Flacăra Iaşului, ianuarie 1964 (Anul 20, nr. 5388-5412)

1964-01-03 / nr. 5388

TROLITARI T)TW TOITi fmbH, Wtlfj^ni' ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAl /+ ' \ .9' Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste clteva minute Anul Nou ne va trece pragul. Reuniţi, alături de cei dragi, în mijlocul familiilor, prietenilor, tovarăşilor de muncă, în­­tîmpinăm anul 1964 cu bucurie şi voie bună. In anul de care ne despărţim, poporul nostru a dobîndit noi succese remarcabile în toate do­meniile construcţiei socialiste. Lucrările Marii Adunări Naţionale v-au adus la cunoştinţă rezultatele însemnate obţinute în realizarea şi­­depăşirea planului de stat, în creşterea pro- aducţiei industriale şi agricole, în ridicarea nivel­­ului de trai al oamenilor muncii. Noi uzine litilate modern au intrat în funcţiune. Fonduri importante au fost cheltuite pentru dezvolta­rea bazei materiale a agriculturii socialiste, i s-au construit noi cartiere de locuinţe, spitale, ţ şcoli şi alte instituţii de cultură. Republica­­noastră populară oferă tabloul unei ţări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoţînd în evidenţă succesele, noi sîntem, totodată, conştienţi de greutăţile ce mai tre­buie învinse într-un sector sau altul al activi­tăţii noastre. Construim doar o societate nouă. Punem o temelie trainică făuririi bunăstării­­celor mulţi. Orice om cinstit, de bună credinţă, care ştie de unde am pornit, ce am realizat, spre ce culmi luminoase păşim, este însufleţit de dorinţa de a depune eforturi neobosite şi perseverente pentru a-şi aduce din plin contri­buţia la înfăptuirea obiectivelor măreţe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 1964, în care­­vom sărbători 20 de ani de la eliberarea pa­triei, noi victorii ale construcţiei socialiste vor face ţara mai prosperă, viaţa fiecărui om al muncii tot mai bună şi mai îndestulată. In viaţa internaţională, anul de care ne des­­părţim a marcat importante succese pentru forţele păcii şi socialismului. Ceea ce a caracterizat în ansamblu acest an a fost afirmarea mai puternică a principiilor coexistenţei paşnice între statele cu orînduiri sociale deosebite, crearea unui climat mai fa­vorabil destinderii internaţionale şi promovării unor relaţii multilaterale între toate ţările. Republica Populară Romînă, ca şi celelalte state socialiste şi alte state iubitoare de pace, militează pentru înfăptuirea unor noi paşi în această direcţie pe arena Internaţională. Ţările socialiste formează o mare familie, însufleţită de cele mai înalte idealuri pe care le-a cunoscut omenirea. In vremea noastră, sistemul mondial socialist joacă un rol hotă­­rîtor în apărarea păcii şi în întreaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Superioritatea crescîndă a forţelor păcii şi progresului constituie trăsă­tura caracteristică fundamentală a relaţiilor internaţionale în epoca noastră. Dragi tovarăşi şi prieteni, In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, a­­dresez eroicei clase muncitoare, vrednicei noastre ţărănimi, inginerilor din fabrici, uzine sau unităţi agricole, oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură, femeilor, tineretului şi copiilor, în­tregului nostru popor cele mai călduroase feli­citări cu prilejul Anului Nou. Tuturor vă doresc spor la muncă, un an bun, sănătate şi fericire ! Vă propun ca acum în clipa clnd se vesteşte Anul Nou, să închinăm paharul pentru propă­şirea scumpei noastre patrii, pentru pace în lume! Iubiţi tovarăşi şi prieteni, la mulţi ani! --------------- --------­ Spre noi succese în producţie în noul an! Păţim tn penultimul an al desenatu­lui cu importante