Flacăra Iaşului, decembrie 1962 (Anul 18, nr. 5052-5077)

1962-12-01 / nr. 5052

fog Un robot-ghid de M. ALEKSEEVA Muzeul politehnic din Moscova. Tot felul de vizitatori II trec pragul. Unii vor pur şi simplu să cunoască nou­tăţile şi realizările tehnicii. Alţii vin aici in scopuri practice­­ pentru a afla cum pot aplica o noutate sau alta in munca lor. Uzina viitorului­­ înseamnă un sis-s­tem de maşini care funcţionează au­tomat. De aceea automaticii - strate­gia ţi tactica progresului tehnic - fi este consacrată o nouă secţie a mu­zeului intitulată: „Bazele automaticii ţi telemecanicii“. Primul pas - primele surprizei la uşa secţiei vă intimpină... ghidul ro­bot El vă va conduce in sălile sec­ţiei, vă va arăta ţi vorbi despre au­tomatică ţi telemecanică, vă va răs­punde la întrebările care vă intere­sează. De la curiozităţi­­ la perpetuum mo­bile, de la prima capcană la maşina automată care dă informaţii ţi la pro­totipurile cibernetice — iată gama largă a exponatelor secţiei. Robotul Iţi incepe expunerea de la Istoria apariţiei celor mai simple ma­şini automate. Cu multe secole In urmă omul, îmbrăcat încă un piei de animale a înţeles că toiagele, pietre­le pot vina în locul lui, dacă II s-ar da un anumit ordin, cu alte cuvinte o anumită construcţie. Aşa a apărut unul din­ primele automate - cap­cana. Dar pentru a putea da maţinii o anumită sarcină, dar pentru ca ea să-ţi poată asuma dirijarea altor ma­şini, ea trebuia să ştie să primească o informaţie necesară, adică să fie într-o anumită măsură asemănătoare omului. In acest scop omul este în­zestrat cu organele de simţire, iar ma­­şinile cu captatori. Acestor „organe de simţire ale maşinilor“ le este rezer­vat un stand special. Dacă Insă unul din „organele de simţire" se află, de pildă, in Cosmos, cum se pot efectua atunci observaţi­ile asupra exactităţii transmiterii şi re­­cepţionari­i semnalelor? Acest lucru este ilustrat de standul „Telemecanica şi telecomanda", unde sunt prezentate diferite scheme de ci­­fratori, descifrator şi dispozitive de distribuire cu ajutorul cărora se reali­zează telecomanda. Pentru a rezolva o problemă de arit­metică omul are nevoie de 5-10 se­cunde. Maşinile Insă efectuează mii de operaţii matematice intr-o secun­dă­ Standul „Apărarea ţi blocarea automată“ arată cu cit instalaţiile auto­mate reacţionează mai repede ţi mai precis decit omul la acţiunile exte­rioare, cum ajuta instalaţiile auto­mate, folosite in producţie la pre­venirea avariilor, la înlăturarea cir­cuitelor. Dar iată o altă minune a zilelor noastre - mina cu biocurenţi. De fapt, o asemenea mină nu există. Există macheta unei căi fert­­e electrice, de la care se întind cabluri spre o lă­­b­iţă, iar de acolo spre mina dv. strînsâ intr-o brăţară. E suficientă o simplă mişcare a palmei pentru ca trenul să înceapă să meargă ! E­­nergia muşchilor dv. captată de către emiţătorii biocurenţilor şi amplificată de aparate este aceea care a acţionat macheta. Cu ajutorul unor asemenea dispozitive omul are posibilitatea să lucreze „de la distanţă", să efectue­ze operaţiuni complicate într-o încă­pere unde chiar lui accesul îi este in­terzis din cauza nocivităţii. Matina poate fi „gîndi?". Cit de departe a pătruns automatica In