Flacăra Iaşului, februarie 1964 (Anul 20, nr. 5413-5437)

1964-02-01 / nr. 5413

A . MM m­özefim mn ygjté yakité , uniti-va ! 'ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5413 SIMBATA 1 FEBRUARIE 1964 A PAGINI 20 BANI Succes deplin lucrărilor Conferinţei regionale de partid! Astăzi, încep la Iaşi lucrările Conferinţei regionale de partid, eveniment însemnat în viaţa politică, eco­nomică şi social-culturală a regiunii, a organizaţiilor de partid, şi a tuturor oamenilor muncii. Delegaţii la Conferinţa regională de partid — muncitori, ţă­rani colectivişti, intelectuali, activişti de partid şi de stat — vor face bilanţul realizărilor obţinute în ultimii doi ani de către oamenii muncii din re­giune, sub conducerea organizaţiilor de partid, îa îndeplinirea sarcinilor trasate de cel de al IH-lea Congres al P.M.R., vor stabili noi şi importante mă­suri menite să ducă la continua dezvoltare econo­mică şi social-culturală a regiunii. In perioada care a trecut de la ultima conferin­ţă regională de partid s-au obţinut succese de sea­mă in dezvoltarea economiei regiunii, în ridicarea nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. Se traduc cu succes in viaţă sarcinile cur­prinse în Expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, făcută la adunarea activului de partid din sep­tembrie 1961. Au intrat în funcţiune noi întreprin­deri industriale utilate cu maşini moderne de înal­tă productivitate: Fabrica de ulei, secţia de mobilă curbată, hala nouă de cazangerie a Atelierelor R.M.R. Nicolina şi au început parţial să producă Uzina metalurgică şi Fabrica de prelucrare a mase­lor plastice. , Sub îndrumarea permanentă a organizaţiilor de partid, colectivele de muncitori, tehnicieni, ingineri din regiunea noastră au obţinut in anul 1963 im­portante succese in îndeplinirea sarcinilor econo­mice. Planul producţiei globale­ a fost realizat in procent de 104,8 la sută, iar productivitatea muncii a sporit cu 5 la sută faţă de prevederile planului. In anul trecut, oamenii muncii din­ regiunea noastră au produs peste sarcinile planificate mari cantităţi de produse şi au realizat importante economii şi beneficii. Militind pentru aplicarea in viaţă a măsurilor elaborate de partid, privind consolidarea şi dezvol­­tarea multilaterală a unităţilor socialiste din agri­­cultură, oamenii muncii de la sate, îndrumaţi în permanenţă de către organizaţiile de partid au ob­ţinut unele rezultate importante în sporirea pro­­ducţiei vegetale şi animale. Prin grija partidului şi guvernului, în oraşul Iaşi, ca şi în celelalte oraşe ale regiunii, au fost ridicate cartiere noi de locuinţe, cu blocuri ele­gante şi moderne cum ar fi cele din cartierele So­­cola, Nicolina, Copou, Dimitrie Cantemir, cartierul de locuinţe din vecinătatea Fabricii de rulmenţi — Bîrlad etc. Un aspect înnoitor îl prezintă astăzi şi satele regiunii. Mii de colectivişti şi-au construit case noi. De la Conferinţa regională de partid pre­cedentă şi pînă în prezent au fost electrificate un mare număr de sate din regiunea noastră. Valoarea mărfurilor desfăcute la oraşe şi sate prin comer­ţul socialist în anul 1963 a sporit in mod simţitor faţă de realizările anului 1961. Un avînt sporit au cunoscut invăţămintul, ştiin­ţa, arta şi cultura. Realizările dobîndite constituie un prilej de jus­­tificată mîndrie pentru oamenii muncii din regiu­nea noastră şi un puternic imbold spre obţinerea de noi succese şi mai însemnate în munca pentru infăptuirea sarcinilor ce le revin în cel de al 5-lea an al planului sesenat. Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1964, anga­jamentele însufleţitoare luate de colectivele între­prinderilor din regiune în întrecerea socialistă in cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării pa­triei, reflectă hotărîrea lor fermă de a dezvolta şi mai mult rezultatele obţinute. Lucrările Conferinţei organizaţiei regionale de partid, măsurile ce vor fi adoptate, vor contribui şi mai mult la mobilizarea organelor şi organiza­ţiilor de partid, a tuturor oamenilor muncii pentru traducerea cu succes în viaţă a sarcinilor stabilite de Congresul al Ill-lea al P. M. R., privind desă­­vîrşirea construcţiei socialiste în scumpa noastră patrie. Comuniştii, toţi oamenii muncii din regiunea Iaşi, salută cu căldură lucrările Conferinţei organiza­ţiei regionale de partid şi ii urează din toată ini­ma spor la muncă şi succes deplin. Varnai­a metalurgică, din Iași. (vedere parțială) S­UMARUL VIAŢA CULTURALA­­ — Cenaclul, şcoală a talentelor — Predarea agriculturii in şcoala de cultură generală (Discuţii I) pag. 2-a — La unitatea B a Fabricii „Ţesătura“ — Activitatea grupelor sindi­cale, mai aproape de cerinţele colectivului — Vă prezentăm­­ Institutul de cercetări metalurgice din București — Din carnetul corespondentului voluntar pag. 3-a — Dezbaterile din Comitetul celor 18 state pentru dezarmare — Răspunsul lui Iosip Broz Tito la mesajul lui N. S. Hrușciov — Semnarea unui protocol pentru livrări de mărfuri intre R. P. Ro­mină și U.R.S.S. , • •— Innsbruck­­. Jocurile Olimpice­­de iarnă, etk»» * . *• pag. ’4-a Vizita tovarăşului Emil Bodnăraş in regiunea Iaşi în zilele­­de 30 şi 31­ Ianuarie a.c., tovarăşu­l Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C. C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de­­Minişt­ri al R.P.R., a făcut o vizită în regiu­nea noastră. La 34­ ianuarie, însoţit de to-* varăşii Virgil Cazacu, prim se­­cretar, al Comitetului regional de partid şi Constantin Nistor, preşedintele Comitetului execu­tiv al Sfatului popular regional, oaspetele a vizitat Fabrica­ de rulmenţi din Birlad şi oraşul Vaslui. A doua zi, au fost vizitate Uzi­na metalurgică, Fabrica de pre­lucrare a maselor plastice și orașul Iaşi. noi produse farmaceutice Industria­ noastră de medicamente a realizat in ultimul timp noi produsa. Pentru tratamentul dermatozelor aler­gice a fost creat medicamentul denu­mit „Nilfan“. Experimentat la Centrul de dermato-v­enerologie al Ministeru­lui Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, „Nilianul“ s-a dovedit a avea o tole­­rabilitate perfectă, este lipsit de e­­fecte somnifere pronunţate, fapt care permite administrarea lui şi la per­soanele care sunt tratate ambulatoriu. El poate fi întrebuinţat singur sau asociat. Un medicament util în tratamentul complex al hipertensiunii arteriale, este „Hipopresolul“ cu proprietăţi ca­re îl disting de celelalte preparate si­milare. El este produs de către fabri­ca „Terapia“ şi folosit în diverse cli­nici medicale. Asociat cu un diuretic „Nefrix“ și cu un alt preparat „Hipo­­serpil“, noul medicamet contribuie la scăderea constantă a tensiunii. Chiar în cazurile avansate, considerate îna­inte vreme în afara posibilităţilor te­rapeutice, „Hipopresolul“ dă rezultate­­foarte bune. (Agerpres) Sortmente noi — producţie peste plan In luna Ianuarie a.c. la Fabri­ca de tricotaje „Moldova“ au fost lansate în producţie 6 sortimente noi (pulovere pentru bărbaţi şi copii etc.) precum şi 8 modele noi din sortimen­tele anului trecut. Până la 31 Ianuarie a.c. harnicul colectiv al acestei Întreprinderi