“ din Birlad. De ce? Vii la ora 6 (se ştie că sîmbătă e aglomeraţie), e închisă. Cumva n-ai văzut bine programul? Ba aşa-i: la ora 6 trebuie să sedeschidă. Mai vin şi alţi cetăţeni. Se face rind. Barba creşte mai tare de supărare. lată, în sfirşit, că vin cooperatorii. E ora 6,45. Unul, doi. Doi frizeri. - Dar unde-s ceilalţi patru? întrebi. - Nu ne ţineţi de vorbă. La ora 8, sunt tot doi salariaţi ai unităţii. In schimb, s-a mărit numărul clienţilor. Abia la ora 11 sunt... cinci. Al şaselea, Şt. Poiană, lipseşte. O fi crezind, bietul, că în schimbul de după amiază... Şi oamenii stau şi aşteaptă să le vină rindul. Un sfert de oră, o oră, chiar mai mult. Ei, spune și dumneata, să nu murmuri împotriva naturii că te-a înzestrat cu barbă ? Tare curios sunt să știu insă unde se bărbieresc tovarăşii din conducerea cooperativei „Prestarea“... P. S. In nici un cai nu se bărbieresc la unitatea din comuna Murgeni. Am verificat. Cu toate că şi aceasta aparţine de ei. Ar ieşi de acolo plouaţi. La propriu. Cînd plouă afară (şi, trebuie să amintim că a plouat destul în ultima vreme), plouă şi-n local. Dar nu aşa, o picăturădouă. Şi-apoi, ce rost ar avea să se deranjeze spre a merge pînă la Murgeni? Numai pentru a vedea că tavanu-i deteriorat?... (după relatările tov. I. Oprea, de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“ şi ale corespondentului nostru N. Drăgoi). Un gestionar „model“ Am un prieten, un exemplu de gestionar. Nu-l căutaţi in Iaşi, că nu-l veţi găsi decit dimineaţa şi seara. El nu-i gestionar la laşi, ci la Podul Ploaiei. La unitatea de legume şi fructe a Agevacoop laşi. Doar pe teren să-l fi intilnit. Face naveta. Prietenul meu e un om serios, in virsta. Numai că nu ştiu de ce-s nemulţumiţi cumpărătorii. Ei spun câ-s jigniţi profund. Că li se vorbeşte urît. Auzi dom’le! Dar ceor fi vrind, să se poarte ca un mieluşel? Dacă vine cineva şi-ntreabă de ce nu există în unitete decit oţet ,dulceaţă şi miere de albire, cum să le vorbească? Trebuie să-i ceară lui socoteală? Dar el, cumpărătorii, nu-şi dau seama că prietenul meu ar avea prea multă bătaie de cap, dacă ar fi marfă mai multă? Mie de ce nu-mi vorbeşte urît? Da, sigur, aţi şi găsit explicaţia: că sint prietenul lui, nu ? Şi ce? Fiţi şi d-stră prieteni cu el... Aşa-s unii, răi. Vor neapărat să-i găsească omului lipsuri. Lipsuri la cintar, lipsuri în comportare... Cum se numeşte prietenul meu? Nu vă spun numele lui. Ar afla conducerea Agevacoop Iaşi şi... eu aş rămîne fără un prieten bun. N-ar fi păcat? Spuneţi şi dumneavoastră. (după corespondenţa lui P Iancu) GHEORGHE MATEI Rectificatoarea TinearRoşca Sef fabrica Se rulmenţi din Birlad este una din fruntaşele atelierului de oscilanţi din cadrul secţiei de rectificare. Ea îşi depăşeşte, lunar, cu 20—25 la sută sarcinile de plan. Foto: C. PAUL Campioană la 11 ani La campionatul feminin de şah al R.S.S.A. Daghestan/ titlul de campioană republicană pe anul 1962 a fost cucerit de Anna Godlevskaia/ In vîrstă de 11 ani. Fetiţa, vioaie şi pornită pe rîs, frămîntîndu-se nerăbdătoare pe scaun în aşteptarea mişcării următoare a adversarei, a întrecut 11 şahiste încercate. Fără a suferi nici o singură dată amărăciunea înfringerii, ea şi-a depăşit cea mai apropiată adversară cu un punct şi jumătate. Anna Godlevskaia este elevă în clasa a patra a şcolii nr. 5 din oraşul Mahacikaia. Ea a învăţat să joace şah în urmă cu trei ani, activînd in cercul Casei Pionierilor, şi la campionatul republican din anul trecut ea s-a clasat pe locul patru. Antrenorul tinerei şahiste a subliniat că Ania îşi însuşeşte cu o repeziciune uluitoare subtilităţile acestui străvechi joc. Cuptor — minune O friptură de gîscă în cinci minute, o prăjitură în patru minute, o mîncare în trei minute... Ca aspect exterior, acest cuptor-minună se deosebeşte puţin de o maşină aragaz obişnuită. Principiul de funcţionare însă este cu totul altul. Căldura nu este furnizată de gaz sau electricitate ci de un generator care produce curenţi de înaltă frecvenţă. Nu se produc nici flăcări, nici zgomot, nici mirosuri neplăcute. Căldura nu distruge vitaminele. Mîncărurile astfel preparate au un gust foarte bun şi sunt mai bine asimilate decit cele gătite într-un cuptor obişnuit. Din acest motiv cuptoarele cu înaltă frecvenţă vor fi folosite în primul rînd in spitale şi sanatorii. Cu timpul ele vor fi instalate şi în restaurante. Proiectul cuptorului-minune a fost pus la punct la Institutul de cercetări pentru