Flacăra Iaşului, noiembrie 1963 (Anul 19, nr. 5335-5360)
1963-11-01 / nr. 5335
PROLETARI DIN TOATE TARTLS, U KITT-VAI ORGAN AI COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Mica mecanizare — o rezervă de creştere a productivităţii muncii şi reducere a preţului de cos! Din experienţa multor întreprinderi rezultă că, alături de alţi factori importanţi, mica mecanizare contribuie efectiv la introducerea progresului tehnic in producţie. Creditate de stat, prin Intermediul Băncii, in condiţii avantajoase, lucrările de acest fel cuprind diverse laturi ale muncii şi producţiei şi In final efectul economic este vizibil prin sporuri însemnate de productivitate şi prin economiile obţinute la preţul de cost. Şi în acest an se poate evidenţia spiritul gospodăresc cu care unele conduceri tehnico-administrative de întreprinderi, îndrumate de organizaţiile de partid, au analizat locurile de producţie în care, fără cheltuieli mari, fără a folosi fonduri importante de investiţii, s-au putut lua măsuri de introducere a micii mecanizări. Şi acolo unde această acţiune a fost bine organizată, unde s-a dovedit interes pentru solicitarea, ridicarea şi utilizarea creditelor ce se acordă in acest scop s-au obţinut realizări însemnate. Pe întreaga regiune s-au prevăzut 126 de lucrări, din acestea s-au aprobat, după cercetarea oportunităţii lucrărilor, a eficienţei lor economice, un număr de 90 de mlci mecanizări. Faţă de creditele solicitate urmează să se obţină In maximum doi ani, economii In plus de cfrea 5 milioane lei. In Fabrica "Ţesătura", de exemplu, printre altele, s-au procurat 133 de containere pentru transportul intre secţii al firelor şi o maşină de rolat ţesăturile. Ansamblul de mici mecanizări prevăzut a se realiza In această întreprindere, numai In acest an, va influenţa direct creşterea productivităţii muncii. In unele întreprinderi, lucrările de mică mecanizare au ca obiectiv uşurarea eforturilor muncitorilor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. La Atelierele Nicolina, de pildă, o bună parte din creditele acordate a fost folosită pentru montarea unor macarale de o tonă la turnătorie şi a alteia „Portal“, pentru introducerea unor dispozitive simple de ridicat greutăţi pină la 300 kg, etc. In alte cazuri, fondurile de mică mecanizare au fost folosita pentru îmbunătăţirea fluxului tehnologic existent. Aşa s-a procedat la Uzina de reparaţii Iaşi. După aprobarea creditelor, la 24 septembrie cât s-a început efectiv lucrarea, care este complexă, de natură să schimbe aproape complet actualul flux tehnologic. S-au executat până acum amenajări la construcţiile exterioare de la hala de montaj a motoarelor, sunt aneuri de terminare lucrările de fierărie şi lăcătuşerie şi se fac pregătiri pentru celelalte utilaje, cărucioare de transport, rolgangurile, etc. Alte lucrări sunt însă condiţionate de execuţia şi expediţia de către diferite întreprinderi din ţară a unor utilaje importante ca electropalane, bcra de degresare etc. Din întreaga lucrare, care urmăreşte mecanizarea complexă a reparaţiilor, şi prin aceasta organizarea producţiei In flux Industrial, ptnă In prezent - după cum ne-a spus tov. S. Kendler, directorul uzinei de reparaţii - s-a executat circa 40 la sută. Se speră ca In luna viitoare să poată Intra In funcţiune, deocamdată, banda de motoare. Se putea realiza un ritm mai rapid, un volum mai mare de lucru ? Da. Pentru aceasta ar fl trebuit Insă ca lucrările să fi început mai devreme -luna Iulie a.c. şi nu 24 septembrie. Cauza principală a intirzierii o constituie tergiversarea