Flacăra Iaşului, iulie 1963 (Anul 19, nr. 5231-5256)

1963-07-02 / nr. 5231

TKOjEtm T)Tj rO­ATB tÂRiEM, VtTiUri ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL I ANUL XVIII, Nr. 5231. MARJI 2 IULIE 1963 | 4 PAGINI 20 BANI | Pentru o producţie animală sporită, o puternică bază furajeră! Recoltarea fluturilor naturale nu mai îngăduie intîrziere Principalele direcţii către care Iţi îndreaptă eforturile In momentul de faţă oamenii muncii din agri­cultură sunt întreţinerea culturilor şi pregătirile pentru apropiata campanie de recoltare a pâioase­­lor. Paralel cu aceste treburi Insa« In unităţile agricole mai sunt multe acţiuni importante care nu trebuie neglijate. O preocupare permanent­­ă a colectiviştilor şi lucrătorilor din G.A.S.-urile cu un pronunţat profil zootehnic trebuia să fie asigurarea unei puternice baze furajere. In a­­cest scopi bunii gospodari se stră­duiesc In prezent să insilozeze de timpuriu cantităţi cit mai mari de nutreţuri ţi sa stringă cu grijă fî­­nurile. Cum se desfâşoară aceste acţiuni In regiunea noastră ? Dacă In toate raioanele recolta­tul flneţelor cultivate s-a făcut la vreme ţl cu toată grija« nu ace­­laţi lucru se poate spune ţi des­pre strinsul flneţelor naturale. Nici chiar In raioanele Paţcani« Hîrlău, Vaslui ţl In comunele subordonate oraşului Birlad, care sint ceva mai avansate in această direcţie, situa­ţia nu este satisfăcătoare. Mult in­timate cu recoltatul finurilor na­turale sunt mai ales raioanele laţi (unde nu s-a recoltat decit 2,3 la sută din suprafaţa totală de fine­ţe), Birlad (cu 5,3 la sută), Huşi (cu 7,8 la sută), comunele din ra­za oraşului laşi (7,1 la sută). Se ştie că intirzierea recoltării fineţelor nu atrage după sine decit deprecierea calităţii finului. Acest lucru este cunoscut şi de către consiliile de conducere ale G.A.C.­­urilor rămase In urmă in această privinţă sau de inginerii din ca­drul gospodăriilor colective ţi con­siliilor agricole raionale. De ce a­­tunci se tărăgănează recoltatul li­nurilor ? Pentru a ilustra cit de pă­gubitoare e intirzierea recoltării fineţelor, reproducem In tabelul de mai jos date furnizate de specia­lişti, din care reiese cite unităţi nutritive şi albumină digestibilă se pierd cind finul nu este cosit in termenii optimi. Epoca recoltării Iunie - începutul lunii iulie In august - după fructificare Cu alte cuvinte, dacă întreaga suprafaţă de fineţe naturale din regiune s-ar recolta după fructifi­carea ierburilor s-ar pierde o can­titate de unităţi nutritive cu care s-ar putea produce aproape 140.000 hl. lapte. Nu mai sunt decit puţine zile pină la începerea campaniei de recoltare a pâioaselor cerealiere. Atunci majoritatea braţelor de muncă ţi mijloacelor de transport vor fi solicitate la seceriţ şi treie­­riţ. Trebuie să se ţină seama de aceasta şi să se grăbească termi­narea stringerii fînurilor naturale acum cind forţele sunt ceva mai libere. O altă acţiune de sezon legată de asigurarea bazei furajere este insilozarea timpurie. O seamă de unităţi în care se manifestă grijă pentru hrana animalelor au insi­­lozat încă de pe acum importante cantităţi de nutreţuri. S-a insilozat lucerna, secară furajeră, buruieni, stuf. In gospodăriile colective din raioanele Negreşti, Vaslui şi Hîrlau insilozarea furajelor s-a bucurat de mai multă