a produs peste plan 3.000 buc. tricota­je de bună calitate. Cele mai bune rezultate le-au obţinut secţiile con­fecţii şi vopsit — finisaj. Reduc adaosul de prelucrare Una din preocupările de seamă ale colectivului de muncă de la secţia forjă a Atelierelor „Nicolina" este şi reducerea adaosului de prelucrare a pieselor. In acest sens, încă din primele zile ale acestui an, inova­torii M. Ocneanu şi Gh. Barnea au conceput o inovaţie intitulată „Dis­pozitiv pentru matriţarea plăcilor de rapel de la suspensia arcurilor pen­tru locomotive", înainte, forjarea a­cestei piese se făcea liber, ceea ce ducea la pierderi de material şi timp de lucru. Prin matriţare, adaosul de prelucrare este redus cu 500 grame de metal de fiecare piesă. Tot in secția forjă, prin aplicarea unor dornuri calibre la confecționa­rea legăturilor de arcuri de suspen­sie la vagoane, adaosul de prelucra­re se reduce cu circa 80 la sută. PE PRIMUL PLAN: SPORIREA PRODUCŢIEI VEGETALE ŞI ANIMALE Zilele trecute a avut loc adunarea generală a colectiviştilor din Rugi­­noasa, raionul Paşcani. Darea de seamă prezentată de tov. ing. Viorel Burleac , preşedintele gospodăriei colective, a scos în evidenţă preo­cuparea colectiviştilor pentru întări­rea continuă economico-organizatori­­că a gospodăriei lor colective. S-a subliniat, de exemplu, că în anul 1963 s-a lucrat mai bine pămintul, s-au aplicat pe scară mai largă regu­lile agrotehnice, ceea ce a dus la obţinerea unor producţii sporite. Deşi condiţiile de climă nu au fost tocmai favorabile, in 1963 s-a obţinut o producţie mai mare ca în anul 1962, în medie, la hectar cu 300 kg. griu, 640 kg. porumb, 4.000 kg. cartofi, etc. Aceste sporuri sunt o urmare a faptului că au fost fertilizate cu În­grăşăminte naturale şi chimice circa 500 hectare, s-au executat cîte 3 pră­şite la porumb, la floarea-soarelui, 4 praşile la sfecla de zahăr etc. In darea de seamă s-a arătat cum a reuşit brigada condusă de Vasile Trotuş să se situeze fruntaşă pe gospodărie, cum au lucrat celelalte brigăzi, de ce s-a obţinut o producţie scăzută la sfecla de zahăr etc. Colectiviştii, îndrumaţi de organi­zaţia de partid, s-au ocupat şi mai mult de mărirea efectivelor de ani­male, proprietate obştească şi de ri­dicarea productivităţii lor. La sfîrşi­­tul anului trecut, s-a arătat în darea de seamă, gospodăria poseda 477 taurine din care 121 vaci de lapte şi 37 juninci gestante, 200 porcine din care 59 scroafe pentru prăsilă, 844 oi şi o matcă de cîteva sute de păsări. Animalele au fost îngrijite mai bine ca în anii din urmă. In timpul perioadei de păşunare, vacile au primit şi furaje verzi la iesle, iar pentru perioada de stabulaţie li s-au asigurat adăposturi bune şi o pu­ternică bază furajeră. Cultura de lucernă şi cea de trifoi, de exemplu, au ocupat 300 de hectare. Pentru sporirea producţiei de iarbă, consi­liul de conducere, îndrumat de orga­nizaţia de partid, s-a îngrijit de e­­xecutarea la timp a lucrărilor de În­treţinere pe păşune, iar păşunatul s-a făcut raţional. Incepînd cu tre­cerea animalelor la stabulaţie a existat o deosebită preocupare din partea brigăzii zootehnice pentru fu­rajarea raţională a animalelor, pen­tru folosirea gospodărească a fura­jelor. Furajele grosiere sunt tocate şi preparate înainte de a fi date în hrana animalelor. In felul acesta s-a reuşit să se obţină producţii mai mari ca în 1962. Producţia de lapte, in medie, pe vacă furajată, de exem­plu, a fost de 1.761 litri, iar pe oaie mulsă de 60 litri. Din sectorul zoo­tehnic s-au valorificat produse In­­valoare