unor aprobări şi avize de către diferite foruri. Bineînţeles că dacă insistenţele întreprinderii ar fi fost mai... Insistente poate că şi aprobările şi avizele respective ar fi putut să fie obţinute mai devreme. Important de reţinut este că odată obţinute, creditele pentru mica mecanizare, acestea să fie folosite nu numai cit se poate de raţional, dar şi operativ, pentru ca lucrările prevăzute să fie date in funcţiune, in exploatare cit mai repede posibil. In cazul de mai sus este limpede că noul flux tehnologic va fi folosit complet abia începind cu anul 1964, deşi fără îndoială planul de reparaţii al acestei întreprinderi a avut in vedere, cînd a fost stabilit şi noul flux ce urma să fie început şi terminat. In faţa unor greutăţi obiective, independente de voinţa uzinei de reparaţii, se poate spune că această unitate n-a dispus de toate condiţiile pentru a realiza la termen lucrarea prevăzută. O cu totul altă situaţie intilnim Insă la D.R.E.F. Iaşi. Aici, din 24 de lucrări planificate, au rămas pină la urmă, din diverse motive, 20. Din acestea s-a realizat pină la 1 octombrie cu. 4 (îi), 10 se vor da in funcțiune în scurt timp, iar 6 vor rămine... pentru altădată. Nu se poate spune desigur că conducerea tehnico-administrativă a D.R.E.F. n-a dovedit interes pentru executarea unor lucrări din creditele de mică mecanizare. Dar acest Interes n-a fost dus pină la capăt. Lucrările prevăzute n-au fost urmărite pe parcursul execuţiei. Unele din lucrările realizate asigură o bună eficacitate economică. Aşa sunt trolide pe tractoarele U.T.B., cei 20 de vagoneţi pentru depozitele U.I.L. Ciurea etc. Acelaşi lucru se poate spune şi despre celelalte, numai că nu toate au fost realizate. Dintre cele 6 lucrări neatacate, una ne-a atras în mod deosebit atenţia. Este vorba despre montarea funicularului „Mîneciu“ la Ocolul Silvic Hîrlău, unitate cu cea mai mare pondere in totalul producţiei D.R.E.F. Iaşi. Executarea acestei lucrări ar fi dus la renunţarea ln folosirea unor utilaje, la scoaterea unor cantităţi mai mari de buşteni şi cu cheltuieli mai mici, la protejarea seminţişului etc. Era deci necesară sau nu executarea acestei lucrări, precum şi a altora? Credem că da, dacă avem in vedere că nivelul productivităţii muncii pe 9 luni a atins numai 99,6 la sută, iar din volumul total de economii planificate, pe aceeaşi perioadă, lipsesc circa 0,4 la sută. Din cale de mai sus rezultă importanţa pe care o are Introducerea şi extinderea micii mecanizări şi de aceea conducerile întreprinderilor - îndrumate de organizaţiile de partid - au datoria să se preocupe în continuare, cu şi mai mult interes, pentru folosirea creditelor acordate in scopul amintit. Eficacitatea economică ce se poate obţine, exprimată prin sporuri însemnate de productivitate şi economii, ne indică în mod cert că extinderea micii mecanizări constituie o rezervă utilă pentru producţie şi ea trebuie folosită din plin în fiecare întreprindere. H. IONESCU 4 PAGINI 20 BANI ANUL XVIII Nr. 11335 VINERI 1 NOIEMBRIE 1963 Strungarul Mircea 'Muscalu 'se număra printre evidenţiaţii in întrecerea socialistă de la întreprinderea economica progresul“ din Iaşi. El areila activul său peste 40 de Inovaţii, iată-l, în clişeul de mai sus, In timpul lucrului. Foto: B. PETRE Toata raioanele regiunii cineficate Zilele acestea au fost cineficate comunele Costeşti, Băiceni şi Hărmăneşti din raionul Paşcani. Astfel şi raionul Paşcani este complet cineficat. De la începutul anului şi pină în prezent, au fost cineficate 40 de comune din regiune. Terminîndu-se