Flacăra Iaşului, aprilie 1963 (Anul 19, nr. 5155-5179)
1963-04-02 / nr. 5155
yjwEgwig gyy ro^try heile, uniti-tai ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI Şl Al SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5131 MARTIE APRILIE 1953 4 PAGINI 20 BANI ,marariuffiMgsjxhmiA 'sSmtsz*: ” tttssss 'ttstss 'nssrznEm^^^Sms Pentru rezultate mai bune în Folosirea chibzuită a pămîntului şi creşterea suprafeţei arabile In îndeplinirea sarcinilor cu privire la creşterea producţiei agricole un factor hotărâtor este folosirea raţională a pămîntului. Terminarea colectivizării agriculturii a creat condiţii optime pentru aplicarea mai eficientă a agrotehnicii, pentru exploatarea judicioasă a pămîntului şi stăvilirea eroziunii soclului pe terenurile în pantă. In anul trecut gospodăriile colective din raionul nostru au dobîndit o bună experienţă în această direcţie. Pentru a se putea trece la o bună gospodărire a fondului funciar a fost nevoie să se ia In prealabil măsuri pentru întocmirea evidenţei, să se facă In fiecare comună cartarea solului. Pe baza acestor lucrări s-a putut aplica inca de anul trecut organizarea Intergospodărească şi începe întocmirea proiectelor speciale de organizare a teritoriului GA.C.-urilor. In 1962 s-a întocmit şi aplicat un proiect de or- ganizare pentru 1500 hectare ad G.A.C. Pribeşti, pentru restul unităţilor executindu-se schiţe simple de folosire a pămîntului. In acest an urmează să se întocmească proiecte de organizare a teritoriului, pentru alte peste 17.000 ha. Odată cu aceste lucrări s-a căutat să se stabilească pen- tru fiecare teren folosinţa cea mai pot trivita. Unul din principalele obiective urmărite de către colectivişti este Punerea In valoare a terenurilor erodate Ca s-a reali?^ ffi^ sostă ^iecţie. anul trecut şi ce ne popunem să facem pentru a obţine în cursul lui 1963 rezultate mai bune ? In raionul Vaslui există destule terenuri de coastă, improprii culturilor cerealiere, dar bune pentru pomi fructiferi sau viţă de vie. Pe baza identificărilor făcute mai demult se ştie că peste 7.000 hectare de suprafeţe erodata sunt apte pentru a fi cultivate cu pomi fructiferi şi viţă de vie. In prezent s-a terminat raionarea vitipomiculturii aşa că pe baza acestei lucrări vom cunoaşte cu exactitate ce perspective de dezvoltare au în raion aceste ramuri de producţie atît de bănoasă. Făcînd bilanţul anului trecut se poate spune că în multe gospodării colective s-a înţeles cită importanţă pentru întărirea economică a unităţii are extinderea livezilor şi viilor. Din cele 75 Ha de coaste desfundate anul trecut în întreg raionul, aproape jumătate s-au realizat în G.A.C.-urile Roşieşti, Laza, Telejna, Ciorteşti. Cit priveşte înfiinţarea de noi livezi se poate aprecia ca pozitiv faptul că în 1962 s-au plantat cu pomi fructiferi aproape 400 ha. In toamna trecută trebuiau înfiinţate noi livezi pe alte 500 ha. Consiliul agricol raional a indicat gospodăriilor colective să ia măsuri pentru a se asigura plantarea tuturor pomilor din toamnă şi a se obţine astfel un bun procent de prindere. La Tanacu, Poeneşti, şi în alte unităţi s-a respectat această indicaţie. Datorită faptului că în multe G.A.C.-uri nu s-a acordat toată atenţia acestei probleme, planul plantărilor de pomi n-a putut fi realizat in raionul nostru decit în proporţie mică. In timpul iernii au fost perioade bune de lucru care au fost folosite Insă de către unele gospodării colective ca cele din Curseşti, Codăeşti pentru a continua săpatul gropilor pentru pomi. In alte locuri colectiviştii au continuat desfundatul terenului destinat viitoarelor viila G.A.C. Ciortaşti, Coropceni, Poeneşti ş.a.). In prezent cînd braţele de muncă sunt mai libere şi timpul este prielnic, este necesar ca în fiecare gospodărie să se treacă cu toate forţele la desfundat ca şi la săpatul gropilor pentru ponti. Vom urmări ca aceste acţiuni să fie impulsionate mai ales în gospodăriile colective din Muntenii de Jos, Zăpodeni, Muntenii de Sus care au sarcinile de plan