Flacăra Iaşului, noiembrie 1963 (Anul 19, nr. 5335-5360)

1963-11-01 / nr. 5335

PROLETARI DIN TOATE TARTLS, U KITT-VA­I ORGAN AI COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Mica mecanizare — o rezervă de creştere a productivităţii muncii şi reducere a preţului de cos! Din experienţa multor întreprinderi rezultă că, alături de alţi factori im­portanţi, mica mecanizare contribuie efectiv la introducerea progresului tehnic in producţie. Creditate de stat, prin Intermediul Băncii, in condiţii avantajoase, lucră­rile de acest fel cuprind diverse la­turi ale muncii şi producţiei şi In fi­nal efectul economic este vizibil prin sporuri însemnate de productivitate şi prin economiile obţinute la preţul de cost. Şi în acest an se poate evidenţia spiritul gospodăresc cu care unele conduceri tehnico-administrative de în­treprinderi, îndrumate de organizaţiile de partid, au analizat locurile de producţie în care, fără cheltuieli mari, fără a folosi fonduri importante de in­­vestiţii, s-au putut lua măsuri de in­troducere a micii mecanizări. Şi a­­colo unde această acţiune a fost bine organizată, unde s-a dovedit interes pentru solicitarea, ridicarea şi utiliza­rea creditelor ce se acordă in acest scop s-au obţinut realizări însemnate. Pe întreaga regiune s-au prevăzut 126 de lucrări, din acestea s-au aprobat, după cercetarea oportunităţii lucrări­lor, a eficienţei lor economice, un nu­măr de 90 de mlci mecanizări. Faţă de creditele solicitate urmează să se obţină In maximum doi ani, economii In plus de cfrea 5 milioane lei. In Fabrica "Ţesătura", de exemplu, prin­tre altele, s-au procurat 133 de con­tainere pentru transportul intre secţii al firelor şi o maşină de rolat ţesă­turile. Ansamblul de mici mecanizări prevăzut a se realiza In această în­treprindere, numai In acest an, va in­fluenţa direct creşterea productivităţii muncii. In unele întreprinderi, lucrările de mică mecanizare au ca obiectiv uşu­rarea eforturilor muncitorilor, îmbună­tăţirea condiţiilor de muncă. La A­­telierele Nicolina, de pildă, o bună parte din creditele acordate a fost folosită pentru montarea unor maca­rale de o tonă la turnătorie şi a al­teia „Portal“, pentru introducerea u­­nor dispozitive simple de ridicat greu­tăţi pină la 300 kg, etc. In alte cazuri, fondurile de mică mecanizare au fost folosita pentru îmbunătăţirea fluxului tehnologic exis­tent. Aşa s-a procedat la Uzina de reparaţii Iaşi. După aprobarea credi­telor, la 24 septembrie cât s-a început efectiv lucrarea, care este complexă, de natură să schimbe aproape com­plet actualul flux tehnologic. S-au e­­xecutat până acum amenajări la con­strucţiile exterioare de la hala de montaj a motoarelor, sunt an­euri de terminare lucrările de fierărie şi lă­­cătuşerie şi se fac pregătiri pentru celelalte utilaje, cărucioare de tran­sport, rolgangurile, etc. Alte lucrări sunt însă condiţionate de execuţia şi expediţia de către di­ferite întreprinderi din ţară a unor u­­tilaje importante ca­­ electropalane, bcra de degresare etc. Din întreaga lucrare, care urmă­reşte mecanizarea complexă a repa­raţiilor, şi prin aceasta organizarea producţiei In flux Industrial, ptnă In prezent - după cum ne-a spus tov. S. Kendler, directorul uzinei de re­paraţii - s-a executat circa 40 la sută. Se speră ca In luna viitoare să poată Intra In funcţiune, deocamdată, banda de motoare. Se putea realiza un ritm mai rapid, un volum mai mare de lucru ? Da. Pentru aceasta ar fl trebuit Insă ca lucrările să fi început mai devreme -luna Iulie a.c. şi nu 24 septembrie. Cauza principală a intirzierii o con­stituie tergiversarea unor aprobări