de 320.000 lei. Darea de seamă a scos in evidenţă metodele bune folosite de unii îngrijitori de animale, precum şi rezultatele obţi­nute de ei în muncă. In total din valorificarea produse­lor vegetale şi animale gospodăria a obţinut în anul 1963 un venit bă­nesc de 3.522.000 lei. Din acest ve­nit s-au repartizat pentru fondul de bază peste 400.000 lei, iar la zilele muncă aproape 2 milioane Iei. I­n prezent fondul de bază al gospodă­riei colective a ajuns la aproape 1.400.000 lei, iar averea obştească la 3 milioane lei. Consolidarea gospo­dăriei colective a dus la creşterea nivelului de trai al colectiviştilor. Peste 120 de familii şi-au făcut case noi, 270 familii au aparate de radio, altele şi-au cumpărat mobilă, ma­şini de cusut etc. In fiecare lună, colectiviştii au primit cite un avans bănesc. Pentru munca depusă în gos­podărie, familia colectivistului C. Gh. Lăcustă­u a primit numai bani aproape 8.000 Iei, în afară de diferite produse.­­ Pe baza experienţei de pînă a­­cum şi a faptului că statul ajută gos­podăria cu mijloace mecanizate, se­minţe din soiuri de mare producţie, colectiviştii şi-au propus pentru a­­nul în curs obiective şi mai mobi­lizatoare, menite să ducă la consoli­darea gospodăriei colective. In pro­iectul planului de producţie expus adunării generale s-a arătat că sunt condiţii pentru a se obţine in acest an, în medie, la hectar, 1.600 kg. griu, 1.800 kg. porumb boabe, 1.300 kg. floarea-soarelui, 16.000 kg. sfeclă de zahăr­ etc. Pe 97 la sută din­ supra­faţa mecanizabilă ce urmează a fi în­­sămînţată in primăvară s-au executat arături adinei şi­ au fost fertilizate circa 120 hectare. Fertilizarea solului continuă şi in prezent. Tot în scopul măririi producţiei la hectar s-a prevăzut ca semănatul porumbului să se facă numai cu se­­mănătorile 2 S.P.C. 2, să se plivească culturile păioase de două ori să se aplice trei praşile la porumb şi floa­rea-soarelui, iar la sfecla de zahăr 5 praşile. Pe baza rezultatelor bune ob­ţinute anul trecut (cînd s-au obţinut din cultură Intercalată aproape 70 tone fasole şi 147 tone dovleci) se va extinde cultura fasolei prin po­rumb pe 600 hectare, iar a dovleci­­lor pe 500 hectare. De asemenea se vor executa lucrări de defrişare a mărăcinişurilor, de desfiinţare a u­­nor drumuri inutile, pentru a reda arabilului circa 20 hectare. Pentru a mări interesul colectiviştilor în sporirea producţiei agricole s-a sta­bilit ca incepînd cu acest an să se aplice retribuţia suplimentară, atît în sectorul producţiei vegetale, cit şi în sectorul producţiei zootehnice. Vor fi mărite şi mai mult fermele de animale. Gospodăria va ajunge la sfîrşitul anului la 670 taurine din care 208 vaci şi 167 juninci, 552 por­cine, 1.220 oi şi o matcă de 1.260 păsări. Creşterea efectivelor de ani­male va avea loc în mod deosebit pe seama prăsilei proprii. Vor fi cum­părate doar 30 ,vaci şi 17 juninci. Pentru a obţine o producţie zooteh­nică sporită — 1.800 litri lapte, în medie, pe vacă furajată, 2 kg, lină pe oaie tunsă, pentru a se valorifica produse zootehnice în valoare de peste 620.000 lei s-a prevăzut a se asigura o puternică bază furajeră. Pe toată suprafaţa de păşune se vor executa lucrări de întreţinere, iar 30 de hectare vor fi fertilizate. Su­prafaţa ocupată cu plante perene va fi sporită la 350 de hectare. Se vor mai însăminţa porumb pentru siloz, culturi duble pe suprafeţe mai mari ca în anii trecuţi, se vor ridica noi adăposturi, se vor termina lucrările pentru alimentare cu apă a sectoru­lui zootehnic. Pentru perioada de stabulaţie se vor