cele mai mari. Totodată in primele zile bune de lucru se va ieşi la plantatul puieţilor de salcini pe ripi şi ravene, astfel ca în cel mai scurt timp toate cele 100 ha, planificate să poată fi plantate. Paralel cu punerea în valoare a terenurilor degradate prin eroziune am stabilit o serie de măsuri pentru stăvilirea eroziunii pe terenul arabil. Pe suprafețele arabile de pe pante se vor aplica, începînd încă din această primăvară, benzi iierbate şi culturi in fîşii pe o suprafaţă de 30.000 ha. Nu putem vorbi de mai buna folosire a fondului funciar fără a aminti de acţiunea de depistare şi valorificare a terenurilor neproductive. Sarcinile de creştere a suprafeţei arabile se realizează începînd de acum In comunele raionului Vaslui sint încă importante rezerve de creştere a suprafeţei arabile. Consiliul agricol regional, cu sprijinul O.R.P.O.T, a depistat aceste rezerve identificînd peste 4100 hectare care pot Intra în circuitul vpa ""pT , •"Tvrs,diSrp a viilor bătrine şi rare care încurcau lucrările pe terenurile arabile, cit şi din alte surse. In anul 1962 sarcina de sporire a suprafeţei arabile cu încă 500 ha. a fost realizată. La gospodăria colectivă din Tanacu se vor Insaminţa In primăvara aceasta porumb şi floarea-soarelui pe 21 ha. care pînă acum erau neproductive. Colectiviştii din Tanacu nu se vor opri Insă aici. Ei au identificat peste 53 ha. de terenuri sterpe pe care au hotărât să le redea circuitului arabil. Consiliul de conducere, îndrumat de organizaţia de partid a luat din vreme măsuri pentru a se folosi pentru defrişat toate zilele bune de lucru din timpul iernii. Aşa se face că în multe zile puteau fi văzuţi cite 60-80 colectivişti la tăiatul mărăcinilor şi arboretelor de pe dealurile Popeştilor şi Beneştilor. Prin buna organizare a lucrărilor colectiviştii au reuşit să defrişeze numai în această iarnă 14 hectare. Asemenea exemple mai pot fi citate de la G.A.C. Poeneşti, Burgheleşti, Costeşti, Ştioborăni, Hîrşova, Tăcuta, Ghergheleu. Trebuie să recunoaştem că mai sunt unităţi în care rezultatele obţinute in această direcţie n-au fost pînă acum tocmai bune. Gospodării colective ca cele din Bogdana, Lipovăţ, Puşcaşi, big. MIHAI BUTNARU preşedintele consiliului agricol raional Vaslui (Continuare In pag. 3-a) IV ltól vKA Dezvoltarea reţelei pentru asistenţă sanitară la locul de muncă Marele număr de şantiere şi de întreprinderi noi, precum şi extinderea unor unităţi industriale, au necesitat dezvoltarea reţelei pentru asistenţa medicală la locul de muncă Printre noile unităţi înfiinţate în ultimul timp se numără : spitalul unificat de pe şantierul hidrocentralei „16 Februarie“, regiunea Argeş, care cuprinde un staţionar cu 100 de paturi, o policlinică, 5 dispensare şi 10 puncte de şantier; 2 policlinici de şantier cu dispensare la complexul industrial din apropierea Craiovei şi la şantierul Combinatului siderurgic de la Galaţi. Au fost create, de asemenea, dispensare de întreprinderi şi şantiere în regiunile Bucureşti, Maramureş şi altele. In principalele întreprinderi: Combinatul siderurgic Hunedoara, Uzinele de tractoare din Braşov, Combinatul chimic Tirnoveni, Combinatul metalurgic Reşiţa, în portul Constanţa etc., au fost înfiinţate recent cabinete de medicină a muncii. In prezent, în ţară există peste 80 de spitale de întreprinderi, cu 7000 de paturi, aproape 20 de policlinici şi 560 de dispensare. (Agerpres) ooc» Motonava „Transilvania“ din prima cursă din 1963 CONSTANŢA (Coresp. Agerpres) Motonava „Transilvania“ a plecat duminică în prima cursă din acest an, avînd la bord 410 muncitori, marinari şi funcţionari din portul Constanţa, cu familiile lor. In cele şapte zile, cit va dura croaziera, vor fi vizitate porturile sovietice Odesa, Halta, Soci, Suhumi şi Batumi. In această lună, motonava „Transilvania" va efectua încă două curse pe aceeaşi rută, urmînd ca în luna mai să facă o croazieră în Marea Mediterană cu turişti străini. -000* Noi utilaje în mecanizarea vinificaţiei In vederea mecanizării unor