cineficarea raionului Paşcani, sunt acum cineficate toate raioanele din regiunea Iaşi. De menţionat că într-un număr de 23 comune din regiune, funcţionează cîte două cinematografe săteşti. Numărul spectatorilor care au vizionat filme la unităţile cinematografice săteşti, în acest an depășește 1.800.000. ------------------------- la ordinea zilei. Terminarea grabnică a însămînţărilor! Prin cîteva G.A.C. din raza oraşului Iaşi în numărul 5327 al ziarului „Flacăra Iaşului“ a apărut articolul intitulat .Sunt posibilităţi pentru a se obţine rezultate mai bune“ în care erau consemnate succesele obţinute la însămînţări de gospodăria colectivă din Ruseni, hărnicia mecanizatorilor din Aroneanu şi semnalate unele deficienţe în organizarea muncii la gospodăriile colective din Corneşti, Ciurea, Uricani, Vinători, Holboca, Tomeşti din raza oraşului Iaşi. In concluzie se insista pe o mai bună organizare a muncii in brigăzile de tractoare ale S.M.T.-ului Holboca. In cursul zilei de 30 octombrie am vizitat din nou cîteva gospodării colective din raza oraşului IaşiDe la bun început trebuie să arătăm că In gospodăriile colective Holboca, Ciurea, Bîrnova, Corneşti au fost luate măsuri pentru grăbirea lucrărilor în actuala campanie. Suprafeţele însămînţate cu păioase în aceste gospodării colective au sporit simţitor. La gospodăria colectivă din Ciurea, de exemplu, mecanizatorii şi-au organizat mai bine munca. Pentru a termina grabnic însămînţările, ei lucrează în schimburi prelungite cu toate tractoarele. De asemenea mecanizatorii de la gospodăria colectivă din Aroneanu au reuşit să însămînţeze pînă acum 500 hectare cu păioase din 680 hectare planificate, străduindu-se în acelaşi timp să facă numai lucrări de bună calitate. Rezultate satisfăcătoare la însămînţări au fost obţinute şi la gospodăria colectivă din Holboca. Şi aici consiliul de conducere al gospodăriei colective împreună cu mecanizatorii au dat dovadă de mai multă preocupare pentru grăbirea semănatului, astfel că pină acum s-a însămînţat 74 la sută din suprafaţa planificată. In gospodăriile colective din Vinători, Rediu Tătar, Tomeşti, ritmul de lucru la insaminţari continuă să fie lent, deoarece nu există suficientă preocupare din partea consiliilor de conducere ale gospodăriilor colective şi din partea şefilor de brigadă SMT pentru grăbirea semănatului. La gospodăria colectivă din Vinători de exemplu, unde lucrează brigada condusă de Constantin Nacu, de la S.M.T. Holboca, (cu 9 tractoare) s-a insăminţat de la data de 25 octombrie şi pină la 29 octombrie doar... 11 hectare. Cauza? Tractoarele nu sint folosite din plin la arat și semănat. In ziua de 26 octombrie, de exemplu, din 9 tractoare au lucrat numai două. In ziua următoare n-a lucrat nici unul. La data de 29 octombrie cînd am vizitat această gospodărie colectivă nu lucrau decit 3 tractoare. Şeful brigăzii de tractoare tov. C. Nacu şi pontatorul D. Vizu nu se ocupă deloc de organizarea mai bună a muncii în brigadă, de înlăturarea unor defecţiuni la motoare. De multe ori, unii tractorişti lipsesc nemotivat de la lucru şi şeful de brigadă nu le spune nimic. Aşa se face că la Vinători mai sunt de însămînţat cu păioase de toamnă aproape 300 hectare. La Tomeşti aceeaşi situaţi. Aici au fost repartizate să lucreze 3 tractoare din brigada condusă de Vasile Stanciu. După cum spunea preşedintele gospodăriei colective şi preşedintele sfatului popular comunal din 5 tractoare lucrează numai 3, fiindcă un tractor se află în reparaţie iar altul nu lucrează deoarece tractoristul Ion Ceauşu stă mai mult pe acasă. La gospodăria colectivă din Tomeşti nu s-a însămînţat decit 52 la sută din suprafaţa planificată. Consiliul agricol orăşenesc, conducerea S.M.T.