Flacăra Iaşului, aprilie 1963 (Anul 19, nr. 5155-5179)

1963-04-02 / nr. 5155

yjwEgwig gyy ro^try heile, uniti-tai ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI Şl Al­ SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5131 MARTI­E APRILIE 1953 4 PAGINI 20 BANI ,m­arariuffiM­gsjxhmiA 'sSmtsz*: ” tttss­ss 'ttstss 'nssrznEm^^^Sms Pentru rezultate mai bune în Folosirea chibzuită a pămîntului şi creşterea suprafeţei arabile In îndeplinirea sarcinilor cu privire la creşterea producţiei agricole un fac­­tor hotărâtor este folosirea raţională a pămîntului. Terminarea colectivizării agriculturii a creat condiţii optime pen­tru aplicarea mai eficientă a agro­tehnicii, pentru exploatarea judicioasă a pămîntului şi stăvilirea eroziunii soc­lului pe terenurile în pantă. In anul trecut gospodăriile colective din raio­nul nostru au dobîndit o bună expe­rienţă în această direcţie. Pentru a se putea trece la o bună gospo­dărire a fondului funciar a fost nevoie să se ia In prealabil măsuri pentru întocmirea evidenţei, să se facă In fiecare comună cartarea solului. Pe baza acestor lucrări s-a putut aplica inca de anul trecut organizarea Inter­­gospodărească şi începe întocmirea proiectelor speciale de organizare a teritoriului GA.C.-urilor. In 1962 s-a întocmit şi aplicat un proiect de or-­ ganizare pentru 1500 hectare a­d G.A.C. Pribeşti, pentru restul unităţi­lor executindu-se schiţe simple de fol­­osire a pămîntului. In acest an ur­mează să se întocmească proiecte de organizare a teritoriului, pentru alte peste 17.000 ha. Odată cu aceste lu­crări s-a căutat să se stabilească pen-­ tru fiecare teren folosinţa cea mai pot trivita. Unul din principalele obiective urmărite de către colectivişti este Punerea In valoare a terenurilor erodate Ca s-a reali?^ ffi^ sostă ^i­ecţie. anul trecut şi ce ne popunem să facem pentru a obţine în cursul lui 1963 re­zultate mai bune ? In raionul Vaslui există destule terenuri de coastă, im­proprii culturilor cerealiere, dar bune pentru pomi fructiferi sau viţă de vie. Pe baza identificărilor făcute mai de­mult se ştie că peste 7.000 hectare de suprafeţe erodata sunt apte pentru a fi cultivate cu pomi fructiferi şi viţă de vie. In prezent s-a terminat raiona­­rea vitipomiculturii aşa că pe baza acestei lucrări vom cunoaşte cu exac­titate ce perspective de dezvoltare au în raion aceste ramuri de producţie­ atît de bănoasă. Făcînd bilanţul anului trecut se poate spune că în multe gospodării colec­tive s-a înţeles cită importanţă pentru întărirea economică a unităţii are ex­tinderea livezilor şi viilor. Din cele 75 Ha de coaste desfundate anul trecut în întreg raionul, aproape jumătate s-au realizat în G.A.C.-urile Roşieşti, Laza, Telejna, Ciorteşti. Cit priveşte înfiinţa­rea de noi livezi se poate aprecia ca pozitiv faptul că în 1962 s-au plantat cu pomi fructiferi aproape 400 ha. In toamna trecută trebuiau înfiinţate noi livezi pe alte 500 ha. Consiliul agricol raional a indicat gospodăriilor colec­tive să ia măsuri pentru a se asigura plantarea tuturor pomilor din toamnă şi a se obţine astfel un bun procent de prindere. La Tanacu, Poeneşti, şi în alte unităţi s-a respectat această indi­caţie. Datorită faptului că în multe G.A.C.