Flacăra Iaşului, februarie 1963 (Anul 19, nr. 5104-5127)
1963-02-01 / nr. 5104
Y . jwarr/m vm rrora finnt, vwmm ammaa ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5104 VINERI 1 FEBRUARIE 1963 4 PAGINI 20 BANI Prin folosirea mai bună a capacităţilor de producţie încă de la începutul anului precedent, colectivul de muncă al sectorului III de la fabrica de antibiotice ţi-a propus ca în vedere,a îndeplinirii şi depăţirii sarcinilor de plan să utilizeze mai bine capacităţile de producţie existente în sector. Cum ? Am căutat să găsim cut mai multe căi. Ştiind că capacitatea de producţie a unei secţii se măsoară după capacitatea utilajelor de bază, am încercat să folosim îndeosebi acele căi care să ne permită creşterea directă sau indirectă a capacităţii utilajelor de bază din secţie a fermentatoarelor. In acest sens prin îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie am realizat o serioasă creştere a randamentelor pe şarje. Aşa, de pildă, creşterea activităţilor în procesul de fermentaţie al streptomicinei, în medie cu 30 la sută, a dus la creşterea randamentelor atît în faza de fermentaţie cit şi în faza tehnologică următoare şi anume în filtrare. Pentru scurtarea timpului de fabricaţie a şarjelor, şi prin aceasta folosirea mai bună a capacităţilor de producţie existente in sector, am introdus folosirea metodei de „fermentaţie continuă“. Acesta dealtfel este un procedeu propriu, colectivului nostru prin care am reuşit să eliminăm o serie de operaţii de pregătire a aparatelor şi prin care, ciclul de fermentaţie a şarjelor respective se reduce cu peste 5 ore. O altă cale pe care am mers pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie din sector a fost îndreptată către lichidarea „locurilor înguste“. In acest sens, aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice şi-a dovedit pe deplin eficacitatea. Numai prin schimbarea răcitorului de la sistemul de sterilizare a mediului de cultură, precum şi a serpentinelor la două fermentatoare de regim s-au înlăturat stagnările în aceste faze care influenţau asupra întregului proces de producţie din sector, deci şi asupra folosirii mai bune a capacităţii utilajelor. Tot aici trebuie să arăt că măsura iniţiată în sector de a urmări îndeaproape modul în care se face controlul periodic al utilajului existent, precum şi reparaţiile curente şi mijlocii au contribuit în mare măsură la eliminarea stagnărilor tehnologice. Dar trebuie să remarcăm că, pe lingă îmbunătăţirile tehnice şi tehnologice realizate în sector, care au contribuit la creşterea în anul trecut cu peste 14 la sută a indicilor de utilizare a relirentatoarelor, şi creşterea calificării tuturor operatorilor din cadrul sectorului nostru a influenţat mult asupra rezultatelor bune obţinute de întregul colectiv. Cunoştinţele teoretice sau practice, nou dobîndite datorită cursurilor de calificare organizate în cadrul fabricii, i-au ajutat pe operatorii noştri să vină cu preţioase propuneri pentru îmbunătăţirea parametrilor de lucru, propuneri care, aplicate, ne-au permis să depăşim producţia globală anuală prevăzută pentru 1962, cu peste 10 la sută şi să realizăm o economie suplimentară de peste 5.300.000 lei prin reducerea preţului de cost peste sarcina planificată. Experienţa bună căpătată anul trecut tocmai pe seama folosirii mai bune a capacităţilor de producţie existente în sector, a constituit o adevărată rezervă internă şi pentru sarcinile sporite de plan pe care le avem de realizat în acest an. Odată cu dezbaterea sarcinilor de