Flacăra Iaşului, ianuarie 1964 (Anul 20, nr. 5388-5412)
1964-01-03 / nr. 5388
TROLITARI T)TW TOITi fmbH, Wtlfj^ni' ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAl /+ ' \ .9' Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste clteva minute Anul Nou ne va trece pragul. Reuniţi, alături de cei dragi, în mijlocul familiilor, prietenilor, tovarăşilor de muncă, întîmpinăm anul 1964 cu bucurie şi voie bună. In anul de care ne despărţim, poporul nostru a dobîndit noi succese remarcabile în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările Marii Adunări Naţionale v-au adus la cunoştinţă rezultatele însemnate obţinute în realizarea şidepăşirea planului de stat, în creşterea pro- aducţiei industriale şi agricole, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Noi uzine litilate modern au intrat în funcţiune. Fonduri importante au fost cheltuite pentru dezvoltarea bazei materiale a agriculturii socialiste, i s-au construit noi cartiere de locuinţe, spitale, ţ şcoli şi alte instituţii de cultură. Republicanoastră populară oferă tabloul unei ţări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoţînd în evidenţă succesele, noi sîntem, totodată, conştienţi de greutăţile ce mai trebuie învinse într-un sector sau altul al activităţii noastre. Construim doar o societate nouă. Punem o temelie trainică făuririi bunăstăriicelor mulţi. Orice om cinstit, de bună credinţă, care ştie de unde am pornit, ce am realizat, spre ce culmi luminoase păşim, este însufleţit de dorinţa de a depune eforturi neobosite şi perseverente pentru a-şi aduce din plin contribuţia la înfăptuirea obiectivelor măreţe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 1964, în carevom sărbători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi victorii ale construcţiei socialiste vor face ţara mai prosperă, viaţa fiecărui om al muncii tot mai bună şi mai îndestulată. In viaţa internaţională, anul de care ne despărţim a marcat importante succese pentru forţele păcii şi socialismului. Ceea ce a caracterizat în ansamblu acest an a fost afirmarea mai puternică a principiilor coexistenţei paşnice între statele cu orînduiri sociale deosebite, crearea unui climat mai favorabil destinderii internaţionale şi promovării unor relaţii multilaterale între toate ţările. Republica Populară Romînă, ca şi celelalte state socialiste şi alte state iubitoare de pace, militează pentru înfăptuirea unor noi paşi în această direcţie pe arena Internaţională. Ţările socialiste formează o mare familie, însufleţită de cele mai înalte idealuri pe care le-a cunoscut omenirea. In vremea noastră, sistemul mondial socialist joacă un rol hotărîtor în apărarea păcii şi în întreaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Superioritatea crescîndă a forţelor păcii şi progresului constituie trăsătura caracteristică fundamentală a relaţiilor internaţionale în epoca noastră. Dragi tovarăşi şi prieteni, In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, adresez eroicei clase muncitoare, vrednicei noastre ţărănimi, inginerilor din fabrici, uzine sau unităţi agricole, oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură, femeilor, tineretului şi copiilor, întregului nostru popor cele mai călduroase felicitări cu prilejul Anului Nou. Tuturor vă doresc spor la muncă, un an bun, sănătate şi fericire ! Vă propun ca acum în clipa clnd se vesteşte Anul Nou, să închinăm paharul pentru propăşirea scumpei noastre patrii, pentru pace în lume! Iubiţi tovarăşi şi prieteni, la mulţi ani! --------------- -------- Spre noi succese în producţie în noul an! Păţim tn penultimul an al