operaţii din procesul de producţie, colectivul de conducere de la întreprinderea Vinalcool Iaşi, folosind cu pricepere fondul destinat acestui scop, a procurat de curînd pentru diferite centre de vinificaţie numeroase utilaje noi. Aşa, de pildă, la centrele de vinificaţie Tomeşti şi Cotnari s-au instalat recent noi maşini ,,Rigidus“ tip R.P.R. pentru stors strugurii, filtre speciale pentru separarea drojdiei de vin şi altele. -pOpix Lărgesc sectorul avicol HUŞI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) Colectiviştii din Lunca Banului au obţinut, anul trecut, un venit important din sectorul avicol. Pentruanul acesta, colectiviştii de aici şi-au propuşi să crească cel puţin 8.000 păsări, dintre care o bună parte raţe şi gîşte. Pînă în prezent au pus la primul incubator 2.300 ouă iar pentru cel de al doilea incubator au pregătit alte 2.000 ouă. In această muncă s-au evidenţiat colectivistele Ionaşcu Elena, Martag Maria, Ţîrcă Tinea s.a. M. GRANIŞTEANU fc.u V If " W. RMINti$c!C'"J A &,[................^1 ji srp g. Aspect de pe şantierul de locuinţa „Dimitrie Cantemir“ din Iaşi încredere Adunarea generală a orga-, nizaţiei de bază de la gospodăria colectivă din Chişcăreni, raionul Hirlău, d in toi, se discută cererea de reducere a stagiului de candidat de partid a colectivistei Maria Cotiuga. Toţi cei din adunare o ştiu bine, ii cunosc meritele, rezultatele muncii ei neobosite. De aceea la cuvint se înscriu mereu alţi colectivişti. Fiecare, din vorbitori îşi exprimă părerea că Maria Cotiuga merită încrederea comuniştilor, înaltul titlu de membru de partid. Şi adunarea generală au hotărit acest lucru in unanimitate de voturi. De cină e colectivistă, adică de 7 ani, Maria Cotiuga mum-r -**V- cm?—ptgospodăriei. E mulgătoare fruntașă. Iarna pe ger, sau pe, viscol, vara pe căldurile cele măi mari Maria Cotiuga se afla mereu prezentă la post. Da, in cei șapte ani de cină e mulgătoare nu a lipsit nici o zi de la lucru. Ea nu precu-, peţeşte nici un efort pentru ca vacile pe care le îngrijeşte să dea tot mai mult lapte. Acesta e obiectivul principal al întregii activităţi desfăşu- rate de Maria Cotiuga. Un aşternut bun, o îngrijire şi furajare raţională, adăpatul la timp, — toate acestea fac mult. De asta s-a convins nu odată. De aceea ea respectă cu stricteţe programul de grajd, ajută şi pe ceilalţi lucrători din sectorul zootehnic în ridicarea nivelului profesional. Experienţa ei este împărtăşită cu grijă şi dragoste şi astfel rezultatele ce se obţin in sporirea producţiei de lapte sunt tot mai bune. Anul trecut, Maria Cotiuga a obţinut de la fiecare vacă furajată cu cite 320 litri de lapte mai mult faţă de sarcina de plan. Dar aceasta n-o mulţumeşte încă pe deplin. Ea s-a angajat să muncească astfel incit in acest an să depăşească cu mult cifrele realizate, in anul precedent. Pentru realizarea cu succes a acestui angajament, ea se preocupă mereu de ridicarea justificată nivelului profesional şi politic, de lărgirea orizontului ei cultural. Cuvinte de laudă i s-auspus şi despre felul in care Maria Cotiuga ştie să îngrijească de familie. E gospodină şi munceşte cu drag şi acasă. Copiii ei simt la tot pasul îngrijirea şi dragostea de mamă. E drept, o ajută şi soţul ei, Fetru, care şi el munceşte de ______ multă vreme, alături de Maria, in sectorul Zootehnic. Vorbind despre toa-te acestea corauniştii din adunare au ajuns, la sfîrşitul dis............. cuţiilor, la o conclu---------1 zie firească. Mai ria Cotiuga face parte din rin-, ăul femeilor cu o Înaltă con-1 ştiinţă socialistă, cu o mora-i ~Ta~neucf înaintată, creată şi dezvoltată în anii puterii populare. Organizaţia de bază s-a orientat bine atunci cină l-a redus cu şase luni stagiul de candidat şi i-a acordat iai-1 tul titlu de, membru de partid. Această încredere obligă insă la tot mai mult. Maria Cotiuga este pe deplin con-, ştientă de acest lucru. B. laurenţiu ’(după o corespondenţă a tot târâşului ST. David de la sub* redacţia din Hirlău a stăruitul „Flacăra