Flacăra Iaşului, iulie 1963 (Anul 19, nr. 5231-5256)
1963-07-02 / nr. 5231
TKOjEtm T)Tj rOATB tÂRiEM, VtTiUri ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL I ANUL XVIII, Nr. 5231. MARJI 2 IULIE 1963 | 4 PAGINI 20 BANI | Pentru o producţie animală sporită, o puternică bază furajeră! Recoltarea fluturilor naturale nu mai îngăduie intîrziere Principalele direcţii către care Iţi îndreaptă eforturile In momentul de faţă oamenii muncii din agricultură sunt întreţinerea culturilor şi pregătirile pentru apropiata campanie de recoltare a pâioaselor. Paralel cu aceste treburi Insa« In unităţile agricole mai sunt multe acţiuni importante care nu trebuie neglijate. O preocupare permanentă a colectiviştilor şi lucrătorilor din G.A.S.-urile cu un pronunţat profil zootehnic trebuia să fie asigurarea unei puternice baze furajere. In acest scopi bunii gospodari se străduiesc In prezent să insilozeze de timpuriu cantităţi cit mai mari de nutreţuri ţi sa stringă cu grijă fînurile. Cum se desfâşoară aceste acţiuni In regiunea noastră ? Dacă In toate raioanele recoltatul flneţelor cultivate s-a făcut la vreme ţl cu toată grija« nu acelaţi lucru se poate spune ţi despre strinsul flneţelor naturale. Nici chiar In raioanele Paţcani« Hîrlău, Vaslui ţl In comunele subordonate oraşului Birlad, care sint ceva mai avansate in această direcţie, situaţia nu este satisfăcătoare. Mult intimate cu recoltatul finurilor naturale sunt mai ales raioanele laţi (unde nu s-a recoltat decit 2,3 la sută din suprafaţa totală de fineţe), Birlad (cu 5,3 la sută), Huşi (cu 7,8 la sută), comunele din raza oraşului laşi (7,1 la sută). Se ştie că intirzierea recoltării fineţelor nu atrage după sine decit deprecierea calităţii finului. Acest lucru este cunoscut şi de către consiliile de conducere ale G.A.C.urilor rămase In urmă in această privinţă sau de inginerii din cadrul gospodăriilor colective ţi consiliilor agricole raionale. De ce atunci se tărăgănează recoltatul linurilor ? Pentru a ilustra cit de păgubitoare e intirzierea recoltării fineţelor, reproducem In tabelul de mai jos date furnizate de specialişti, din care reiese cite unităţi nutritive şi albumină digestibilă se pierd cind finul nu este cosit in termenii optimi. Epoca recoltării Iunie - începutul lunii iulie In august - după fructificare Cu alte cuvinte, dacă întreaga suprafaţă de fineţe naturale din regiune s-ar recolta după fructificarea ierburilor s-ar pierde o cantitate de unităţi nutritive cu care s-ar putea produce aproape 140.000 hl. lapte. Nu mai sunt decit puţine zile pină la începerea campaniei de recoltare a pâioaselor cerealiere. Atunci majoritatea braţelor de muncă ţi mijloacelor de transport vor fi solicitate la seceriţ şi treieriţ. Trebuie să se ţină seama de aceasta şi să se grăbească terminarea stringerii fînurilor naturale acum cind forţele sunt ceva mai libere. O altă acţiune de sezon legată de asigurarea bazei furajere este insilozarea timpurie. O seamă de unităţi în care se manifestă grijă pentru hrana animalelor au insilozat încă de pe acum importante cantităţi de nutreţuri. S-a insilozat lucerna, secară furajeră, buruieni, stuf. In gospodăriile colective din raioanele Negreşti, Vaslui şi Hîrlau insilozarea furajelor s-a bucurat de mai multă atenţie din partea factorilor de răspundere. In restul raioanelor rezultatele obţinute sunt La o producţie de 2.000 kg. fin la ha. se obţin 1.160 unităţi nutritive, 92 kg. albumină digestibilă 650 unităţi nutritive, 34 kg. albumină digestibilă mult mai slabe. Astfel, in raionul Birlad nu s-a realizat pină in prezent decit 3,5 la sută din planul insilozărilor timpurii, adică cel mai puţin din întreaga regiune. Nu mult mai bine stau lucrurile in raionul Paşcani şi comunele din raza oraşelor Iaşi şi Birlad. Aceasta fiind situaţia, este