desenatului cu importante realizări In opera de desăvîrşire a construcţiei socialismului. Sub conducerea înţeleaptă şi încercată a partidului, oamenii muncii din ţara noastră dau viaţă Directivelor celui de al lll-lea Congres al P.M.R., indeplinindu-ţi sarcinile înainte de termenele stabilite. In perioada 1960 — ,1963, creşterea producţiei industriale a cunoscut un ritm mediu anual de aproximativ 15 la sută faţă de 13 la suta cit era prevăzut. Succese importante s-au obţinut şi in agricultură. Creşterea producţiei industriale şi dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei, mărirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost determină sporirea în continuare a venitului naţional - baza reproducţiei socialiste lărgite şi a ridicării bunăstării oamenilor muncii. Planul de stat pe 1964, examinat şi aprobat de Plenara C.C. al P.M.R. din decembrie 1963 şi de recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale prevede In continuare sarcini importante In vederea dezvoltării bazei tehnice materiale a socialismului şi asigură creşteri susţinute in toate domeniile de activitate. Producţia Industrială In acest an vafi de 1,95 ori mal mare decit in anul ,1959, ceea ce arată că sarcina trasată de Congresul al lll-lea al partidului de a se obţine In 1965 o producţie de 2,1 ori mal mare decit In 1959, va fi îndeplinită, întreprinderile Industriale din regiunea Iaşi au încheiat anul 1963 cu succese de seamă in producţie. Multe din cele cum ar fi Fabrica de antibiotice, Atelierele Paşcani, Fabrica de tricotaje si altele au îndeplinit planul anual cu plutte zile inainte de termen şi au Realizat o productivitate sporită faţă de Indicele planificat, dind totodată importante economii peste plan. In ultimele luni ale anului 1963 s-au făcut în toate întreprinderile pregătiri Intense pentru crearea condiţiilor necesare îndeplinirii planului de producţie pe acest an. Anul 1964 pune In faţa colectivelor Întreprinderilor din Industrie noi şi Importante sarcini. Dezbaterile ce au avut loc pe marginea cifrelor de plan au dovedit că avem însemnate rezerve Interne care, valorificate din plin, pot să asigure nu numai îndeplinirea planului, ci şi depăşirea lui. Fabrica de rulmenţi Bîrlad trebuie să sporească in acest an producţia cu peste 19 la sută, Atelierele Paşcani cu 44 la suta; Atelierele Nicolina Cu 36 la sută; Fabrica de tricotaje „Moldova1! cu 97,8 la sută; Fabrica de confecţii & Birlad cu 16 la sută; Fabrica de antibiotice cu peste 19 la sută etc. Importante sarcini de plan au cele două mari întreprinderi care au Intrat In funcţiune anul trecut - Uzina Metalurgică şi Uzina de prelucrare a maselor plastice. Sarcini însemnate sunt In domeniul Investiţiilor. In anul acesta va continua construcţia obiectivelor Industriale prevăzute în planul de dezvoltare economică şi social-culturalâ a regiunii Iaşi. îndeplinirea ritmică şi Integrală a sarcinilor de producţie sporite In acest an cere o creştere corespunzătoare a productivităţii muncii. La Atelierele Paşcani, productivitatea muncii va trebui să crească in acest an cu 22 la sută faţă de anul trecut, la Fabrica de tricotaje „Moldova“ cu 28,5 la sută, la Atelierele „Nicolina“ cu 12 la sută, la Fabrica de antibiotice cu 5 la sută, la Fabrica de rulmenţi Bîrlad cu 12,9 la sută etc. Din cifrele prezentate mai sus se desprinde faptul că principala cale de sporire a volumului de producţie trebuie să se realizeze pe seama creşterii productivităţii muncii. Sub conducerea organizaţiilor de partid, colectivele Întreprinderilor Industrielle din regiunea noastră au obţinut cu valoroasă experienţă în