plan pentru 1963, au fost descoperite noi posibilităţi de mărire a capacităţii de producţie, prin mărirea pe seama creşterii activităţii şi randamentului pe şarjă a volumului util la fermentatoare. Şi aceasta pentru toate produsele fabricate în sector. De asemenea prin extinderea metodei „fermentaţiei continue“ vom micşora mai mult ciclul de fermentaţie şi astfel vom realiza, cu aceleaşi utilaje, în acelaşi interval de timp, produse mai multe. Insumînd rezultatele pe care le vom obţine prin înfăptuirea propunerilor făcute de către muncitorii, inginerii şi tehnicienii din sectorul nostru îndreptate către folosirea mai bună a utilajelor ne-am angajat ca în acest an să obţinem peste plan economii în valoare de peste 1.260.000 lei şi aceasta în paralel cu realizarea unei producţii suplimentare de antibiotice. Rezervele interne existente în direcţia folosirii mai bune a capacităţilor de producţie pe care am şi început să le valorificăm - vor permite ca şi în acest an, colectivul sectorului nostru să realizeze o producţie sporită, de mai bună calitate şi cu cheltuieli mai puţine. M. GAVRILESCU biolog Şef Sector 3 Fabrica de antibiotice - Iaşi oOo-t Cu două zile înainte de termen Pe data de 29 ianuarie crt. muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la fabrica de rulmenţi din Bîrlad şi-au îndeplinit sarcinile de plan prevăzute pentru prima lună din acest an. Muncind cu mult entuziasm acest harnic colectiv, a realizat peste plan circa 1.600 bucăți rulmenți. Plenara lărgită a Consiliului regional U.C.F.S. Ieri seară, în sala Rîpa Galbenă din Iaşi, a avut loc plenara lărgită a Consiliului regional U.C.F.S. La plenară au participat membri şi membri supleanţi ai Consiliului regional U.C.F.S. Iaşi, profesori de educaţie fizică, antrenori, instructori voluntari şi numeroşi alţi invitaţi. La plenară au participat, de asemenea, tov. Mircea Costea - membru al biroului Consiliului general U.C.F.S., redactor şef al ziarului „Sportul Popular“, Petre Capră - membru al biroului Consiliului general U.C.F.S., preşedintele Consiliului orăşenesc Bucureşti al U.C.F.S. După prezentarea dării de seamă asupra activităţii sportive desfăşurată în anul 1962 în regiunea Iaşi, prezentare făcută de tov. Gh. Tatu, preşedintele Consiliului regional U.C.F.S. şi a informării cu privire la îndeplinirea calendarului sportiv pe anul 1962 și a bugetului de venituri și cheltuieli, au avut loc discuții. înzestrate cu autoturisme După cum ne informează secţia Sănătate a Sfatului popular regional, spitalelor raionale din localităţile Hîrlău şi Negreşti, le-au fost repartizate cite un autoturism. Un astfel de mijloc de transport a fost repartizat şi spitalului de adulţi din oraşul Bârlad. Echipa I-a condusă de Vasile ştefăniu din secţia reparaţii tractoare de la Uzina de reparaţii din Iaşi, este echipă fruntaşă. Lunar, membrii echipei depăşesc sarcinile de plan Cu 18—20 la sută realizând reparaţii de bună calitate. Iatâ-i în clişeul de mai sus pe Vasile ştefăniu şi Găurii Chirilă lucrmnă la montarea unui diferențial de tractor. Bogat material electoral Zilele acestea, a ieşit de sub tipar o fotogazetă intitulată „înfăptuiri social-culturale în regiunea Iaşi”. De asemenea, au fost tipărite 3 afişe care oglindesc aspecte privitoare la dezvoltarea industriei, agriculturii şi social-culturală a regiunii noastre. Pentru raioanele Bîrlad, Huşi, Vaslui, Negreşti au fost tipărite broşuri care cuprind în cifre şi fapte aspecte privitoare la dezvoltarea economică şi social-culturală a raioanelor