nevoie ca organele agricole din toate raioanele, conducerile gospodăriilor colective să ia măsuri pentru folosirea tuturor resurselor de furaje insilozabile. Trebuie să fie limpede că nivelul producţiei zootehnice din iarna viitoare este condiţionat in primul rind de priceperea cu care se asigură acum, în timpul anului, un belşug de furaje de calitate superioară. Factorii de răspundere de la nivelul fiecărei comune, fiecărei G.A.C. au datoria să privească cu toată răspunderea problema asigurării nutreţurilor, să valorifice gospodăreşte orice sursă de furaje. Consiliile agricole raionale trebuie să impulsioneze ritmul însilozurilor şi să ia măsuri pentru ca în toate unitățile recoltatul fânurilor naturale să se poată încheia în termenul cel mai scurt. Iaşi. Piaţa unirii ,1963. Foto V. PETRESCU Circa 400 tone siloz Pe lingă lucrările ce le execută In cîmp, colectiviştii din Rebricea, raionul Negreşti se îngrijesc şi de asigurarea bazei furajere pentru animale. O atenţie deosebită se acordă insilozărilor timpurii. Pină acum, au fost însilozate circa 400 tone diferite furaje din care 300 tone ierburi. Acţiunea de insilozare se desfăşoară în continuare. Fruntaşi la Insilozat se situează colectiviştii din brigada condusă de Petre Amăriuţei, din satul Re bricea. ION BIRSAN picher C.F.R. A doua cultură Şi colectiviştii din Heleşteni« raionul Paşcani se îngrijesc de asigurarea furajelor pentru animale« In perioada de iarnă. Pină acum la această gospodărie s-au insilozat peste 170 tone diferite nutreţuri. Pe terenul de unde s-au recoltat secara şi cartofii timpurii s-a Insăminţat porumb In amestec cu floarea soarelui. Suprafaţa însămînţată depăşeşte 40 ha. ALEXANDRINA JOLDESCU tehnician agronom Contribuţia tinerilor La gospodăria agricolă colectivă „Viaţă Nouă“ din comuna Oţeleni, raionul Paşcani se dă o mare atenţie însilozării de cit mai multe ierburi. Pină în prezent harnicii colectivişti au Insilozat peste 200 tone de ierburi destinate în mod special celor 76 vaci cu lapte. La această acţiune s-au evidenţiat mulţi tineri printre care se găsesc Ion I. Chelaru, Mihai Ursache şi alţii. EUGENIA CURENCIUC corespondentă * 0 delegaţii mioară română în vizită în Uniunea Sovietică Luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Moscova, o delegaţie militară romină, în frunte cu general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate ale R.P. Române care la invitaţia ministrului apărării a U.R.S.S., mareşal R. I. Malinovski va face o vizită în Uniunea Sovietică. In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Moscova. Pe aeroportul Şeremetievo, în întimpinarea oaspeţilor au fost prezenţi ministrul apărării al U. R. S. S, mareşal al Uniunii Sovietice, R. I. Malinovski, mareşal al Uniunii Sovietice A. A. Greciko, mareşali şi generali ai armatei sovietice. A fost prezent, de asemenea Nicolae Gumă, ambasadorul R. P. Româno la Moscova. Generalul de armată Leontin Sălăjan, împreună cu mareşalul R. I. Malinovski au trecut în revistă compania de onoare. După sosire, delegaţia militară romină a făcut o vizită ministrului apărării al U.R.S.S. Mareşalul Malinovski a oferit o masă in cinstea oaspeţilor militari romini. (Agerpres) ----------”=°=====F=-—=*=* lllltmil Trandafiri de Ziua învăţătorului Am trăit, împreună cu mulţimea de profesori şi învăţători, aflaţi în dimineaţa lui 30 iunie, în sala Naţionalului ieşean, clipe de profunde emoţii şi de dragi aduceri aminte. Se cinstea acolo, intr-un cadru sărbătoresc, tradiţionala Zi a învăţătorului. La masa prezidiului se aflau tovarăşii Adam Leica, secretar al Comitetului regional de partid şi Simion Unguraşu, prim secretar al Comitetului orăşenesc pe partid Iaşi. In cei aflaţi in stalul auritei încăperi, în loje sau pe scenă şi la masa prezidiului, am văzut fiecare