Flacăra Iaşului, decembrie 1963 (Anul 19, nr. 5361-5387)

1963-12-01 / nr. 5361

A T TROigrim mn to~jtr tariie, vtrm-ri­s­ t oRGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Dejun In cinstea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej BELGRAD 30 Trimişii speciali Ager­­pres, S. Strujan şi P. Popa transmit! Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Josip Broz Tito, a oferit sîmbătă la a­­­miază la Palatul Alb, un dejun in cin­­istea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populara Romine, prim secretar al Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Român, Gheorghe­­Gheorghiu-Dej. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş* Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, precum şi consilierii dele­gaţiei. Din partea Iugoslavă au luat parte tovarăşii Edvard Kardeil, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Jovan Ve­­selinov, Veliko Vlahovici, Ivan Gosniak, Boris Kraiger, Milos Minici, Rocea Po­povici şi alte persoane oficiale. In cursul dejunului, care a decurs Intr-o atmosferă caldă, prietenească, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito au rostit cuvinte de a­­preciere a rezultatelor fructuoasa ale vizitei, de salut la adresa celor două popoare şi urări de succes în cons­trucţia socialistă, exprimind con­vingerea că prietenia şi colaborarea dintre ele se vor întări şi dezvolta tot mai mult spre binele cauzei comune, a socialismului şi păcii. Recepţia oferită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a oferit sîm­bătă seara, In saloanele hotelului „Me­­tropol“ din Belgrad, o recepţie cu pri­lejul vizitei In R.S.F. Iugoslavia a dele­gaţiei de stat a Republicii Populare Romine. La sosire, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito. Împreună cu soţia sa Jovanka* au fost întimpi­­naţi de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Cor­neliu Mănescu, Aurel Mălnăşan. La Intrarea In sală a conducătorilor Iugo­slavi şi a delegaţiei romine se Into­nează Imnul de stat al R.S.F. Iugo­slavia şi Imnul de stat al R. P. Romine, asistenţa aplaudă îndelung. La recepţie au luat parte tovarăşii Edvard Kardeil, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Blajo Jovanovici, La­zar Kolişevski, Svetozar Vukmanovici — Tempo, Jovan Veselinov, Ivan Gosniak, Miloş Minici, Rocea Popovici, membri ai Scupstinei şi ai Vecei Executive Fe­derative, al C.C. al Uniunii Comunişti­lor din Iugoslavia, conducători ai in­stituţiilor centrale şi organizaţiilor ob­şteşti, generali şi ofiţeri superiori, oa­meni de ştiinţă, cultură şi artă, ziarişti. Au participat, de asemenea, şefi ai misiunilor diplomatice şi ataşaţi mili­tari acreditaţi la Belgrad. Recepţia s-a desfăşurat intr-o atmos­feră călduroasă. ANUL XVIII Nr. 5361 DUMINICĂ 1 DECEMBRIE 1963 4 PAGINI 20 BANI SUMARUL - Un eveniment Important: Fes- - însemnări pe marginea unor - Sesiunea Adunării Generale «valul filmului pentru sate adunări de dări de seamă $1 ale- O.N.U. " Carnet teatral btrlădean 9eri ,n °r9an,za5l,le de Partidl Pro" - In legătură cu evenimentele blemele producţiei din O.A.S., in d,n Dq|| - .Tatăl* - schiţă de Aurel Leon centrul muncii de partid. . Actualitatea ifl„rnaţionaîă -- Noul spectacol de varietăţi al _ P, urmele materialelor publica« ^ o|eger, |n Vent Iue|a. Casei de cultură a tineretului. te. Măsuri cu... Jumătăţi de măsură, _ Consultări la Casa Albă pag. 2-a pag- 3-a Pa9- 4'° in n oii stil a W .demine Id DlF.Uiia MiiilEiiiliiiPiiteriSii i lepBlllEllFErEiliiIiii privi r^iîzarea ji exilmiii Silii fitaielir­i le naviselie Periile le Fier pe ilail liiea $ a falii! ni ca urnire la iita liali finii Pepire Raise îs lesilîa Saciaiii Firaliti lipii BELGRAD 30 (Agerpras) —­­ Sîmbătă la amiază, In clădirea Vs­­jcei Executiva Federativa a R.S.F. Iu­goslavia a avut loc semnarea Acordu­lui Intre Republica Populară Română­­şi Republica Socialistă Federa­tivă Iugoslavia privind realizarea şi ex­ploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunărea şi a Comunicatului comun cu privire la vizita delegaţiei Republicii Populare Române în Republica Socia­listă Federativă Iugoslavia.