-ului Holboca şi conducerile gospodăriilor colective trebuiau să se ocupe mai îndeaproape de felul cum este organizată munca în aceste brigăzi de tractoare. Lucru pe care trebuie să-l facă de îndată. Pentru a se termina grabnic semănatul celor aproape 1.800 hectare cu grîu (aşa cum rezultă din ultima situaţie operativă întocmită la Consiliul agricol) este necesar să se folosească din plin fiecare oră bună de lucru, fiecare tractor. Acolo unde sunt condiţii să se lucreze in două schimburi, pe cit mai multe tractoare. Unde schimbul doi nu este asigurat să se lucreze in schimburi prelungite. Organizaţiile de partid* sub îndrumarea Comitetului orăşenesc de partid* trebuie să desfăşoare o susţinută muncă politică în rindul mecanizatorilor şi colectiviştilor care lucrează la semănat pentru a se termina grabnic această lucrare. OH. STEJARU Ţesături şi fire peste pian Colectivul fabricii „Ţesătura“ din Iaşi a obţinut importante realizări in indeplinirea şi depăşirea planului de producţie. De la începutul anului şî pînă in prezent s-au produs peste plin mai mult de 100.000 m.p. ţesături şi 35.000 kg. fire de bumbac . Totodată,, în perioada amintită, a fost redus preţul de cost al produselor, ceea ce a dus la obţinerea de economii în valoarea de 240.000 lei şi beneficii peste plan însumînd 400.000, lei. Dotat cu aparate şi instrumente medicale moderne Şi in acest an, Spitalul orăşenesc clinic de adulţi nr. 1 din Iaşi a fost dotat cu un însemnat număr de aparate şi instrumente medicale moderne. Printre acestea notăm : un aparat Roentgen — diagnostic „Moveta“, un aparat Roentgen „Müller“ transportabil, etc. Valoarea aparatelor şi Instrumentelor medicale cu care a fost dotat spitalul în acest an depăşeşte cifra de 852.000 lei. Şi-au depăşit contractele de livrare a strugurilor Contractele încheiate cu întreprinderea „Vinalcool pentru livrarea strugurilor, constituie o importantă sursă de venituri pentru gospodăriile colective..De aceea, multe din ele au livrat statului cantităţi de struguri mai mari decit acelea prevăzute in contract. Astfel, G.A.C. Tîrzii, raionul Huşi, a livrat 8,8 vagoane de struguri faţă de 4 vagoane cit prevedea contractul, G.A.C. Probota 35,8 vagoane în loc de 33,2, G.A.C. Prisecani 13,6 vagoane în loc de 11,6 etc. Fruntaşe la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de livrare a strugurilor sunt multe gospodării colective din raioanele Paşcani, Huşi şi Iaşi. Eremiera operei „Fata cu garoafe“ După ce a fost prezentată pe scenele lirice din Purcureşti şi Timişoara, opera „Fata cu garoafe“ de Gheorghe Dumitrescu, pe un libret de Nicolae Tăutu,va fi prezentată in premieră şi ieşenilor, duminică 3 noiembrie, de către colectivul Operei de stat din localitate. Conducerea muzicală aparține lui Radu Botez, regia este semnată de George Zaharescu, iar scenografia de Hristofenia Cazacu. Linie electrică aeriană intre sistemul energetic al R.P. Româno şi cel al R. S. Cehoslovace tre ele staţiile electrice de interconexiune şi transformare Luduş (R.P.R.) şi Lemeşany (R.S.C.) Linia de transport a energiei electrice, realizată pentru ca să funcţioneze în etapa finală la tensiunea de 400.000 V, are pe teritoriul ţării noastre o lungime de 206,5 km. Linia a fost construită ca urmare a convenţiei încheiate intre guvernele R. P. Romíne şi R. S. Cehoslovace in anul 1959 şi va servi in viitor pentru livrarea unei cantităţi de energie electrică din