Flacăra Iaşului, septembrie 1963 (Anul 19, nr. 5283-5307)

1963-09-01 / nr. 5283

L proletárt um rom tarier, umri-rAi ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL In atenţia noastră: Obţinerea unei producţii sporite de gria în 1964 Ne aflăm în pragul unei noi campanii agricole §i a­­nume, campania, însămînţări, lor de toamnă, gospodăriile agricole colectiva din raion­iVor trebui să însămînţeze peste 21.000 hectare cu grîu­ri secară,­­400 hectare cu orz. In Raportul prezentat de to­­­varăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej la Congresul al m-lea al P.M.R. s-a subliniat că oa­menii taunicii din agricultură trebuie să lupte pentru spo­­rirea continuă a producţiei de cereale şi în special de grîu şi porumb de care de­pinde dezvoltarea celorlalte r­­amuri de producţie şi în primul rând creşterea anima­­lelor. Consiliul agricol raio­nal, îndrumat de Comitetul raional de partid, s-a ocupat îndeaproape de îndeplinirea acestei sarcini trasate de partid. Nu de mult a avut loc plenara Consiliului agricol. Cu acest prilej au fost puse în discuţie sarcinile planului de stat în agricultură pe 1964. Referindu-se la apro­piata­ campanie a însămînţă­­rilor,­­mulţi vorbitori au ară-» tat că în fiecare gospodărie colectivă există posibilităţi pentru sporirea producţiei de grîu în 1964. In lumina sar­­cinilor îzvorîte din documen­tele celui de al 113-lea­ Con­­gres al P. I M. Hr. şi pe baza recentelor recomandări ale Consiliului Superiori al A­­griculturii, membrii Consi­liului agricol raional au sta­­bilit măsurile necesare pen­tru creşterea simţitoare ai producţiei de grâiu în 1964. In cadrul discuţiilor purtate, s-a s­­cos în evidenţă rolul impor­­tant pe care îl au folosirea soiurilor productive corespun­zătoare condiţiilor pedoclima­tice din raion, fertilizarea, pregătirea patului germina­tiv, amplasarea judicioasă a culturii, semănatul în timpul optim etc., în sporirea pro­ducţiei. Cn multe gospodării colective unde s-a respectat cu stricteţe complexul de mă­suri cerute de cultura griului, s-au obţinut producţii bune la 1 hectar, cu toate că condiţiile de climă din acest an nu au fost tocmai favorabile. Pentru campania însămb­­.­ţărilor de toamnă, gospodă­riile colective sunt asigurate cu seminţe din soiuri de mare productivitate. Necesarul de sămînţă a fost produs în ca­­drul fiecărei gospodării co­lective. Prin măsurile luate de Consiliul agricol raional, în toamna anului 1962 au fost înfiinţate loturi semincere cu grîu din soiul 301 pe 3454 de hectare, cu soiul Bezostaia I pe 1530 hectare, cu orz şi se­­cară pe 300 hectare. Insămîn­­ţarea griului pe loturile se­­mincere şi întreţinerea cul­turii s-a făcut la timp şi la un înalt nivel agrotehnic. Griul de pe aceste loturi a fost recoltat separat şi depo­zitat în încăperi speciale, in această toamnă, aproape 70 la sută din suprafaţă va fi ocupată cu soiul 301, iar res­tul cu soiul Bezostaia I. A­­ceeaşi grijă se va avea şi în toamna aceasta pentru lotu­­rile semincere. In Consiliu s a stabilit să se treacă deîndată la pregă­tirea seminţei pentru însă­­mînţare. In această perioadă, majoritatea consiliilor, de con­ducere şi specialiştii agricoli se ocupă cu toată răspunde­rea de îndeplinirea acestei sarcini. La G.A.C. Voineşti, de exemplu, sămînţă este a­­proape In întregime condiţio­­nata. Cantităţi însemnate de sămînţă au fost selecţionate şi la alte gospodării colecti­­ve. Pentru a se termina la timp selecţionatul seminţei au fost luate