şi avize de către diferite foruri. Bineînţeles că dacă insistenţele în­treprinderii ar fi fost mai... Insistente poate că şi aprobările şi avizele res­pective ar fi putut să fie obţinute mai devreme. Important de reţinut este că odată obţinute, creditele pentru mica meca­nizare, acestea să fie folosite nu nu­mai cit se poate de raţional, dar şi operativ, pentru ca lucrările prevă­zute să fie date in funcţiune, in ex­ploatare cit mai repede posibil. In cazul de mai sus este limpede că noul flux tehnologic va fi folosit com­plet abia începind cu anul 1964, deşi fără îndoială planul de reparaţii al acestei întreprinderi a avut in vedere, cînd a fost stabilit şi noul flux ce urma să fie început şi terminat. In faţa unor greutăţi obiective, indepen­dente de voinţa uzinei de reparaţii, se poate spune că această unitate n-a dispus de toate condiţiile pentru a realiza la termen lucrarea prevăzută. O cu totul altă situaţie intilnim Insă la D.R.E.F. Iaşi. Aici, din 24 de lucrări planificate, au rămas pină la urmă, din diverse motive, 20. Din a­­cestea s-a realizat pină la 1 octom­brie cu­. 4 (îi), 10 se vor da in funcțiune în scurt timp, iar 6 vor ră­­mine... pentru altădată. Nu se poate spune desigur că con­ducerea tehnico-administrativă a D.R.E.F. n-a dovedit interes pentru e­­xecutarea unor lucrări din creditele de mică mecanizare. Dar acest Interes n-a fost dus pină la capăt. Lucrările prevăzute n-au fost urmărite pe par­cursul execuţiei. Unele din lucrările realizate asigu­ră o bună eficacitate economică. Aşa sunt trolide pe tractoarele U.T.B., cei 20 de vagoneţi pentru depozitele U.I.L. Ciurea etc. Acelaşi lucru se poate spune şi despre celelalte, nu­mai că nu toate au fost realizate. Dintre cele 6 lucrări neatacate, una ne-a atras în mod deosebit atenţia. Este vorba despre montarea funicu­­larului „Mîneciu“ la Ocolul Silvic Hîr­­lău, unitate cu cea mai mare pon­dere in totalul producţiei D.R.E.F. Iaşi. Executarea acestei lucrări ar fi dus la renunţarea ln folosirea unor u­­tilaje, la scoaterea unor cantităţi mai mari de buşteni şi cu cheltuieli mai mici, la protejarea seminţişului etc. Era deci necesară sau nu executarea acestei lucrări, precum şi a altora? Credem că da, dacă avem in vedere că nivelul productivităţii mun­cii pe 9 luni a atins numai 99,6 la sută, iar din volumul total de econo­mii planificate, pe aceeaşi perioadă, lipsesc circa 0,4 la sută. Din cale de mai sus rezultă impor­tanţa pe care o are Introducerea şi extinderea micii mecanizări şi de aceea conducerile întreprinderilor - îndrumate de organizaţiile de partid - au datoria să se preocupe în con­tinuare, cu şi mai mult interes, pentru folosirea creditelor acordate in scopul amintit. Eficacitatea economică ce se poate obţine, exprimată prin sporuri însem­nate de productivitate şi economii, ne indică în mod cert că extinderea mi­cii mecanizări constituie o rezervă u­­tilă pentru producţie şi ea trebuie folosită din plin în fiecare între­prindere. H. IONESCU 4 PAGINI 20 BANI ANUL XVIII Nr. 11335 VINERI 1 NOIEMBRIE 1963 Strungarul Mircea 'Muscalu 'se număra printre evidenţiaţii in întrecerea socialistă de la întreprinderea economica pro­gresul“ din Iaşi. El areila activul său peste 40 de Inovaţii, iată-l, în clişeul de mai sus, In timpul lucrului. Foto:­ B. PETRE Toata raioanele regiunii cineficate Zilele acestea au fost cineficate co­munele Costeşti, Băiceni şi Hărmăneşti din raionul Paşcani. Astfel şi raionul Paşcani este complet cineficat. De la începutul anului şi pină în prezent, au fost cineficate 40 de comu­ne din regiune. Terminîndu-se cineficarea ra­ionului Paşcani, sunt