atenţie din partea fac­torilor de răspundere. In restul ra­ioanelor rezultatele obţinute sunt La o producţie de 2.000 kg. fin la ha. se obţin­­ 1.160 unităţi nutritive, 92 kg. albumină digestibilă 650 unităţi nutritive, 34 kg. albumină digestibilă mult mai slabe. Astfel, in raionul Birlad nu s-a realizat pină in pre­zent decit 3,5 la sută din planul insilozărilor timpurii, adică cel mai puţin din întreaga regiune. Nu mult mai bine stau lucrurile in raionul Paşcani şi comunele din raza oraşelor Iaşi şi Birlad. A­­ceasta fiind situaţia, este nevoie ca organele agricole din toate raioa­nele, conducerile gospodăriilor co­lective să ia măsuri pentru folosi­rea tuturor resurselor de furaje in­­silozabile. Trebuie să fie limpede că nivelul producţiei zootehnice din iarna vi­itoare este condiţionat in primul rind de priceperea cu care se a­­sigură acum, în timpul anului, un belşug de furaje de calitate supe­rioară. Factorii de răspundere de la nivelul fiecărei comune, fiecărei G.A.C. au datoria să privească cu toată răspunderea problema asigu­rării nutreţurilor, să valorifice gos­podăreşte orice sursă de furaje. Consiliile agricole raionale tre­buie să impulsioneze ritmul însilo­­zurilor şi să ia măsuri pentru ca în toate unitățile recoltatul fânurilor naturale să se poată încheia în termenul cel mai scurt. Iaşi. Piaţa unirii ,1963. Foto V. PETRESCU Circa 400 tone siloz Pe lingă lucrările ce le execută In cîm­p, colectiviştii din Rebricea, raionul Negreşti se îngrijesc şi de asigurarea bazei furajere pentru animale. O atenţie deosebită se a­­cordă insilozărilor timpurii. Pină a­­cum, au fost însilozate circa 400 tone diferite furaje din care 300 tone ierburi. Acţiunea de insiloza­­re se desfăşoară în continuare. Fruntaşi la Insilozat se situează colectiviştii din brigada condusă de Petre Amăriuţei, din satul Re­­ bricea. ION BIRSAN picher C.F.R. A doua cultură Şi colectiviştii din Heleşteni« ra­ionul Paşcani se îngrijesc de asigu­rarea furajelor pentru animale« In perioada de iarnă. Pină acum la această gospodărie s-au insilozat peste 170 tone diferite nutreţuri. Pe terenul de unde s-au recoltat secara şi cartofii timpurii s-a In­­săminţat porumb In amestec cu floarea soarelui. Suprafaţa însă­­mînţată depăşeşte 40 ha. ALEXANDRINA JOLDESCU tehnician agronom Contribuţia tinerilor La gospodăria agricolă colectivă „Viaţă Nouă“ din comuna Oţe­­leni, raionul Paşcani se dă o mare atenţie însilozării de cit mai mul­te ierburi. Pină în prezent harnicii colectivişti au Insilozat peste 200 tone de ierburi destinate în mod special celor 76 vaci cu lapte. La această acţiune s-au eviden­ţiat mulţi tineri printre care se gă­sesc Ion I. Chelaru, Mihai Ursache şi alţii. EUGENIA CURENCIUC corespondentă * 0 delegaţii m­ioară română în vizită în Uniunea Sovietică Luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Moscova, o dele­gaţie militară romină, în frunte cu general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate ale R.P. Ro­mâne care la invitaţia ministrului apără­rii a­ U.R.S.S., mareşal R. I. Malinovski va face­ o vizită în Uniunea Sovietică. In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Moscova. Pe aeroportul Şeremetievo, în întimpinarea oaspeţilor au fost pre­zenţi ministrul apărării al U. R. S. S, mareşal al Uniunii