măsuri ca pe lîngă selectoare să fie folosi- Din preocupările Consiliului agricol raional iaşi­ te la condiţionat şi batozele. In ultimul timp, toate gospo­­dăriile colective UU trimişi probe de seminţe la laborator pentru încercarea puterii de germinaţie. Un rol de iseamiă In Spori- Srea producţiei de grîu îl are amplasarea acestei culturi, a diferitelor soluri după cele mai bune premergătoare şi în terenurile cele mai indicab­­te. In gospodăriile colective, unde s-au respectat acestei cerinţe, s-au obţinut produc­­ţii însemnate­ la hectar. Exem­­plu pot fi date gospodăriile colective din Epureni, Movi­­leni, Golăieşti, Podu Iloaiei, Popricani şi altele. Pentru o amplasare judicioasă a griu­lui ce urmează să fie însă­mi­nţ­at în toamna acestui an, Comitetul executiv al Consi­liului agricol, îndrumat de Comitetul raional de partid, a luat măsuri şi a format co­­lective de specialişti din ca­drul Consiliului care au sta­­bilit pentru fiecare gospodă­rie Colectivă ce terenuri să fie însămînţate cu grîu şi cu care anume soi. S-a­ urmărit ca cultura griului să fie ampla-­ sată după cele m­ai bune pre­mergătoare, pe terenurile cele mai fertili şi plane în vede­­rea mecanizării tuturor, lu­crărilor cerute de această cultură. O atenţie deosebită1 Se va acorda folosirii economicoase a îngrăşămintelor chimice şi naturale. In plenara Consiliu­lui agricol care a avut loc nu de mult, s a arătat că este necesar să se dea doze mai mici­ de îngrăşăminte chimice la hectar pentru a se putea fertiliza suprafeţe mai mari. Gospodăriile colective posedă cantităţi sporite de îngrăşă­­minte naturale. Aceste îngră­şăminte fermentate şi neferm mnentate vor fi folosite mai chibzuit. In multe gospodă­rii colective se mergea pe li­nia ca îngrăşămintele să fie transportate pe tarlalele din apropierea adăposturilor pen­­tru animale, Indiferent dacă era nevoie de fertilizarea a­­cestor tarlale sau nu. Dei, acum înainte vor fi fertilizate tarlalele care necesită acest lucru, indiferent de distanţa la care se afla de Sursa de Îngrăşăminte, in Consiliu S-a stabilit ca tarlalele mai puţin fertile ce urmează a fi însă­­minţate cu grîu să­ fie fertili­zate cu cîte 15—20 tone in-­ grăşăminte naturale la hec­tar. Comitetul executiv va urmări ca această hotărîre a Consiliului să fie îndeplinită întocmai in fiecare gospodă­rie colectivă. In multe gospo­dării acţiunea de fertilizare se desfăşoară din plin. In vederea unor însămînţări de bună calitate se va acorda toată atenţia pregătirii patu­lui germinativ. Principalele forţe ale brigăzilor de trac­­toare vor continua să execute arături pe tarlalele ce se e­­liberează de culturile de toamnă: porumb pentru siloz, sfecla de zahăr, floarea-soa­­luî, por­umb şi în primul­ rînd pe terenurile unde urmează să­ fie însămînţeze griul. In plenara Consiliului s-a­ stabi­­lit ca pînă la 15 septembrie majoritatea Suprafeţelor des­tinate culturii griului să fie pregătite pentru însămînţat. Astfel, se va putea ca de la această dată toate forţele sa fie îndreptate la Semănat. Se­mănatul urmează să se în­cheie cel mai tîrziu la 15 oc­tombrie. In prezent, în ma­joritatea gospodăriilor colec­tive arătura de vară, desti-Ing. S. MORUGA, vicepreşedinte al Consiliului agricol raional Iaşi (Continuare în pag. 3-a) Avvv\/ivvvvwivvvia\vAvwiAVLviA\\v\/i/ivvAVia/v/vvivv/iaavi/viviAAaw ANUL XVIII NR. 5283 DUMINICĂ 1 SEPTEMBRIE 1963 4 PAGINI 20 BANI Curs de pregătire a propagandiştilor Comitetul regional laţi al P.M.R. a