respective. Ieri, a ieşit de sub tipar şi un supliment al Carnetului agitatorului, editat de Comitetul regional de partid, Secţia de propagandă şi agitaţie. Suplimentul cuprinde materiale în ajutorul muncii politice a agitatorilor în campania electorală. In zilele care urmează vor ieşi de sub tipar o altă fotogazetă intitulată: „Realizări din agricultura regiunii laşi" şi un pliant cu tema „Regiunea laşi în plină dezvoltare". Se pregătesc de asemenea şi alte broşuri pentru restul raioanelor. Azi şi mîine La Filarmonica de stat „Moldova“ In programul concertului simfonic de astăzi, ora 20, şi a concertului educativ de mîine, ora 17, dirijate de Ion Baciu, figurează, pe lingă „Carmina Burana“ , cantată scenică pentru solişti, sextet, cor mixt, cor de copii şi orchestră de Carl Ciff şi două lucrări în primă audiţie. Este vorba despre Suita pentru balet de Lully-Mott şi Simfonia concertantă pentru suflători şi orchestră — de W. A. Mozart. Işi dau concursul solişti ai operei de stat, ai Filarmonicii, corul „Gavriil Musicescu“ şi corul de copii al Şcolii medii „Mihail Sadoveanu“. Dirijorii corurilor, I. Pavalache şi, respectiv, Maria Zaibert. In mijlocul colectiviştilor BÎRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“), Teatrul de stat „Victor Ion Popa“ din Bîrlad a prezentat în premieră, pe scena căminului cultural din comuna Griviţa, piesa intr-un act : „Ultima rădăcină“ de Gh. Ostafie. Spectacolul a fost precedat de un program artistic (recitări şi monologuri) privind alegerile din trecut şi de azi. Din distribuţia piesei au făcut parte actorii Călin Botez, Olga Dumitrescu, Emil Bîrlădeanu, Gh. Doroftei şi alţii. ELIADE SOLOMON MAW». killllll! ! - Alegeri de deputaţi în sfaturile populare ale oraşelor raionale şi ale comunelor Propuneri de candidaţi ai F.D.P. li vom da votul cu încredere Stabilită in comuna Băseşti din raionul Bîrlad acum vreo doi ani, Corina Ghilţ şi-a cucerit repede dragostea şi aprecierea colectiviştilor. Ca inginer agronom, Corina Ghilţ contribuie din plin, zi de zi, la înflorirea gospodăriei colective. Şi dacă în anul 1962, s-au obţinut producţii bune lacultura de cîmp, e şi un merit al ei. Producţia de porumb s-a cifrat la 2.400 kg. boabe în medie la hectar, cea de floarea-soarelui - 2.000 kg. la hectar etc. Corina Ghilţ se află tot timpul în mijlocul colectiviştilor. Şi nu numai pe tarlale. Cînd este vorba despre vreo acţiune gospodărească, de înfrumuseţare a satului, utemista Corina Ghilţ se află printre primii care pornesc la treabă. Şi s-au obţinut realizări frumoase an..!, trecut în comună. Numai la clădirea noii şcoli, dată în folosinţă în toamnă, munca voluntară a cetăţenilor a dus la economisirea a circa 20.000 lei. Tot prin muncă patriotică s-au construit două poduri, 7 podeţe, s-au curăţat 200 ha. de izlaz, s-au desfundat şi întreţinut şanţuri pe o lungime de 4.000 metri etc. Valoarea economiilor realizate în 1962 se ridică la peste, 40.000 lei. Cînd au propus-o candidată in circumscripţia electorală comunală nr. 12 pentru alegerile de la 3 martie, oamenii au amintit şi despre aceste lucruri. C-tin Jora, P. Olaru, D-tru M. C. Popa şi alţii care au luat cuvîntul, au subliniat că inginerul agronom Corina Ghilţ merită cinstea de a candida în alegerile de deputaţi de la 3 martie şi că-i vor da votul cu încredere. GH. MATEI lelor Formaţii artistice de amatori la sate In cadrul acţiunilor din campania electorală, Consiliul local al sindicatelor I Iaşi a organizat trimiterea la sate a formaţiilor de artişti amatori din cadrul