laşului“) OAMENI AI ZILELOR NOASTRE Colectiviştii dincomuna Ştefan cel Mare, raionul Vaslui, acordăm toată atenţia punerii invaloare a terenurilor de coastă slab productive. Inteursul anului trecut de exemplu s-au plantat pe asemenea terenuri viţă de vie pe 5 hectare şi pomi frigitiferi pe 30 de hectare. Anul acesta sectorul vitipomicol va fi extins pe încă 13 ha. * * Un clișeu: colectiviștii dinn comuna Ștefan, cel Mafți la fecundatul terenului destinat .KÜßddfi Cs* Imbunătăținc! calitatea produselor Se reduce numărul de maşini căzute în termen de garanţie Sub conducerea organizaţiei de partid, din primele zile ale anului, desfăşurind larg întrecerea socialistă, muncitorii. Inginerii şi tehnicienii de la I. R. A. 4 Iaşi au pus In centrul preocupărilor lor realizarea unei producţii sporite şi de calitate superioară. Aplicarea la termen a măsurilor din planul tehnico-organizatoric (organizarea mai bună a locului de muncă, în sensul asigurării unei producţii ritmice, dezvoltarea muncii de inovaţii, ridicarea calificării profesionale) constituie unu! dintre obiectivei© de seamă care au stat penmanent In atenţia întregului colectiv de muncă. Un factor important care contribuie la ridicarea calităţii reparaţiilor II constituie şi rodajul motorului. De aceea i» acest an conducerea Intre-, prinderii a luat măsuri de aplicare a unui nou sistem de rodare a motoarelor : rodajul chimic. Vechiul sistem de rodare (clasic) nu mai corespunde din punct de vedere calitativ. Segmenţii se uzau repede datorită faptului că asperităţile de pe cămăşile cilindrelor nu puteau fi scoase complet iar consumul de ulei era mare. Prin aplicarea noului sistem, timpul de rodare la banc se reduce de la 16 ore la 8 ore, iar asperităţile de pe cămăşile cilindrilor sunt eliminate complet. In acest fel oglinda cilindrului a devenit lucie, fapt care duce la prelungirea vieţii segmenţilor şi la reducerea consumului de ulei. O altă eficienţă a noului sistem de rodare chimică constă în faptul că contribuie la reducerea timpului de rodare In parcurs. Intrarea maşinii în sarcină se poate face după un rodaj In parcurs de 250 km. faţă de 2.000 km. ciţi trebuiau parcurşi după vechiul sistem de rodare. Deosebit de eficace s-au dovedit a fi şi noile inovaţii aplicate în procesul de producţie. Inovaţii ca : dispozitiv pentru rectificat scaunele de supape la chiulase compresor, dispozitiv de strunjire a capacelor de distribuţie, dispozitiv pentru presat şi de presat cămăşuielile la cilindri şi altele au adus o contribuţie substanţială la creşterea calităţii reparaţiilor) Mircea Chihala, Ion Filip, Ion Oboroceanu, Gh. Panaite sunt numai clţi-,va dintre Inovatorii care şi-au adus aportul In realizarea acestor Inovaţii. Şl dotarea unităţii cu noi aparate de măsurat duritatea arborilor cotîţlţ micrometre, ceasuri comparatoare, şublere, stand specia! pentru proba- rea echipamentului electric etc., aij contribuit in mare măsură la depistarea unor defecte şl remedierea lerl In condiţii de calitate mal bună. Da asemenea, de curlnd, au mal sosit o maşină de recotificat arbori cotiţi, două strunguri de precizie, poli- zoare pneumatice pentru polizarea sudurilort etc. Tot In vederea ridicării calităţii reiparaţiilor au început de curlnd lucrările de montare a unui banc pentru probat şi rodat compresoarele Prin punerea in funcţie a acestui banej In cursul lunii aprilie, se va rezolva o problemă importantă — depistarea şi remedierea pe loc a unor defecte la compresoars. In scopul evitării încălzirii motoarelor pe timp de vară, de asemenea, au început lucrările unei staţii de dezincrustare a pietrei de pe blocul motor. La aceste lucrări, se mai adaugă construirea unei rampe de spălare a maşinilor sosite pentru reparaţii capitale, ale cărei lucrări vor fi terminate in cursul lunii viitoare. Noile măsuri aplicate In procesul de producţie de către colectivul de muncă de la I. R. A. si n-au întârziat să-şi arate roadele. Numai In lunile Ianuarie şl februarie, de pildă, muncitorii, Inginerii şl