organizat Un curs de pregătire a pro­pagandiştilor, cu durata de 15 zile, care vor conduce cercurile ţi cursurile Invâţămlntului de partid (cursuri serala şi Statut P.M.R.) In anul şcolar 1963— 1964. La curs participă circa 700 de propagandişti din întreprinderi şi din unităţile agricole socialiste de la sate. Pînă acum în faţa celor prezenţi la curs au fost expuse lecţiile „Etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste în ţara noastră. Dezvoltarea forţelor de pro­­ducţie. Procesul de consolidare a re­laţiilor de producţie socialiste în eco­nomia naţională“, „Rolul economic al statului socialist“, „Formarea şi dezvol­tarea conştiinţei socialiste in ţara noastră. Educarea oamenilor muncii In spiritul patriotismului socialist şi inter­naţionalismului proletar“, „Dezvoltarea intensivă şi multilaterală a producţiei agricole. Creşterea producţiei agricole, vegetale şi animale". Propagandiştii de la oraşe au vizitat Fabrica de rulmenţi din Bîrlad cu care prilej le-a fost făcută o expu­nere despre „Creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Căile creşterii productivităţii muncii şi ale reducerii preţului de cost". In programul cursului mai sunt pre­văzute şi alte expuneri şi dezbateri cu privire la problemele vieţii de partid, la metodica muncii propagandiştilor. De asemenea, propagandiştii vor vizita o gospodărie agricolă colectivă, muze­ele de la Palatul Culturii şi zona in­dustrială a oraşului Iaşi. ­ooea In raionul Vaslui încă un sat electrificat Zilele trecute, în satul Deleni, raionul Vaslui au fost termi­nate lucrările de electrificare a localităţii. La lucrările de elec­trificare au­ luat parte şi ce­tăţenii din sat. Ei au efectuat muncă patriotică la­’ săpatul gropilor şi plantatul stupilor, au transportat conductorii și alte materiale. In sprijinul ridicării calificării profesionale La Fabrica de confecţii Iaşi, de curînd, s-a ţinut examenul de absolvire a celor 194 cursanţi care in perioada 1 martie — 30 iulie au urmat cursurile de cali­ficare. Dintre cei 167 cursanţi decla­raţi reuşiţi, o mare parte au ob­ţinut media peste 7. Zlăvog Ca­­tinca, Lozcanu Ana, au obţinut nota 10. Dealtfel, Lozcanu Ana la consfătuirea de producţie a obţinut încă o notă mare: a fost declarată de tovarăşii ei eviden­ţiată în producţie. De numai 6 luni în fabrică este mereu prima la cursurile­ de calificare şi în producţie. Saitu Nina de la sec­ţia Confecţii pantaloni, Mihai Dumitriţa de la secţia lenjerie şi alţi cursanţi au­ obţinut nota 9. Sunt primii absolvenţi ai cursurilor de calificare ai anu­lui 1963. Această promoţie vă contribui la îmbunătăţirea cali­tăţii produselor la Fabrica de confecţii Iaşi. Acum, funcţionează un nou curs de calificare cu 119 cursanţi. Un alt curs pentru ridicarea ca­lificării pentru­­verificatori şi şefi de zonă cuprinde 54 de cursanţi. Lecţiile teoretice şi practice sunt predate de Ingine­rii şi maiştrii cei mai pricepuţi. MARI­A RADULESCU corespi. In aceste zile, la G. A. S. Ruginoasa, raionul Paşcani, mecanizatorii fac ultimele pregătiri In vederea însămînţării griului, iată două aspecte: pînă acum pe 450 ha. au fost împrăştiate gunoi de grajd şi îngrăşăminte chimice. Fotografia­ noastră din stînga reprezintă un aspect de la secţia Posteşti. Imaginea. din dreapta l-a. iSprprins pe mecanizatorul fruntaş Aurelian Curcă în tim­pul lucrăriio* de discuți­e, jfcotoG. PAUL Economii suplimentare la preţul de cost BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Fla­cără