acum cineficate toate ra­ioanele din regiunea Iaşi. De menţionat că într-un număr de 23 co­mune din regiune, funcţionează cîte două ci­nematografe săteşti. Numărul spectatorilor care au vizionat filme la unităţile cinematografice săteşti, în acest an depășește 1.800.000. -------------------------­ la ordinea zilei. Terminarea grabnică a însămînţărilor! Prin cîteva G.A.C. din raza oraşului Iaşi în numărul 5327 al ziarului „Flacăra Iaşului“ a apărut articolul intitulat .Sunt posibilităţi pentru a se obţine rezultate mai bune“ în care erau consemnate succesele obţinute la însămînţări de gospodăria colectivă din Ruseni, hărni­cia mecanizatorilor din Aroneanu şi semnalate unele deficienţe în organiza­rea muncii la gospodăriile colective din Corneşti, Ciurea, Uricani, Vinători, Holboca, Tomeşti din raza oraşului Iaşi. In concluzie se insista pe o mai bună organizare a muncii in brigăzile de tractoare ale S.M.T.-ului Holboca. In cursul zilei de 30 octombrie am vizitat din nou cîteva gospodării co­lective din raza oraşului Iaşi­­De la bun început trebuie să arătăm că In gospodăriile colective Holboca, Ciurea, Bîrnova, Corneşti au fost luate măsuri pentru grăbirea lucrărilor în actuala campanie. Suprafeţele însămînţate cu păioase în aceste gospodării colective au sporit simţitor. La gospodăria co­lectivă din Ciurea, de exemplu, meca­nizatorii şi-au organizat mai bine mun­ca. Pentru a termina grabnic însămîn­­ţările, ei lucrează în schimburi pre­lungite cu toate tractoarele. De ase­menea mecanizatorii de la gospodăria colectivă din Aroneanu au reuşit să însămînţeze pînă acum 500 hectare cu păioase din 680 hectare planificate, străduindu-se în acelaşi timp să facă numai lucrări de bună calitate. Re­zultate satisfăcătoare la însămînţări au fost obţinute şi la gospodăria colecti­vă din Holboca. Şi aici consiliul de conducere al gospodăriei colective îm­preună cu mecanizatorii au dat dovadă de mai multă preocupare pentru gră­­birea semănatului, astfel că pină acum s-a însămînţat 74 la sută din supra­faţa planificată. In gospodăriile colective din Vină­tori, Rediu Tătar, Tomeşti, ritmul de lucru la insaminţari continuă să fie lent, deoarece nu există suficientă preocupare din partea consiliilor de conducere ale gospodăriilor colective şi din partea şefilor de brigadă SMT pentru grăbirea semănatului. La gos­podăria colectivă din Vinători de e­­xemplu, unde lucrează brigada condu­să de Constantin Nacu, de la S.M.T. Holboca, (cu 9 tractoare) s-a insămin­­ţat de la data de 25 octombrie şi pină la 29 octombrie doar... 11 hectare. Cauza? Tractoarele nu sint folosite din plin la arat și semănat. In ziua de 26 octombrie, de exemplu, din 9 tractoare au lucrat numai două. In ziua urmă­toare n-a lucrat nici unul. La data de 29 octombrie cînd am vizitat această gospodărie colectivă nu lucrau decit 3 tractoare. Şeful brigăzii de tractoare tov. C. Nacu şi pontatorul D. Vizu nu se ocupă deloc de organizarea mai bună a muncii în brigadă, de înlă­turarea unor defecţiuni la motoare. De multe ori, unii tractorişti lipsesc ne­­motivat de la lucru şi şeful de briga­dă nu le spune nimic. Aşa se face că la Vinători mai sunt de însămînţat cu păioase de toamnă aproape 300 hec­tare. La Tomeşti aceeaşi situaţi. Aici au fost repartizate să lucreze 3 tractoare din brigada condusă de Vasile Stan­­ciu. După cum spunea preşedintele gospodăriei colective şi preşedintele sfatului popular comunal din 5 trac­toare lucrează numai 3, fiindcă un tractor se află în reparaţie iar altul nu lucrează deoarece tractoristul Ion Ceauşu stă mai mult pe acasă. La gospodăria colectivă din Tomeşti nu s-a însămînţat decit 52 la sută din suprafa­­ţa planificată. Consiliul agricol orăşe­nesc, conducerea S.M.T.