Flacăra Iaşului, decembrie 1963 (Anul 19, nr. 5361-5387)
1963-12-01 / nr. 5361
A T TROigrim mn to~jtr tariie, vtrm-ris t oRGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Dejun In cinstea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej BELGRAD 30 Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi P. Popa transmit! Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Josip Broz Tito, a oferit sîmbătă la amiază la Palatul Alb, un dejun in cinistea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populara Romine, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, GheorgheGheorghiu-Dej. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş* Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, precum şi consilierii delegaţiei. Din partea Iugoslavă au luat parte tovarăşii Edvard Kardeil, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Jovan Veselinov, Veliko Vlahovici, Ivan Gosniak, Boris Kraiger, Milos Minici, Rocea Popovici şi alte persoane oficiale. In cursul dejunului, care a decurs Intr-o atmosferă caldă, prietenească, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito au rostit cuvinte de apreciere a rezultatelor fructuoasa ale vizitei, de salut la adresa celor două popoare şi urări de succes în construcţia socialistă, exprimind convingerea că prietenia şi colaborarea dintre ele se vor întări şi dezvolta tot mai mult spre binele cauzei comune, a socialismului şi păcii. Recepţia oferită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a oferit sîmbătă seara, In saloanele hotelului „Metropol“ din Belgrad, o recepţie cu prilejul vizitei In R.S.F. Iugoslavia a delegaţiei de stat a Republicii Populare Romine. La sosire, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito. Împreună cu soţia sa Jovanka* au fost întimpinaţi de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan. La Intrarea In sală a conducătorilor Iugoslavi şi a delegaţiei romine se Intonează Imnul de stat al R.S.F. Iugoslavia şi Imnul de stat al R. P. Romine, asistenţa aplaudă îndelung. La recepţie au luat parte tovarăşii Edvard Kardeil, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Blajo Jovanovici, Lazar Kolişevski, Svetozar Vukmanovici — Tempo, Jovan Veselinov, Ivan Gosniak, Miloş Minici, Rocea Popovici, membri ai Scupstinei şi ai Vecei Executive Federative, al C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, ziarişti. Au participat, de asemenea, şefi ai misiunilor diplomatice şi ataşaţi militari acreditaţi la Belgrad. Recepţia s-a desfăşurat intr-o atmosferă călduroasă. ANUL XVIII Nr. 5361 DUMINICĂ 1 DECEMBRIE 1963 4 PAGINI 20 BANI SUMARUL - Un eveniment Important: Fes- - însemnări pe marginea unor - Sesiunea Adunării Generale «valul filmului pentru sate adunări de dări de seamă $1 ale- O.N.U. " Carnet teatral btrlădean 9eri ,n °r9an,za5l,le de Partidl Pro" - In legătură cu evenimentele blemele producţiei din O.A.S., in d,n Dq|| - .Tatăl* - schiţă de Aurel Leon centrul muncii de partid. . Actualitatea ifl„rnaţionaîă -- Noul spectacol de varietăţi al _ P, urmele materialelor publica« ^ o|eger, |n Vent Iue|a. Casei de cultură a tineretului. te. Măsuri cu... Jumătăţi de măsură, _ Consultări la Casa Albă pag. 2-a pag- 3-a Pa9- 4'° in n oii stil a W .demine Id DlF.Uiia MiiilEiiiliiiPiiteriSii i lepBlllEllFErEiliiIiii privi r^iîzarea ji exilmiii Silii fitaieliri le naviselie Periile le Fier pe ilail liiea $ a falii! ni ca urnire la iita liali finii Pepire Raise îs lesilîa Saciaiii Firaliti lipii BELGRAD 30 (Agerpras) — Sîmbătă la amiază, In clădirea Vsjcei Executiva Federativa a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea Acordului Intre Republica Populară Românăşi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunărea şi a Comunicatului comun cu privire la vizita delegaţiei Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porţile de fier şi Comunicatul comun au fost semnate din partea romînă de tovarăşul [Gheorghe Gheorghiu-De], preşedinteleConsiliului