dintre noi pe cel mai drag învăţător al copilăriei noastre, pe acel om unic de care ne despart anii mulţi şi ne apropie calda aducere aminte. Pentru noi, învăţătorii rămîn figuri luminate şi luminoase. In aceste momente alese i-am văzut senini pe cei care altădată, cum mărturie ne-a lăsat maestrul Sadoveanu, erau „...nişte apostoli care au îndurat sărăcia şi batjocura, care au trecut printr-un vifor de nemulţumiri şi vorbe rele“. Ziua învăţătorului consemnează drumul spre lumină şi spre bunăstare al şcolii noastre. „Statul democrat-popular l-a încredinţat învăţătorului o misiune înălţătoare — a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul învăţătorilor din R.P.R. - aceea de a forma pe noul cetăţean al ţării noastre, ziditor a! socialismului, de a făuri cadre noi, capabile să aplice în viaţă ştiinţa şi tehnica nouă". In sală, profesorii şi învăţătorii au raportat amănunţit în această zi Partidului ce au făcut în ultimul an pentru a duce la îndeplinire această înălţătoare misiune. Au fost înmînate diplome pentru acordarea titlului de profesor fruntaş şi învăţător fruntaş tovarăşilor : Ecaterina Dobrescu, Olimpia Grecu, Petru Mateciuc, Mihai Tonegaru şi Silvia Azoiţei, au fost premiaţi tovarăşii profesori şi învăţători: Florica Tufescu, Const. Simionescu, Veronica Stoica, Ecaterina Ionescu, Margareta Dimitriu, Aviva Ianoş. La un moment dat, în sala plină au răsunat trompetele pioniereşti şi pe scenă au urcat copii cu mari buchete de flori. Către tribună s-a îndreptat, cu pas de ciută, o fată cu părul de culoarea holdelor noastre. Ea a mărturisit, în numele şcolărie!!« că trandafirii ce au înflorit în această zi în inimile tinere, le dăruie buchet dascălilor iubiţi. La aceeaşi tribună au urcat apoi sărbătoriţii zilei şi, în cuvinte pline de căldură, au adus mulţumire partidului. Pentru cinstea ce li se acordă azi, pentru condiţiile minunate făcute dar şcolii de către partidul clasei muncitoare. Trandafirii ce au înflorit astăzi în inimile copiilor pentru noi a spus unul dintre cei urcaţi la tribună îi primim cu adîncă emoţie şi îi dăruim, la rîndu-ne, partidului. * Pînă noaptea tîrziu, sub bolta plină de stelele verii, slujitorii de nădejde ai şcolii oraşului nostru, precum şi ai celor din toate celelalte centre raionale, au închinat pahare de vin moldovenesc pentru succesele împlinite și pentru rîvna viitoare. VAL. GORJAN Aspect din sală. ff ■v: •. Au început recoltatul orzului In ultima vreme, puteau fi văzuţi deseori la tarlaua cu orz tovi Ingineri Petrea Chirion, Ion Patra? şi brigadierul Vladimir Popovici, de la Staţiunea experimentală agricolă Podu- Iloaiei care controlau stadiul de coacere a culturii. Şi iată că intr-una din zilele trecute,, specialiştii au dat indicaţia să se înceapă recoltatul orzului. Pe porţiunile de tarla unde orzul a ajuns In faza de coacere deplină, utemistul C-tin Gurzum a intrat la recoltat cu combina. Acolo unde cultura se afla în purgă s-a început recoltatul în două faze cu vindroverul. Această lucrare o execută mecanizatorul Vasile Buzea. Pînă acum producţia medie rezultată la hectar este de peste 3.000 kg. orz. GH. ZAIJ corespondent ----------------- închiderea cursurilor Universităţii populare BIRLAD (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Zilele trecute, la clubul F.R.B. a avut loc închiderea cursurilor Universităţii populare, că de forjori, strungari, rectificatori, lăcătuşi, es oooa in turneu In cadrul turneului pe care îl întreprinde în regiunea Iaşi. Teatrul Tineretului din Bucureşti va prezenta in ziua de 9 iulie la Casa de cultură din Paşcani un spectacol cu piesa „Acuzarea apără“, piesă în trei acte de Ştefan Berciu. Direcţia de scenă aparţine lui C. Codrescu. In rolurile principale sunt distribuiţi: I. Manta, Artist emerit« E. Eftimie« I. Cosma« Gh. Vrînceanu, C. Codrescu