-uri nu s-a acordat toată aten­ţia acestei probleme, planul plantări­lor de pomi n-a putut fi realizat in raionul nostru decit în proporţie mică. In timpul iernii au fost perioade bune de lucru care au fost folosite Insă de către unele gospodării colective ca cele din Curseşti, Codăeşti pentru a con­tinua săpatul gropilor pentru pomi. In alte locuri colectiviştii au continuat des­­fundatul terenului destinat viitoarelor vii­­la G.A.C. Ciortaşti, Coropceni, Poeneşti ş.a.). In prezent cînd braţele de muncă sunt mai libere şi timpul este prielnic, este necesar ca în fiecare gospodărie să se treacă cu toate for­ţele la desfundat ca şi la săpatul gro­pilor pentru ponti. Vom urmări ca a­­ceste acţiuni să fie impulsionate mai ales în gospodăriile colective din Mun­tenii de Jos, Zăpodeni, Muntenii de Sus care au sarcinile de plan cele mai mari. Totodată in primele zile bune de lucru se va ieşi la plantatul puieţilor de salcini pe ripi şi ravene, astfel ca în cel mai scurt timp toate cele 100 ha, planificate să poată fi plantate. Paralel cu punerea în valoare a te­renurilor degradate prin eroziune am stabilit o serie de măsuri pentru stă­vilirea eroziunii pe terenul arabil. Pe suprafețele arabile de pe pante se vor aplica, începînd încă din această pri­măvară, benzi iierbate şi culturi in fîşii pe o suprafaţă de 30.000 ha. Nu putem vorbi de mai buna folo­sire a fondului funciar fără a aminti de acţiunea de depistare şi valorifi­care a terenurilor neproductive. Sarcinile de creştere a suprafeţei arabile se realizează începînd de acum In comunele raionului Vaslui sint încă importante rezerve de creştere a suprafeţei arabile. Consiliul agricol re­gional, cu sprijinul O.R.P.O.T, a de­pistat aceste rezerve identificînd peste 4100 hectare care pot Intra în circuitul v­­pa ""pT , •"Tvrs,diSrp a viilor bătrine şi rare care încurcau lucrările pe terenurile arabile, cit şi din alte surse. In anul 1962 sarcina de sporire a suprafeţei arabile cu încă 500 ha. a fost realizată. La gospodăria colectivă din Tanacu se vor Insaminţa In primă­vara aceasta porumb şi floarea-soare­­lui pe 21 ha. care pînă acum erau neproductive. Colectiviştii din Tanacu nu se vor opri Insă aici. Ei au iden­tificat peste 53 ha. de terenuri sterpe pe care au hotărât să le redea circui­tului arabil. Consiliul de conducere, îndrumat de organizaţia de partid a luat din vreme măsuri pentru a se fo­losi pentru defrişat toate zilele bune de lucru din timpul iernii. Aşa se face că în multe zile puteau fi văzuţi cite 60-80 colectivişti la tăiatul mărăcinilor şi arboretelor de pe dealurile Popeştilor şi Beneştilor. Prin buna organizare a lucrărilor colectiviştii au reuşit să de­frişeze numai în această iarnă 14 hec­tare. Asemenea exemple mai pot fi citate de la G.A.C. Poeneşti, Burghe­­leşti, Costeşti, Ştioborăni, Hîrşova, Tă­cuta, Ghergheleu. Trebuie să recunoaştem că mai sunt unităţi în care rezultatele obţinute in această direcţie n-au fost pînă acum tocmai bune. Gospodării colective ca cele din Bogdana, Lipovăţ, Puşcaşi, big. MIHAI BUTNARU preşedintele consiliului agricol raional Vaslui (Continuare In pag. 3-a) IV ltól vKA Dezvoltarea reţelei pentru asistenţă sanitară la locul de muncă Marele număr de şantiere şi de întreprinderi noi, precum şi extinde­rea unor unităţi industriale, au ne­cesitat dezvoltarea reţelei pentru a­­sistenţa medicală la locul de muncă Printre noile unităţi înfiinţate în ul­timul timp se numără : spitalul uni­ficat de pe şantierul hidrocentralei „16 Februarie“, regiunea Argeş, care cuprinde un staţionar