de Stat al R.P. Romine, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, iar din partea Iugoslavă de tovarăşul Iosip Broz [Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia* secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Din partea română au fost de faţă tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, concilieri şi experţi ai delegaţiei. Din partea Iugoslavă au asistat tovarăşii Edvard Kardeil, preşedintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Mialko Todorovici, vicepreşedinte al Skupstinei Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Kocsa Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, preşedintele Vecei Executive a R. S. Serbia, Iakov Blajevici, preşedintele Camerei Economica Federativei Marin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii* Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanţe, dr. Ioje Brnei, membru al Vecei Executive Federative* Filip Bolkovici, secretar federativ pentru industrie* Bogdan Trnobiiia, secretar general al președintelui, Mirko Tepaveț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R.P. Romînă şi alte persoane oficiale. După semnare, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito şi-au strîns călduros mîinile. Membrii delegaţiei române s-au întreţinut apoi cordial cu conducătorii iugoslavi. COMUNICAT COMUN La Invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Josip Broz Tito, o delegaţia de stat a Republicii Populare Romine, condusă de preşedintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 şi 30 noiembrie 1963. Delegaţia Republicii Populare Române a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia - Belgrad - oraşele Sarajevo, Mostar, Zeniţa, Zagreb, Ljubljana, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituţii ştiinţifice şi culturale, a avut întîlniri cu reprezentanţi ai organelor republicane şi locale, ai organizaţiilor obşteşti, cu oameni ai muncii şi a luat cunoştinţă de realizări ale construcţiei socialiste in Iugoslavia. In timpul vizitei, delegaţiile de stat ale Republicii Populare Romine şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuţii cu privire la relaţiile actuale dintre cele două ţâri vecine şi la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie - Porţile de Fier. De asemenea, delegaţiile au avut un schimb de păreri cu privire la situaţia internaţională şi la cele mai actuale probleme ale contemporaneităţii, precum şi cu privire la problemele mişcării muncitoreşti internaţionale. Delegaţia de stat a Republicii Populare Romine a fost compusă din Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul Republicii Populare Romine In Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegaţia de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din : Iosip Bros Tito, preşedintele republicii, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Edvard Kardeli, preşedintele Scupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanţe, Bogdan Triobiina, secretar general al preşedintelui republicii, Mirko Tepavaţ, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia In Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate Intr-o atmosferă tovărăşească de cordialitate şi înţelegere reciprocă. Cele două delegaţii au constatat cu satisfacţie că relaţiile dintre Republica Populară Română Şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiţionale dintre cele două popoare. O importantă contribuţie la dezvoltarea colaborării rodnice romîno-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia intîlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obţinute de cele două ţâri In construirea socialismului, delegaţiile şi-au exprimat părerea că dezvoltarea relaţiilor bilaterale corespunde intereselor celor două ţări socialiste şi că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilităţi pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegaţii au examinat multilateral relaţiile economice reciproce şi, constatînd