laşului“). Valorificind­­mai judicios biateriile prime şi imaterialele, colectivul Fabricii de rul­menţi din Bîrlad a realizat în luna iulie 63.000 lei economii suplimentare la preţul de­ cost. Cu acestea economiile realizate în cele 1 7 luni ale anului depășesc suma de 500.000 lei. BLIADE SOLOMON Au terminat pregătirile pentru noul an şcolar La Grupul şcolar petrol-chimie din Iaşi, pregăti­rii* In vederea noului an de invăţămlnt sunt pe terminate. Elevilor li s-au pregătit cîteva surprize. Astfel, au fost aduse şi se află in curs de montare bănci noi pentru sălile de clasă, s-a amenajat o sală pentru materialul didactic, au fost confecţio­nate 10 planşe cu diferite scheme tehnologice din Industria chimică etc. Laboratorul şi atelierul de lucrări practice au fost dotate cu aparatură mo­dernă 9 polarimetre, colorimetre, un cuptor electric, un microscop, micrometre, manometre diferenţiale, un autotransformator reglabil etc. La laborator s-a terminat de montat instalaţia de ventilaţie. In prezent, se amenajează un atelier de sudu­­ră, pentru care au şi fost aduse aparatele nece­sare. Legume şi fructe pentru populaţie VASLUI (de la subredacţia ziarului „Fla­căra Iaşului“). Gospodăriile colective din raionul vaslui au contractat în acest an, cu cooperaţia de consum însemnate cantităţi de legume şi fructe. Mare parte din aceste contracte a şi fost predată la Agevacoop Vaslui. Astfel, au fost predate aproape 45.000 kg. roşii, 73.000 kg. varză, peste­ 7.000 kg. rădăcinoase, 50.000 kg. cartofi, peste 1.000 kg. mere, 154.000 kg. cireşe şi vişine etc. VLAD ARMEANU In incinta întreprinderii Un magazin „Alimentara1“ Ieri, in incinta în­treprinderii de utila­­je-transporturi Iași, O. C. L. „Alimentara“ a deschis un magazin alimentar, menit să deservească salariații acestei întreprinderi. Magazinul, dotat cu toate cele necesare, desface cumpărători­lor produse de panifi­caţie, preparate din carne, precum şi alte articole de consum alimentar.­ ­oOo* La Casa de cultură a sindicatelor In toamna acestui an, la Casa de cultură a sin­dicatelor din Iaşi, vor lua fiinţă cercuri de balet (pentru­­ copiii intre 7 şi 11 ani), foto, acordeon, artă plastică, croitorie. înscrierile pentru cercu­­rile amintite, se fac în fiecare zi, la Casa de cul­tură a sindicatelor. Un nou local de cămin cultural­ Zilele acestea, în comuna O­lana din raionul Bîrlad, s-au ter­minat lucrările de construcţie a noului local de cămin cultural, prevăzut cu o sală de festivităţi, avînd o capacitate de 300 de locuri, o sală pentru bibliotecă şi o cabină pentru aparat de proiecţie. Noua construcție, ridicată prin contribuție voluntară, a fost do­­tată cu mobilierul necesar. -ooo- Duminica sportivă Din programul manifestărilor sportia­ve de astăzi, amintim: Fotbal, stadionul „23 August", ora 16,30: C.S.M.S. - Steaua Bucureşti (categoria „A“). Teren „Ţesătura", ora 12: Instalatorul Iaşi—Rapid Bîrlad (camp, regional). Rugbi, stadionul „23 August", ora 14,30: C.S.M.S.-Progresul Bucureşti (categoria „A“), Handbal în 7, teren „Moldova", dar la ora 9, întrecerile zilei a ll-a a „Cu­pei Iaşului". * Astăzi, la Iaşi, va avea loc tragerea la sorţi a buletinelor concursului „Ci­ne ştie sport cîştigă", un concurs organizat de Consiliul regional U.C.F.S., Iași. Tragerea va avea loc la stadio­­ nul „23 August", la ora 16. Concurs ,,Cine ştie cîştigă“* Recent, în Sala cinema­tografului „I. C. Frimu” din Vaslui, a avut loc un concurs „Cine ştie cîşti­gă“ pe tema „Pagini din muncitori la IPRODCOOIL Vaslui, Augustina Crops funcţionară la Sfatul popu­lar raional. Cei peste 500 de specta­lupta poporului pentru e­­tori au întîmpinat cu vii liberarea patriei oglindită in arta­ cinematografică romînească“. Au concurat: Vasile Ghiur, Gheorghe Băsescu şi C-tin Popa -aplauze pe cîştigătorul concursului, Vasile Ghiur.