Flacăra Iaşului, februarie 1964 (Anul 20, nr. 5413-5437)
1964-02-01 / nr. 5413
A . MM mözefim mn ygjté yakité , uniti-va ! 'ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5413 SIMBATA 1 FEBRUARIE 1964 A PAGINI 20 BANI Succes deplin lucrărilor Conferinţei regionale de partid! Astăzi, încep la Iaşi lucrările Conferinţei regionale de partid, eveniment însemnat în viaţa politică, economică şi social-culturală a regiunii, a organizaţiilor de partid, şi a tuturor oamenilor muncii. Delegaţii la Conferinţa regională de partid — muncitori, ţărani colectivişti, intelectuali, activişti de partid şi de stat — vor face bilanţul realizărilor obţinute în ultimii doi ani de către oamenii muncii din regiune, sub conducerea organizaţiilor de partid, îa îndeplinirea sarcinilor trasate de cel de al IH-lea Congres al P.M.R., vor stabili noi şi importante măsuri menite să ducă la continua dezvoltare economică şi social-culturală a regiunii. In perioada care a trecut de la ultima conferinţă regională de partid s-au obţinut succese de seamă in dezvoltarea economiei regiunii, în ridicarea nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. Se traduc cu succes in viaţă sarcinile curprinse în Expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, făcută la adunarea activului de partid din septembrie 1961. Au intrat în funcţiune noi întreprinderi industriale utilate cu maşini moderne de înaltă productivitate: Fabrica de ulei, secţia de mobilă curbată, hala nouă de cazangerie a Atelierelor R.M.R. Nicolina şi au început parţial să producă Uzina metalurgică şi Fabrica de prelucrare a maselor plastice. , Sub îndrumarea permanentă a organizaţiilor de partid, colectivele de muncitori, tehnicieni, ingineri din regiunea noastră au obţinut in anul 1963 importante succese in îndeplinirea sarcinilor economice. Planul producţiei globale a fost realizat in procent de 104,8 la sută, iar productivitatea muncii a sporit cu 5 la sută faţă de prevederile planului. In anul trecut, oamenii muncii din regiunea noastră au produs peste sarcinile planificate mari cantităţi de produse şi au realizat importante economii şi beneficii. Militind pentru aplicarea in viaţă a măsurilor elaborate de partid, privind consolidarea şi dezvoltarea multilaterală a unităţilor socialiste din agricultură, oamenii muncii de la sate, îndrumaţi în permanenţă de către organizaţiile de partid au obţinut unele rezultate importante în sporirea producţiei vegetale şi animale. Prin grija partidului şi guvernului, în oraşul Iaşi, ca şi în celelalte oraşe ale regiunii, au fost ridicate cartiere noi de locuinţe, cu blocuri elegante şi moderne cum ar fi cele din cartierele Socola, Nicolina, Copou, Dimitrie Cantemir, cartierul de locuinţe din vecinătatea Fabricii de rulmenţi — Bîrlad etc. Un aspect înnoitor îl prezintă astăzi şi satele regiunii. Mii de colectivişti şi-au construit case noi. De la Conferinţa regională de partid precedentă şi pînă în prezent au fost electrificate un mare număr de sate din regiunea noastră. Valoarea mărfurilor desfăcute la oraşe şi sate prin comerţul socialist în anul 1963 a sporit in mod simţitor faţă de realizările anului 1961. Un avînt sporit au cunoscut invăţămintul, ştiinţa, arta şi cultura. Realizările dobîndite constituie un prilej de justificată mîndrie pentru oamenii muncii din regiunea noastră şi un puternic imbold spre obţinerea de noi succese şi mai însemnate în munca pentru infăptuirea sarcinilor ce le revin în cel de al 5-lea an al planului sesenat. Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1964, angajamentele însufleţitoare luate de colectivele întreprinderilor din regiune în întrecerea socialistă in cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei, reflectă hotărîrea lor fermă de a dezvolta şi mai mult rezultatele obţinute. Lucrările Conferinţei organizaţiei regionale de partid, măsurile ce vor fi adoptate, vor contribui şi mai mult la mobilizarea organelor şi organizaţiilor de partid, a tuturor oamenilor muncii pentru traducerea cu succes în viaţă a sarcinilor stabilite de Congresul al Ill-lea al P. M. R., privind desăvîrşirea construcţiei socialiste în scumpa noastră patrie. Comuniştii, toţi oamenii muncii din regiunea Iaşi, salută cu căldură lucrările Conferinţei organizaţiei regionale de partid şi ii urează din toată inima spor la muncă şi succes deplin. Varnaia metalurgică, din Iași. (vedere parțială) SUMARUL VIAŢA CULTURALA — Cenaclul, şcoală a talentelor — Predarea agriculturii in şcoala de cultură generală (Discuţii I) pag. 2-a — La unitatea B a Fabricii „Ţesătura“ — Activitatea grupelor sindicale, mai aproape de cerinţele colectivului — Vă prezentăm Institutul de cercetări metalurgice din București — Din carnetul corespondentului voluntar pag. 3-a — Dezbaterile din Comitetul celor 18 state pentru dezarmare — Răspunsul lui Iosip Broz Tito la mesajul lui N. S. Hrușciov — Semnarea unui protocol pentru livrări de mărfuri intre R. P. Romină și U.R.S.S. , • •— Innsbruck. Jocurile Olimpicede iarnă, etk»» * . *• pag. ’4-a Vizita tovarăşului Emil Bodnăraş in regiunea Iaşi în zilelede 30 şi 31 Ianuarie a.c., tovarăşul Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C. C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului deMiniştri al R.P.R., a făcut o vizită în regiunea noastră. La 34 ianuarie, însoţit de to-* varăşii Virgil Cazacu, prim secretar, al Comitetului regional de partid şi Constantin Nistor, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, oaspetele a vizitat Fabrica de rulmenţi din Birlad şi oraşul Vaslui. A doua zi, au fost vizitate Uzina metalurgică, Fabrica de prelucrare a maselor plastice și orașul Iaşi. noi produse farmaceutice Industria noastră de medicamente a realizat in ultimul timp noi produsa. Pentru tratamentul dermatozelor alergice a fost creat medicamentul denumit „Nilfan“. Experimentat la Centrul de dermato-venerologie al Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, „Nilianul“ s-a dovedit a avea o tolerabilitate perfectă, este lipsit de efecte somnifere pronunţate, fapt care permite administrarea lui şi la persoanele care sunt tratate ambulatoriu. El poate fi întrebuinţat singur sau asociat. Un medicament util în tratamentul complex al hipertensiunii arteriale, este „Hipopresolul“ cu proprietăţi care îl disting de celelalte preparate similare. El este produs de către fabrica „Terapia“ şi folosit în diverse clinici medicale. Asociat cu un diuretic „Nefrix“ și cu un alt preparat „Hiposerpil“, noul medicamet contribuie la scăderea constantă a tensiunii. Chiar în cazurile avansate, considerate înainte vreme în afara posibilităţilor terapeutice, „Hipopresolul“ dă rezultatefoarte bune. (Agerpres) Sortmente noi — producţie peste plan In luna Ianuarie a.c. la Fabrica de tricotaje „Moldova“ au fost lansate în producţie 6 sortimente noi (pulovere pentru bărbaţi şi copii etc.) precum şi 8 modele noi din sortimentele anului trecut. Până la 31 Ianuarie a.c. harnicul colectiv al acestei Întreprinderi a produs peste