realizări In opera de desăvîrşire a construcţiei socialis­mului. Sub conducerea înţeleaptă şi încercată a partidului, oamenii muncii din ţara noastră dau viaţă Directivelor celui de al lll-lea Congres al P.M.R., indeplinindu-ţi sarcinile înainte de ter­menele stabilite. In perioada 1960 — ,1963, creşterea producţiei industriale a cunoscut un ritm mediu anual de a­­proximativ 15 la sută faţă de 13 la suta cit era prevăzut. Succese importante s-au obţinut şi in agricultură. Creşte­rea producţiei industriale şi dezvolta­rea celorlalte ramuri ale economiei, mărirea productivităţii muncii şi redu­cerea preţului de cost determină spo­rirea în continuare a venitului naţional - baza reproducţiei socialiste lărgite şi a ridicării bunăstării oamenilor mun­cii. Planul de stat pe 1964, examinat şi aprobat de Plenara C.C. al P.M.R. din decembrie 1963­ şi de recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale prevede In continuare sarcini importante In vede­rea dezvoltării bazei tehnice materiale a socialismului şi asigură creşteri sus­ţinute in toate domeniile de activitate. Producţia Industrială In acest an va­­fi de 1,95 ori mal mare decit in anul ,1959, ceea ce arată că sarcina tra­sată de Congresul al lll-lea al parti­dului de a se obţine In 1965 o pro­ducţie de 2,1 ori mal mare decit In 1959, va fi îndeplinită, î­­ntreprinderile Industriale din regiu­nea Iaşi au încheiat anul 1963 cu suc­cese de seamă in producţie. Multe din cele cum ar fi Fabrica de antibiotice, Atelierele Paşcani, Fabrica de tricotaje si altele au îndeplinit planul anual cu plutte zile inainte de termen şi au Realizat o productivitate sporită faţă de Indicele planificat, dind totodată importante economii peste plan. In ul­timele luni ale anului 1963 s-au făcut în toate întreprinderile pregătiri In­tense pentru crearea condiţiilor nece­­sare îndeplinirii planului de producţie pe acest an. Anul 1964 pune In faţa colectivelor Întreprinderilor din Industrie noi şi Im­­­portante sarcini. Dezbaterile ce au a­­vut loc pe marginea cifrelor de plan au dovedit că avem însemnate rezerve Interne care, valorificate din plin, pot să asigure nu numai îndeplinirea pla­nului, ci şi depăşirea lui. Fabrica de rulmenţi Bîrlad trebuie să sporească in acest an producţia cu peste 19 la sută, Atelierele Paşcani cu 44 la suta; Atelierele Nicolina Cu 36 la sută; Fa­brica de tricotaje „Moldova1! cu 97,8 la sută; Fabrica de confecţii & Birlad cu 16 la sută; Fabrica de antibiotice cu peste 19 la sută etc. Importante sarcini de plan au cele două mari în­treprinderi care au Intrat In funcţiune anul trecut - Uzina Metalurgică şi Uzina de prelucrare a maselor plas­tice. Sarcini însemnate sunt In domeniul Investiţiilor. In anul acesta va continua construcţia obiectivelor Industriale pre­văzute în planul de dezvoltare econo­mică şi social-culturalâ a regiunii Iaşi. îndeplinirea ritmică şi Integrală a sarcinilor de producţie sporite In acest an cere o creştere corespunzătoare a productivităţii muncii. La Atelierele Paş­cani, productivitatea muncii va trebui să crească in acest an cu 22 la sută faţă de anul trecut, la Fabrica de tri­cotaje „Moldova“ cu 28,5 la sută, la Atelierele „Nicolina“­ cu 12 la sută, la Fabrica de antibiotice cu 5 la sută, la Fabrica de rulmenţi Bîrlad cu 12,9 la sută etc. Din cifrele prezentate mai sus se desprinde faptul că principala cale de sporire a volumului de producţie trebuie să se realizeze pe seama creş­­terii productivităţii muncii. Sub conducerea organizaţiilor de partid, colectivele Întreprinderilor In­dustrielle din regiunea noastră au ob­ţinut cu valoroasă experienţă în această direcţie. Introducerea