ş.a. lectricieni au primit diplome de absolvenţi. Printre aceştia amintim pe : Dumitru Cocoş, Matei Adam, Mircea Bobei, Teodor Cucu, Emil Şerban şi alţii. La buna desfăşurare a cursurilor au contribuit în mod deosebit lectorii ing. Vasile Vasiliu şi Victor Volocaru, precum şi economiştii: Constantin Dorin, Gh. Renetea, ş.a. E. SOLOMON , / •. iai*- •&•'/. ro.Prima promoţie de absolvenţi Recent, un număr de 30 absolvenţi de la Facultatea de educaţie fizică a Institutului Pedagogic de 3 ani din Iaşi au terminat examenele de sfirşit de an. Aceasta este prima promoţie de absolvenţi de la această facultate. Peste citeva zile, noii absolvenţi vor termina examenul de stat şi vor fi repartizaţi la şcolile de 8 ani din toate regiunile ţării. o O o— Excursie Un grup de 47 studenţi şi cadre didactice de la Facultatea de ştiinţe naturale a Institutului pedagogic din Iaşi a plecat de curind Intr-o excursie documentară ştiinţifică cu durata de 13 zile. Ei vor vizita localităţile Vatra-Dornei, Cluj, Braşov, Constanţa, Galaţi. Aparate medicale şi mobilier nou De la începutul acestui an şi pînă în prezent, unităţile sanitare din raionul Vaslui au fost dotate cu aparate medicale, mobilier ş.a. în valoare de peste 400.000 lei. Mese şi scaune din material plastic« canapele« aparate de tensiune cu » geantă şi altele au fost date în folosinţă circumscripţiilor sanitare rurale Soleşti, Birzeşti, Muntenii de Jos, spitalelor din Codăleşti şi Vaslui ca şi sanatoriului T. B. C. Vaslui. însemnate alocaţii bugetare cu aceeaşi destinaţie sunt prevăzute pentru semestrul II 1963. CÎTIVA DINTRE CEI MULT! In primele zile ala lunii lunie, la comitetul de sindicat de la Atelierele Nicolina s-au centralizat datele privind întrecerea socialistă desfăşurată în cele cinci luni din 1963. Rezultatele au corespuns aşteptărilor. Planul producţiei pe această perioadă a fost îndeplinit şi, la mulţi indicatori depăşit. Un număr sporit de locomotive ieşite din reparaţii capitale au intrat în circulaţia feroviară, multe tone de piese turnate peste plan au fost livrate în cadrul planului de cooperare, noi sume s-au adăugat la economiile preţului de cost, peste prevederile planificate, întrecerea socialistă s-a dovedit astfel rodnică. Odată cu aceste realizări, la panourile evidenţiaţilor in intrecera au apărut şi alte nume de oameni. Acum sînt cîteva zeci. Să ne ocupăm numai de cîţiva dintre aceştia care, datorită meritelor, şi-au cucerit de multă vreme stima tovarăşilor lor de muncă. „Freza lui Buzac“ La secţia mecanică există o maşină pe care colectivul secţiei o numeşte „freza lui Buzac“. E o maşină de care frezorul Ioan Buzac şi-a legat numele pentru multă vreme. La maşina aceasta universală el a frezat ani de-a rîndul colectoare, cuple, ţevi de admisie, capete de aburi, cuzineţi de osie şi multe alte piese, depăşindu-şi cu regularitate normele lunare cu 15- 16 la sută, fără a mai aminti de calitatea ireproşabilă a execuţiei. In 1963 planul sporit al producţiei i-a dat însă „de furcă“ frezorului. Cu toată perfecţiunea maşinii, in condiţiile voluamului mărit de piese ce urmau să fie prelucrate, viteza frezei nu promitea mare lucru. Ioan Buzac a conceput schimbarea raportului de şaibe de la spatele maşinii pentru a-i spori turaţiile axului principal. A făcut şi o propunere în acest sens, care a fost tradusă în practică. Maşina şi-a sporit astfel viteza de tăiere cu peste 66 la sută. Şi din nou frezorul a reuşit să depăşească normele cu cite 15 la sută în fiecare lună, realizind şi lucru de calitate superioară. Acum, Ioan Buzac lucrează la o altă maşină, mai perfecţionată. In locul Iui au rămas tinerii frezori Victor Cervadiuc şi Constantin Fumu„ calificaţi prin grija lui la locul de muncă. Dar maşina continuă să-şi poarte numele iniţial