plan 3.000 buc. tricotaje de bună calitate. Cele mai bune rezultate le-au obţinut secţiile confecţii şi vopsit — finisaj. Reduc adaosul de prelucrare Una din preocupările de seamă ale colectivului de muncă de la secţia forjă a Atelierelor „Nicolina" este şi reducerea adaosului de prelucrare a pieselor. In acest sens, încă din primele zile ale acestui an, inovatorii M. Ocneanu şi Gh. Barnea au conceput o inovaţie intitulată „Dispozitiv pentru matriţarea plăcilor de rapel de la suspensia arcurilor pentru locomotive", înainte, forjarea acestei piese se făcea liber, ceea ce ducea la pierderi de material şi timp de lucru. Prin matriţare, adaosul de prelucrare este redus cu 500 grame de metal de fiecare piesă. Tot in secția forjă, prin aplicarea unor dornuri calibre la confecționarea legăturilor de arcuri de suspensie la vagoane, adaosul de prelucrare se reduce cu circa 80 la sută. PE PRIMUL PLAN: SPORIREA PRODUCŢIEI VEGETALE ŞI ANIMALE Zilele trecute a avut loc adunarea generală a colectiviştilor din Ruginoasa, raionul Paşcani. Darea de seamă prezentată de tov. ing. Viorel Burleac , preşedintele gospodăriei colective, a scos în evidenţă preocuparea colectiviştilor pentru întărirea continuă economico-organizatorică a gospodăriei lor colective. S-a subliniat, de exemplu, că în anul 1963 s-a lucrat mai bine pămintul, s-au aplicat pe scară mai largă regulile agrotehnice, ceea ce a dus la obţinerea unor producţii sporite. Deşi condiţiile de climă nu au fost tocmai favorabile, in 1963 s-a obţinut o producţie mai mare ca în anul 1962, în medie, la hectar cu 300 kg. griu, 640 kg. porumb, 4.000 kg. cartofi, etc. Aceste sporuri sunt o urmare a faptului că au fost fertilizate cu Îngrăşăminte naturale şi chimice circa 500 hectare, s-au executat cîte 3 prăşite la porumb, la floarea-soarelui, 4 praşile la sfecla de zahăr etc. In darea de seamă s-a arătat cum a reuşit brigada condusă de Vasile Trotuş să se situeze fruntaşă pe gospodărie, cum au lucrat celelalte brigăzi, de ce s-a obţinut o producţie scăzută la sfecla de zahăr etc. Colectiviştii, îndrumaţi de organizaţia de partid, s-au ocupat şi mai mult de mărirea efectivelor de animale, proprietate obştească şi de ridicarea productivităţii lor. La sfîrşitul anului trecut, s-a arătat în darea de seamă, gospodăria poseda 477 taurine din care 121 vaci de lapte şi 37 juninci gestante, 200 porcine din care 59 scroafe pentru prăsilă, 844 oi şi o matcă de cîteva sute de păsări. Animalele au fost îngrijite mai bine ca în anii din urmă. In timpul perioadei de păşunare, vacile au primit şi furaje verzi la iesle, iar pentru perioada de stabulaţie li s-au asigurat adăposturi bune şi o puternică bază furajeră. Cultura de lucernă şi cea de trifoi, de exemplu, au ocupat 300 de hectare. Pentru sporirea producţiei de iarbă, consiliul de conducere, îndrumat de organizaţia de partid, s-a îngrijit de executarea la timp a lucrărilor de Întreţinere pe păşune, iar păşunatul s-a făcut raţional. Incepînd cu trecerea animalelor la stabulaţie a existat o deosebită preocupare din partea brigăzii zootehnice pentru furajarea raţională a animalelor, pentru folosirea gospodărească a furajelor. Furajele grosiere sunt tocate şi preparate înainte de a fi date în hrana animalelor. In felul acesta s-a reuşit să se obţină producţii mai mari ca în 1962. Producţia de lapte, in medie, pe vacă furajată, de exemplu, a fost de 1.761 litri, iar pe oaie mulsă de 60 litri. Din sectorul zootehnic s-au valorificat produse Invaloare de 320.000 