şi extinderea tehnologiei noi, perfecţionate, buna întreţinere şi folosire a maşinilor, creş­terea­­indicilor lor de utilizare, buna organizare a muncii, ridicarea califi­cării muncitorilor şi specializarea ca­drelor­ tehnico-inginereşti şi alte căi au st­at în atenţia permanentă a or­ganizaţiilor de partid şi conducerilor întreprinderilor. In unele locuri s-au obţinut însă rezultate mai bune decit In altele, ceea ce dovedeşte că printr-o muncă mai sistematică şi perseverentă pot fi îndeplinite sarcini mai mari. La Fabrica de antibiotice, de pildă, unde s-a acordat mai multă atenţie antre­nării specialiştilor la introducerea în procesul de producţie a unor reţete îmbunătăţite, unde munca de cercetare a fost îndreptată spre rezolvarea celor mai importante şi mai dificile proble­me ale producţiei, productivitatea muncii a fost depăşită în 1963 cu 19 la sută faţă de indicele planificat. „Introducerea şi extinderea tehnicii noi In toate ramurile economiei naţio­nale, se arată in Darea de seamă a­­supra înfăptuirii Planului de stat pe anul 1963 şi cu privire la Planul de stat pe anul 1964, prezentată de to­varăşul Ion Gheorghe Maurer, la re­centa sesiune a Marii Adunări Naţio­nale, constituie in continuare una din căile principale pentru ridicarea per­manentă a iprod­uctivi­tăţii muncii şi ob­ţinerea unor ritmuri înalte de creştere a producţiei.“ Pentru lărgirea bazei tehnico-mate­­riale a producţiei, volumul investiţiilor din fondurile statului va fi în 1964 cu 13 la sută mai mare decit in 1963. Re­giunii noastre îi revin investiţii însem­nate pentru dezvoltarea ei economică şi social-culturala „Problema centrală a planului de Investiţii pe anul 1964, o constituie grăbirea execuţiei şi pu­ (Continuare In pag. 2-a) Inovaţii valoroase .Mişcarea de inovaţii la fabrica de mobilă din Iaşi este în continuă creştere. Un scurt bilanţ în această direcţie, fă­cut pentru anul trecut reliefează preocuparea colectivului de muncă de aici de a descoperi şi aplica noul in pro­ducţie. Astfel, au fost în­registrate la cabinetul tehnic aproape 100 de propuneri de inovaţii care au adus economii antecalculate In val­oare de peste 600.000 lei. Inovaţiile propune şi aplicate au rezolvat­ mul­­te probleme privind con­fecţionarea diferitelor dispozitive pentru­ pre­cizia montării. Asta este, de pildă, dispozitivul pentru montarea­ scau­nelor „Sarina“4 autori Constantin Cora şi Ioan Ştefanovici. Dintre ino­vatori merită evidenţiat şi Ioan Cezar, care a conceput o maşină pen­tru executarea capselor necesare la prinderea arcurilor de tapiţerie, cu ajutorul ciocanelor pneu­matice. VASILE COHU1 joginet ANUL XIX Nr. 5338 VINERI 3 IANUARIE 1964 4 PAGINI 20 BANI Primul pian romînesc de concert Colectivul fabricii de Instrumenta muzicale „Doina“ din București a de­dicat noului an 1964 o frumoasă rea­­lizare, primul pian rominesc de con­cert. Pianul care poartă numele vir­tuosului pianist romin „Lipatti“, asta un pian cu coadă, de format mijlociu (lungimea 2,8 m), imbinind in mod reuşit înfăţişarea clasică cu simplita­tea liniei moderne. Ei posedă carac­teristici sonore comparabile cu cali­tăţile specifice unor piane de reputată marcă universală. TH­Oo­ (Agerpres) Creşte bunăstarea colectiviştilor Ca urmare a Creşterii veni­turilor băneşti, tot mai laulţi locuitori din comunele raionu­lui Negreşti îşi înzestrează ca­sele cu: aparate de radio, mo­bilă nouă, aragaze şi altele. Numai în anul trecut, de pil­dă, au fost vândute populaţiei din acest raion 500 de aparate de radio, 67 de televizoare, a­­proape 700 de garnituri de mo­bilă și un Însemnat număr de aragaze. e­ pop- Peste 25.000 de turişti Numeroşi oameni