Sovietice, R. I. Malinovski, mareşal al Uniunii So­vietice A. A. Greciko, mareşali şi generali ai armatei sovietice. A fost prezent, de asemenea Nicolae Gum­ă, ambasadorul R. P. Româno la Moscova. Generalul de armată Leon­­tin Sălăjan, împreună cu mareşalul R. I. Malinovski au trecut în revistă compania de onoare. După sosire, delegaţia militară ro­mină a făcut o vizită ministrului apără­rii al U.R.S.S. Mareşalul Malinovski a oferit o masă in cinstea oaspeţilor militari romini. (Agerpres) ----------”=°=====F=-—=*=* lllltmil Trandafiri de Ziua învăţătorului Am trăit, împreună cu mulţimea de profesori şi învăţători, aflaţi în dimi­neaţa lui 30 iunie, în sala Naţiona­lului ieşean, clipe de profunde emo­ţii şi de dragi aduceri aminte. Se cinstea acolo, intr-un cadru sărbă­toresc, tradiţionala Zi a învăţătorului. La masa prezidiului se aflau tova­răşii Adam Leica, secretar al Comi­tetului regional de partid şi Simion Unguraşu, prim s­ecretar al Comite­tului orăşenesc p­e partid Iaşi. In cei aflaţi in stalul auritei încă­peri, în loje sau pe scenă şi la masa prezidiului, am văzut fiecare dintre noi pe cel mai drag învăţător al co­pilăriei noastre, pe acel om unic de care ne despart anii mulţi şi ne a­­propie calda aducere aminte. Pentru noi, învăţătorii rămîn figuri luminate şi luminoase. In aceste mo­mente alese i-am văzut senini pe cei care altădată, cum mărturie ne-a lă­sat maestrul Sadoveanu, erau „...nişte apostoli care au îndurat sărăcia şi batjocura, care au trecut printr-un vifor de nemulţumiri şi vorbe rele“. Ziua învăţătorului consemnează dru­mul spre lumină şi spre bunăstare al şcolii noastre. „Statul democrat-popular l-a încre­dinţat învăţătorului o misiune înălţă­toare — a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul învăţător­­ilor din R.P.R. - aceea de a forma pe noul cetăţean al ţării noastre, zi­ditor a! socialismului, de a făuri ca­dre noi, capabile să aplice în viaţă ştiinţa şi tehnica nouă". In sală, profesorii şi învăţătorii au raportat amănunţit în această zi Parti­dului ce au făcut în ultimul an pen­tru a duce la îndeplinire această înăl­ţătoare misiune. Au fost înmînate diplome pentru acordarea titlului de profesor fruntaş şi învăţător fruntaş tovarăşilor : Eca­­terina Dobrescu, Olimpia Grecu, Pe­tru Mateciuc, Mihai Tonegaru şi Sil­via Azoiţei, au fost premiaţi tova­răşii profesori şi învăţători: Florica Tufescu, Const. Simionescu, Veronica Stoica, Ecaterina Ionescu, Margareta Dimitriu, Aviva Ianoş. La un moment dat, în sala plină au răsunat trompetele pioniereşti şi pe scenă au urcat copii cu mari bu­chete de flori. Către tribună s-a în­dreptat, cu pas de ciută, o fată cu părul de culoarea holdelor noastre. Ea a mărturisit, în numele şcolărie!!« că trandafirii ce au înflorit în această zi în inimile tinere, le dăruie buchet dascălilor iubiţi. La aceeaşi tribună au urcat apoi sărbătoriţii zilei şi, în cuvinte pline de căldură, au adus mulţumire parti­dului. Pentru cinste­a ce li se acordă azi, pentru condiţiile minunate făcute dar şcolii de către partidul clasei muncitoare. Trandafirii ce au înflorit astăzi în inimile copiilor pentru noi­­ a spus unul dintre cei urcaţi la tribună îi primim cu adîncă emoţie şi îi dăruim, la rîndu-ne, partidului. * Pînă noaptea tîrziu, sub bolta plină de stelele verii, slujitorii de