-ului Holboca şi conducerile gospodăriilor colective trebuiau să se ocupe mai îndeaproape de felul cum este organizată munca în aceste brigăzi de tractoare. Lucru pe care trebuie să-l facă de îndată. Pen­tru a se termina grabnic semănatul celor aproape 1.800 hectare cu grîu (aşa cum rezultă din ultima situaţie operativă întocmită la Consiliul agri­col) este necesar să se folosească din plin fiecare oră bună de lucru, fiecare tractor. Acolo unde sunt condiţii să se lucreze in două schimburi, pe cit mai multe tractoare. Unde schimbul doi nu este asigurat să se lucreze in schim­buri prelungite. Organizaţiile de partid* sub îndru­marea Comitetului orăşenesc de partid* trebuie să desfăşoare o susţinută mun­că politică în rindul mecanizatorilor şi colectiviştilor care lucrează la semă­nat pentru a se termina grabnic aceas­tă lucrare. OH. STEJARU Ţesături şi fire peste pian Colectivul fabricii „Ţesătura“ din I­aşi a obţinut importante realizări in in­de­­plinirea şi depăşirea planului de pro­ducţie. De la începutul anului şî pînă in prezent s-au produs peste plin mai mult de 100.000 m.p. ţesături ş­i 35.000 kg. fire de bumbac . Totodată,, în perioada amintită, a fost redus preţul de cost al produselor, ceea ce a dus la obţinerea de eco­­­nomii în valoarea de 240.000 lei şi beneficii peste plan însumînd 400.000,­ lei. Dotat cu aparate şi instrumente medicale moderne Şi in acest an, Spi­talul orăşenesc clinic de adulţi nr. 1 din Iaşi a fost dotat cu un însemnat număr de a­­parate şi instrumente medicale moderne. Prin­tre acestea notăm : un aparat Roentgen — diagnostic „Moveta“, un aparat Roentgen „Müller“ transportabil, etc. Valoarea apa­ratelor şi Instrumente­lor medicale cu care a fost dotat spitalul în acest an depăşeşte ci­­­­fra de 852.000 lei. Şi-au depăşit contractele de livrare a strugurilor Contractele încheiate cu întreprinde­rea „Vinalcool pen­tru livrarea struguri­­lor, constituie o importantă sursă de ve­nituri pentru gospodăriile colective..De aceea, multe din ele au livrat statului cantităţi de struguri mai mari decit a­­celea prevăzute in contract. Astfel, G.A.C. Tîrzii, raionul Huşi, a livrat 8,8 vagoane de struguri faţă de 4 vagoa­ne cit prevedea contractul, G.A.C. Pro­­bota 35,8 vagoane în loc de 33,2, G.A.C. Prisecani 13,6 vagoane în loc de 11,6 etc. Fruntaşe la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de livrare a strugurilor sunt multe gospodării colec­tive din raioanele Paşcani, Huşi şi Iaşi. Eremiera operei „Fata cu garoafe“ După ce a fost pre­zentată pe scenele li­rice din Purcureşti şi Timişoara, opera „Fa­ta cu garoafe“ de Gheorghe Dumitrescu, pe un libret de Nico­­lae Tăutu,­­va fi pre­zentată in premieră şi ieşenilor, duminică 3 noiembrie, de către colectivul Operei de stat din localitate. Conducerea muzicală aparține lui Radu Bo­tez, regia este semna­tă de George Zaha­­rescu, iar scenografia de Hristofenia Cazacu. Linie electrică aeriană intre sistemul energetic al R.P. Româno şi cel al R. S. Cehoslovace tre ele staţiile electrice de interconexi­une şi transformare Luduş (R.P.R.) şi Lemeşany (R.S.C.) Linia de transport a energiei elec­trice, realizată pentru ca să funcţio­neze în etapa finală la tensiunea de 400.000 V, are pe teritoriul ţării noas­tre o lungime de 206,5 km. Linia a fost construită ca urmare a convenţiei încheiate intre guvernele R. P. Romíne şi R. S. Cehoslovace in anul 1959 şi va servi in viitor pentru livrarea unei cantităţi de energie elec­trică din R. P. Romînă in R. S. Ceho­slovacă. De