ai muncii din re­giunea Iaşi au efectuat în anul trecut excursii în cele mai pitoreşti locuri din ţară. Spra Lacul Roşu, Valea Prahovei, Litoral, Bucureşti, Valea Oltului etc. s-au îndreptat peste 25.000 de turişti din regiunea noastră cu prilejul celor peste 350 de excursii efectuate. ^­f —­A Concert simfonic Astăzi, la ora 20, la Filarmonica de stat „Moldova“, va avea loc un con­cert simfonic dirijat de Victor Golescu (Craiova). Solist: Cornel Stavrtr, de la Teatrul de operă şi balet din Capi­tală, in program: Sulta „Fluieraşul“ de R. Paladi (in primă audiţie); „Con­certo grosso în sol minor nr. 8“ de Corelli, canţonete şi arii din opere interpretate de Cornel Stavru, „Simfo­nia în do minor nr. 95“­ de Haydn. Zotp-Ciştigătorii concursului Zilele trecute, ai luat sfîrşit concursul „Pentru cel plai activ corespondent“, organizat de re­dacţia ziarului de uzină „Ţesă­tura” din Iaşi. Pe toată durata concursului, la redacţie au so­sit numeroase scrisori trimise de muncitori, tehnicieni şi in­gineri, scrisori In care erau re­levate realizări obţinute In în­trecerea socialistă, sau erau scoase în evidenţă unele defi­cienţe. Multe din aceste cores­pondențe au fost publicate în ziarul de uzină. Printre câştigătorii concursu­lui se află lăcătuşul C-tin Vla­­se, țesătoarea Maria Vlase, maistrul D. Ab­inei ş.a.. Bun venit, 1964! Să ne amintim, cititorule, farmecul frumuseţilor din noaptea de revelion. Să în­cercăm să auzim din nou ce­le 12 bătăi ale ceasornicului care s-au auzit atunci peste tot, şi cină oameni de la su­te de kilometri depărtare de tine au trăit aceleaşi emoţii. Noi şarje de antibiotice Din depărtare, zărim­­silueta fabricii de antibiotice sau, aşa cum i se mai spune, a Palatu­lui sănătăţii. In această în­treprindere, construită in anii puterii populare, totul pare a­­cum liniştit. Dar, lucrurile nu stau tocmai aşa. Aici, in sec­toarele fabricii, muncitori virstnici şi tineri, îmbrăcaţi în halate albe, veghează cu a­­tenţie elaborarea unor, noi şarje de antibiotice. Aici, nu există nimic din at­mosfera de carnaval. Există insă surlsul oameni­lor. Zimbesc deopotrivă şi Te­odor Bejenaru şi Maria Iacob şi Mih­ai Hindrescu­ şi Alexan­dru Nichifor şi Gheorghe Burlaciuc şi Emanoil Ignat. In uriaşele fermentatoare ,se apropie încheierea ciclului de elaborare a şarjei 306 de streptomicină. Nu e greu să rsimţi aici at­­tmosfera unei mari sărbători. Mai ales că munca omului este cel mai înalt omagiu ap­­us oricărui moment festiv. In aceste clipe de încordare, în care fiecare trebuie să e­­xecute cu precizie totul pen­tru că secundele sînt numă■u­rate, nimeni şi nimic nu i-ar­ putea sustrage. Cînd vor su­na cele 12 bătăi de ceasornic împreună vom trece din *63 in ’64, executînd cea mai grea operaţie a muncii noas­tre­­ par să spună chipurile lor devenite acum mai preo­cupate ! Anul nou ne vorbeşte despre timp. Pentru noi, cită vreme suntem­ aici in­­sector, in faţa fermentatoarelor, timpul înseamnă antibiotice. Pretutindeni în jur, în spa­ţiul imens al ţării, au sunat cele 12 bătăi de ceasornic. Aici, in sectorul III al Fa­bricii de antibiotice, continuă lucrul la elaborarea şarjei. Şarja va ieşi la timp. Aşa au trecut din anul 1963 in anul 1964 muncitorii din sectorul al lll-lea al Fabricii de­ anti­biotice. Aproape in acelaşi fel ii-au petrecut această noapte, aici, alţi zeci şi sute de oameni. — Anul 1963 — ne-a spus tlnăra Zenovia Rudac — a fost pentru mine un gn­ou adevărat fericit... ■vŞi Este anul împlinim el ca om şi cetăţean. Cu cîteva zile in urmă şi-a sărbătorit ma­joratul. A rămas in urmă Palatul Ieşean al sănătăţii. Luminile lui ne-au trisoţit plnă departe, dispărtnd