acest domeniu al activităţii omeneşti ţi ce se va întîmpla mîine? La aceste între­bări se poate primi răspuns in stan­dul „Cibernetica". Deosebit de interesantă este aici macheta aparatului de informaţii, care răspunde la 500 de întrebări; este vorba de aparatul cibernetic „Mușchii In labirint". sliati­ca. * Dacă întreaga energie solară ar fi absorbită de plantele produc­tive, cu ele ar putea fi asigurată hrana a 58 miliarde de oameni ? % Suprafețele cultivabile de pe glob pot fi mărite de 7 ori, de la 1,37 miliarde hectare la 9,39 mi­liarde ha. ? Aceasta ar permite să se asigure hrana a 65 miliarde de oameni. * De pe un hectar de mare se poate obţine de două ori mai mult peşte decit se obţine carne la 1 ha. de arături. * Pietrele preţioase sint cintărite in carate. Cuvîntul vine din gre­cescul keration, care înseamnă sîm­­bure de roşcovă. Şi chiar cu sîm­­buri de roşcovă se cîntăreau neste­matele în antichitate. Greutatea s-a schimbat, denumirea a rămas. * Pentru spălarea tuturor tancu­rilor petroliere din întreaga lume ar fi necesare cel puţin 50 milioa­ne tone apă ? * Omul are nevoie de 3000 de calorii pe zi ? Din acestea, produ­selor vegetale, le revin 66,1 la sută, iar produselor animaliere - 33,9 la sută. * Urzica „frige” datorită sub­stanţei toxice conţinută in perif­el ? Compoziţia exactă a toxicului a­­cestei plante încă n-a fost stabi­lită. * Soarele ţi Luna sunt doar a­­parent de dimensiuni mici la zenit şi mari la orizont ? Aceasta nu este decit o eroare vizuală, deoa­rece la fotografierea celor doi aş­tri­ atît la orizont cit şi la zenit, dimensiunile lor sunt aceleaşi. * Pe vremuri, în Ciukotka femei­le vorbeau o limbă aparte. Ele nu aveau voie să pronunţe anumite sunete. De pildă, ele trebuiau să înlocuiască sunetul „r* prin „ts“. /IACARA rssolo! V­ă relatăm despre: Cîteva dintre vitrinele anului viitor - Ce vom găsi nou In magazine In 1963? Iată o întrebare pe care ţi-o pun mulţi din­tre noi. Despre noile articole metalo-chimice şi mobile am căutat să aflăm răspunsul răsfoind cele peste 600 de con­tracte încheiate pînâ acum de I.C.R.M. laţi cu furnizorii. Din cu­prinsul lor a rezultat o concluzie certă: vitrine­le anului viitor vor fi bogate In noutăţi. Exemplificarea o pu­tem incepe, bunăoară, cu magazinele de arti­cole electrice si elec­trotehnice. Aici se va pune In vînzare, In pri­mul trimestru, aparatul „Delta“, cu trei lungimi de undă. La scurtă vre­me ii va urma un alt aparat, cu două lungi­mi de undă - „Electro­nica". Dacă aceste radio-re­­ceptoare se remarcă prin proporţiile reduse, noi­le televizoare „Naţio­nal“, In schimb, vor a­­vea ecranul de 47 şi respectiv 59 cm. In dia­gonală.­­ Aceleaşi magazine Iţi vor îmbogăţi asortimen­tul de mărfuri cu tipuri­le 2 şi 3 ale maşinii e­­lectrice de spălat rufe „Alba lux“, perfecţio­nate faţă de tipul Ini­ţial, cu maşina aragaz „Someş“ - cu patru focuri, cuptor şi dulă­pior izolat termic pen­tru a păstra mincururi­­le calde, ca şi cu noi tipuri de lustre cu ele­mente in culori paste­late. Tot aici vom putea găsi maşina de cusut electrică „Rodica", ma­şină la care, In afara operaţiunilor obişnuite se pot face butoniere, bro­derii, surfilaj. Numeroase noutăţi sunt aşteptate in magazinele de desfacere a