­­ Acordul privind Sistemul Porţile de fier şi Comunicatul comun au fost sem­nate din partea romînă de tovarăşul [Gheorghe Gheorghiu-De], preşedintele­­Consiliului de Stat al R.P. Romine, prim secretar al Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Român, iar din par­tea Iugoslavă de tovarăşul Iosip Broz [Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia* secretar general al Uniunii Comunişti­lor din Iugoslavia.­­ Din partea română au fost de faţă tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Cor­­­neliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, con­cilieri şi experţi ai delegaţiei. Din partea Iugoslavă au asistat to­varăşii Edvard Kardeil, preşedintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federati­ve, Mialko Todorovici, vicepreşedinte al Skupstinei Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte­­ al Vecei Executive Federative, Kocsa Popovici, se­cretar de stat pentru aface­rile externe, Slobodan Penezici, pre­şedintele Vecei Executive a R. S. Ser­bia, Iakov Blajevici, preşedin­tele Camerei Economica Federativei Marin Tetinici, secretar federativ pen­tru transporturi şi telecomunicaţii* Kiro Gligorov, secretar federativ pentru fi­nanţe, dr. Ioje Brn­ei, membru al Ve­cei Executive Federative* Filip Bolko­­vici, secretar federativ pentru industrie* Bogdan Trnobiiia, secretar general al președintelui, Mirko Tepaveț, adjunct al secretarului de stat pentru aface­rile externe, Arso Milatovici, ambasa­dorul R.S.F. Iugoslavia în R.P. Romî­nă şi alte persoane oficiale. După semnare, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito şi-au strîns călduros mîinile. Membrii dele­gaţiei române s-au întreţinut apoi cor­dial cu conducătorii iugoslavi. COMUNICAT COMUN La Invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Josip Broz Tito, o delegaţia de stat a Re­publicii Populare Romine, condusă de preşedintele Consi­liului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 şi 30 no­iembrie 1963. Delegaţia Republicii Populare Române a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia - Belgrad - o­­raşele Sarajevo, Mostar, Zeniţa, Zagreb, Ljubljana, între­prinderi industriale, gospodării agricole, instituţii ştiinţi­fice şi culturale, a avut întîlniri cu reprezentanţi ai orga­nelor republicane şi locale, ai organizaţiilor obşteşti, cu oameni ai muncii şi a luat cunoştinţă de realizări ale con­­strucţiei socialiste in Iugoslavia. In timpul vizitei, delegaţiile de stat ale Republicii Populare Romine şi Republicii Socialiste Federative Iugo­slavia au purtat discuţii cu privire la relaţiile actuale din­tre cele două ţâri vecine şi la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Sistemu­lui hidroenergetic şi de navigaţie - Porţile de Fier. De asemenea, delegaţiile au avut un schimb de păreri cu pri­vire la situaţia internaţională şi la cele mai actuale pro­bleme ale contemporaneităţii, precum şi cu privire la pro­blemele mişcării muncitoreşti internaţionale. Delegaţia de stat a Republicii Populare Romine a fost compusă din­­ Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş, vice­­preşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădea­nu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mă­nescu, ministrul Afacerilor Externe, Aurel Mălnăşan, am­basadorul Republicii Populare Romine In Republica Socia­listă Federativă Iugoslavia. Delegaţia de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din : Iosip Bros Tito, preşedin­tele republicii, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Edvard Kardeli, preşedintele Scupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Execu­tive Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Exe­cutive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat p­en­­tru afacerile externe, Marin Tetinici, secretar federativ pen­tru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanţe, Bogdan Triobiina, secretar ge­neral al preşedintelui republicii, Mirko Tepavaţ, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia In Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate Intr-o atmosferă tovără­şească de cordialitate şi înţelegere reciprocă.