cu 100 de pa­turi, o policlinică, 5 dispensare şi 10 puncte de şantier; 2 policlinici de şantier cu dispensare la complexul industrial din apropierea Craiovei şi la şantierul Combinatului siderurgic de la Galaţi. Au fost create, de a­­semenea, dispensare de întreprinderi şi şantiere în regiunile Bucureşti, Ma­ramureş şi altele. In principalele în­treprinderi: Combinatul siderurgic Hu­nedoara, Uzinele de tractoare din Braşov, Combinatul chimic Tirnoveni, Combinatul metalurgic Reşiţa, în por­tul Constanţa etc., au fost înfiinţate recent cabinete de medicină a mun­cii. In prezent, în ţară există peste 80 de spitale de întreprinderi, cu 7000 de paturi, aproape 20 de policlinici şi 560 de dispensare. (Agerpres) ­ooc» Motonava „Transilvania“ d­in prima cursă din 1963 CONSTANŢA­­ (Coresp. Agerpres) Motonava „Transilvania“ a plecat duminică în prima cursă din acest an, avînd la bord 410 muncitori, ma­rinari şi funcţionari din portul Con­stanţa, cu familiile lor. In cele şapte zile, cit va dura croaziera, vor fi vi­zitate porturile sovietice Odesa, Halta, Soci, Suhumi şi Batumi. In această lună, motonava „Transilvania" va e­­fectua încă două curse pe aceeaşi rută, urmînd ca în luna mai să facă o croazieră în Marea Mediterană cu turişti străini. -000* Noi utilaje în mecanizarea vinificaţiei In vederea mecanizării unor operaţii din procesul de produc­ţie, colectivul de conducere de la întreprinderea Vinalcool Iaşi, folosind cu pricepere fondul des­tinat acestui scop, a procurat de curînd pentru diferite centre de vinificaţie numeroase utilaje noi. Aşa, de pildă, la centrele de vini­­ficaţie Tomeşti şi Cotnari s-au instalat recent noi maşini ,,Ri­­gidus“ tip R.P.R. pentru stors strugurii, filtre speciale pentru separarea drojdiei de vin şi altele. -pOpix Lărgesc sectorul avicol HUŞI (de la subredacţia zia­­rului „Flacăra Iaşului“) Colectiviştii din Lunca Banu­­lui au obţinut, anul trecut, un venit important din sectorul avicol. Pentru­­anul acesta, colecti­­­viştii de aici şi-au propuşi să crească cel puţin 8.000 păsări, dintre care o bună parte raţe şi gîşte. Pî­nă în prezent au pus la primul incubator 2.300 ouă iar pentru cel de al doilea incubator au­ pregătit alte 2.000 ouă. In această muncă s-au eviden­ţiat colectivistele Ionaşcu Elena, Martag Maria, Ţîrcă Tinea s.a. M. GRANIŞTEANU fc.u V I­f " ­W. RMINti$c!C'"J A &,[................^1 j­i srp g. Aspect de pe şantierul de locuinţa „Dimitrie Cantemir“ din Iaşi încredere Adunarea generală a orga-, nizaţiei de bază de la gospo­dăria colectivă din Chişcăreni, raionul Hirlău, d in toi, se discută cererea de reducere a stagiului de candidat de partid a colectivistei Maria Cotiuga. Toţi cei din adunare o ştiu bine, ii cunosc meritele, re­zultatele muncii ei neobosite. De aceea la cuvint se înscriu mereu alţi colectivişti. Fiecare, din vorbitori îşi ex­primă părerea că Maria Cotiuga me­rită încrederea co­muniştilor, înaltul titlu de membru de partid. Şi adunarea generală au h­otărit acest lucru in una­nimitate de voturi. De cină e colectivistă, adică de 7 ani, Maria Cotiuga mum-r -**V- cm?