asigura 810 tone linuri, 355 tone concentrate, cel puţin 1.500 tone suculente, 2.300 tone gro­siere etc. Proiectul planului de producţie prevede şi ce se va face pentru spo­rirea producţiei de legume, semin­ţe, fructe etc. Din valorificarea pro­duselor vegetale şi animale, gospo­dăria va realiza un venit bănesc total de 4.150.000 Iei din care 2.250.000 iei se vor împărţi la zilele muncă (în fiecare lună cite un avans bănesc), 498.000 lei vor fi alocaţi măririi fondului de bază etc. Pe marginea dării de seamă, a pro­iectului planului de producţie au luat cuvîntul numeroşi colectivişti. Brigadierul V. Trotuş a spus: „ Avem posibilitatea să obţinem producţii mai mari decit cele pre­văzute în plan. Experienţa de anul trecut a dovedit acest lucru. In bri­gada pe care o conduc eu s-au ob­ţinut anul trecut, în condiţii de se­cetă, 5.800 kg. porumb la hectar, 1.845 kg. griu la hectar, 1.750 kg. floarea soarelui la hectar. Cum am reuşit acest lucru? Am însămînţat la timp, am fertilizat cu Îngrăşămin­te naturale însemnate suprafeţe, am executat trei praşile mecanice şi 5­ manuale pe rind etc. Trebuie ca în fiecare brigadă să existe preocupare GH. STEJARU (Continuare în pag.­­ 3-a) Adunarea generală a colectiviștilor din Ruginoasa-Pașcani Desfăşurind cu en­tuziasm întrecerea so­cialistă, colectivul de muncă al sectorului IV extracţie şi puri­ficare a streptomici­­nei de la Fabrica de antibiotice a obţinut rezultate frumoase în muncă. Aşa de pildă, printr-o mai bună or­ganizare a procesului de fabricaţie s-au de­păşit sarcinile de plan pe luna ianuarie a.c. cu 3 la sută, dîndu-se numai produse de bună calitate. Printre evidenţiaţii în întrecerea socia­listă se numără şi comunistul Constantin Ionescu, operator prin­cipal. Iată-l în foto­grafia alăturată. Prima lună — primele succese Unul dintre obiectivele importante ale Întrecerii ,desfăşurată de ceferi­ştii din cadrul Direcţiei regionale Iaşi se referă la depăşirea tonajului brut de mărfuri. In acest scop, încă din prima lună, s-a pus accent pe lărgirea acţiunii de remorcare a tre­nurilor cu tonaje sporite. Până la sfirşitul lunii ianuarie a.c., tonajul planificat pe trenurile dan, marfă a fost depăşit. Cu aceleaşi mijloace au fost transportate 73.000 tone in plus faţă de prevederi. „ In mod deosebit s-au evidenţiat mecanicii şi fochiştii Depoului C.F.R.­­ Iași care au remorcat 28 de trenuri­ cu un tonaj sporit (peste normă), reprezentind 9.864 tone. Sarcina noastră principală: creşterea productivităţii muncii Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Fabrica de rulmenţi, sub con­ducerea comitetului de partid, au obţinut rezultate însemnate in pro­ducţie şi au căpătat o bogată ex­perienţă In toate domeniile de acti­vitate. In ultimii ani, gradul de teh­nicitate în fabricaţie a crescut mult, iar calitatea rulmenţilor s-a îmbu­nătăţit continuu. Inzestrindu-se sec­ţiile cu noi maşini şi utilaje, moder­­nizîndu-se continuu maşinile exis­tente, îmbunătăţind tehnologia de fa­bricaţie, productivitatea muncii a sporit in 1964 cu 62,5 la sută faţă de 1961, ceea ce înseamnă, de fapt, o creştere medie anuală de peste 15 la sută. Numai prin creşterea pro­ductivităţii muncii pe aceleaşi supra­feţe de producţie, realizăm in 1964 peste 800.000 buc. rulmenţi mai mult decit în 1961. De asemenea, printr-o serie de îm­bunătăţiri tehnologice, paralel cu creşterea productivităţii muncii s-a redus an de an consumul specific de metal. Aşa, de exemplu, prin for­jarea unor inele în matriţe Închise, prin extinderea laminării cu profil a inelelor de