­­ Cele două delegaţii au constatat cu satisfacţie că re­laţiile dintre Republica Populară Română Şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiţionale dintre cele două po­poare. O importantă contribuţie la dezvoltarea colaboră­rii rodnice romîno-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia intîlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obţinute de cele două ţâri In construirea socialismului, delegaţiile şi-au exprimat părerea că dezvoltarea relaţiilor bilaterale corespunde intereselor celor două ţări socialiste şi că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilităţi pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegaţii au examinat multilateral relaţiile economice reciproce şi, constatînd rezultatele favorabile obţinute în ultimul timp, au convenit asupra necesităţii de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lăr­girea acestor relaţii, corespunzător dezvoltării economiilor naţionale ale celor două ţări. Ele au căzut de acord ca ambele părţi să depună efor­turi pentru mărirea volumului şi îmbunătăţirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în pro­ducţia industrială, a colaborării în domeniul transportu­rilor Şi telecomunicaţiilor, precum şi pentru lărgirea Şi adîncirea colaborării tehnico-ştiinţifice. Cele două delegaţii cu constatat, de asemenea, ei şi creditarea reciprocă trebuie să-şi găsească locul in rela­ţiile economice ale celor două ţări ca o formă importan­tă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegaţii au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sis­temelor energetice ale celor două ţări. Delegaţiile au căzut de acord că vor lua măsurile ne­cesare pentru a se crea condiţii şi a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bilaterale mai strânse şi mai trainice. O astfel de orien­tare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economice curente şi de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărit să înfiinţeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegaţiile au subliniat in mod deosebit marea în­semnătate a acordului semnat privind construirea în co­mun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie - Porţile de Fier - şi au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea economică a ambelor ţări. Construirea acestui obiectiv creează noi posibilităţi pentru coope­rarea industrială şi colaborarea economiei mai strânse dintre cele două ţări. Delegaţiile au constatat, de asemenea, că construirea Sistemului Porţile de Fier va crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea navigaţiei pe Dunăre, important mij­loc de circulaţie internaţională, spre folosul tuturor ţă­rilor interesate. In legătură cu această îmbunătăţire şi cu lichidarea radicală a greutăţilor de navigaţie exis­tente în acest sector, guvernele celor două ţări se află în contact cu guvernele celorlalte ţări dunărene. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. Gheorghe Gheorghiu-Dej ,Belgrad, 1­­ noiembrie 1961 Cele două delegaţii apreciază pozitiv rezultatele ob­ţinute in dezvoltarea schimburilor culturale şi ştiinţifice, in lărgirea contactelor dintre organizaţiile obşteşti, care contribuie la o mai bună cunoaştere a realizărilor celor două ţări şi la apropierea intre cele două popoare prie­tene. In scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi şi contacte, delegaţiile Republicii Populare Romine şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au convenit să sprijine prin încheierea de convenţii, înţelegeri şi alte măsuri, colaborarea dintre organele şi organizaţiile competente in domeniul ştiinţific, radioteleviziunii, agen­ţiilor de presă, turismului etc. Eie au subliniat in mod deosebit ci sunt gata ca, prin schimburi de delegaţii şi prin contacte între repre­zentanţii celor două ţâri in toate domeniile de activi­tate economică şi socială, să colaboreze la analizarea tuturor problemelor a căror rezolvare poate contribui la adincirea relaţiilor de bună vecinătate şi la lărgirea colaborării prieteneşti multilaterale dintre Republica Populară Romina şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. fi Analizind situaţia Internaţionala, delegaţiile au con­statat cu satisfacţie identitatea sau asemănarea puncte­lor de vedere ale celor două ţări cu privire la principa­lele probleme internaţionale, cum sunt problemele asi­gurării păcii şi realizării coexistenţei paşi­ice, dezarmării generale şi