—pt­gospodăriei. E mulgătoare fruntașă. Iarna pe ger, sau pe, viscol, vara pe căldurile cele măi mari Maria Cotiuga se afla mereu prezentă la post. Da, in cei șapte ani de cină e mulgătoare nu a lipsit nici o zi de la lucru. Ea nu precu-, peţeşte nici un efort pentru ca vacile pe care le îngrijeşte să dea tot mai mult lapte. Acesta e obiectivul principal al întregii activităţi desfăşu-­ rate de Maria Cotiuga. Un aşternut bun, o îngrijire şi furajare raţională, adăpatul la timp, — toate acestea fac mult. De asta s-a convins nu odată. De aceea ea respectă cu stricteţe programul de grajd, ajută şi pe ceilalţi lucrători din sectorul zootehnic în ridi­carea nivelului profesional. Experienţa ei este împărtăşită cu grijă şi dragoste şi astfel rezultatele ce se obţin in spo­rirea producţiei de lapte sunt tot mai bune. Anul trecut, Maria Cotiuga a obţinut de la fiecare vacă furajată cu cite 320 litri de lapte mai mult faţă de sarcina de plan. Dar aceasta n-o mulţumeşte încă pe deplin. Ea s-a angajat să muncească astfel incit in a­­cest an să depăşească cu mult cifrele realizate, in anul pre­­cedent. Pentru realizarea cu succes a acestui angajament, ea se preocupă mereu de ridicarea justificată nivelului profesional şi poli­tic, de lărgirea orizontului ei cultural. Cuvinte de laudă i s-au­­spus şi despre felul in care Maria Cotiuga ştie să îngrijească de familie. E gospodină şi mun­ceşte cu drag şi acasă. Copiii ei simt la tot pasul îngrijirea şi dragostea de mamă. E drept, o ajută şi soţul ei, Fe­tru, care şi el munceşte de ______ multă vreme, alături de Maria, in sectorul Zootehnic. Vorbind despre toa-­­te acestea corauniş­­tii din adunare au ajuns, la sfîrşitul dis­............. cuţiilor, la o conclu­---------1 zie firească. Mai ria Cotiuga face parte din rin-, ăul femeilor cu o Înaltă con-1 ştiinţă socialistă, cu o mora-i ~Ta~neucf înaintată, creată şi dezvoltată în anii puterii popu­­lare. Organizaţia de bază s-a orientat bine atunci cină l-a redus cu şase luni stagiul de candidat şi i-a acordat i­ai-1 tul titlu de, membru de partid. Această încredere obligă insă la tot mai mult. Maria Cotiuga este pe deplin con-, ştientă de acest lucru.­ ­B. laurenţiu ’(după o corespondenţă a tot târâşului ST. David de la sub* redacţia din Hirlău a stărui­tul „Flacăra laşului“) OAMENI AI ZILELOR NOASTRE Colectiviştii din­­comuna Ştefan cel Mare, raionul Vaslui, acordăm toată atenţia punerii in­­valoare a terenurilor de coastă slab productive. In­teursul anului trecut de exemplu s-au plantat pe asemenea terenuri viţă de­ vie pe 5 hectare şi pomi frigi­­tiferi pe 30 de hectare. Anul acesta sectorul vitipomicol va fi extins pe încă 13 ha. *­­ * Un clișeu­: colectiviștii dinn comuna Ștefan, cel Mafți la fecundatul terenului destinat .KÜßd­dfi Cs* Imbunătăținc! calitatea produselor Se reduce numărul de maşini căzute în termen de garanţie Sub conducerea organizaţiei de partid, din primele zile ale anului, desfăşurind larg întrecerea socialistă, muncitorii. Inginerii şi tehnicienii de la I. R. A. 4 Iaşi au pus In centrul preocupărilor lor realizarea unei pro­ducţii sporite şi de calitate superioa­ră. Aplicarea la termen a măsurilor din planul tehnico-organizatoric (or­ganizarea mai bună a locului de mun­că, în sensul asigurării unei produc­ţii ritmice, dezvoltarea muncii de ino­vaţii, ridicarea calificării profesionale) constituie unu! dintre obiectivei© de seamă care au stat pen­manent In atenţia întregu­lui colectiv de muncă. Un factor important ca­re contribuie la ridicarea calităţii reparaţiilor II constituie şi rodajul motorului. De aceea i­» acest an conducerea Intre-, prinderii a luat măsuri de aplicare a unui nou sistem de