articole­lor de menaj de uz cas­nic. Aici gama articole­lor din mase plastice se lărgeşte substanţial, intre altele, cu ştergă­­toare de geam, uscă­­toare de ciorapi, poşe­te împletite, verigi pen­tru perdele etc. Alături de masele plastice îşi spun cuvin­­tul porţelanurile. Ele vor fi reprezentate, in special, prin serviciile de masă cu decor aur, pentru 6 persoane, lu­crate pentru prima oa­ră în ţară de între­prinderea „Porţelanul“ din Cluj. De asemenea, din porţelan sunt reali­zate şi numeroase bibe­louri care, împreună cu noile figurine din ala­bastru, vor îmbogăţi decorul încăperilor. Ajungem cu lectura contractelor la capito­lul mobilă. Cu viu Inte­res ascultăm relatările suplimentare pe care ni Ie dau tovarăşii din con­ducerea I.C.R.M.­­ Două surprize pen­tru cumpărători, pregă­tite de I.P.R.O.F.I.L. Mo­bila Iaşi, ni se atrage atenţia: sufrageria „Mio­­riţa“ ţi garnitura de hol „Minima* - alcă­tuită din mesuţă ro­tundă şi două fotolii. In afară de acestea magazinele de mobile Iţi vor îmbogăţi expo­natele cu camera stu­dio „Cormoran“ - cu scaune tapisate, ca şi cu trei tipuri de bucă­tării la care, in afara li­niei moderne, se remar­că prezenţa maselor plastice în execuţie. Lista noutăţilor conti­nuă. Pentru magazinele de desfacere a artico­lelor chimice, de pildă, sunt aşteptate produsele molicid­ contra moliilor, T.I.M. - un produs chi­mic pentru şters pete şi altele. Pentru amatorii de ci­clism aflăm că vor fi puse în vânzare şi bi­ciclete „jumătate“ pen­tru copii. In afară de biciclete, celor mici li se adresează şi 24 de tipuri de jucării, aştep­tate să sosească in tri­mestrul I. O mare varietate o prezintă produsele noi ale fabricilor de cosme­tice. Dintre ele am re­ţinut pasta de dinţi „Mărgăritar“, cremele de ras, loţiunea pentru bronzat ş.a. Din discuţiile purtate aflăm însă că operaţiu­nile de contractare con­tinuă, că din partea fie­cărui furnizor se aş­teaptă cite ceva nou pentru cumpărători. ION CALIN IN CLIŞEU: Noile tipuri de nave la debarcaderul şantier­­ului. La şantierele navale din­­Moscova a început producţia unor motonave mici, construite in întregime din material plastic. Noile nave au o lungime de 25 metri. Ele pot transporta 65 de călători. înclinaţie primejdioasă. -oOo­v Categorie grea I —oOo­s Unuia lipsit de opinie personală Se-nscrise omul la cuvînt; Pornind la vorbă cu avînt... Şi după-un ceas şi Jumătate/­­..EI ne dădu la toţi dreptate 1 Epitaful unuia care fugea de răspundere Pe mormînt, să nu se scrie Nici un nume/ şi-a dorit.» (Pînă şi-n lăcaşul veşnic Vrea... să doarmă liniştit !). Unui locatar care nu-şi salută vecinii La geam i-aş pune/ drept în faţă/ Doar flori de... „Bună dimineaţă“ ! Epitaful unui irascibil Pe-un ton nervos, cum des vorbea, Extrem de mult se consuma... Dar pîn-la urmă, cu regret, s-a consumat­ cum văd, complet! m ssmm BIBLIOFILUL - Aş vrea să cumpăr o carte. - Ceva uşor ? - N-are importanță. Am venit cu taxiul. AJUTA-L, DOAMNE ! Vaporul se scufundă. Căpitanul în­treabă : - Ştie careva să se roage ? O voce masculină răspunde cu con­vingere ! - Da, căpitane; eu știu. - El atunci totul este în regulă. Incepe să te rogi. Ceilalţi puneți-vă colacii de salvare. Nu-mi ajungea un colac. VISUL COPILĂRIEI - Ji s-a