întreprinderilor şi instituţiilor ieşene. Astfel, în cursul lunii ianuarie, la punctele de agitaţie dintr-o serie de sate din raioanele Iaşi. Paşcani, Hîrlău şi Negreşti s-au deplasat, pentru a prezenta programe artistice adecvate campaniei electorale 50 de formaţii de artişti amatori. La programele prezentate au participat peste 7.000 de colectivişti. Cursuri de şcolarizare a ghizilor — conducători de excursii Peste puţin timp, pe lângă Agenţia Iaşi a O.N.T. „Carpaţi“, vor începe să funcţioneze cursuri de şcolarizare a ghizilor — conducători de excursii interne. Oamenii muncii din Iaşi, care doresc să devină ghizi - conducători de excursii interne, se pot înscrie la sediul Agenției. Prezenţe romîneşti veste hotare ROMA 31 (Agerpres) In cadrul programului de schimburi cultural-ştiinţifice existente între R.P. Romînă şi Italia, o delegaţie a Universităţii din Iaşi condusă de prof. univ. Ion Creangă, rectorul acestei universităţi, a întreprins o vizită la Universitatea din Padova. Din delegaţie fac parte Ion Şandru, prorectorul Universităţii „Al. Ioan Cuza“ din Iaşi, şi Gavril Istrate, decanul Facultăţii de Filologie. Oaspeţii români au ţinut în zilele de 28-30 ianuarie un ciclu de preştegeri la Universitatea din Padova. La 29 ianuarie la Universitatea din Padova, a avut loc o ceremonie în cadrul căreia a fost înmînată rectorului Guido Ferro, o scrisoare privind colaborarea multilaterală între cele două Universităţi. Delegaţia romînă a vizitat principalele săli ale Universităţii din Padova. Intr-una din aceste săli se păstrează catedra lui Galileo Galilei, precum și mărturii referitoare la stolnicul Constantin Cantacuzino, fost student al acestei Universităţi. A început „Luna cărţii la sate“ Serbări ale cărţii, iată un gen de manifestare din mulţimea acţiunilor ce vor avea loc in Luna cărţii la sate, gen ce defineşte semnificaţia acestei luni tradiţionale, dovedind preţuirea de care se bucură lucrările socialpolitice, ştiinţifice şi literare în rîndul maselor largi. Zilele model de difuzare a cărţii organizate anume, activităţi numeroase de prezentare a volumelor, începînd cu expoziţii şi standuri şi continuind cu recenzii, concursuri „Cine citeşte, foloseşte“, întilniri cu scriitorii, seri literare, consfătuiri şi altele, se vor adăuga mai frecvent în februarie şirului de manifestări de pînă acum. Luna cărţii nu înseamnă în fond decit o continuare pe scară mai largă, o intensificare a acţiunilor de popularizare şi difuzare a broşurilor şi volumelor devenite o necesitate de fiecare zi pentru tot mai mulţi cititori. O dovadă concludentă o constituie de exemplu, faptul că în 1962, numărul cititorilor din rîndul ţăranilor colectivişti care au împrumutat cărţi agrozootehnice la bibibliotecile raionale, comunale şi săteşti din regiunea noastră este de 140.594, iar cel a lucrărilor agricole, citite, de 375.617. Semnificativă este şi îndeplinirea planului de difuzare a cărţii prin cooperativele săteşti, în proporţie de 135 la sută pe anul 1962. In multe sate, ţăranii colectivişti şi-au alcătuit biblioteci personale, citesc pentru a-şi lărgi mereu orizontul şi aplică în practică învăţămintele pe care le capătă. Fără îndoială că la stimularea Interesului pentru lectură, pentru cunoaşterea problemelor celor mai actuale contribuie manifestările iniţiate la bibliotecile săteşti, la căminele culturale, în şcoli, la cooperative şi direct la locul de muncă. De exemplu, biblioteca comunală din Tg. Frumoşi în colaborare cu căminul cultural a organizat recent o seară literară intitulată „Alegerile de ieri şi alegerile de astăzi, oglindite în literatură“. în cadrul căreia s-au făcut frumoase lecturi interpretative. La Roşieşti — Vaslui s-a iniţiat, tot de curînd, o interesantă călătorie pe hartă, pe tema „Prin G. A. C.