totale, lichidării colonialismului, eliminării focarelor de încordare, rezolvarea problemei germane etc. Pornind de la faptul ef, In lumea actuala coexistenţa paşnica este singura alternativa a războiului nuclear, cele două delegaţii au reafirmat că lupta pentru pace şi rezolvarea pe cale paşnică a problemelor internaţio­nale litigioase este cea mai importantă sarcină a tutu­ror forţelor progresiste şi iubitoare de pace din lume, In primul rlnd a ţărilor socialiste. Ele au constatat cu satisfacţie ca In relaţiile Interna­ţionale au survenit schimbări pozitive, inregistrîndu-se anumite progrese către o destindere a încordării inter­naţionale. Guvernele celor două ţări au salutat înche­ierea Tratatului de la Moscova cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în atmosferă, Cosmos şi sub apă şi l-au apreciat ca un succes al politicii de pace şi coexistenţă, un pas pe calea rezolvării problemei dezar­mării. Conştiente că în lumea actuală mai există încă forţe puternice care se opun unei astfel de evoluţii a relaţiilor internaţionale, cele două delegaţii au căzut de acord că trebuie să se depună în continuare toate efor­turile pentru ca acest început să fie nu numai menţinut, ci şi consolidat, pentru ca metoda tratativelor să se afirme pe deplin ca unicul mod de rezolvare a probleme­lor internaţionale litigioase. Republica Populară Romina şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordă o deosebită importanţă creării unor zone ale păcii, fără arme nucleare şi ra­chete, în diferite regiuni ale globului şi constată cu sa­tisfacţie că această idee este însuşită de un număr tot mai mare de state. Cele două delegaţii au apreciat că transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, bunei ve­cinătăţi şi colaborării multilaterale corespunde interese­lor tuturor ţârilor şi popoarelor din această parte a lumii, şi au căzut de acord să depună în continuare toate eforturile pentru realizarea unei asemenea înţelegeri. Subliniind că realizarea unei colaborări economice bazate pe egalitate şi interes reciproc şi asigurarea unui progres nestingherit pentru toate ţările şi popoa­rele reprezintă o cerinţă imperioasă a contemporaneităţii, ambele delegaţii au scos în evidenţă necesitatea adop­tării unor măsuri care să favorizeze dezvoltarea multi­laterală, pe aceste baze, a relaţiilor economice inter­naţionale. In acest sens, ele au constatat că există obli­gaţii şi interese internaţionale generale ca ţările slab dezvoltate să fie ajutate să-şi dezvolte cit mai rapid forţele lor economice potenţiale. Din partea lor, Repu­blica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federa­tivă Iugoslavia sînt hotărîte ca, în conformitate cu posi­bilităţile lor, să contribuie la progresul economic al ţă­rilor în curs de dezvoltare. Ambele delegaţii subliniază, in legătură cu aceasta, însemnătatea viitoarei conferinţe a Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare şi şi-au afirmat hotărîrea lor de a contribui activ la desfăşura­rea cit mai reuşită a acesteia. Pornind de la ideea că în zilele noastre cauza Inde­pendenţei şi suveranităţii naţionale este indisolubil le­gată de cauza păcii, Republica Populară Romînă şi Re­publica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunţă cu hotărîre pentru lichidarea cit mai grabnică, în spiritul rezoluţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, a tuturor for­melor de colonialism şi neocolonialism. Delegaţiile au efectuat un schimb tovărăşesc de păreri privind problemele mişcării muncitoreşti Internaţionale In lupta pentru pace şi socialism. In legătură cu aceasta, ele au subliniat necesitatea depunerii unor eforturi con­tinue pentru întărirea unităţii acesteia, a unităţii tuturor forţelor socialismului şi progresului pe baza egalităţii In drepturi şl a examinării principiale a deosebirilor de păreri care pot apărea în anumite probleme. Avlnd In vedere complexitatea fenomenelor sociale din lumea contemporană, faptul că fiecare ţară socialistă îşi aduce propria contribuţie la îmbogăţirea experienţei comune a construcţiei socialiste, cele două delegaţii au subliniat utilitatea şi necesitatea unor asemenea schim­buri prieteneşti şi deschise de păreri. Exprimindu-şi hotărîrea de a dezvolta multilateral re­laţiile reciproce dintre Republica Populară Română şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, cele două guverne sunt convinse că prin aceasta contribuia la întări­rea cauzei păcii şi socialismului. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a invitat pe preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugo­slavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia* Josip Broz Tito, să viziteze Republica Popu­lară Română. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere. Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comu­niştilor din Iugoslavia, Josip Broz Tito Semnarea convenţiilor romîno-iugoslave privind Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier BELGRAD 30 (Agerpres ) Sîmbătă dimineaţă la Vocea Executivă Federativă a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea convenţiilor romîno-iu­goslave privind Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţii© de Fier. Con­venţiile se referă la elaborarea pro­iectului, execuţia lucrărilor, stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reci­procă, exploatarea sistemului Porţile de Fier şi la alte probleme în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului. Din partea romînă convenţiile au fost semnate de Nicolae Gheorghiu* adjunct al ministrului minelor şi ener­giei electrice, iar din partea iugoslavă de Bogoliub Stoianovici* membru al Vecei Executive a R.S. Serbia. La semnare au fost de faţă Aurel Mălnăşan, ambasadorul R.P. Romine la Belgrad,, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, consilieri al celor două părți* ziariști. Toate brigăzile de tractoare să ajungă la nivelul celor fruntaşe! Chemarea la Întrecere socia­listă lansată de mecanizatorii de la S.M.T. Vlădeni către toţi mecanizatorii din regiunea Iaşi a fost primită cu entuziasm de toți cei peste 180 tractorişti de la S.M.T. Paşcani, in toate cele 15 brigăzi de tractoare. Chema­rea a fost citită cu interes şi mulţi mecanizatori s-au anga­jat să îndeplinească la vreme obiectivele întrecerii şi In spe­cial obiectivul nr. 1: executarea arăturilor adinei pe întreaga suprafaţă mecaniza­­bilă. Cum se desfăşoară In prezent acţiunea pentru terminarea a­­răturilor adinei In cele 14 gospodării colective In care lu­crează mecanizatorii de la S.M.T. Paşcani ? Aceasta a fost întrebarea pusă cu prile­jul unui raid anchetă efectuat zilele acestea la brigăzile de tractoare de la S.M.T. Paşcani. Iată mai jos citeva aspecte. Angajament înfăptuit Fie că mergi pe tarlalele gos­podăriei colective din Hărmă­neşti, fie pe cele ale colectiviş­tilor din Moţca, n-o să mai ve­deţi tractoare la arat. In aceste unităţi Întreaga suprafaţă me­­canizabilă a fost arată încă de acum cîteva zile. Acum, tractoa­rele de la brigăzile din Hărmă­­neşti şi Moţca au plecat în alte gospodării să sprijine termina­rea arăturilor adinei. Tractoriştii din brigada a II-a, condusă de Gheorghe Chi­­riac, care lucrează la G.A.C. Moţca, se află acum la Cris­­teşti. Această brigadă, fruntaşă pe S.M.T., nu numai că a ter­minat la vreme arăturile a­­dînci, dar pînă la sfîrşitul de­cadei a doua din această lună, a şi depăşit cu 13 la sută pla­­nul de producţie pe campania agricolă de toamnă. — Sperăm — ne-a spus şeful brigăzii — să ajungem pînă la sfîrşitul lunii la o depăşire de 20 la sută. In felul acesta an­gajamentul nostru va fi depă­­­şit cu 5 la sută. La realizările obţinute de noi contribuie şi faptul că între brigadă şi con­­siliul de conducere al gospo­dăriei colective există o strin­­să colaborare. Eu, ca şef de brigadă, sunt şi membru al con­siliului. Trebuie" de remarcat faptul că brigada de tractoare din Moţca a fost prima pe staţiune care a terminat însămînţările de toamnă şi tot prima care a executat la timp arăturile a­­dînci. Tractorişti ca Mihai Ia­­cob, Constantin Buzdugan, Du­mitru Drincă, Mihai Dascălu şi Constantin Iacob îşi păstrează de piuită ,vreme titlul de frun­taş. Nici pe­­mecanizatorii din bri­gada nr. 7, condusă de Vartolo­­meu Haralambie, nu-i piai gă­seşti la sediul brigăzii lor din Hărmăneşti. După ce au termi­nat arătura­ adîncă, ei au ple­cat la­­G.A.C. Stroieşti. Mulţi colectivişti din Hăr­măneşti , ne-au spus că sunt mulţumiţi de felul cure