Împlinit vreun vis al co­pilăriei ? - Da. Cînd mama mă trăgea de păr, întotdeauna visam să fiu chel. In cîteva rînduri „Iepurii“ adîncurilor Atingînd fundul la 5 580 m In groa­­pa Marianelor, pe bordul batiscafului lor/ savantul francez Jacques Piccard și colaboratorul său dr-ul Rechnitzer au observat încă o dată misterioasele vizuini (asemănătoare cu găurile fă­cute de iepuri) săpate de animale ma­rine scormonitoare care n-au putut fi încă identificate. De ce să se deranjeze de onoarea mea? Une­ori Iţi vine să murmuri împotriva naturii care te-a înzestrat cu barbă. Mai ales sîmbăta, şi mai ales cind te duci la unitatea de frizerie din str. Republicii a cooperativei „Prestarea“ din Birlad. De ce? Vii la ora 6 (se ştie că sîmbătă e aglomeraţie), e închisă. Cumva n-ai văzut bine programul? Ba aşa-i: la ora 6 trebuie să se­­des­chidă. Mai vin şi alţi ce­tăţeni. Se face rind. Barba creşte mai tare de supă­rare. lată, în sfirşit, că vin cooperatorii. E ora 6,45. Unul, doi. Doi fri­zeri. - Dar unde-s ceilalţi patru? întrebi. - Nu ne ţineţi de vorbă. La ora 8, sunt tot doi salariaţi ai unităţii. In schimb, s-a mărit numă­rul clienţilor. Abia la ora 11 sunt... cinci. Al şaselea, Şt. Poiană, lipseşte. O fi crezind, bietul, că­ î­­n schimbul de după amia­ză... Şi oamenii stau şi aşteaptă să le vină rin­­dul. Un sfert de oră, o oră, chiar mai mult. Ei, spune și dumneata, să nu murmuri împotriva naturii că te-a înzestrat cu bar­bă ? Tare curios sunt să știu insă unde se bărbieresc tovarăşii din conducerea cooperativei „Prestarea“... P. S. In nici un cai nu se bărbieresc la unitatea din comuna Murgeni. Am verificat. Cu toate că şi aceasta aparţine de ei. Ar ieşi de acolo plouaţi. La propriu. Cînd plouă afară (şi, trebuie să amintim că a plouat destul în ultima vreme), plouă şi-n local. Dar nu aşa, o picătură­­două. Şi-apoi, ce rost ar avea să se deranjeze spre a merge pînă la Murgeni? Numai pentru a vedea că tavanu-i deteriorat?... (după relatările tov. I. Oprea, de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“ şi ale corespondentului nostru N. Drăgoi). Un gestionar „model“ Am un prieten, un e­­xemplu de gestionar. Nu-l căutaţi in Iaşi, că nu-l veţi găsi decit diminea­ţa şi seara. El nu-i gestio­nar la laşi, ci la Podul Ploaiei. La unitatea de legume şi fructe a Ageva­­coop laşi. Doar pe teren să-l fi intilnit. Face na­veta. Prietenul meu e un om serios, in virsta. Nu­mai că nu ştiu de ce-s nemulţumiţi cumpărătorii. Ei spun câ-s jigniţi pro­fund. Că li se vorbeşte urît. Auzi dom’le! Dar ce­­or fi vrind, să se poarte ca un mieluşel? Dacă vi­ne cineva şi-ntreabă de ce nu există în unitete de­cit oţet ,dulceaţă şi miere de albir­e, cum să le vor­bească? Trebuie să-i cea­ră lui socoteală? Dar el, cumpărătorii, nu-şi dau seama că prietenul meu ar avea prea multă bă­taie de cap, dacă ar fi marfă mai multă? Mie de ce nu-mi vorbeşte urît? Da, sigur, aţi şi găsit ex­plicaţia: că sint prietenul lui, nu ? Şi ce? Fiţi şi d-stră prieteni cu el... Aşa-s unii, răi. Vor nea­părat să-i găsească omu­lui lipsuri. Lipsuri la cin­­tar, lipsuri în comportare... Cum se numeşte priete­nul meu? Nu vă spun nu­mele lui. Ar afla condu­cerea Agevacoop Iaşi şi... eu aş rămîne fără un prie­ten bun. N-ar fi