-urile fruntaşe din regiunea Iaşi“. Foarte perseverentă este activitatea cercurilor de citit din Schitu-Duca unde, pe bază de planuri speciale, se fac prezentări de cărţi, scurte informări politice din ziare, lecturi de lucrări agrotehnice, pre cum şi de broşuri ce tratează despre alegerile de astăzi, despre realizările regimului nostru democrat-popular. In difuzarea cărţii un rol de seamă il au, desigur, şi cooperativele săteştii iar acolo unde s-au folosit cu pricepere difuzorii voluntari, cum s-a procedat în multe unităţi din raioanele Bîrlad şi Hîrlău, şi rezultatele au fost bune. O îngrijită şi atrăgătoare expunere a cărţilor în vitrine şi rafturi şi la „colţul noutăţilor* s-a remarcaţi in librăriile din Murgeni, Negreşti, Tg. Frumos, Piteşti. Există însă şi cooperative la Leţcani - Iaşi, Drînceni, Gor Ilban şi Stănileşti - Huşi unde s-au manifestat serioase lipsuri in modul de expunere şi distribuire a cărţii. Nu putem trece cu vederea unei biblioteci ca cele din Micleşti - Vaslui, Balş — Hîrlău şi altele unde manifestările de popularizare a cărţii sunt aproape l-jnexistente. Pe viitor deficienţele semnalate tre-*j buie să dispară, iar Luna cărţii care începe astăzi va duce, desigur, şi la extinderea experienţei pozitive. Dintre manifestările culturale nu tre-Je buie să lipsească nici procesele lite^ rare care şi-au dovedit pe deplin pu^- terea de atracţie şi ecoul puternic la Cîrja, Murgeni, Dragalina, Şchiopeniţ etc. In afară de acestea este necesar^ să aibă loc foarte des şezători litera rare, seri de întrebări şi răspunsuri, pe marginea unor cărţi citite, întîlniri, între cititori şî redactorii din edituri/ prezentări ale cărţilor noi apărute şi alte manifestări cu cartea de felul celor amintite mai sus. Expoziţii tematice volante, bazare, standuri, amenalate cu diferite prilejuri, cit mai des în cămine culturale, în unităţile socialist-agricole, în librării, vor atrage atenţia asupra lucrărilor celor mai in-’ teresante. Se vor iniţia pretutindeni zile ale cărţii de diferite genuri, iar numărul difuzorilor voluntari trebuie să crească, după cum şi activitatea fiecăruia. De altfel concursul pentru titlul „Cel mai bun difuzor de carte la sate“ va însemna un puternic stî-■ mulent. La rîndul lor bibliotecarii sunt chemaţi să facă în această perioadă într-o mai mare măsură difuzarea cărţii la domiciliu. Comitetele regionale şi raionale pentru cultură şi artă au datoria săi. EL PIETRARU (Continuare In pag. 2-a) După unificare , perspective mai largi pentru consolidarea gospodăriei colective Pină în acest an, în comuna Dragalina, raionul Bîrlad existau mai multe gospodării colective. Membrii acestor gospodării au obţinut de la an la an producţii agricole mereu mai mari. Pe baza experienţei gospodăriilor colective fruntaşe şi recomandărilor făcute de organele de partid şi de stat, membrii G.A.C.urilor din Vizureni, Stelian Dumbravă şi Dragalina, sate componente ale comunei, au ajuns la concluzia că sporirea producţiei agricole ar fi cunoscut un avînt şi mai mare dacă ar fi lucrat pămîntul nu în trei gospodării colective mici ci într-una singură. Ei au înţeles că într-o colectivă cu o suprafaţă mai mare agrotehnica va putea fi aplicată cu mai multă eficienţă, pămîntul va fi folosit mai gospodăreşte, iar producţia