nădejde ai şcolii oraşului nostru, precum şi ai celor din toate celelalte centre ra­ionale, au închinat pahare de vin moldovenesc pentru succesele împli­nite și pentru rîvna viitoare. VAL. GORJAN Aspect din sală. ­­f­­f ■­­v­: •. Au început recoltatul orzului In ultima vreme, puteau fi văzuţi deseori la tarlaua cu orz tovi Ingineri Petrea Chirion, Ion Patra? şi brigadierul Vladimir Popovici, de la Staţiunea experimentală agricolă Podu- Iloaiei care controlau stadiul de coacere a cultu­rii. Şi iată că intr-una din zilele trecute,, specia­liştii au dat indicaţia să se înceapă recoltatul orzului. Pe porţiunile de tarla unde orzul a a­­juns In faza de coacere deplină, utemistul C-tin Gurzum a intrat la recoltat cu combina. Acolo unde cultura se afla în purgă s-a început recoltatul în două faze cu vindroverul. Aceas­tă lucrare o execută mecanizatorul Vasile Buzea. Pînă acum producţia medie rezultată la hec­tar este de peste 3.000 kg. orz. GH. ZAIJ corespondent -----------------­ închiderea cursurilor Universităţii populare BIRLAD (De la sub­redacţia ziarului „Fla­căra Iaşului“). Zilele trecute, la clu­bul F.R.B. a avut loc închiderea cursurilor Universităţii populare, că de forjori, strungari, rectificatori, lăcătuşi, es­ ­ooo­a in turneu In cadrul turneului pe care îl întreprinde în regiunea Iaşi. Tea­trul Tineretului din Bucureşti va prezenta in ziua de 9 iulie la Casa de cultură din Paşcani un spectacol cu piesa „Acuzarea a­­pără“, piesă în trei acte de Ştefan Ber­­ciu. Direcţia de scenă aparţine lui C. Codres­­cu. In rolurile princi­pale sunt distribuiţi: I. Manta, Artist emerit« E. Eftimie« I. Cosma« Gh. Vrînceanu, C. Co­­drescu ş.a. lectricieni au primit di­plome de absolvenţi. Printre aceştia amintim pe : Dumitru Cocoş, Matei Adam, Mircea Bobei, Teodor Cucu, E­­mil Şerban şi alţii. La buna desfăşurare a cursurilor au contri­buit în mod deosebit lectorii ing. Vasile Va­­siliu şi Victor Volocaru, precum şi economiştii: Constantin Dorin, Gh. Renetea, ş.a. E. SOLOMON , / •. iai*- •&•'/. ro.­Prima promoţie de absolvenţi Recent, un număr de 30 absolvenţi de la Facultatea de edu­caţie fizică a Institu­tului Pedagogic de 3 ani din Iaşi au termi­nat examenele de sfir­­şit de an. Aceasta este prima promoţie de absolvenţi de la a­­ceastă facultate. Pes­te citeva zile, noii absolvenţi vor termi­na examenul de stat şi vor fi repartizaţi la şcolile de 8 ani din toate regiunile ţării.­ ­o O o— Excursie Un grup de 47 stu­denţi şi cadre didactice de la Facultatea de ştiinţe naturale a Insti­tutului pedagogic din Iaşi a plecat de curind Intr-o excursie docu­mentară ştiinţifică cu durata de 13 zile. Ei vor vizita localităţile Vatra-Dornei, Cluj, Braşov, Constanţa, Ga­laţi. Aparate medicale şi mobilier nou De la începutul a­­cestui an şi pînă în prezent, unităţile sa­nitare din raionul Vas­lui au fost dotate cu aparate medicale, mo­bilier ş.a. în valoare de peste 400.000 lei. Mese şi scaune din material plastic« cana­pele« aparate de ten­siune cu » geantă şi altele au fost date în folosinţă circumscrip­ţiilor sanitare rurale Soleşti, Birzeşti, Mun­tenii de Jos, spitalelor din Codăleşti şi Vaslui ca şi sanatoriului T. B. C. Vaslui. însemnate alocaţii bugetare cu aceeaşi destinaţie sunt prevă­zute pentru semestrul II 1963. CÎTIVA DINTRE CEI MULT! In