rulmenţi, prin reduce­rea adaosurilor de prelucrare in secţia strungărie, sau prin valorificarea de­şeurilor recuperabile de metal, nu­mai In 1963, faţă de consumurile specifice normate, s-a economisit cantitatea de 63 tone de oţel. Creşterea gradului de calificare a muncitorilor, specializarea cadrelor tehnico-inginereşti, ca şi perfecţio­nările tehnice au contribuit la redu­cerea rebuturilor in 1963 faţă de 1961 cu peste 30 la sută. In ultimii doi ani, printr-o muncă pasionată, printr-un avînt continuu al Întrecerii socialiste, Înfăptuind anga­jamente entuziaste — la îndrumarea atentă a comitetului de partid — co­lectivul nostru de muncă a produs peste 43.000 bucăţi rulmenţi mai mult decit prevederile planului, a obţinut 8.031.000 lei beneficii peste plan şi 2.775.000 lei economii suplimentare la preţul de cost. Efectul acestor rezultate bune este oglindit tot mai mult şi In grija faţă de om şi nevoile sale. In 1962 — 1963 cîştigul mediu al muncitorilor a crescut cu peste 10 la sută. Anul 1964 constituie pentru co­lectivul nostru de muncă o nouă treaptă spre obţinerea unor rezultate mai importante in producţie. Preve­­derile planului de măsuri tehnico­­organizatorice pentru acest an au şi început să prindă viaţă. Extinde­rea forjării in matriţe închise a u­­nui important număr de inele pen­tru rulmenţi contribuie la reducerea consumului specific şi a adaosurilor de prelucrare cu peste 50 tone de o­­­ţel, la creşterea productivităţii munc­­­cii şi la reducerea preţului de epsim. De asemenea, presarea rolilor bu-v ŞTEFAN DUMITRESCU,, directorul Fabricii de rulmenţi Birlad, (Continuare în pag. a 2-a) Lucrări de electrificări rurale In regiunea noastră continuă să se desfă­şoare acţiunea de extindere a electrificării rurale. In cursul anului 1964, s-a prevăzut electrificarea, in regiunea Iaşi, a unui număr de 70­ de sate. La unele sate cum sunt Do­­deşti, Horga (raionul Bîrlad), Valea Lupului (oraş Iaşi) lucrările de electrificare sunt în curs de execuţie. De asemenea, se efectuează in prezent lu­crări de extindere a reţelei electrice în sa­tele Valea Seacă, Topile, Tătăruşi (raionul Paşcani), Valea Rea, Roşieşti (raionul Vaslui). In raionul Huşi, se lucrează la racordarea satului Răducăneni la sistemul energetic na­țional. ■ - Fier vechi expediat oţelăriilor Acţiunea patriotică de colectare a metale­lor vechi se bucură de sprijinul oamenilor muncii din regiunea noastră. In cursul lu­nii ianuarie, au fost expediate, din regiu­nea Iaşi, către oţelă­rii peste 2.300 de to­ne de metale vechi. Cele mai mari can­tităţi de fier vechi şi metale neferoase au fost colectate de colectivele : Fabricii de rulmenţi din Bîrlad, „Ţesătura"' ,din Iaşi Ş.a. . li , f*. La Iaşi, 11 "■1 11..... r* Şcoli medii în construcţie La Iaşi­­ I au fost Începute, recent, lu­crările de construc­­ţie a două şcoli me­dii, una cu 16 săli de clasă în cartierul Păcurari, şi a doua cu 24 săli de clasă în cartierul Nicolina *—Socola, In ultime­,­le zile, vremea tu, călzindu-se, construc­torii desfăşoară­­in­tens activitatea pe şantierele noilor şcoli. Pe Şantierul şco­lii medii au 24 săli de clasă, de pildă, se execută lucrări de zidărie la parterul noii construcţii. Luni, 3 februarie, Opera din Iaşi va prezenta în premieră baletul „Spărgătorul de nuci“ de P. I. Ceaikovski, în regia şi coregrafia lui Vasile Marcu de la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti. Conduce­rea muzicală aparţine dirijoarei Cornelia­­Voina, iar scenografia lui Ion Clapan. IN CLIŞEU, la o repetiţie. Foto : P. BADEA i 4

Next