freza Iui Buzac. E un semn al preţuirii pe care colectivul o acordă unui bun tovarăş de muncă. In 11 ani , aproape nici un rebut Dumitru Aniţei lucrează la secţia turnătorie din 1952. De la început a intrat la confecţionarea miezurilor şi tot la miezuri continuă şi acum. La locul acesta de muncă se cere multă pricepere şi răbdare. Nervurile şi canturile trebuie bine profilate , de nu, o piesă de cîteva sute de kilograme de fontă — şi uneori chiar de mii — este aruncată iarăşi un cubilou, la retopire. Maistrul turnător Dumitru Ganciu nu a greşit cind l-a repartizat la miezuri.. De cum a intrat pe uşa turnătoriei ei a observat la proaspătul absolvent al şcolii profesionale un ochi atent, o mină sigură şi o voinţă dirză. ...Pe Dumitru Aniţei l-am găsit tipărind migălos cu latul unei linţete o formă da pămînt tare a unui miez de vană industrială — noul sortiment ce se produce anul acesta la turnătorie. Ştiam însă că rebutul din formă e duşmanul neîmpăcat al oricărui turnător şi de aceea i-am cerut şefului de secţie fişa lui Dumitru Aniţei. — Rebuturile ? întrebă acesta. Nu ştiţi poate că turnătorul Dumitru Aniţeî, de cind lucrează aici nu are aproape nici un rebut ? Dacă a dat cindva, şi asta cu mulţi ani în urmă, procentul realizat a fost cu mult sub cel planificat. Chiar şi In perioada cinc se turnau elemenţi de calorifer î ■a Chiar şi atunci, Dumitru Aniţei s-a numărat printre turnătorii care au lucrat fără rebuturi. Aşadar, In 11 ani de muncă, aproape nici Un rebut, lată de ce numele acestui harnic turnător ocupă de multă vreme un loc în rlndurile celor mai buni dintre cei buni. Explicaţii lapidare Exact la mijlocul panoului evidentţiaţilor în întrecerea socialistă de la secţia forjă este expusă fotografia unui om trecut mult de virsta tinereţii, cu trăsături puţin aspre, viguroase, expresive. Fotografia aceasta dă primului venit impresia că aparatul fotografic a prins în peliculă un om care ştie ce vrea, hotărît, călit intr-un stagiu lung de muncă. Intr-adevăr, aşa este. O confirmă dealtfel şi explicaţia lapidară de sub fotografie : „Forjorul Vasile Tinică dă numai lucru de bună calitate şi depăşeşte norma lunar cu 12— 10 la sută“. Dar tovarăşii de la forjă îl cunosc şi altfel. Ei ştiu că comunistul Vasile Tinică se numără printre acei oameni care şi-au consacrat aproape toată viaţa modelării metalului incandescent, printre acei muncitori care au trecut prin toată filiera meseriei, începînd cu litera A a uceniciei. Toţi n stimează pentru talentul de bun organizator al locului de producţie, pentru bogatele cunoştinţe în ale meseriei, întrebat despre aceasta, şeful secţiei forjă,, maistrul Aurel Pistol, răspunde la fel de lapidar ca şi explicaţia de sub fotografie. - Vasile Tinică ?... Nu i sa poate obiecta nimic. E disciplinat şi harnici foarte bun meseriaş, cu experienţa celor peste 20 de ani de forjă. Şi una că ceva. Se îngrijeşte de creşterea calificării celor noi. E un fel de pasiune a lui. Stivele de piese aşezate în ordine, nu departe de ciocanul de 1.000 kg. la care lucrează, ne spun şi ei e ceva despre Vasile Tinică , despre stocul de buccele, trăgătoare de arc, rame de capace la cilindri, bandaje pentru pistoane, axe triunghiulare şi buloane de cuple principale pe care el le forjează întotdeauna cu mult înaintea planului, după graficul intern al secţiei. ...Clişeul din panou e recent, abia scos din baia developatului. Dar în evidenţa întrecerii la comitetul de sindicat mai sunt şi alte clişee ale forjorului Vasile Tinică. Alături de numele acestui forjor sunt şi cifre : 1962, 1961, 1960, 1 959. De pe cartoanele îngălbenite de patina vremii, m-a privit parcă acelaşi om, cu aceleaşi trăsături viguroase, expresive: AL SEVERIN Duminică păşcăneană Orele dimineţii într-o duminică la Paşcani au un farmec aparte. De