primele zile ala lunii lunie, la comitetul de sindicat de la Atelierele Nicolina s-au centralizat datele pri­vind întrecerea socialistă desfăşurată în cele cinci luni din 1963. Rezultatele au corespuns aşteptărilor. Planul pro­ducţiei pe această perioadă a fost îndeplinit şi, la mulţi indicatori­­ de­păşit. Un număr sporit de locomotive ieşite din reparaţii capitale au intrat în circulaţia feroviară, multe tone de piese turnate peste plan au fost li­vrate în cadrul planului de coopera­re, noi sume s-au adăugat la econo­miile preţului de cost, peste prevede­­rile planificate, întrecerea socialistă s-a dovedit astfel rodnică. Odată cu aceste realizări, la pa­nourile evidenţiaţilor in intrecera au apărut şi alte nume de oameni. Acum sînt cîteva zeci. Să ne ocupăm numai de cîţiva dintre aceştia care, datori­tă meritelor, şi-au cucerit de multă vreme stima tovarăşilor lor de muncă. „Freza lui Buzac“ La secţia mecanică există o maşi­nă pe care colectivul secţiei o nu­meşte „freza lui Buzac“. E o maşină de care frezorul Ioan Buzac şi-a legat numele pentru multă vreme. La maşina aceasta universală el a frezat ani de-a rîndul colectoare, cuple, ţevi de ad­­misie, capete de aburi, cuzineţi de osie şi multe alte piese, depăşindu-şi cu regularitate normele lunare cu 15- 16 la sută, fără a mai aminti de ca­litatea ireproşabilă a execuţiei. In 1963 planul sporit al producţiei i-a dat în­să „de furcă“ frezorului. Cu toată perfecţiunea maşinii, in condiţiile volua­mului mărit de piese ce urmau să fie prelucrate, viteza frezei nu promi­tea mare lucru. Ioan Buzac a conceput schimbarea raportului de şaibe de la spatele maşinii pentru a-i spori tura­ţiile axului principal. A făcut şi o pro­punere în acest sens, care a fost tra­dusă în practică. Maşina şi-a sporit astfel viteza de tăiere cu peste 66 la sută. Şi din nou frezorul a reuşit să depăşească normele cu cite 15 la sută în fiecare lună, realizind şi lucru de calitate superioară. Acum, Ioan Buzac lucrează la o al­tă maşină, mai perfecţionată. In locul Iui au rămas tinerii frezori Victor Cer­­vadiuc şi Constantin Fumu„ calificaţi prin grija lui la locul de muncă. Dar maşina continuă să-şi poarte numele iniţial­­ freza Iui Buzac. E un semn al preţuirii pe care colectivul o acor­dă unui bun tovarăş de muncă. In 11 ani , aproape nici un rebut Dumitru Aniţei lucrează la secţia turnătorie din 1952. De la început a intrat la confecţionarea miezurilor şi tot la miezuri continuă şi acum. La locul acesta de muncă se cere multă pricepere şi răbdare. Nervurile şi can­turile trebuie bine profilate , de nu, o piesă de cîteva sute de kilograme de fontă — şi uneori chiar de mii — este aruncată iarăşi un cubilou, la re­topire. Maistrul turnător Dumitru Gan­­ciu nu a greşit cind l-a repartizat la miezuri.. De cum a intrat pe uşa tur­nătoriei ei a observat la proaspătul absolvent al şcolii profesionale un ochi atent, o mină sigură şi o voinţă dirză. ...Pe Dumitru Aniţei l-am găsit ti­părind migălos cu latul unei linţete o formă da pămînt tare a unui miez de vană industrială — noul sortiment ce se produce anul acesta la turnătorie.