tehnicienii acestei unităţi au executat reparaţii capitale de calitate bună la 235 de maşini. Calitatea reparaţiilor la aceste maşini este concretizată în faptul că în cele două luni procentul de maşini căzute în termen de garanţia a scăzut cu 2,97 la sută faţă de indicele admis şi cu 5,06 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut) GH. ILIEŞ ooooooouo« La I.R.A. 4 »«»C»OOQ€» «»«»«»«» . mm Printr-un plonjon Spectaculos portarul oaspeţilor, Adamache, reuşeşte să respingă balonul.Fază din meciul dat fotbal de categorie A C.S.M.S. — Steagul Roşu Braşov, 2-0 (0-0). In pag. IIa rubrica de sport ------------------------------------------ Documentare cinematografice Pe lingă O serie de premiere In luna aprilie pe ecranele cinematografelor ieşene vor rula şi o serie de documentare interesante printre care: înalta poezie a artei noastre populare, Letopiseţul de piatră al Dobrogeî, De cină datează oraşul Samarkand şi Lumea din beznă. Sesiiune de comunicări ştiinţifice Sîmbătă, 30 şi duminică 31 martie a.c., în cadrul Universităţii „AL L Cuza“ din Iaşi s-au desfăşurat lucrările celei de-a 10-a sesiuni de comunicări a cercurilor ştiinţifice studenţeşti. După deschiderea festivă, care a avut loc in aula „Mihail Eminescu“, lucrările sesiunii s-au desfăşurat pe secţii: imatematică, fizică, chimie, ştiinţe naturale, geografie, filologie, filozofie, istorie, economie politică, socialism ştiinţific şii ştiinţe juridice. In cadrul sesiunii au fost prezentate circa 90 de referate și comunicări. Expoziţie Ieri după amiază, In holul principal al Palatului culturii din Iaşi, s-a deschis expoziţia de obiecte-amintiri de artizanat organizată de U.C.E.C.O.M. La această expoziţie, care cuprinde circa 2 000 exponate, sculpturi în lemn, os, plexi, obiecte de ceramică, bibelouri de sticlă, produse de marochinărie, ţesături din borangic, din bumbac şi din lină, costuma naţionale, covoare etc., participă uniunile regionale ale cooperativelor meşteşugăreşti din întreaga ţară. Cu un însemnat număr de exponate participă şi U.R.C.M. Iaşi. Expoziţia este deschisă pînă la, 15 aprilie a.c. •nimmin- Concurs ,,Cine ştie cîştigă“ NEGREŞTI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului). Zilele acestea, la căminul cultural din Drăguşeni, a avut loc un concurs „Cine ştie, cîştigă“ cu tema : „Care sînt căile de sporire a producţiei vegetale şi animala în G.A.C.“. Dînd cele mai bune răspunsuri colectiviştii Cojjocaru, IS. Nicolae* Florea Paraschiva şi 'Mihăilă' 'Mihiaf s-au clasat pe primele trei locuri. Cîştigătorii concursului au primit premii in obiecte şi cărţi. După concurs, artiştii amatori din localitate au susţinut un frumos prograrm cultural-artist la năluci emofflii Simpozion Cercul literar de la şcoala medie „M. Kogâlniceanu“ din Huşi desfăşoară o activitate culturală frumoasă. În cadrul cercului literar a avut loc un simpozion cu tema „Coşbuc, poetul ţărănimii“ susţinut de elevele Rodica Bujorea,- nu şi Rica Feriţi.. Apoi eleva Smaranda Costea a recitat poeze ale scriitorului.: 1. SCHAFFER — poresp.oOo-it Artişti amatori In concurs PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). ? Duminică, 31 martie a. c. In sala de spectacole a Casei raionale de cultură - Paşcani s-a desfăşurat concursul de cîntece şi dansuri al artiştilor amatori de la căminele culturale din suburbiile oraşului Paşcani şî din comuna Valea Seacă in cadrul fazei intercomunale a celui de al 7- lea concurs al formaţiilor artistice da amatori. Spectatorii păşcăneni i-au aplaudat cu căldură pe tinerii interpreţi şi dansatori de la căminul cultural din comuna Valea Seacă, care cîştîgînd locul I, s-au calificat pentru faza raională a concursului. E. CONSTANTIN oOos ingusta de vacanţă In acesta zile devacanţă de primăvară tot mai mulţi elevi din ţară vizitează Iaşul. Astfel, un număr însemnat de elevi din localităţile Braşov, Bacău, Constanţa şi Galaţi au vizitat zilele trecute muzeele, expoziţiile, monumentele istorice, cartierel şl Boi ,de blocuri din orașul Iași*