sus, de pe deal, plimbîndu-te printre noile şi elegantele blocuri ce s-au ridicat aici, simţi dinspre Şiret o uşoară adiere de vînt. Şi, privind spre Şiret, zăreşti cum se ridică încet pale subţiri alb-fumurii de ceaţă ce tremură uşor, gata să se sfarme la adierea cea mai uşoară de vînt. Un decor de o rară frumuseţe. Poate, de aceea, păşcănenii se îndreaptă în timpul liber, de dimineaţă spre Siret. Biciclete, motociclete, de ordinul sutelor - parchează prin lunca rîului. Intr-o zi de odihnă, e plăcut să petreci citeva ore intr-un astfel de decor. Liniştea deplină, aerul curat, o baie pe un timp călduros constituie o plăcută reconfortare după o săptămînă de muncă. Şi în această duminică era tare multă lume aici. Şi drumul ce duce spre rîul Moldova sau spre Tîrgu Neamţ este, la orele dimineţii, destul de aglomerat. Grupuri de păşcăneni pornesc în excursii spre locuri pitoreşti, pentru a petrece o zi de odihnă. Ora 9: Mulţime de lume se îndreaptă spre Casa de cultură. Pe străzi au apărut cravate roşii şi multe buchete de flori pe care le poartă pionierii şi şcolarii. Au fost culese cu multă migală pentru învăţătorii şi profesorii lor dragi, pentru acei ce le-au dăruit şi la, dăruie cu grijă şi multă hărnicie tot ca e mai minunat, mai frumos din sloveie cărţii. La ora 10, în eleganta sală de spectacole de la Casa de cultură a început festivitatea cu prilejul „Zilei învăţătorului“. Rind pe rind ropote d« aplauze vin să confirme odată îai plus succesele obţinute de cadrele didactice din oraşul şi raionul Paşcani. Emoţionante sunt clipele cînd sunt înc minate insignele de învăţător şi pro^fesor fruntaş. Un semn al grijii şi respectului de care se bucură astăzi învăţătorii şi profesorii din ţara noastră^ In aceste clipe minunate, gindurile tuturor se îndreaptă mai mult ca pricină spre iubitul nostru partid care a asigurat cu grijă părintească condiţii minunate, pentru ca învăţămîntul să prospere de la an la an. Frumos, minunat, este greu sa gânseşti epitetele ce trebuie să le atribui formaţiei artistice a Casei de cultură care a prezentat in continuare un borgat program. „întinereşti mereu, oraş Paşcani“, acesta este titlul spectacolului prezentat de brigada de agitaţie Şi peste tot domină refrenul: Oraşul meu drag, Paşcani Mai mindru să-nfloreşti peste an!« Fiecare număr din program este aplaudat la scenă deschisă. Păşcănenii se mîndresc pe drept cu această formaţie. De aceea, în această zi liberă au umplut pînă la refuz sala de spectacole. Timp de trei ore au ascultat un program plăcut. Şi în zilele ce urmează, pășcănenii vor avea prilejuri de a asista la alte manifestări cultural-artistice. Grupuri de oameni se informează despre spectacolele ce vor fi prezentate de Teatrul Naţional „V. Alecsandri“ din Iaşi, Teatrul Tineretului din Bucureşti, Fillarmonica de Stat Craiova. Nici cinematografele nu sunt uitate. In această zi 1.000 de păşcăneni au vizionat filmele ce au fost prezentate la Casa de cultură sau la cinematograful C.F.R. După amiază, oraşul are un aspect liniştit. La cluburi, pe lingă televizoare şi aparate de radio grupuri de oameni ascultă muzică, sunt vizionate meciurile de fotbal. După preferinţă. In schimb, alte familii se îndreaptă spre Siret sau spre lacul din apropierea oraşului. Buchete de oameni stau şi privesc şi se amuză de întrecerile spontane ale undiţarilor. Se fac plimbări cu bărcile pe lac, se organizează concursuri de înot. Şi aşa, orele se scurg repede, încet, pe neaşteptate, se lasă înserarea. Familii de muncitori, intelectuali au ieşit la plimbare. Cîteva ore de odihnă în parc, o plimbare pe stradă, vin să încheie această duminică păşcăneană. Şi seara se lasă mai accentuat, liniştea peste oraş coboară. S-a încheiat o zi de odihnă plăcută, instructivă, în Paşcanii din zilele noastre^ arhiv.