agricolă se va dezvolta multilateral. Aşa s-a ajuns la hotărîrea de a contopi cu începere din 1963, gospodăriile colective din comună într-o unitate mare şi puternică. Gospodăria unificată posedă aproape 2.200 ha teren agricol. Zilele trecute delegaţii colectiviştilor din comuna Dragalina au ţinut adunarea generală de aprobare a planului de producţie pe anul 1963. Cu acest prilej au fost trecute în revistă realizările obţinute în 1962 şi s-au stabilit sarcinile de plan pe 1963 pentru gospodăria unificată. Propuneri şi măsuri pentru creşterea producţiei vegetale In adunarea generală în care s-a prezentat darea de seamă asupra activităţii din 1962, colectiviştii din Dragalina au scos în evidenţă o seamă de rezultate bune obţinute în producţie. Faţă de condiţiile de secetă din anul trecut recoltele obţinute au fost mulţumitoare. Astfel, colectiviştii au izbutit să scoată o producţie medie la hectar de 1.540 kg. la cultura griului, de 2.200 kg. la cultura porumbului boabe, de aproape 18 tone Adunarea generală a colectiviştilor din Dragalina-Bîrlad la sfecla de zahăr. Pe această bază colectiviştii au putut primi cite 6 kg. cereale pentru fiecare zi-muncă prestată în gospodărie (valoarea zileimuncă a fost de peste 25 lei) şi au valorificat către stat din surplusul lor însemnate cantităţi de grîu şi porumb, peste 40 tone floarea-soarelui, aproape 600 tone sfeclă de zahăr. Şi în celelalte gospodării colective s-au cules producţii bune. La Vizureni producţia medie la hectar a fost de 2.100 kg. la porumb. Cu rezultate asemănătoare au încheiat anul 1962 şi colectiviştii din Stelian Dumbravă. Pe baza experienţei dobîndite anul trecut colectiviştii au prevăzut să obţină în acest an cite 5.000 kg. porumb boabe la hectar de pe 150 ha. iar de pe un lot la fel de întins cîte 3.000 kg. grîu la ha. „Toate aceste cifre sunt realizabile , a susţinut în adunare colectivistul C-tin Şerban, brigadier la Ciortolom. Iată, noi, insăminţînd griul după bune premergătoare, in teren fertilizat, calculînd cum trebuie norma de săminţă la hectar şi folosind soiul Bezostaia, aplicind îsi primăvară cîte 200 kg. azotat de a 4moniu ca ingraşămînt suplimentar arat scos anul trecut de pe 16 ha. o pronducţie medie de 3.160 kg. grîu leg hectar. Propun ca acolo unde culturea va fi în primăvară mai slabă săi folosim îngrăşăminte suplimentare“. Pentru realizarea producţiilor propuse, planul de măsuri adoptat de adunare a prevăzut, printre altele, folosirea tuturor rezervelor de îngrăd şăminte naturale din comună. Apre-j ciindu-se că cele 750 tone de gunoi cărate pe cîmp de la începutul anului reprezintă prea puţin faţă de posibilităţile de transport existente, s-a hotărît să se impulsioneze această acţiune astfel ca pînă la declanşarea campaniei de însămînţări să se poată căra cel puţin 5.500 tone Ingrăş-i minte. Planul de producţie pe 1963 specifică ce lucrări vor fi executate îrn acest an la fiecare cultură. Astfel s-a hotărît că porumbul boabe să fie prăşit de două ori mecanic şi de 4 ori manual. O importanţă deosebită, atît la semănat cît şi după răsăritul plantelor (la completarea golurilor şi apoi la rărit) se va acorda asigurării unei densităţi normale de plante. „Din expunerea planului pe anul in curs, se poate vedea, a subliniat tov. Nicolae S. Pavel, brigadier la Vizureni ■, că o mare parte din veniturile băneşti le vom încasa de pe urma culturilor tehnice. De pe cele 250 ha. ce le vom cultiva cu sfeclă C. GRIGORAȘ (Continuare în pag. 3-a) Iitaliullul X : Blocuri de locuințe la Vaslui. *