­ Ştiam însă că rebutul din formă e duşmanul neîmpăcat al oricărui turnă­tor şi de aceea i-am cerut şefului de secţie fişa lui Dumitru Aniţei. — Rebuturile ? întrebă acesta. Nu ştiţi poate că turnătorul Dumitru A­­niţeî, de cind lucrează aici nu are a­­proape nici un rebut ? Dacă a dat cindva, şi asta cu mulţi ani în urmă, procentul realizat a fost cu mult sub cel planificat.­­ Chiar şi In perioada cinc se tur­nau elemenţi de calorifer î ■a Chiar şi atunci, Dumitru Aniţei s-a numărat printre turnătorii care au lu­crat fără rebuturi. Aşa­dar, In 11 ani de muncă, a­­proape nici Un rebut, lată de ce nu­mele acestui harnic turnător ocupă de multă vreme un loc în rlndurile ce­lor mai buni dintre cei buni. Explicaţii lapidare Exact la mijlocul panoului evident­ţiaţilor în întrecerea socialistă de la secţia forjă este expusă fotografia unui om trecut mult de virsta tinere­ţii, cu trăsături puţin aspre, viguroa­se, expresive. Fotografia aceasta dă primului venit impresia că aparatul fotografic a prins în peliculă un om care ştie ce vrea, hotărît, călit intr-un stagiu lung de muncă. In­tr-adevăr, aşa este. O confirmă de­altfel şi explicaţia lapidară de sub fotografie : „Forjorul Vasile Tinică dă numai lucru de bună calitate şi de­păşeşte norma lunar cu 12— 10 la sută“.­ Dar tovarăşii de la forjă îl cunosc şi altfel. Ei ştiu că comunistul Vasile Tinică se numără printre acei oa­meni care şi-au consacrat aproape toată viaţa modelării metalului incan­descent, printre acei muncitori care au trecut prin toată filiera meseriei, în­­cepînd cu litera A a uceniciei. Toţi n­ stimează pentru talentul de bun orga­nizator al locului de producţie, pentru bogatele cunoştinţe în ale meseriei, întrebat despre aceasta, şeful sec­ţiei forjă,, maistrul Aurel Pistol, răspun­de la fel de lapidar ca şi explicaţia de sub fotografie. - Vasile Tinică ?... Nu i sa poate o­­biecta nimic. E disciplinat şi harnici foarte bun meseriaş, cu experienţa ce­lor peste 20 de ani de forjă.­ Şi una că ceva. Se îngrijeşte de creşterea ca­lificării celor noi. E un fel de pasiune a lui. Stivele de piese aşezate în ordine, nu departe de ciocanul de 1.000 kg. la care lucrează, ne spun şi ei e ceva despre Vasile Tinică , despre stocul de buccele, trăgătoare de arc, rame de capace la cilindri, bandaje pentru pistoane, axe triunghiulare şi buloane de cuple principale pe care el le for­jează întotdeauna cu mult înaintea planului, după graficul intern al sec­ţiei. ...Clişeul din panou e recent, abia scos din baia developatului. Dar în evidenţa întrecerii la comitetul de sin­dicat mai sunt şi alte clişee ale forjo­rului Vasile Tinică. Alături de numele acestui forjor sunt şi cifre : 1962, 1961, 1960, 1 959. De pe cartoanele îngălbe­nite de patina vremii, m-a privit par­că acelaşi om, cu aceleaşi trăsături viguroase, expresive: AL SEVERIN Duminică păşcăneană Orele dimineţii într-o duminică la Paşcani au un farmec aparte. De sus, de pe deal, plimbîndu-te prin­tre noile şi elegantele blocuri ce s-au ridicat aici, simţi dinspre Şiret o u­­şoară adiere de vînt. Şi, privind spre Şiret, zăreşti cum se ridică încet pale subţiri alb-fumurii de ceaţă ce tre­mură uşor, gata să se sfarme la a­­dierea cea mai uşoară de vînt. Un decor de o rară frumuseţe. Poate, de aceea, păşcănenii se îndreaptă în timpul liber, de dimineaţă spre Si­ret. Biciclete, motociclete, de ordinul sutelor - parchează prin lunca rîu­­lui. Intr-o zi de odihnă, e plăcut să petreci citeva ore intr-un astfel de decor. Liniştea deplină, aerul curat, o baie pe un timp călduros consti­tuie o plăcută reconfortare după o săptămînă de muncă. Şi în această duminică era tare multă lume aici. Şi drumul ce duce spre rîul Moldova sau spre Tîrgu Neamţ este, la orele dimineţii, destul de aglomerat. Gru­puri de păşcăneni pornesc în excursii spre locuri pitoreşti, pentru a petre­­ce o zi de odihnă.