ppot, treptat-trep­tat şi lăstnd din nou loc lu­minilor­ oraşului. O noapte In împărăţia Parcă cineva ne-ar fi spus un basm minunat, pe care noi l-am ascultat vrăjiţi, cu ochii larg deschişii ...se făcea, ne spunea par­că povestitorul, cu o voce pli­nă de căldură şi duioşie, că v-aţi îmbrăcat frumos, frumos de tot. V-aţi îmbrăcat, deci, dragi prieteni, frumos. Pe urmă aţi plecat, pornind din toate col­ţurile oraşului, spre locul unde vă chema o invitaţie pe care scria deasupra unor jerbe de artificii „Revelionul tineretului“. Locul desfăşură­rii: „Palatul Culturii“. Şi iată-vă ajunşi în faţa Pa­­latului. O clipă, lumina de un alb incandescent, care învă­luia împodobitul hol al Pala­tului, v-a oprit. Păşind in sală, prima „fiinţă“ care v-a atras atenţia a fost un uriaş Moş Gerilă, împrejur, e o forfotă plină de vioiciune şi veselie. Vă uitaţi împrejur, şi vă mi­nunaţi. La ora douăzeci şi două, sărbătoarea a fost deschisă. A luat cuvlntul tov. Aurel Radu, secretar al Comitetu­lui regional U.T.M. care a fe­licitat tineretul din oraşul Iaşi pentru succesele în mun­că Şi învăţătură obţinute în anul 1963, urm­ău-le noi suc­cese pentru anul 1964. Explozia veseliei şi optimu­r­mului s-a produs. Te-am zărit atunci, pe tine, cazangiule Dorin Juravlea şi pe tine, forjorule Constantin Lucachi. V-a­n văzut Pe toţi. Eraţi mulţi, veseli şi fericiţi. Te-am ascultat şi pe tine, Ni­­colae Popa. Ai urat frumos bun sosit noului an şi suc­cese semenilor tăi. Aţi petre­cut revelionul la Palat. A fost o seară minunată. ...Parcă cineva ne-ar fi spus un basm, pe care noi l-am ascultat vrăjiţi, cu ochii larg deschişi. închin pentru recolte bogate Din rindul zecilor, dei colec­tivişti de la gospodăria colec­tivă din Moţca Paşcanilor care şi-au dat întllnire pentru noaptea de revelion la cămi­nul cultural din comună, mulţi s-au ridicat rostind cu cuvinte calde, urarea „închin acest pahar de vin, tovarăşi, pentru fericirea noastră, în­chin pentru recolte bogate. La mulţi ani, tovarăşi“. Anul nou sosise. Din zeci de piep­turi, din piepturile puternice ale colectiviştilor din­­Moţca, au răsunat urări după urări. A poposit apoi aici, la cămi­nul cultural, tineretul din co­mună. Tineri entuziaşti au ve­nit să-şi rostească tradiţiona­lul pluguşor de­­Anul Nou. S-a încins apoi veselie mare. Voia bună a durat pină în zori. A­­bia atunci colectiviştii din­­Moţca-Paşcanilor, au plecat­­spre casele lor. La trustul Gostat cele 12 bătăi ale­ ceasorni­cului i-au găsit pu paharele, pline şi pe mecanizatorii şi in­ginerii din gospodăriile de stat. In sala cantinei Trustului Gostat din dealul Buciumului au venit să primească pe noul an, brigadierii zootehnici Ion Gavrilovîci şi Vasile Nichita, brigadierul viticol Vasile Ur­sache, inginerii Gheorghe, Ni­­culescu, Emil Ciubotaru­ Şi mulţi alţii. La ora 12, odată cu orchestra, lucrătorii din cadrul Trustului Gostar-Iaşi au prins să evite „„Mulţi ani trăiască“. Evitau această me­lodie pentru succesele lor, pentru roadele muncii lor vi­itoare, pentru recolte, mari,­ in casa unui frezor Cristinel, nerăbdător ca de obicei nu-și afla locul. Tăticule, mai este mult ? Cit e ceasul ?, r Acuș. Nu mai este mult ! ii răspunse tatăl, frezorul Ion Buzap ăe, la, 'Atelierele. Nicolina. Apoi, către noi : — Da, sunt fericit, a prins 'să spună Ion Buzac. Sunt fe- P. AGACHI Fetel G. PAUL (Continuare în pag. 2­ a) tinereţii Veselia şi dansul i-au însoţit pe tinerii care au petrecut noaptea de revelion la Palatul Culturii din Iaşi. La carnavalul pionierilor care a avut loc la Casa de cultură a tineretului din Iaşi. In familia frezorului Ion Buzac, de la Atelierele Nicolina.

Next