rodare a motoa­relor : rodajul chimic. Vechiul sistem de rodare (clasic) nu mai corespunde din punct de vedere calitativ. Seg­­menţii se uzau repede datorită faptu­lui că asperităţile de pe cămăşile cilindrelor nu puteau fi scoase com­­­plet iar consumul de ulei era mare. Prin aplicarea noului sistem, timpul de rodare la banc se reduce de la 16 ore la 8 ore, iar asperităţile de pe cămăşile cilindrilor sunt eliminate complet. In acest fel oglinda cilindru­lui a devenit lucie, fapt care duce la prelungirea vieţii segmenţilor şi la reducerea consumului de ulei. O altă eficienţă a noului sistem de rodare chimică constă în faptul că contribuie la reducerea timpului de rodare In parcurs. Intrarea maşinii în sarcină se poate face după un rodaj In par­curs de 250 km. faţă de 2.000 km. ciţi trebuiau parcurşi după vechiul sistem de rodare. Deosebit de eficace s-au dovedit a fi şi noile inovaţii aplicate în pro­cesul de producţie. Inovaţii ca : dis­pozitiv pentru rectificat scaunele de supape la chiulase compresor, dispo­zitiv de strunjire a capacelor de dis­tribuţie, dispozitiv pentru presat şi de presat cămăşuielile la cilindri şi al­tele au adus o contribuţie substanţial­­ă la creşterea calităţii reparaţiilor) Mircea Chihala, Ion Filip, Ion Obo­­roceanu, Gh. Panaite sunt numai clţi-,­va dintre Inovatorii care şi-au adus aportul In realizarea acestor Inovaţii. Şl dotarea unităţii cu noi aparate de măsurat duritatea arborilor cotîţlţ micrometre, ceasuri comparatoare, şublere, stand specia! pentru proba-­ rea echipamentului electric etc., aij contribuit in mare măsură la depis­­tarea unor defecte şl remedierea lerl In condiţii de calitate mal bună. Da asemenea, de curlnd, au mal sosit o maşină de reco­tificat arbori cotiţi, două strunguri de precizie, poli-­ zoare pneumatice pentru polizarea sudurilort etc.­ Tot In vederea ridicării calităţii rei­pa­raţiilor au început de curlnd lu­­crările de montare a unui banc pent­­ru probat şi rodat compresoarele­ Prin punerea in funcţie a acestui banej In cursul lunii aprilie, se va rezolva o problemă importantă — depistarea şi remedierea pe loc a unor defecte la compresoars. In scopul evitării încălzirii motoa­relor pe timp de vară, de asemenea, au început lucrările unei staţii de dezincrustare a pietrei de pe blocul motor. La aceste lucrări, se mai a­­daugă construirea unei rampe de spălare a maşinilor sosite pentru re­­paraţii capitale, ale cărei lucrări vor fi terminate in cursul lunii viitoare. Noile măsuri aplicate In procesul de producţie de către colectivul de muncă de la I. R. A. s­i n-au întâr­ziat să-şi arate roadele. Numai In lunile Ianuarie şl februarie, de pildă, muncitorii, Inginerii şl tehnicienii a­­cestei unităţi au executat reparaţii capitale de calitate bună la 235 de maşini. Calitatea reparaţiilor la aces­­te maşini este concretizată în faptul că în cele două luni procentul de maşini căzute în termen de garanţia a scăzut cu 2,97 la sută faţă de in­dicele admis şi cu 5,06 la sută faţă­ de aceeaşi perioadă a anului trecut) GH. ILIEŞ ooooooouo« La I.R.A. 4­ ­»«»C»OOQ€» «»«»«»«» . mm Printr-un plonjon Spectaculos portarul oaspeţilor, Ada­­mache, reuşeşte să respingă balonul.