curenţii de înaltă frecvenţă din Leningrad. In lumea capitalului Locuri în picioare Cînd taxiul s-a oprit la poarta casei de naşteri, Ida Sugmosto şi soţul ei, muncitor constructor, veniţi dintr-un orăşel aflat la 40 de kilometri de Roma, au respirat uşuraţi: „Acum totul va fi în ordine". Dar la casa de naşteri nu erau locuri libere. Tinerei mame nu i s-a putut oferi altceva decit un loc.... în picioare, adică să aştepte stînd rezemată de perete începerea durerilor naşterii. Iar după naştere va aştepta culcată pe o targa în coridor, eventuala eliberare a unui pat. Soţii s-au urcat din nou în taxi şi de-abia seara au reuşit să găsească un loc la o casă de naşteri. Asemenea cazuri nu sunt rarităţi în Italia, iată ce scrie in acest sens un ziar din Italia: „Am avut posibilitatea să vizităm o casă de naşteri .Atmosfera amintea zilele de război. Paturi pe coridoare, încăperi calculate pentru 3 paturi, tixite cu cite 7 paturi, se pot vedea paturi în sălile de operaţii şi în alte cabinete pentru tratament. Femeile stau culcate pe tărgi şi scaune. Ia doi paşi de sala de naşteri, de unde se aud gemetele şi ţipetele femeilor care nasc. Am stat de vorbă cu medicii şi moaşele. Toţi spun acelaşi lucru: „Lucrurile nu mai pot continua astfel. Vin femei la noi din toate colţurile ţării. Dispunem de 300 de paturi şi ne-ar trebui măcar o mie. Suntem nevoiţi să folosim pînă şi tărgire". Fireşte că toate acestea se referă numai la cei săraci. Pentru cei bogaţi există maternităţi şi clinici particulare utilate după ultimul cuvînt al tehnicii. Dacă soţii Sugamosto ar dispune de 20.000 de lire pe zi, tînăra mamă ar fi găsit fără nici o dificultate un loc într-o luxoasă clinică particulară. IN CLIŞEU: Locuri „In picioare" In una din casele de naşteri din Roma. (Din „Ogoniok") 2000. Mr. 5052 „AIK“ model 1962 Aparatul „AIK-60“ de circulaţie artificială a singelui, creat cu cîţiva ani în urmă, permite a se deconecta inima de la organism, efectuindu-se operaţia pe cord „uscat“, adică fără singe. într-o serie de clinici din Moscova şi Leningrad, aparatul menţionat ,a devenit un ajutor preţios al chirurgului. Recent Institutul de cercetări ştiinţifice în domeniul aparaturilor şi instrumentelor chirurgicale experimentale din U.R.S.S., a construit noul tip de aparat „AIK-62“. In noul model a fost automatizat procesul menţinerii nivelului singelui prin intermediul unor plămîni artificiali, adică a unui oxigenator. Cu ajutorul lui „AIK-62“ se poate crea o hipotermie artificială profundă, - răcire a organismului, - pînă la o temperatură la care se poate executa operația/ triplus, acest aparat necesită o cantitate mult mai mică de singe de donator pentru alimentarea sa. Noul aparat se află in curs de experimentare în clinicile sovietice. | ORIZONTAL: 1. Arbust spinos al Cărui lemn e folosit la tîmplărie (pl.) — Salcîmi; 2. A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind bușteni, crengi, la o cotitură a ei — Arbore exotic; 3. Ramură - Arbuști al căror lemn ars dă un cărbune folosit la fabricarea prafului de pușcă (pl.); 4. Arbust răşinos cu lemnul tare şi preţios - Livadă cu pruni; 5. Varietate de salcie - Căni I - Doinei; 6. Vîrful pinului - Măsură de lungime - In castan!; 7. Arbore mare şi rămuros - Locuitor de la munte; 8. Pom fructifer - Varietate de portocal - întrebare; 9. Arbust exotic - Gogoaşă bogată în tonin, care se formează pe frunzele stejarului ; 10. Mari amatori de zmeură-Elev marinar - Localitate in Japonia; 11. Arhipelag în Malaezia - Ca fructul migdalului - Arbore; 12. Curge din brazi — Formează marea familie a unei păduri; 13. îngrămădire de bușteni, crengi, pămînt, aduse de ape la cotitura unui rîu, împiedicîndu-i cursul — Pădure tînără foarte deasă. VERTICAL: 1. Tratat - Conifere s Lemn făcut cărbune* 2. Arbori Descărcați 3. Pădurea Desiș mare intr-o pădure - Fructul unui arbore din familia rozacee; 4. Semnat... ... post-scriptum * In livadă!; 5. Dat in leagăn - Oraş in Franţa - Nume turcesc; 6. La ieşirea din păduri! - Cultivator de prun (reg.) - Ţărm; 7. Ceri-A rupe, a da jos ramuri, frunze dintr-un copac (rar); 8. Pom fructifer - Măceş; 9. Pădure de aluni - Sistem in fizică - Radu Dumitrescu; 10. Se face şi din lemne în mijlocul pădurii — Persoane ce poartă acelaşi nume - Fizician german ; 11. Agăţat - Plin de ceară; 12. Substanţă vegetală ce se extrage din frunzele stejarului - Frunza de brad— Fructul fagului (pi.); 13. Sloi de gheaţă - Desiş de jnepenî. S. COLOŞENCO .