lei. Darea de seamă a scos in evidenţă metodele bune folosite de unii îngrijitori de animale, precum şi rezultatele obţinute de ei în muncă. In total din valorificarea produselor vegetale şi animale gospodăria a obţinut în anul 1963 un venit bănesc de 3.522.000 lei. Din acest venit s-au repartizat pentru fondul de bază peste 400.000 lei, iar la zilele muncă aproape 2 milioane Iei. In prezent fondul de bază al gospodăriei colective a ajuns la aproape 1.400.000 lei, iar averea obştească la 3 milioane lei. Consolidarea gospodăriei colective a dus la creşterea nivelului de trai al colectiviştilor. Peste 120 de familii şi-au făcut case noi, 270 familii au aparate de radio, altele şi-au cumpărat mobilă, maşini de cusut etc. In fiecare lună, colectiviştii au primit cite un avans bănesc. Pentru munca depusă în gospodărie, familia colectivistului C. Gh. Lăcustău a primit numai bani aproape 8.000 Iei, în afară de diferite produse. Pe baza experienţei de pînă acum şi a faptului că statul ajută gospodăria cu mijloace mecanizate, seminţe din soiuri de mare producţie, colectiviştii şi-au propus pentru anul în curs obiective şi mai mobilizatoare, menite să ducă la consolidarea gospodăriei colective. In proiectul planului de producţie expus adunării generale s-a arătat că sunt condiţii pentru a se obţine in acest an, în medie, la hectar, 1.600 kg. griu, 1.800 kg. porumb boabe, 1.300 kg. floarea-soarelui, 16.000 kg. sfeclă de zahăr etc. Pe 97 la sută din suprafaţa mecanizabilă ce urmează a fi însămînţată in primăvară s-au executat arături adinei şi au fost fertilizate circa 120 hectare. Fertilizarea solului continuă şi in prezent. Tot în scopul măririi producţiei la hectar s-a prevăzut ca semănatul porumbului să se facă numai cu semănătorile 2 S.P.C. 2, să se plivească culturile păioase de două ori să se aplice trei praşile la porumb şi floarea-soarelui, iar la sfecla de zahăr 5 praşile. Pe baza rezultatelor bune obţinute anul trecut (cînd s-au obţinut din cultură Intercalată aproape 70 tone fasole şi 147 tone dovleci) se va extinde cultura fasolei prin porumb pe 600 hectare, iar a dovlecilor pe 500 hectare. De asemenea se vor executa lucrări de defrişare a mărăcinişurilor, de desfiinţare a unor drumuri inutile, pentru a reda arabilului circa 20 hectare. Pentru a mări interesul colectiviştilor în sporirea producţiei agricole s-a stabilit ca incepînd cu acest an să se aplice retribuţia suplimentară, atît în sectorul producţiei vegetale, cit şi în sectorul producţiei zootehnice. Vor fi mărite şi mai mult fermele de animale. Gospodăria va ajunge la sfîrşitul anului la 670 taurine din care 208 vaci şi 167 juninci, 552 porcine, 1.220 oi şi o matcă de 1.260 păsări. Creşterea efectivelor de animale va avea loc în mod deosebit pe seama prăsilei proprii. Vor fi cumpărate doar 30 ,vaci şi 17 juninci. Pentru a obţine o producţie zootehnică sporită — 1.800 litri lapte, în medie, pe vacă furajată, 2 kg, lină pe oaie tunsă, pentru a se valorifica produse zootehnice în valoare de peste 620.000 lei s-a prevăzut a se asigura o puternică bază furajeră. Pe toată suprafaţa de păşune se vor executa lucrări de întreţinere, iar 30 de hectare vor fi fertilizate. Suprafaţa ocupată cu plante perene va fi sporită la 350 de hectare. Se vor mai însăminţa porumb pentru siloz, culturi duble pe suprafeţe mai mari ca în anii trecuţi, se vor ridica noi adăposturi, se vor termina lucrările pentru alimentare cu apă a sectorului zootehnic. Pentru perioada de stabulaţie se