­ GHEORGHE PIRCALABU resp. cinematografului „I. C. Frimu“ Vaslui Noi cămine studenţeşti din cartierul „Puşkin“ din Iaşi. Foto : AURIAN / Marile prefaceri înfăptuite de po­porul nostru pe tă­­râm economic, politic şi social în anii de după elibe­rare, au determinat un avint nemai­cunoscut în domeniul construcţiilor. Pe tot întinsul patriei noastre se con­struiesc mari complexe industriale şi un volum din ce în ce mai mare de locuinţe şi clădiri social-culturale. In fiecare proiect, in fiecare plan mai complex sau chiar cel mai ne­însemnat detaliu de execuţie, proiec­tantul caută să găsească soluţia cea mai bună, mai ieftină şi mai frumoa­să de rezolvare, astfel incit cu fiecare proiect terminat şi predat beneficiaru­lui să se poată constata că deficien­­țele observate la proiectele executate anterior au dispărut. In minea aceasta de continuă im­­bunătățire a proiectelor, proiectanții ieșeni folosesc o documentare tehnică mai conștiincioasă asupra problemelor legate de proiectul respectiv, schimburi de experienţă cu alte institute de proiectare, se folosesc observaţiile la proiecte ale beneficiarilor şi construc­torilor şi chiar a locatarilor care de obicei aduc observaţii juste asupra confortului şi altele. Ca urmare, defi­cienţele in proiectare sunt din ce în ce mai reduse ca număr şi importanţă, aceasta contribuind direct la realiza­rea unor locuinţe şi clădiri social-cul­turale din regiunea noastră, trainice şi frumoase. Constructorii din_____________ cadru­ TRC şi ai al­­­tor unităţi locale de construcţii se străduiesc şi în ma­re măsură reuşesc să îndeplinească planurile întocmite de proiectanţi ca­re răspund exigen­ţelor de calitate şi confort. Cu toate acestea în procesul de exe­cuţie a lucrărilor se fac încă unele abateri de la prevederile proiectelor, ceea ce poate dăuna în final funcţio­nalităţii clădirii, confortului şi aspec­tului interior sau exterior. Dacă în ce priveşte respectarea pla­nurilor de sistematizare, de amplasare a clădirilor, posibilităţile de încălcare a acestora sunt practic lichidate, în tra­tarea separată a fiecărui obiectiv din­­trrun cvartal de locuinţe spre exemplu, se pot întimpla şi se intîmplă unele abateri de la proiecte. Ne propunem să exemplificăm şi a­­baterile de la proiectele de amenajări şi reţelele de instalaţii exterioare, fa­ţadele clădirilor şi altele, constatate mai recent la unele blocuri de locuinţe din oraşele laşi şi Paşcani. Astfel in ceea ce priveşte reţelele exterioare de apă şi canal nu s-au respectat prevederile din proiecte pen­tru grosimea pereţilor la căminele de agometre şi canalizare precum şi na­tura materialului din care trebuiau e­­xecutate. Unele cămine de apometre s-au executat din cărămidă normală cu grosimea de 12,5 cm„ în loc de pereţi de beton de 15 cm grosime, (ex. blocurile de pe strada Avram lancu—Broşteni) sau din cărămidă efi­cientă contrar normativului în vigoare (la blocurile B 12 din cartierul Avram lancu-Broşteni şi B5, B6 şi pa şan­tierul unităţii nr. 2 construcţii). Căminele d® canalizare, la blocurile A 1-A 3 din str. Avram lancu-Broşteni s-au executat cu pereţi de 1/2 cără­midă