R. P. Romînă in R. S. Cehoslovacă. De asemenea, ea va permite funcţionarea Interconectată a sistemului nostru energetic cu sistemele energetice deja interconectate ale R. S. Cehoslovace,, R.D. Germane, R.P. Polone, R. P. Ungare şi U.R.S.S., Ucraina de vest. Funcţionarea interconectată a sistemelor energetice permite auit fo-losirea rezervei de putere pentru intr-ajutorarea dintre sistemele energetice în cazurile cînd au temporar lipsă de putere, precum şi pentru realizarea schimburilor de putere şi energie electrică între ţări ca urmare a convenţiilor încheiate intre ele. (Agerpres) Zilele acestea s-a realizat pentru prima oară legătura In paralel Intre sistemul energetic al R. P. Romíné şi sistemul energetic al R. S. Cehoslovace prin linia electrică aeriană in lungime de circa 400 km, care leagă In Ma extinderea viilor producem pe plan loial tot materni iitor Gospodăria colectivă din Blăgeşti este situată In podişul Bîrladului In subdiviziunea „Depresiunii Elan Horincea“. Viticultorii de aici au o tradiţie In obţinerea vinurilor de culoare neagră şi de calitate superioară, înainte de colectivizare însă viile Blăgeştilor erau exploatate la Întâmplare. In ultimii ani colectiviştii au hotărît, pe baza planului de microraionare a viticulturii în raionul Bîrlad, ca terenurile de coastă şi nisipoase, improprii agriculturii, să fie valorificate prin extinderea viilor. Astfel pină in 1965 gospodăria va trebuisă ajungă la o suprafaţă de 146 hectare vii altoite, iar pină în 1975 la o suprafaţă de 446 ha. vii altoite. Pentru vin vor fi plantate soiurile Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Alicante, Banchete, Băbească neagră, Muscat? — Ottonel. Pentru strugurii de masă vor fi plantate în continuare solurile Perlă de Csaba, Chasselas d’ore, Muscat Hamburg, Coarnă neagră şi Afuzaly alb. Pentru înfăptuirea celor arătate mai sus, condiţia de bază o constituie producerea materialului săditor viticol de calitate superioară. Consiliul de conducere al gospodăriei sl ^'€*****r**x'€:Ř*x*:Ř**:*x*x*:r**:*:Ř Ř*:*XR:€X*x*A'X specialiştii în-’ drumaţi de comitetul de partid au trecut încă din anul 1959 la luarea măsurilor necesare pentru producerea materialului săditor viticol. Dacă în 1959 şcoala noastră de viţe de vie se întindea pe numai o jumătate de hectar în acest an ea a cuprins 7 hectare, iar acum o vom extinde pe 10 hectare. De la 70.000 viţe altoite obţinute in urmă cu 4 ani, în 1963 am realizat 958.000 viţe altoite din care aproape 400.000 de calitatea I-a. Numai din valorificarea viţelor altoite gospodăria din Blăgeşti a obţinut un venit bănesc de peste 630.000 lei. In primii doi ani şcoala de viţă de vie nu a dat rezultate din cele mai bune, deoarece colectiviştii nu ştiau să altoiască, nu cunoşteau tehnica stratificării, forţării şi nici nu erau condiţii bune de lucru: sală de altoit, hală de forţare şi alte încăperi, precum şi materialele necesare. Grija noastră de seamă a fost să instruim bine colectiviştii care lucrează la şcoala de viţe, să le îmbogăţim cunoştinţele, să-i îndrumăm îndeaproape. Colectiviştii Ion Chiosa, Ion Strîmbei, S. Strimbei, I. Iordan, M. Buţa, sunt oameni de nădejde, bine pregătiţi pentru a lucra la obţinerea materialului săditor viticol. Pe de altă parte conducerea gospodăriei colective a luat măsuri pentru crearea condiţiilor optime de lucru. Astfel, prin amenajarea unei hale de forţat, hală cu o capacitate de 300.000 fire, prin construirea a 4 cuptoare laterale din piatră s-a renunţat la sistemul de a altoi, stratifica şi forţa în diferite încăperi separate. Cele