rezultatele favorabile obţinute în ultimul timp, au convenit asupra necesităţii de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relaţii, corespunzător dezvoltării economiilor naţionale ale celor două ţări. Ele au căzut de acord ca ambele părţi să depună eforturi pentru mărirea volumului şi îmbunătăţirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producţia industrială, a colaborării în domeniul transporturilor Şi telecomunicaţiilor, precum şi pentru lărgirea Şi adîncirea colaborării tehnico-ştiinţifice. Cele două delegaţii cu constatat, de asemenea, ei şi creditarea reciprocă trebuie să-şi găsească locul in relaţiile economice ale celor două ţări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegaţii au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două ţări. Delegaţiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiţii şi a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bilaterale mai strânse şi mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economice curente şi de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărit să înfiinţeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegaţiile au subliniat in mod deosebit marea însemnătate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie - Porţile de Fier - şi au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea economică a ambelor ţări. Construirea acestui obiectiv creează noi posibilităţi pentru cooperarea industrială şi colaborarea economiei mai strânse dintre cele două ţări. Delegaţiile au constatat, de asemenea, că construirea Sistemului Porţile de Fier va crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea navigaţiei pe Dunăre, important mijloc de circulaţie internaţională, spre folosul tuturor ţărilor interesate. In legătură cu această îmbunătăţire şi cu lichidarea radicală a greutăţilor de navigaţie existente în acest sector, guvernele celor două ţări se află în contact cu guvernele celorlalte ţări dunărene. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. Gheorghe Gheorghiu-Dej ,Belgrad, 1 noiembrie 1961 Cele două delegaţii apreciază pozitiv rezultatele obţinute in dezvoltarea schimburilor culturale şi ştiinţifice, in lărgirea contactelor dintre organizaţiile obşteşti, care contribuie la o mai bună cunoaştere a realizărilor celor două ţări şi la apropierea intre cele două popoare prietene. In scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi şi contacte, delegaţiile Republicii Populare Romine şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au convenit să sprijine prin încheierea de convenţii, înţelegeri şi alte măsuri, colaborarea dintre organele şi organizaţiile competente in domeniul ştiinţific, radioteleviziunii, agenţiilor de presă, turismului etc. Eie au subliniat in mod deosebit ci sunt gata ca, prin schimburi de delegaţii şi prin contacte între reprezentanţii celor două ţâri in toate domeniile de activitate economică şi socială, să colaboreze la analizarea tuturor problemelor a căror rezolvare poate contribui la adincirea relaţiilor de bună vecinătate şi la lărgirea colaborării prieteneşti multilaterale dintre Republica Populară Romina şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. fi Analizind situaţia Internaţionala, delegaţiile au constatat cu satisfacţie identitatea sau asemănarea punctelor de vedere ale celor două ţări cu privire la principalele probleme internaţionale, cum sunt problemele asigurării păcii şi realizării coexistenţei paşiice, dezarmării generale şi totale, lichidării colonialismului, eliminării focarelor de încordare, rezolvarea problemei germane etc. Pornind de la faptul ef, In lumea actuala coexistenţa paşnica este singura alternativa a războiului nuclear, cele două delegaţii au reafirmat că lupta pentru pace şi rezolvarea pe cale paşnică a problemelor internaţionale litigioase este cea mai importantă sarcină a tuturor forţelor progresiste şi iubitoare de pace din lume, In primul rlnd a ţărilor socialiste. Ele au