păcat? Spuneţi şi dumneavoastră. (după corespondenţa lui P­ Iancu) GHEORGHE MATEI Rectificatoarea Tinea­rRoşca Se­f fabrica Se rulmenţi din Birlad este una din fruntaşele atelierului de oscilanţi din ca­drul secţiei de rectificare. Ea îşi depăşeşte, lunar, cu 20—25 la sută sarcinile de plan. Foto: C. PAUL Campioană la 11 ani La campionatul feminin de şah al R.S.S.A. Daghestan/ titlul de campioa­nă republicană pe anul 1962 a fost cucerit de Anna Godlevskaia/ In vîrstă de 11 ani. Fetiţa, vioaie şi pornită pe rîs, fră­­mîntîndu-se nerăbdătoare pe scaun în aşteptarea mişcării următoare a ad­versarei, a întrecut 11 şahiste încer­cate. Fără a suferi nici o singură dată amărăciunea înfringerii, ea şi-a depăşit cea mai apropiată adversară cu un punct şi jumătate. Anna Godlevskaia este elevă în clasa a patra a şcolii nr. 5 din oraşul Mahacikaia. Ea a învăţat să joace şah în urmă cu trei ani, activînd in cercul Casei Pionierilor, şi la campio­natul republican din anul trecut ea s-a clasat pe locul patru. Antrenorul tinerei şahiste a subliniat că Ania îşi însuşeşte cu o repeziciune uluitoare subtilităţile acestui străvechi joc. Cuptor — minune O friptură de gîscă în cinci minute, o prăjitură în patru minute, o mîncare în trei minute... Ca aspect exterior, acest cuptor-minună se deosebeş­te puţin de o maşină ara­gaz obişnuită. Principiul de funcţionare însă este cu to­tul altul. Căldura nu este furnizată de gaz sau electri­citate ci de un generator care produce curenţi de înaltă frecvenţă. Nu se produc nici flăcări, nici zgomot, nici mi­­rosuri neplăcute. Căldura nu distruge vitaminele.­ Mîncă­­rurile astfel preparate au un gust foarte bun şi sunt mai bine asimilate decit cele gătite într-un cuptor obişnuit. Din acest motiv cuptoarele cu înaltă frecvenţă vor fi fo­losite în primul rînd in spi­tale şi sanatorii. Cu timpul ele vor fi instalate şi în res­taurante. Proiectul cuptorului-minu­­ne a fost pus la punct la Institutul de cercetări pentru curenţii de înaltă frecvenţă din Leningrad. In lumea capitalului Locuri în picioare Cînd taxiul s-a oprit la poarta casei de naşteri, Ida Sugmosto şi soţul ei, muncitor constructor, veniţi dintr-un orăşel aflat la 40 de kilometri de Ro­ma, au respirat uşuraţi: „Acum totul va fi în ordine". Dar la casa de naşteri nu erau locuri libere. Tinerei mame nu i s-a putut oferi altceva decit un loc.... în picioare, adică să aştepte stînd re­zemată de perete începerea durerilor naşterii. Iar după naştere va aştepta culcată pe o targa în coridor, even­tuala eliberare a unui pat. Soţii s-au urcat din nou în taxi şi de-abia seara au reuşit să găsească un loc la o casă de naşteri. Asemenea cazuri nu sunt rarităţi în Italia, iată ce scrie in acest sens un ziar din Italia: „Am avut posibilitatea să vizităm o casă de naşteri .Atmosfera amintea zilele de război. Paturi pe coridoare, încăperi calculate pentru 3 paturi, ti­­xite cu cite 7 paturi, se pot vedea pa­turi în sălile de operaţii şi în alte ca­binete pentru tratament. Femeile stau culcate pe tărgi şi scaune. Ia doi paşi de sala de naşteri, de unde se aud gemetele şi ţipetele femeilor care nasc. Am stat de vorbă cu medicii şi moaşele. Toţi spun acelaşi lucru: „Lu­crurile nu mai pot continua astfel. Vin