asemenea, ea va permite funcţionarea Interconectată a sistemu­lui nostru energetic cu sistemele ener­getice de­ja interconectate ale R. S. Cehoslovace,, R.D. Germane, R.P. Po­lone, R. P. Ungare şi U.R.S.S., Ucraina de vest. Funcţionarea interconectată a sistemelor energetice permite auit fo-­­losirea rezervei de putere pentru in­tr-ajutorarea dintre sistemele energeti­ce în cazurile cînd au temporar lipsă de putere, precum şi pentru realiza­rea schimburilor de putere şi energie electrică între ţări ca urmare a con­venţiilor încheiate intre ele. (Agerpres) Zilele acestea s-a realizat pentru prima oară legătura In paralel Intre sistemul energetic al R. P. Romíné şi sistemul energetic al R. S. Cehoslova­­ce prin linia electrică aeriană in lun­gime de circa 400 km, care leagă In­ Ma extinderea viilor producem pe plan loial tot materni iitor Gospodăria colectivă din Blăgeşti este situată In po­dişul Bîrladului In subdiviziu­nea „Depresiunii Elan Horin­­cea“. Viticultorii de aici au o tradiţie In obţinerea vinurilor de culoare neagră şi de cali­tate superioară, înainte de colectivizare însă viile Blă­­geştilor erau exploatate la În­tâmplare. In ultimii ani co­lectiviştii au hotărît, pe baza planului de microraionare a viticulturii în raionul Bîrlad, ca terenurile de coastă şi ni­sipoase, improprii agricultu­rii, să fie valorificate prin ex­tinderea viilor. Astfel pină in 1965 gospodăria va trebui­­să ajungă la o suprafaţă de 146 hectare vii altoite, iar pină în 1975 la o suprafaţă de 446 ha. vii altoite. Pentru vin vor fi plantate soiurile Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Alicante, Banchete, Băbeas­că neagră, Muscat? — Ottonel. Pentru strugurii de masă vor fi plantate în continuare so­lurile Perlă de Csaba, Chas­selas d’ore, Muscat Hamburg, Coarnă neagră şi Afuzaly alb. Pentru înfăptuirea celor a­­rătate mai sus, condiţia de bază o constituie producerea materialului săditor viticol de calitate superioară. Consiliul de conducere al gospodăriei sl ^'€****­*r**x­'€:Ř*x*:Ř**:*x*x*:r**:*:Ř Ř*:*XR:€X*x*A'X specialiştii în-’ drumaţi de co­mitetul de par­tid au trecut încă din anul 1959 la lua­rea măsurilor necesare pentru producerea materialului sădi­tor viticol. Dacă în 1959 şcoa­la noastră de viţe de vie se întindea pe numai o jumăta­te de hectar în acest an ea a cuprins 7 hectare, iar acum o vom extinde pe 10 hectare. De la 70.000 viţe altoite obţi­nute in urmă cu 4 ani, în 1963 am realizat 958.000 viţe altoite din care aproape 400.000 de calitatea I-a. Nu­mai din valorificarea viţelor altoite gospodăria din Blă­geşti a obţinut un venit bă­nesc de peste 630.000 lei. In primii doi ani şcoala de viţă de vie nu a dat rezulta­te din cele mai bune, deoare­ce colectiviştii nu ştiau să altoiască, nu cunoşteau teh­nica stratificării, forţării şi nici nu erau condiţii bune de lucru: sală de altoit, hală de forţare şi alte încăperi, pre­cum şi materialele necesare. Grija noastră de seamă a fost să instruim bine colec­tiviştii care lucrează la şcoa­la de viţe, să le îmbogăţim cunoştinţele, să-i îndrumăm îndeaproape. Colectiviştii Ion Chiosa, Ion Strîmbei, S. Strimbei, I. Iordan, M. Buţa, sunt oameni de nădejde, bine pregătiţi pentru a lucra la obţinerea mate­rialului săditor viticol. Pe de altă parte condu­cerea gospodă­riei colective a luat măsuri pentru crearea condiţiilor optime de lucru. Astfel, prin amenajarea unei hale de forţat, hală cu o ca­pacitate de­ 300.000 fire, prin construirea a 4 cuptoare late­rale din piatră s-a renunţat la sistemul de a altoi, strati­fica şi forţa în diferite încă­peri separate. Cele patru cup­toare