această direcţie. Introducerea şi extinderea tehnologiei noi, perfecţionate, buna întreţinere şi folosire a maşinilor, creştereaindicilor lor de utilizare, buna organizare a muncii, ridicarea calificării muncitorilor şi specializarea cadrelor tehnico-inginereşti şi alte căi au stat în atenţia permanentă a organizaţiilor de partid şi conducerilor întreprinderilor. In unele locuri s-au obţinut însă rezultate mai bune decit In altele, ceea ce dovedeşte că printr-o muncă mai sistematică şi perseverentă pot fi îndeplinite sarcini mai mari. La Fabrica de antibiotice, de pildă, unde s-a acordat mai multă atenţie antrenării specialiştilor la introducerea în procesul de producţie a unor reţete îmbunătăţite, unde munca de cercetare a fost îndreptată spre rezolvarea celor mai importante şi mai dificile probleme ale producţiei, productivitatea muncii a fost depăşită în 1963 cu 19 la sută faţă de indicele planificat. „Introducerea şi extinderea tehnicii noi In toate ramurile economiei naţionale, se arată in Darea de seamă asupra înfăptuirii Planului de stat pe anul 1963 şi cu privire la Planul de stat pe anul 1964, prezentată de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, la recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, constituie in continuare una din căile principale pentru ridicarea permanentă a iproductivităţii muncii şi obţinerea unor ritmuri înalte de creştere a producţiei.“ Pentru lărgirea bazei tehnico-materiale a producţiei, volumul investiţiilor din fondurile statului va fi în 1964 cu 13 la sută mai mare decit in 1963. Regiunii noastre îi revin investiţii însemnate pentru dezvoltarea ei economică şi social-culturala „Problema centrală a planului de Investiţii pe anul 1964, o constituie grăbirea execuţiei şi pu (Continuare In pag. 2-a) Inovaţii valoroase .Mişcarea de inovaţii la fabrica de mobilă din Iaşi este în continuă creştere. Un scurt bilanţ în această direcţie, făcut pentru anul trecut reliefează preocuparea colectivului de muncă de aici de a descoperi şi aplica noul in producţie. Astfel, au fost înregistrate la cabinetul tehnic aproape 100 de propuneri de inovaţii care au adus economii antecalculate In valoare de peste 600.000 lei. Inovaţiile propune şi aplicate au rezolvat multe probleme privind confecţionarea diferitelor dispozitive pentru precizia montării. Asta este, de pildă, dispozitivul pentru montarea scaunelor „Sarina“4 autori Constantin Cora şi Ioan Ştefanovici. Dintre inovatori merită evidenţiat şi Ioan Cezar, care a conceput o maşină pentru executarea capselor necesare la prinderea arcurilor de tapiţerie, cu ajutorul ciocanelor pneumatice. VASILE COHU1 joginet ANUL XIX Nr. 5338 VINERI 3 IANUARIE 1964 4 PAGINI 20 BANI Primul pian romînesc de concert Colectivul fabricii de Instrumenta muzicale „Doina“ din București a dedicat noului an 1964 o frumoasă realizare, primul pian rominesc de concert. Pianul care poartă numele virtuosului pianist romin „Lipatti“, asta un pian cu coadă, de format mijlociu (lungimea 2,8 m), imbinind in mod reuşit înfăţişarea clasică cu simplitatea liniei moderne. Ei posedă caracteristici sonore comparabile cu calităţile specifice unor piane de reputată marcă universală. THOo (Agerpres) Creşte bunăstarea colectiviştilor Ca urmare a Creşterii veniturilor băneşti, tot mai laulţi locuitori din comunele raionului Negreşti îşi înzestrează casele cu: aparate de radio, mobilă nouă, aragaze şi altele. Numai în anul trecut, de pildă, au fost vândute populaţiei din acest raion 500 de aparate de radio, 67 de televizoare, aproape 700 de garnituri de mobilă și un Însemnat număr de aragaze. e