constatat cu satisfacţie ca In relaţiile Internaţionale au survenit schimbări pozitive, inregistrîndu-se anumite progrese către o destindere a încordării internaţionale. Guvernele celor două ţări au salutat încheierea Tratatului de la Moscova cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în atmosferă, Cosmos şi sub apă şi l-au apreciat ca un succes al politicii de pace şi coexistenţă, un pas pe calea rezolvării problemei dezarmării. Conştiente că în lumea actuală mai există încă forţe puternice care se opun unei astfel de evoluţii a relaţiilor internaţionale, cele două delegaţii au căzut de acord că trebuie să se depună în continuare toate eforturile pentru ca acest început să fie nu numai menţinut, ci şi consolidat, pentru ca metoda tratativelor să se afirme pe deplin ca unicul mod de rezolvare a problemelor internaţionale litigioase. Republica Populară Romina şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordă o deosebită importanţă creării unor zone ale păcii, fără arme nucleare şi rachete, în diferite regiuni ale globului şi constată cu satisfacţie că această idee este însuşită de un număr tot mai mare de state. Cele două delegaţii au apreciat că transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, bunei vecinătăţi şi colaborării multilaterale corespunde intereselor tuturor ţârilor şi popoarelor din această parte a lumii, şi au căzut de acord să depună în continuare toate eforturile pentru realizarea unei asemenea înţelegeri. Subliniind că realizarea unei colaborări economice bazate pe egalitate şi interes reciproc şi asigurarea unui progres nestingherit pentru toate ţările şi popoarele reprezintă o cerinţă imperioasă a contemporaneităţii, ambele delegaţii au scos în evidenţă necesitatea adoptării unor măsuri care să favorizeze dezvoltarea multilaterală, pe aceste baze, a relaţiilor economice internaţionale. In acest sens, ele au constatat că există obligaţii şi interese internaţionale generale ca ţările slab dezvoltate să fie ajutate să-şi dezvolte cit mai rapid forţele lor economice potenţiale. Din partea lor, Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia sînt hotărîte ca, în conformitate cu posibilităţile lor, să contribuie la progresul economic al ţărilor în curs de dezvoltare. Ambele delegaţii subliniază, in legătură cu aceasta, însemnătatea viitoarei conferinţe a Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare şi şi-au afirmat hotărîrea lor de a contribui activ la desfăşurarea cit mai reuşită a acesteia. Pornind de la ideea că în zilele noastre cauza Independenţei şi suveranităţii naţionale este indisolubil legată de cauza păcii, Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunţă cu hotărîre pentru lichidarea cit mai grabnică, în spiritul rezoluţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, a tuturor formelor de colonialism şi neocolonialism. Delegaţiile au efectuat un schimb tovărăşesc de păreri privind problemele mişcării muncitoreşti Internaţionale In lupta pentru pace şi socialism. In legătură cu aceasta, ele au subliniat necesitatea depunerii unor eforturi continue pentru întărirea unităţii acesteia, a unităţii tuturor forţelor socialismului şi progresului pe baza egalităţii In drepturi şl a examinării principiale a deosebirilor de păreri care pot apărea în anumite probleme. Avlnd In vedere complexitatea fenomenelor sociale din lumea contemporană, faptul că fiecare ţară socialistă îşi aduce propria contribuţie la îmbogăţirea experienţei comune a construcţiei socialiste, cele două delegaţii au subliniat utilitatea şi necesitatea unor asemenea schimburi prieteneşti şi deschise de păreri. Exprimindu-şi hotărîrea de a dezvolta multilateral relaţiile reciproce dintre Republica Populară Română şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, cele două guverne sunt convinse că prin aceasta contribuia la întărirea cauzei păcii şi socialismului. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a invitat pe preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia* Josip Broz Tito, să viziteze Republica Populară Română. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere. Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Josip Broz Tito Semnarea convenţiilor romîno-iugoslave privind Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier BELGRAD 30 (Agerpres ) Sîmbătă dimineaţă la Vocea Executivă Federativă a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea convenţiilor romîno-iugoslave privind Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţii© de Fier. Convenţiile se referă la elaborarea proiectului, execuţia lucrărilor, stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă, exploatarea sistemului Porţile de Fier şi la alte probleme în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului. Din partea romînă convenţiile au fost semnate de Nicolae Gheorghiu* adjunct al ministrului minelor şi energiei electrice, iar din partea iugoslavă de Bogoliub Stoianovici* membru al Vecei Executive a R.S. Serbia. La semnare au fost de faţă Aurel Mălnăşan, ambasadorul R.P. Romine la Belgrad,, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, consilieri al celor două părți* ziariști. Toate brigăzile de tractoare să ajungă la nivelul celor fruntaşe! Chemarea la Întrecere socialistă lansată de mecanizatorii de la S.M.T. Vlădeni către toţi mecanizatorii din regiunea Iaşi a fost primită cu entuziasm de toți cei peste 180 tractorişti de la S.M.T. Paşcani, in toate cele 15 brigăzi de tractoare. Chemarea a fost citită cu interes şi mulţi mecanizatori s-au angajat să îndeplinească la vreme obiectivele întrecerii şi In special obiectivul nr. 1: executarea arăturilor adinei pe întreaga suprafaţă mecanizabilă. Cum se desfăşoară In prezent acţiunea pentru terminarea arăturilor adinei In cele 14 gospodării colective In care lucrează mecanizatorii de la S.M.T. Paşcani ? Aceasta a fost întrebarea pusă cu prilejul unui raid anchetă efectuat zilele acestea la brigăzile de tractoare de la S.M.T. Paşcani. Iată mai jos citeva aspecte. Angajament înfăptuit Fie că mergi pe tarlalele gospodăriei colective din Hărmăneşti, fie pe cele ale colectiviştilor din Moţca, n-o să mai vedeţi tractoare la arat. In aceste unităţi Întreaga suprafaţă mecanizabilă a fost arată încă de acum cîteva zile. Acum, tractoarele de la brigăzile din Hărmăneşti şi Moţca au plecat în alte gospodării să sprijine terminarea arăturilor adinei. Tractoriştii din brigada a II-a, condusă de Gheorghe Chiriac, care lucrează la G.A.C. Moţca, se află acum la Cristeşti. Această brigadă, fruntaşă pe S.M.T., nu numai că a terminat la vreme arăturile adînci, dar pînă la sfîrşitul decadei a doua din această lună, a şi depăşit cu 13 la sută planul de producţie pe campania agricolă de toamnă. — Sperăm — ne-a spus şeful brigăzii — să ajungem pînă la sfîrşitul lunii la o depăşire de 20 la sută. In felul acesta angajamentul nostru va fi depăşit cu 5 la sută. La realizările obţinute de noi contribuie şi faptul că între brigadă şi consiliul de conducere al gospodăriei colective există o strinsă colaborare. Eu, ca şef de brigadă, sunt şi membru al consiliului. Trebuie" de remarcat faptul că brigada de tractoare din Moţca a fost prima pe staţiune care a terminat însămînţările de toamnă şi tot prima care a executat la timp arăturile adînci. Tractorişti ca Mihai Iacob, Constantin Buzdugan, Dumitru Drincă, Mihai Dascălu şi Constantin Iacob îşi păstrează de piuită ,vreme titlul de fruntaş. Nici pemecanizatorii din brigada nr. 7, condusă de Vartolomeu Haralambie, nu-i piai găseşti la sediul brigăzii lor din Hărmăneşti. După ce au terminat arătura adîncă, ei au plecat laG.A.C. Stroieşti. Mulţi colectivişti din Hărmăneşti , ne-au spus că sunt mulţumiţi de felul cure au muncit tractoriştii şi în special Constantin Şerban, Ion Ştirbu şi Dumitru Ailenei. Datorită faptului că mecanizatorii şi-au îngrijit bine maşinile, nu au fost defecţiuni, iar vitezade lucru planificată