laterale au ramificaţii Interne de cotloane de cără­midă ce asigură o tempera­tură constantă pe timp de 12 ore. Drept combustibil folo­sim pale, viţe uscate, vreji de coceni, deşeurile de la atelie­rele de tâmplărie şi dogărie care înainte se pierdeau fără a fi valorificate. In prezent In gospodăria noastră se lucrează la ame­najarea unei noi hale de for­ţare cu sistem de Încălzire prin cotloane. Această hală va avea o capacitate de 600.000 fire. Cu noua hală vom avea spaţiu pentru for­ţarea a 1.700.000 fire, In două serii. Datorită noilor condiţii create ne-am propus ca In 1964 să obţinem un număr de 765.000 butaşi de calitatea I-a. ing. Gheorghe roman G.A.C. Blăgeşti, raionul Bîrlad (Continuare în pag. 3-a) ­oop- Concurs public Comitetul de Stat pentru Construcţii* Arhitectură şi Sistematizare şi Uniu­nea Arhitecţilor din R.P. Română orga­nizează un concurs public, avînd ca obiect: Sistematizarea de principiu a unui cartier de locuit. Se vor decerna următoarele premii şi menţiuni: premiul I - 25.000 lei; premiul II - 18.000 lei; premiul III - 12.000 lei, 5 menţiuni a cite 5.000 lei fiecare. Tema program şi documentaţia pot fi ridicate la Uniunea arhitecţilor, stra­da Episcopiei nr. 9, Bucureşti, începind de la 1 noiembrie 1963. (a)srate sugera oara a finisajului Preocupaţi de a ob­ţine gar­uituri de mo­bilă la nivelul cerin- f­­elor exigente ale­­ cumpărătorilor, colecti­vul de muncă de la cooperativa „Mobilă şi tapiţerie“ din oraşul Iaşi a luat măsuri tehnico-organizatorice in acest sens. Printre măsurile luate se nu­mără şi îmbunătăţirea reţetei de preparare a spumei de mare prin combinarea acesteia cu coloranţi adecvaţi cu­lorii furnirului. Prin folosirea noului proce­deu, pe lingă faptul că consumul specific de spumă de mare este redus cu peste 25 la sută, calitatea finisajului s-a îmbună­tăţit simţitor deoarece, după operaţia de lus­truire nu mai apar pete pe suprafaţa fur­­­­nirului. Parada modei Cooperativ­a „Tehnica con­fecţiei“ Iaşi a organizat in zilele de 30 şi 31 octombrie a. c. o paradă a gnodei de toamnă şi iarnă prezentind 48 modele de confecţii pentru fe­mei, 3 de copii şi 7 pentru bărbaţi. Este un merit deose­bit al colectivului cooperati­vei că a pus in valoare boga­tul sortiment de ţesături pro­dus de industria noastră tex­tilă prin crearea unor, mode­le de confecţii cu importante calităţi estetice şi practice. Din confecţiile pentru fe­mei s-au remarcat cîteva mo­dele în proială asimetrică, o frumoasă rochie de seară cu minei şi garnitură demonta­­bile, confecţii in doua piese cu linia dreaptă din mătase cu fir metalic etc. Mult inte­res au trezit jachetele, man­­tourile, pardesiile şi paltoa­nele, care s-au distins mai a­ Ies prin supleţea croielii. Mai puţin reuşite au fost unele confecţii in care proporţia dimensiunilor n-a ţinut sea­ma suficient de ceea ce se numeşte frumos şi practic, îndeosebi confecţiile de in­terior au apărut depăşite prin lungimea lor, ceea ce nu le o­­feră avantaje practice pentru gospodine. Confecţiile pentru copii şi bărbaţi s-au dovedit in nota modernă, fără inovaţii sensi­bile. Trecerea in revistă a noilor modele de confecţii s-a des­făşurat insă intr-un cadru prea îngust pentru însemnă­tatea ei. Este un lucru cunos­cut că oamenii muncii, dato­rită creşterii nivelului lor de trai, sunt dornici să se îmbra­ce tot mai frumos. De aceea un cadru mai larg acestor manifestări este foarte nece­sar. Astfel parada modei ar putea deveni un bun prilej de educație estetică a mase­lor. v. GH. Un aspect din sala de operaţie de la spitalul rural din Băceşti, raionul Negreşti­ Eat­.1 , BĂDEA

Next