­­Fază din meciul dat fotbal de categorie A C.S.M.S. — Steagul Roşu Braşov, 2-0 (0-0). In pag. II­a rubrica de sport ------------------------------------------­ Documentare cinematografice Pe lingă O serie de premiere In luna aprilie pe ecranele cinematografelor ieşene vor rula şi o serie de documentare inte­resante printre care: înalta poezie a artei noastre populare, Letopiseţul de piatră al Dobrogeî, De cină datează oraşul Sa­markand şi Lumea din beznă. Sesiiune de comunicări ştiinţifice Sîmbătă, 30 şi du­minică 31 martie a.c., în cadrul Universită­ţii „AL L Cuza“ din Iaşi s-au desfăşurat lucrările celei de-a 10-a sesiuni de comu­nicări a cercurilor ştiinţifice studenţeşti. Dup­ă deschiderea fes­tivă, care a avut loc in aula „Mihail Emi­­nescu“, lucrările se­siunii s-au desfăşurat pe secţii: imatemati­­că, fizică, chimie, ştiinţe naturale, geo­grafie, filologie, filo­zofie, istorie, econo­mie politică, socialism ştiinţific şii ştiinţe juridice. In cadrul sesiunii au fost pre­zentate circa 90 de referate și comu­nicări. Expoziţie Ieri după amiază, In holul principal al Palatului culturii din Iaşi, s-a deschis ex­poziţia de obiecte-amintiri de artizanat organizată de U.C.E.C.O.M. La această expoziţie, care cuprinde circa 2 000 expo­nate, sculpturi în lemn, os, plexi, obiecte de ceramică, bibelouri de sticlă, produse de marochinărie, ţesături din borangic, din bumbac şi din lină, costuma naţionale, covoare etc., participă uniunile regionale ale cooperativelor meşteşugăreşti din în­treaga ţară. Cu un însemnat număr de exponate participă şi U.R.C.M. Iaşi. Expoziţia este deschisă pînă la, 15 apri­lie a.c. •nimmin­- Concurs ,,Cine ştie cîştigă“ NEGREŞTI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului). Zilele acestea, la căminul cul­tural din Drăguşeni, a avut loc un concurs „Cine ştie, cîştigă“ cu tema : „Care sînt căile de spo­rire a producţiei vegetale şi ani­mala în G­.A.C.“.­ Dînd cele mai bune­ răspunsuri colectiviştii Coj­jocaru, IS. Nicolae* Florea Paras­chiva şi 'Mihăilă' 'Mihiaf s-au cla­sat pe primele trei locuri. Cîşti­­gătorii concursului au primit premii in obiecte şi cărţi. După concurs, artiştii amatori din lo­calitate au susţinut un frumos prograrm­ cultural-artist la năluci emofflii Simpozion Cercul literar de la şcoala me­­die „M. Kogâlniceanu“ din Huşi desfăşoară o activitate culturală frumoasă. În cadrul cercului literar a avut loc un simpozion cu tema „Coşbuc, poetul ţărănimii“ susţi­­­nut de elevele Rodica Bujorea,-­ nu şi Rica Feriţi.. Apoi eleva Smaranda Costea a recitat poe­­­ze ale scriitorului.: 1­­. SCHAFFER — poresp.­­oOo-it Artişti amatori In concurs PAŞCANI (de la subredacţia ziarul­­ui „Flacăra Iaşului“). ? Duminică, 31 martie a. c. In sala de spectacole a Casei raionale de cul­tură - Paşcani­­ s-a desfăşurat con­cursul de cîntece şi dansuri al artiş­tilor amatori de la căminele cultu­rale din suburbiile oraşului Paşcani şî din comuna Valea Seacă in cadrul fazei intercomunale a celui de al 7- lea concurs al formaţiilor artistice da­ amatori. Spectatorii păşcăneni i-au aplaudat cu căldură pe tinerii interpreţi şi dan­satori de la căminul cultural din co­muna Valea Seacă, care cîştîgînd lo­cul I, s-au calificat pentru faza raio­nală a concursului. E. CONSTANTIN ­oOo­s in­gu­sta de vacanţă In acesta zile de­­vacanţă de primăvară tot mai mulţi elevi din ţară vizitează Iaşul. Astfel, un număr însemnat de elevi din localităţile Braşov, Bacău, Con­stanţa şi Galaţi au vizitat zi­lele trecute muzeele, expoziţiile, monumentele istorice, cartierel şl Boi ,de blocuri din orașul Iași*

Next