a putut fi îndeplinită. Printre brigăzile fruntaşe de la S.M.T. Paşcani se numără şi cele din Ruginoasa, Sireţel şi Stolniceni Prăjescu care are ultimele hectare. Unde lipseşte spiritul gospodăresc... Din păcate nu în toate cele 15 brigăzi de tractoare de la S.M.T. Paşcani există o bună organizare a muncii. Faptele o dovedesc că acolo unde lipseşte spiritul gospodăresc, iniţiativa, şi rezultatele sunt slabe. Ne referim la brigăzile de tractoare de la gospodăriile colective din Lunca, Tătăruşi, Stroieşti, Vatra Paşcani, Valea Seacă. La data de 26 noiembrie, la G.A.CStroieşti nu erau executate arături adinei decit pe 43 la sută din suprafaţa planificată. Tot pînă la aceeaşi dată arăturile adinei erau efectuate în procent de 52 la sută la Tătăruşi şi 53 la sută la Lunca. Rezultate sub posibilităţi sunt şi la brigăzile din Vatra Paşcani şi Valea Seacă. La brigada din Vatra Paşcani, de pildă, condusă de Iorgu Popa, sunt dese defecţiuni la tractoare. De ce ?’ Pentru că unii tractorişti cai !Mihai Nacu sau Ioan Hriţcu mi îngrijesc la timp motoarele. La Valea Seacă, atît Mihai Asofiei — şeful brigăzii nr. 3, cit şi pontatorul Alexandru Iacob nu se ocupă în mod serios de aprovizionarea cu piese de schimb, carburanţi şi lubrifianţi, nu feuit buni organizatori. Nu e de mirare că unii mecanizatori din această brigadă, ca de pildă, Mihai Ţibichi şi Toader Paşcu nu folosesc înmod raţional tractoarele. Faptul că nu toate brigele de tractoare se află la nivelul celor fruntaşe se datorește şi conducerii S.M.T.-ului Paşcani- TRAIAN CRAESCIU (Continuare în pag. 3-a) Aspecte din activitatea S. M.T.-ului Paşcani .v TV TV TV TV TV TV TV.b) A VI-a sesiune ştiinţifică a cadrelor didactice de la I. M. F. Iaşi Astăzi s© deschide la Institutul de medicină şi farmacie a Vl-a sesiune ştiinţifică a cadrelor didactice. Sesiunea se va desfăşura în cursul zilelor de astăzi şi mîine. Vor fi prezentat© în cadrul celor 4 secţii : morfologie, medicină internă, chirurgie, igienă-patologie infecţioasă, 170 de lucrări. In prima zi a lucrărilor vor fi prezentate, printre oltele, şi comunicările : „Realizări şi perspective in cercetarea ştiinţifică la I. M. F. Iaşi“ (prof. dr. O. Franche), ,,Elogiu profesorului dr. D. Bagdasar“ (conf. dr. N. Oblu). De asemenea, vor mai prezenta comunicări : acad. prof. dr. V. Rîşcanu, acad. prof. dr. V. D. Mîrza, acad. prof. dr. I. Niţulescu, prof. V. Buţureanu şi alţii. Peste 71.000 de spectatori la filmul „Tudor“ Noul film românesc „Tudor“ se bucură de o deosebită apreciere din partea iubitorilor de spectacole cinematografice din orașul Iași. Pînă ieri acest film care rulează la cinematografele „Victoria“ şi „Republica“ a fost vizionat de peste 71.000 de spectatori. Concert coral Corul „Gavriil Musicescu“ al Filarmonicii de stat „Moldova“ din Iaşi prezintă astăzi, la ora 10 un concert pentru cadrele didactice şi elevii şcolii tehnice sanitare din Iaşi. Concertul va avea loc în sala Filarmonicii ieşene şi va fi dirijat de Ion Pavalache. In program, coruri din operete. Economii prin muncă patriotică In cuprinsul raionului Negreşti* tineretul a efectuat şi în acest an însemnate lucrări prin muncă patriotică. Dintre acestea notăm : curăţirea a 5.690 de hectare de izlaz, plantarea a 81 de hectare cu puieţi de salcîm* recoltarea a 9.000 kg. de săminţă forestieră şi altele. Valoarea economiilor realizate prin muncă patriotică se ridică la peste 300.000 lei. Duminica Astăzi, amatorii de sport din oraşul Iaşi au la dispoziţie următoarele întreceri sportive: FOTBAL, stadionul „23 August“ ora 9 : Moldova Iaşi - Dinamo Bacău („Cupa R.P.R“) ; ora 12.15 : C.S M.S. (juniori) - Dinamo Iași (camp, regional) — amical; ora 14: C.S.M.S. - Rapid sportivă București (categ. „A“). Repriza a ll-a a acestei întîlniri va fi transmisă de posturile noastre de radio. Transmisia se va face pe programul I, în jurul orei 15. HANDBAL, teren „Moldova“ de la ora 9. Întreceri în cadrul etapei a ll-a a „Cupei 30 Decembrie“.