pop- Peste 25.000 de turişti Numeroşi oameni ai muncii din regiunea Iaşi au efectuat în anul trecut excursii în cele mai pitoreşti locuri din ţară. Spra Lacul Roşu, Valea Prahovei, Litoral, Bucureşti, Valea Oltului etc. s-au îndreptat peste 25.000 de turişti din regiunea noastră cu prilejul celor peste 350 de excursii efectuate. ^f —A Concert simfonic Astăzi, la ora 20, la Filarmonica de stat „Moldova“, va avea loc un concert simfonic dirijat de Victor Golescu (Craiova). Solist: Cornel Stavrtr, de la Teatrul de operă şi balet din Capitală, in program: Sulta „Fluieraşul“ de R. Paladi (in primă audiţie); „Concerto grosso în sol minor nr. 8“ de Corelli, canţonete şi arii din opere interpretate de Cornel Stavru, „Simfonia în do minor nr. 95“ de Haydn. Zotp-Ciştigătorii concursului Zilele trecute, ai luat sfîrşit concursul „Pentru cel plai activ corespondent“, organizat de redacţia ziarului de uzină „Ţesătura” din Iaşi. Pe toată durata concursului, la redacţie au sosit numeroase scrisori trimise de muncitori, tehnicieni şi ingineri, scrisori In care erau relevate realizări obţinute In întrecerea socialistă, sau erau scoase în evidenţă unele deficienţe. Multe din aceste corespondențe au fost publicate în ziarul de uzină. Printre câştigătorii concursului se află lăcătuşul C-tin Vlase, țesătoarea Maria Vlase, maistrul D. Abinei ş.a.. Bun venit, 1964! Să ne amintim, cititorule, farmecul frumuseţilor din noaptea de revelion. Să încercăm să auzim din nou cele 12 bătăi ale ceasornicului care s-au auzit atunci peste tot, şi cină oameni de la sute de kilometri depărtare de tine au trăit aceleaşi emoţii. Noi şarje de antibiotice Din depărtare, zărimsilueta fabricii de antibiotice sau, aşa cum i se mai spune, a Palatului sănătăţii. In această întreprindere, construită in anii puterii populare, totul pare acum liniştit. Dar, lucrurile nu stau tocmai aşa. Aici, in sectoarele fabricii, muncitori virstnici şi tineri, îmbrăcaţi în halate albe, veghează cu atenţie elaborarea unor, noi şarje de antibiotice. Aici, nu există nimic din atmosfera de carnaval. Există insă surlsul oamenilor. Zimbesc deopotrivă şi Teodor Bejenaru şi Maria Iacob şi Mihai Hindrescu şi Alexandru Nichifor şi Gheorghe Burlaciuc şi Emanoil Ignat. In uriaşele fermentatoare ,se apropie încheierea ciclului de elaborare a şarjei 306 de streptomicină. Nu e greu să rsimţi aici attmosfera unei mari sărbători. Mai ales că munca omului este cel mai înalt omagiu apus oricărui moment festiv. In aceste clipe de încordare, în care fiecare trebuie să execute cu precizie totul pentru că secundele sînt numă■urate, nimeni şi nimic nu i-ar putea sustrage. Cînd vor suna cele 12 bătăi de ceasornic împreună vom trece din *63 in ’64, executînd cea mai grea operaţie a muncii noastre par să spună chipurile lor devenite acum mai preocupate ! Anul nou ne vorbeşte despre timp. Pentru noi, cită vreme suntem aici insector, in faţa fermentatoarelor, timpul înseamnă antibiotice. Pretutindeni în jur, în spaţiul imens al ţării, au sunat cele 12 bătăi de ceasornic. Aici, in sectorul III al Fabricii de antibiotice, continuă lucrul la elaborarea şarjei. Şarja va ieşi la timp. Aşa au trecut din anul 1963 in anul 1964 muncitorii din sectorul al lll-lea al Fabricii de antibiotice. Aproape in acelaşi fel ii-au petrecut această noapte, aici, alţi zeci şi sute de oameni. — Anul 1963 — ne-a spus tlnăra Zenovia Rudac — a fost pentru mine un gnou adevărat fericit... ■vŞi Este anul împlinim el ca om şi cetăţean. Cu cîteva zile in urmă şi-a sărbătorit majoratul. A rămas in urmă Palatul Ieşean al sănătăţii. Luminile lui ne-au