în loc de 1 cărămidă conform proiectului. _______________ Datorită nerespec­tării detaliilor de execuţie, în multe cazuri aceste cămi­ne au fost deja de­gradate apărind fi­suri şi burduşiri ale pereţilor care au dus în final la reface­­rea acestor cămine (de exemplu, căminele din faţa blocu­rilor A3, B12, etc. din str. Avram Iancu-Broşteni). La unele cămine de vizită nu s-au montat trepte pentru coborîre iar la altele nu s-a executat nici tencuirea şi sclivisirea pereţilor (bloc A4 şi A 5 din str. Avram lancu- Broşteni). In ceea ce priveşte instalaţiile din căminele de apometre la blocurile D 1 — D 3 şi C1, din str. Avram lancu- Broşteni, s-au montat apometre de diametrul 50, iar în celelalte blocuri cu diametrul de 30 în loc de apome­trul 50/20, cum a fost prevăzut pentru toate blocurile din întreg car­tierul, prejudiciind în acest fel raţio­nală funcţionare a apometrelor. La execuţia reţelelor termice exte­rioare s-au constatat uneori deficienţe în ceea ce priveşte izolarea conduc­telor, montarea vanelor etc. Astfel la unele blocuri de pe malul drept al Bahluiului nu s-au izolat termic con­ductele în cămine, iar in unele cămine nu s-au montat toate vanele prevă­zute în proiect (căminele C 5, C 9 şi C12) ceea ce creează greutăţi ,tg .ex­ploatare. La Iaşi cam­ la blocurile de­ locuinţe in execuţie, constructorul (în­treprinderea Nr. 3 Interraională a TBC) de asemenea nu a respectat o serie de detalii din proiecte ca spre exem­plu: pozarea şi izolarea corespunză­­toare a conductelor de încălzire şi apă caldă. Izolaţia termică la conducte în-­ tre căminele de la blocurile V9 şi V 10.­ De asemenea la blocul V 10 dintr-o eroare a constructoruui lucrările s-au executat cu 70 cm mai sus decit cota indicată în proiect ceea ce a atras după sine un aspect arhitectural de-, favorabil şi a provocat şi greşeli de pozare a canalului termic exterior şi a căminelor respective. Pentru acestt motiv in final au trebuit să fie refă-’ cute plăcile de beton de acoperire cu căminelor şi parţial pereţii acestora, pentru a fi aduse la cota de nivel a terenului. Totodată, a fost nevoie să se refacă pozarea şi izolarea ţevilor de încălzire pe porţiunea blocurilor V9 şi V10. Dacă aceste abateri de la prevede­rile proiectelor aduc neajunsuri fun­­cţionării normale a instalaţiilor res-­ pective ce deservesc cartierele noi de locuinţe, există însă unele care dă­­unează şi aspectului exterior al­ clădi­rilor, arhitecturii cartierului .Astfel, joi blocurile V 8, V 9 şi V 10 din Paşcani, constructorul (întreprinderea Nr. 3) îm­­preună cu beneficiarul lucrărilor re­prezentat prin dirigintele de şantier şi-au permis să modifice fără acordul proiectantului întreaga profilatură a faţadelor acestor blocuri. Acest lucru contravine disciplinei construcţiilor şi a creat un neajuns acestui grup de lo­­locuinţe, deoarece arhitectura acestor blocuri nu se mai leagă armonios cu ansamblul de blocuri executate ante­rior. In mod asemănător la locuinţele din str. Avram lancu-Broşteni i­ toate blocurile de tip A nu s-au montat ini­ţial la uşile de intrare grilele de pro­tecţie peste canatul de sticlă pînă jos.­ De asemenea, lăcrimarul balcoanelor şi copertinelor s-a executat necorect, sau de loc, ca la blocurile A­3 şi A2. Ing. IULIAN ŞTEFANESCU, Inspectoratul regional pentru construcţii (Continuare In pag. 3-a) Abaterile de la indicaţiile proiectelor trebuie înlăturate aouoonoou Să construim mai repede, mai bine, mai ieftin! »oa»ca»o»aouia»oa»!

Next