­­ Ora 9: Mulţime de lume se îndreap­­tă spre Casa de cultură. Pe străzi au apărut cravate roşii şi multe buchet­­e de flori pe care le poartă pionierii şi şcolarii. Au fost culese cu multă mi­gală pentru învăţătorii şi profesorii lor dragi, pentru acei ce le-au dăruit şi la, dăruie cu grijă şi multă hărnicie tot ca e mai minunat, mai frumos din slovei­­e cărţii. La ora 10, în eleganta sală­ de spectacole de la Casa de cultură a început festivitatea cu prilejul „Zilei învăţătorului“. Rind pe rind ropote d«­ aplauze vin să confirme odată îai plus succesele obţinute de cadrele­ didactice din oraşul şi raionul Paşcani. Emoţionante sunt clipele cînd sunt înc minate insignele de învăţător şi pro^­fesor fruntaş. Un semn al grijii şi res­­­pectului de care se bucură astăzi în­­văţătorii şi profesorii din ţara noastră^ In aceste clipe minunate, gindurile tu­­­turor se îndreaptă mai mult ca pricină spre iubitul nostru partid care a a­­sigurat cu grijă părintească condiţii minunate, pentru ca învăţămîntul să­ prospere de la an la an. Frumos, minunat, este greu sa gân­seşti epitetele ce trebuie să le atribui formaţiei artistice a Casei de cultură care a prezentat in continuare un bor­gat program. „întinereşti mereu, oraş Paşcani“, acesta este titlul spectacol­­ului prezentat de brigada de agitaţie Şi peste tot domină refrenul: Oraşul meu drag, Paşcani Mai mindru să-nfloreşti peste an!« Fiecare număr din program este a­­plaudat la scenă deschisă. Păşcănenii se mîndresc pe drept cu această for­maţie. De aceea, în această zi liberă au umplut pînă la refuz sala de spec­tacole. Timp de trei ore au ascultat un program plăcut. Şi în zilele ce urmează, pășcănenii vor avea prilejuri de a asista la alte manifestări cultural-artistice. Grupuri de oameni se informează despre spect­­acolele ce vor fi prezentate de Tea­­trul Naţional „V. Alecsandri“ din Iaşi, Teatrul Tineretului din Bucureşti, Fil­larmonica de Stat Craiova. Nici cine­matografele nu sunt uitate. In această zi 1.000 de păşcăneni au vizionat fil­mele ce au fost prezentate la Casa de cultură sau la cinematograful C.F.R. După amiază, oraşul are un aspect liniştit. La cluburi, pe lingă televizoare şi aparate de radio grupuri de oameni ascultă muzică, sunt vizionate meciu­rile de fotbal. După preferinţă. In schimb, alte familii se îndreaptă spre Siret sau spre lacul din apropie­rea oraşului. Buchete de oameni stau şi privesc şi se amuză de întrecerile spontane ale undiţarilor. Se fac plim­bări cu bărcile pe lac, se organizează concursuri de înot. Şi aşa, orele se scurg repede, încet, pe neaşteptate, se lasă înserarea. Familii de muncitori, in­telectuali au ieşit la plimbare. Cîteva ore de odihnă în parc, o plimbare pe stradă, vin să încheie această dumi­nică păşcăneană. Şi seara se lasă mai accentuat, liniştea peste oraş coboară. S-a încheiat o zi de odihnă plăcută, ins­­tructivă, în Paşcanii din zilele noastre^­ ­ arhiv.

Next