au muncit tractoriştii şi în spe­cial Constantin Şer­­ban, Ion Ştirbu şi Du­mitru Ailenei. Dato­rită faptului că me­canizatorii şi-au în­grijit bine maşinile, nu au fost defecţiuni, iar viteza­­de lucru planificată a putut fi îndeplinită. Printre brigăzile fruntaşe de la S.M.T. Paşcani se numără şi cele din Ruginoasa, Sireţel şi Stolniceni Prăjescu care are ul­timele hectare. Unde lipseşte spiritul gospodăresc... Din păcate nu în toate cele­ 15 brigăzi de tractoare de la S.M.T. Paşcani există o bună organizare a muncii. Faptele o dovedesc că acolo unde lipseşte spiritul gospodăresc, iniţiativa, şi rezultatele sunt slabe. Ne re­ferim la brigăzile de tractoare de la gospodăriile colective din Lunca, Tătăruşi, Stroieşti, Va­tra Paşcani, Valea Seacă. La data de 26 noiembrie, la G.A.C­­Stroieşti nu erau executate a­­rături adinei decit pe 43 la sută din suprafaţa planificată. Tot pînă la aceeaşi dată arăturile adinei erau efectuate în pro­cent de 52 la sută la Tătăruşi şi 53 la sută la Lunca. Rezul­­tate sub posibilităţi sunt şi la brigăzile din Vatra Paşcani şi­ Valea Seacă. La brigada din Vatra Paşcani, de pildă, condu­să de Iorgu Popa, sunt dese de­fecţiuni la tractoare. De ce ?’ Pentru că unii tractorişti cai !Mihai Nacu sau Ioan Hriţcu mi îngrijesc la timp motoarele. La Valea Seacă, atît Mihai Aso­­fiei — şeful brigăzii nr. 3, cit şi pontatorul Alexandru Iacob nu se ocupă în mod serios de aprovizionarea cu piese de schimb, carburanţi şi lubrifi­­anţi, nu feuit buni organizatori.­ Nu e de mirare că unii mecani­zatori din această brigadă, ca de pildă, Mihai Ţibichi şi Toa­­der Paşcu nu folosesc în­­mod raţional tractoarele. Faptul că nu toate brig­ele de tractoare se află la nivelul celor fruntaşe se datorește şi conducerii S.M.T.-ului Paşcani- TRAIAN CRAESCIU (Continuare în pag. 3-a) Aspecte din activitatea S. M.T.-ului Paşcani .v TV TV TV TV TV TV TV.b) A VI-a sesiune ştiinţifică a cadrelor didactice de la I. M. F. Iaşi Astăzi s© deschide la Institutul de medicină şi farmacie a Vl-a sesiune ştiinţifică a cadrelor didactice. Sesiunea se va desfăşura în cursul zilelor de astăzi şi mîine. Vor fi prezentat© în cadrul celor 4 secţii : morfologie, medicină in­ternă, chirurgie, igienă-patologie infecţioasă, 170 de lucrări. In prima zi a lucrărilor vor fi prezentate, prin­tre oltele, şi comunicările : „Realizări şi pers­pective in cercetarea ştiinţifică la I. M. F. Iaşi“ (prof. dr. O. Franche), ,,Elogiu profesorului dr. D. Bagdasar“ (conf. dr. N. Oblu). De asemenea, vor mai prezenta comunicări : acad. prof. dr. V. Rîşcanu, acad. prof. dr. V. D. Mîrza, acad. prof. dr. I. Niţulescu, prof. V­. Buţureanu şi alţii. Peste 71.000 de spectatori la filmul „Tudor“ Noul film românesc „Tudor“ se bucură de o deosebită apreciere din partea iubitorilor de spectacole cinema­tografice din orașul Iași. Pînă ieri acest film­ care rulează la cinematografele „Vic­toria“ şi „Republica“ a fost vizionat de peste 71.000 de spectatori. Concert coral Corul „Gavriil Musi­­cescu“ al Filarmonicii de stat „Moldova“ din Iaşi prezintă astăzi, la ora 10 un concert pentru cadrele didac­tice şi elevii şcolii teh­nice sanitare din Iaşi. Concertul va avea loc în sala Filarmonicii ieşene şi va fi dirijat de Ion Pavalache. In program, coruri din operete. Economii prin muncă patriotică In cuprinsul raionului Negreşti* tineretul a efectuat şi în acest an însemnate lucrări prin muncă patriotică. Din­tre acestea notăm : curăţirea a 5.690 de hectare de izlaz, plan­tarea a 81 de hectare cu puieţi de salcîm* recoltarea a 9.000 kg. de săminţă forestieră şi altele. Valoarea e­­conomiilor realizate prin muncă patriotică se ridică la peste 300.000 lei. Duminica Astăzi, amatorii de sport din oraşul Iaşi au la dispoziţie următoa­rele întreceri sportive: FOTBAL, stadionul „23 August“ ora 9 : Moldova Iaşi - Dina­mo Bacău („Cupa R.P.R“) ; ora 12.15 : C.S­ M.S. (juniori) - Di­namo Iași (camp, re­gional) — amical; ora 14: C.S.M.S. - Rapid sportivă București (categ. „A“). Repriza a ll-a a aces­tei întîlniri va fi tran­smisă de posturile noastre de radio. Trans­misia se va face pe programul I, în jurul orei 15. HANDBAL, teren „Moldova“ de la ora 9. Întreceri în cadrul etapei a ll-a a „Cupei 30 Decembrie“.

Next