trisoţit plnă departe, dispărtnd ppot, treptat-treptat şi lăstnd din nou loc luminilor oraşului. O noapte In împărăţia Parcă cineva ne-ar fi spus un basm minunat, pe care noi l-am ascultat vrăjiţi, cu ochii larg deschişii ...se făcea, ne spunea parcă povestitorul, cu o voce plină de căldură şi duioşie, că v-aţi îmbrăcat frumos, frumos de tot. V-aţi îmbrăcat, deci, dragi prieteni, frumos. Pe urmă aţi plecat, pornind din toate colţurile oraşului, spre locul unde vă chema o invitaţie pe care scria deasupra unor jerbe de artificii „Revelionul tineretului“. Locul desfăşurării: „Palatul Culturii“. Şi iată-vă ajunşi în faţa Palatului. O clipă, lumina de un alb incandescent, care învăluia împodobitul hol al Palatului, v-a oprit. Păşind in sală, prima „fiinţă“ care v-a atras atenţia a fost un uriaş Moş Gerilă, împrejur, e o forfotă plină de vioiciune şi veselie. Vă uitaţi împrejur, şi vă minunaţi. La ora douăzeci şi două, sărbătoarea a fost deschisă. A luat cuvlntul tov. Aurel Radu, secretar al Comitetului regional U.T.M. care a felicitat tineretul din oraşul Iaşi pentru succesele în muncă Şi învăţătură obţinute în anul 1963, urmău-le noi succese pentru anul 1964. Explozia veseliei şi optimurmului s-a produs. Te-am zărit atunci, pe tine, cazangiule Dorin Juravlea şi pe tine, forjorule Constantin Lucachi. V-an văzut Pe toţi. Eraţi mulţi, veseli şi fericiţi. Te-am ascultat şi pe tine, Nicolae Popa. Ai urat frumos bun sosit noului an şi succese semenilor tăi. Aţi petrecut revelionul la Palat. A fost o seară minunată. ...Parcă cineva ne-ar fi spus un basm, pe care noi l-am ascultat vrăjiţi, cu ochii larg deschişi. închin pentru recolte bogate Din rindul zecilor, dei colectivişti de la gospodăria colectivă din Moţca Paşcanilor care şi-au dat întllnire pentru noaptea de revelion la căminul cultural din comună, mulţi s-au ridicat rostind cu cuvinte calde, urarea „închin acest pahar de vin, tovarăşi, pentru fericirea noastră, închin pentru recolte bogate. La mulţi ani, tovarăşi“. Anul nou sosise. Din zeci de piepturi, din piepturile puternice ale colectiviştilor dinMoţca, au răsunat urări după urări. A poposit apoi aici, la căminul cultural, tineretul din comună. Tineri entuziaşti au venit să-şi rostească tradiţionalul pluguşor deAnul Nou. S-a încins apoi veselie mare. Voia bună a durat pină în zori. Abia atunci colectiviştii dinMoţca-Paşcanilor, au plecatspre casele lor. La trustul Gostat cele 12 bătăi ale ceasornicului i-au găsit pu paharele, pline şi pe mecanizatorii şi inginerii din gospodăriile de stat. In sala cantinei Trustului Gostat din dealul Buciumului au venit să primească pe noul an, brigadierii zootehnici Ion Gavrilovîci şi Vasile Nichita, brigadierul viticol Vasile Ursache, inginerii Gheorghe, Niculescu, Emil Ciubotaru Şi mulţi alţii. La ora 12, odată cu orchestra, lucrătorii din cadrul Trustului Gostar-Iaşi au prins să evite „„Mulţi ani trăiască“. Evitau această melodie pentru succesele lor, pentru roadele muncii lor viitoare, pentru recolte, mari, in casa unui frezor Cristinel, nerăbdător ca de obicei nu-și afla locul. Tăticule, mai este mult ? Cit e ceasul ?, r Acuș. Nu mai este mult ! ii răspunse tatăl, frezorul Ion Buzap ăe, la, 'Atelierele. Nicolina. Apoi, către noi : — Da, sunt fericit, a prins 'să spună Ion Buzac. Sunt fe- P. AGACHI Fetel G. PAUL (Continuare în pag. 2 a) tinereţii Veselia şi dansul i-au însoţit pe tinerii care au petrecut noaptea de revelion la Palatul Culturii din Iaşi. La carnavalul pionierilor care a avut loc la Casa de cultură a tineretului din Iaşi. In familia frezorului Ion Buzac, de la Atelierele Nicolina.