femei la noi din toate colţurile ţării. Dispunem de 300 de paturi şi ne-ar trebui măcar o mie. Suntem­ ne­voiţi să folosim pînă şi tărgire". Fireşte că toate acestea se referă numai la cei săraci. Pentru cei bo­gaţi există maternităţi şi clinici par­ticulare utilate după ultimul cuvînt al tehnicii. Dacă soţii Sugamosto ar dispune de 20.000 de lire pe zi, tînăra mamă ar fi găsit fără nici o dificul­tate un loc într-o luxoasă clinică par­ticulară. IN CLIŞEU: Locuri „In picioare" In una din casele de naşteri din Roma. (Din „Ogoniok") 2000­. Mr. 5052 „AIK“ model 1962 Aparatul „AIK-60“ de circulaţie arti­ficială a singelui, creat cu cîţiva ani în urmă, permite a se deconecta inima de la organism, efectuindu-se operaţia pe cord „uscat“, adică fără singe. într-o serie de clinici din Mos­cova şi Leningrad, aparatul menţionat ,a devenit un ajutor preţios al chirurgului. Recent Institutul de cercetări ştiin­ţifice în domeniul aparaturilor şi instru­mentelor chirurgicale experimentale din U.R.S.S., a construit noul tip de­ aparat „AIK-62“. In noul model a fost automatizat procesul menţinerii nivelului singelui prin intermediul unor plămîni artificiali, adică a unui oxigenator. Cu ajutorul lui „AIK-62“ se poate crea o hipoter­mie artificială profundă, - răcire a organismului, - pînă la o temperatură la care se poate executa operația/ tri­plus, acest­ aparat necesită o cantitate mult mai mică de singe de­ donator pentru alimentarea sa. Noul aparat se află in curs de experimentare în clinicile sovietice. | ORIZO­NTAL: 1. Arbust spinos al Cărui lemn e fo­losit la tîmplărie (pl.) — Salcîmi; 2. A stăvili o apă curgătoare, îngrămă­dind bușteni, crengi, la o cotitură a ei — Arbore exotic; 3. Ramură - Ar­buști al căror lemn ars dă un căr­bune folosit la fabricarea prafului de pușcă (pl.); 4. Arbust răşinos cu lem­nul tare şi preţios - Livadă cu pruni; 5. Varietate de salcie - Căni I - Doinei; 6. Vîrful pinului­ - Măsură de lungime - In castan!; 7. Arbore ma­re şi rămuros - Locuitor de la mun­te; 8. Pom fructifer - Varietate de portocal - întrebare; 9. Arbust exo­tic - Gogoaşă bogată în tonin, care se formează pe frunzele stejarului ; 10. Mari amatori de zmeură-Elev ma­rinar - Localitate in Japonia; 11. Ar­hipelag în Malaezia - Ca fructul mig­dalului - Arbore; 12. Curge din brazi — Formează marea familie a unei păduri; 13. îngrămădire de bușteni, crengi, pămînt, aduse de ape la co­titura unui rîu, împiedicîndu-i cursul — Pădure tînără foarte deasă. VERTICAL: 1. Tratat - Conifere s Lemn făcut cărbune* 2. Arbori Descărcați 3. Pădurea Desiș mare intr-o pădure - Fructul unui arbore din familia rozacee; 4. Semnat...­­ ... post-scriptum *­ In li­vadă!; 5. Dat in leagăn - Oraş in Franţa - Nume turcesc; 6. La ieşirea din păduri! - Cultivator de prun (reg.) - Ţărm; 7. Ceri-A rupe, a da jos ra­muri, frunze dintr-un copac (rar); 8. Pom fructifer - Măceş; 9. Pădure de aluni - Sistem in fizică - Radu Du­­mitrescu; 10. Se face şi din lemne în mijlocul pădurii — Persoane ce poar­tă acelaşi nume - Fizician german ; 11. Agăţat - Plin de ceară; 12. Sub­stanţă vegetală ce se extrage din frunzele stejarului - Frunza de brad— Fructul fagului (pi.); 13. Sloi de gheaţă - Desiş de jnepenî. S. COLOŞENCO .

Next