vor asigura 810 tone linuri, 355 tone concentrate, cel puţin 1.500 tone suculente, 2.300 tone grosiere etc. Proiectul planului de producţie prevede şi ce se va face pentru sporirea producţiei de legume, seminţe, fructe etc. Din valorificarea produselor vegetale şi animale, gospodăria va realiza un venit bănesc total de 4.150.000 Iei din care 2.250.000 iei se vor împărţi la zilele muncă (în fiecare lună cite un avans bănesc), 498.000 lei vor fi alocaţi măririi fondului de bază etc. Pe marginea dării de seamă, a proiectului planului de producţie au luat cuvîntul numeroşi colectivişti. Brigadierul V. Trotuş a spus: „ Avem posibilitatea să obţinem producţii mai mari decit cele prevăzute în plan. Experienţa de anul trecut a dovedit acest lucru. In brigada pe care o conduc eu s-au obţinut anul trecut, în condiţii de secetă, 5.800 kg. porumb la hectar, 1.845 kg. griu la hectar, 1.750 kg. floarea soarelui la hectar. Cum am reuşit acest lucru? Am însămînţat la timp, am fertilizat cu Îngrăşăminte naturale însemnate suprafeţe, am executat trei praşile mecanice şi 5 manuale pe rind etc. Trebuie ca în fiecare brigadă să existe preocupare GH. STEJARU (Continuare în pag. 3-a) Adunarea generală a colectiviștilor din Ruginoasa-Pașcani Desfăşurind cu entuziasm întrecerea socialistă, colectivul de muncă al sectorului IV extracţie şi purificare a streptomicinei de la Fabrica de antibiotice a obţinut rezultate frumoase în muncă. Aşa de pildă, printr-o mai bună organizare a procesului de fabricaţie s-au depăşit sarcinile de plan pe luna ianuarie a.c. cu 3 la sută, dîndu-se numai produse de bună calitate. Printre evidenţiaţii în întrecerea socialistă se numără şi comunistul Constantin Ionescu, operator principal. Iată-l în fotografia alăturată. Prima lună — primele succese Unul dintre obiectivele importante ale Întrecerii ,desfăşurată de ceferiştii din cadrul Direcţiei regionale Iaşi se referă la depăşirea tonajului brut de mărfuri. In acest scop, încă din prima lună, s-a pus accent pe lărgirea acţiunii de remorcare a trenurilor cu tonaje sporite. Până la sfirşitul lunii ianuarie a.c., tonajul planificat pe trenurile dan, marfă a fost depăşit. Cu aceleaşi mijloace au fost transportate 73.000 tone in plus faţă de prevederi. „ In mod deosebit s-au evidenţiat mecanicii şi fochiştii Depoului C.F.R. Iași care au remorcat 28 de trenuri cu un tonaj sporit (peste normă), reprezentind 9.864 tone. Sarcina noastră principală: creşterea productivităţii muncii Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Fabrica de rulmenţi, sub conducerea comitetului de partid, au obţinut rezultate însemnate in producţie şi au căpătat o bogată experienţă In toate domeniile de activitate. In ultimii ani, gradul de tehnicitate în fabricaţie a crescut mult, iar calitatea rulmenţilor s-a îmbunătăţit continuu. Inzestrindu-se secţiile cu noi maşini şi utilaje, modernizîndu-se continuu maşinile existente, îmbunătăţind tehnologia de fabricaţie, productivitatea muncii a sporit in 1964 cu 62,5 la sută faţă de 1961, ceea ce înseamnă, de fapt, o creştere medie anuală de peste 15 la sută. Numai prin creşterea productivităţii muncii pe aceleaşi suprafeţe de producţie, realizăm in 1964 peste 800.000 buc. rulmenţi mai mult decit în 1961. De asemenea, printr-o serie de îmbunătăţiri tehnologice, paralel cu creşterea productivităţii muncii s-a redus an de an consumul specific de metal. Aşa, de exemplu, prin forjarea unor inele în matriţe Închise, prin extinderea laminării cu profil a inelelor