patru cuptoare laterale au ramificaţii Interne de cotloane de cărămidă ce asigură o temperatură constantă pe timp de 12 ore. Drept combustibil folosim pale, viţe uscate, vreji de coceni, deşeurile de la atelierele de tâmplărie şi dogărie care înainte se pierdeau fără a fi valorificate. In prezent In gospodăria noastră se lucrează la amenajarea unei noi hale de forţare cu sistem de Încălzire prin cotloane. Această hală va avea o capacitate de 600.000 fire. Cu noua hală vom avea spaţiu pentru forţarea a 1.700.000 fire, In două serii. Datorită noilor condiţii create ne-am propus ca In 1964 să obţinem un număr de 765.000 butaşi de calitatea I-a. ing. Gheorghe roman G.A.C. Blăgeşti, raionul Bîrlad (Continuare în pag. 3-a) oop- Concurs public Comitetul de Stat pentru Construcţii* Arhitectură şi Sistematizare şi Uniunea Arhitecţilor din R.P. Română organizează un concurs public, avînd ca obiect: Sistematizarea de principiu a unui cartier de locuit. Se vor decerna următoarele premii şi menţiuni: premiul I - 25.000 lei; premiul II - 18.000 lei; premiul III - 12.000 lei, 5 menţiuni a cite 5.000 lei fiecare. Tema program şi documentaţia pot fi ridicate la Uniunea arhitecţilor, strada Episcopiei nr. 9, Bucureşti, începind de la 1 noiembrie 1963. (a)srate sugera oara a finisajului Preocupaţi de a obţine garuituri de mobilă la nivelul cerin- felor exigente ale cumpărătorilor, colectivul de muncă de la cooperativa „Mobilă şi tapiţerie“ din oraşul Iaşi a luat măsuri tehnico-organizatorice in acest sens. Printre măsurile luate se numără şi îmbunătăţirea reţetei de preparare a spumei de mare prin combinarea acesteia cu coloranţi adecvaţi culorii furnirului. Prin folosirea noului procedeu, pe lingă faptul că consumul specific de spumă de mare este redus cu peste 25 la sută, calitatea finisajului s-a îmbunătăţit simţitor deoarece, după operaţia de lustruire nu mai apar pete pe suprafaţa furnirului. Parada modei Cooperativa „Tehnica confecţiei“ Iaşi a organizat in zilele de 30 şi 31 octombrie a. c. o paradă a gnodei de toamnă şi iarnă prezentind 48 modele de confecţii pentru femei, 3 de copii şi 7 pentru bărbaţi. Este un merit deosebit al colectivului cooperativei că a pus in valoare bogatul sortiment de ţesături produs de industria noastră textilă prin crearea unor, modele de confecţii cu importante calităţi estetice şi practice. Din confecţiile pentru femei s-au remarcat cîteva modele în proială asimetrică, o frumoasă rochie de seară cu minei şi garnitură demontabile, confecţii in doua piese cu linia dreaptă din mătase cu fir metalic etc. Mult interes au trezit jachetele, mantourile, pardesiile şi paltoanele, care s-au distins mai a Ies prin supleţea croielii. Mai puţin reuşite au fost unele confecţii in care proporţia dimensiunilor n-a ţinut seama suficient de ceea ce se numeşte frumos şi practic, îndeosebi confecţiile de interior au apărut depăşite prin lungimea lor, ceea ce nu le oferă avantaje practice pentru gospodine. Confecţiile pentru copii şi bărbaţi s-au dovedit in nota modernă, fără inovaţii sensibile. Trecerea in revistă a noilor modele de confecţii s-a desfăşurat insă intr-un cadru prea îngust pentru însemnătatea ei. Este un lucru cunoscut că oamenii muncii, datorită creşterii nivelului lor de trai, sunt dornici să se îmbrace tot mai frumos. De aceea un cadru mai larg acestor manifestări este foarte necesar. Astfel parada modei ar putea deveni un bun prilej de educație estetică a maselor. v. GH. Un aspect din sala de operaţie de la spitalul rural din Băceşti, raionul Negreşti Eat.1 , BĂDEA