de rulmenţi, prin reducerea adaosurilor de prelucrare in secţia strungărie, sau prin valorificarea deşeurilor recuperabile de metal, numai In 1963, faţă de consumurile specifice normate, s-a economisit cantitatea de 63 tone de oţel. Creşterea gradului de calificare a muncitorilor, specializarea cadrelor tehnico-inginereşti, ca şi perfecţionările tehnice au contribuit la reducerea rebuturilor in 1963 faţă de 1961 cu peste 30 la sută. In ultimii doi ani, printr-o muncă pasionată, printr-un avînt continuu al Întrecerii socialiste, Înfăptuind angajamente entuziaste — la îndrumarea atentă a comitetului de partid — colectivul nostru de muncă a produs peste 43.000 bucăţi rulmenţi mai mult decit prevederile planului, a obţinut 8.031.000 lei beneficii peste plan şi 2.775.000 lei economii suplimentare la preţul de cost. Efectul acestor rezultate bune este oglindit tot mai mult şi In grija faţă de om şi nevoile sale. In 1962 — 1963 cîştigul mediu al muncitorilor a crescut cu peste 10 la sută. Anul 1964 constituie pentru colectivul nostru de muncă o nouă treaptă spre obţinerea unor rezultate mai importante in producţie. Prevederile planului de măsuri tehnicoorganizatorice pentru acest an au şi început să prindă viaţă. Extinderea forjării in matriţe închise a unui important număr de inele pentru rulmenţi contribuie la reducerea consumului specific şi a adaosurilor de prelucrare cu peste 50 tone de oţel, la creşterea productivităţii munccii şi la reducerea preţului de epsim. De asemenea, presarea rolilor bu-v ŞTEFAN DUMITRESCU,, directorul Fabricii de rulmenţi Birlad, (Continuare în pag. a 2-a) Lucrări de electrificări rurale In regiunea noastră continuă să se desfăşoare acţiunea de extindere a electrificării rurale. In cursul anului 1964, s-a prevăzut electrificarea, in regiunea Iaşi, a unui număr de 70 de sate. La unele sate cum sunt Dodeşti, Horga (raionul Bîrlad), Valea Lupului (oraş Iaşi) lucrările de electrificare sunt în curs de execuţie. De asemenea, se efectuează in prezent lucrări de extindere a reţelei electrice în satele Valea Seacă, Topile, Tătăruşi (raionul Paşcani), Valea Rea, Roşieşti (raionul Vaslui). In raionul Huşi, se lucrează la racordarea satului Răducăneni la sistemul energetic național. ■ - Fier vechi expediat oţelăriilor Acţiunea patriotică de colectare a metalelor vechi se bucură de sprijinul oamenilor muncii din regiunea noastră. In cursul lunii ianuarie, au fost expediate, din regiunea Iaşi, către oţelării peste 2.300 de tone de metale vechi. Cele mai mari cantităţi de fier vechi şi metale neferoase au fost colectate de colectivele : Fabricii de rulmenţi din Bîrlad, „Ţesătura"' ,din Iaşi Ş.a. . li , f*. La Iaşi, 11 "■1 11..... r* Şcoli medii în construcţie La Iaşi I au fost Începute, recent, lucrările de construcţie a două şcoli medii, una cu 16 săli de clasă în cartierul Păcurari, şi a doua cu 24 săli de clasă în cartierul Nicolina *—Socola, In ultime,le zile, vremea tu, călzindu-se, constructorii desfăşoarăintens activitatea pe şantierele noilor şcoli. Pe Şantierul şcolii medii au 24 săli de clasă, de pildă, se execută lucrări de zidărie la parterul noii construcţii. Luni, 3 februarie, Opera din Iaşi va prezenta în premieră baletul „Spărgătorul de nuci“ de P. I. Ceaikovski, în regia şi coregrafia lui Vasile Marcu de la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti. Conducerea muzicală aparţine dirijoarei CorneliaVoina, iar scenografia lui Ion Clapan. IN CLIŞEU, la o repetiţie. Foto : P. BADEA i 4