Flacăra Iaşului, martie 1964 (Anul 20, nr. 5438-5463)

1964-03-01 / nr. 5438

A . U . >ROlBTÄtt difi roJTt TÁRUK, UNIT1-VÄ1 ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr 543, DUMINICA 1 MARTIE 1904I 4 PAGINI 20 BANI EFECTELE COMPLEXE ALE PREGĂTIRII PROFESIONALE Pregătirea profesionali continua, făcută In mod organizat şi sistema­tic în fabrica noastră, se răsfrunge cu efecte multiple, complexe asupra rezultatelor producţiei. Cel calificat temeinic şi care nu se mulţumeşte cu ce ştie, ci işi ridică mereu ni­velul său profesional — prin cursuri, lectura unor cărţi sau publicaţii de specialitate, Îndrumări din partea specialiştilor producţiei, a muncitor­­ilor cu experienţă mai mare etc. — ajunge să lucreze tot mai bine, să facă propuneri de Îmbunătăţire a teh­nicii existente şi chiar să participe nemijlocit la aceasta. Asemenea idei şi probleme s-au desprins şi din conferinţa care a a­­vut loc In Întreprinderea noastră, pentru alegerea noului comitet al sindicatului. In darea de seamă s-a arătat, printre altele că organizarea cursurilor de calificare s-a făcut di­ferenţiat, pe meserii şi gradul de pre­gătire profesională,­ 480 de metalur­­gişti au fost îndrumaţi să-şi comple­teze cunoştinţele profesionale, iar alţi 640 să urmeze cursuri de ridicarea calificării. Nici celelalte cadre nu sunt neglijate, îndrumat de comite­tul de partid, comitetul sindicatului a iniţiat un curs pentru ingineri, care se va deschide In curlnd şi la care vor fi expuse teme tratlnd noutăţile survenite In tehnică, In general, şi In producţia de rulmenţi. In spe­cial. Creşterea continuă a numărului de muncitori cu pregătire corespun­zătoare cerinţelor tehnologiei moder­ne a determinat un salt calitativ în această acţiune, şi anume, trecerea la specializare. Preocuparea pentru specializarea muncitorilor din atelie­rul de rulmenţi pentru vagoane, de exemplu, a influenţat sporirea pro­ducţiei (In ultimii 3 ani) de B ori şi ea va creşte şi In acest an — In sectorul amintit — cu Încă 45 la sută. Ridicarea calificării mai aduce­­— separat de influenţa exercitată pentru producţia Întreprinderii — şi avantaje personale, deci o cointere­sare materială directă. Un asemenea efect l-au simţit, in mod concret, printre alţii, peste 40 de muncitori din secţia strungărie, care au fost promovaţi la categorii superioare de încadrare şi deci de salarizare. Efectele calificării şi ridicării a­­cesteia sunt apreciate atunci cind muncitorii stăpinesc temelnia mese­ria lor, tehnologia, tehnica mașinilor și pot astfel să lucreze cu produc­/WW\/VVWl/VVVV\/Vl/Wl/WWn/VI/W\ CALIFICAREA­­ LA NIVELUL TEHNICII NOI V\ VIV WWV WUV VV Vt, V WVtV MWV tivitate mai mare, să reducă procen­tele tolerate de rebuturi, să facă e­­conomii. La aceste efecte complexe s-au re­ferit diverşi participanţi la discuţiile ce­ au urmat după darea de seamă prezentată in conferinţă. Reglorul D. Bejenaru a arătat că datorită faptului că peste 200 de mun­citori şi-au ridicat calificarea (in 1963), iar alţi circa 280 li urmează pe aceştia, maşinile sunt folosite mai bine, procentul tolerat de rebut este in continuă scădere. Reducerea rebuturilor — a spus ing. I. Bangu, şeful secţiei strungă­­rie — este rezultatul direct al Îm­bunătăţirii continue a calificării. In­tre calitate şi calificare este o le­gătură directă. El a citat de aseme­nea faptul că introducerea laminării cu profil de cală, in secţia forjă, este o urmare a preocupărilor ma­nifestate pentru progresul continuu al tehnicii. Extinderea acestui proce­deu, precum şi forjarea Inelelor in matriţe Închise la 10 — 15 repere, ar influenţa creşterea productivităţii muncii strungarilor cu circa 10 la sută. Pentru aceasta sunt condiţii, atit in forjă, cit şi la strungărie. Un alt participant la discuţii, tov. D. Chiroşca, a explicat ce influenţă ar avea pentru secţia rectificare re­ducerea adaoselor de prelucare la u­­nele repere, in faza de forjare, rec­tificatorii ar putea reduce consumul de pietre abrazive. El a insistat şi asu­pra faptului că uneori se inttmplă ca regimul de lucru In secţia de tra­tament termic să nu fie bine supra­vegheat şi de aceea inelele se di­lată, sau se contractă. Aceasta cere rectificatorilor o muncă In plus, o utilizare suplimentară a maşinilor, separat de dificultăţile create in le­gătură cu aducerea inelelor in cauză la cotele şi dimensiunile prevăzute. Observaţia făcută ridică, desigur, şi necesitatea ridicării calificării unor cadre de la tratamentul termic. De aici tragem concluzia că fiecare tre­buie să se pregătească mereu, să-şi ridice nivelul de cunoştinţe tehnice ca astfel să poată lucra azi mai bine decit ieri şi mîine mai bine decit azi. ANDREI DUMITRIU secretarul Comitetului sindicatului de la fabrica de rulmenţi — Birlad s­ poo- Rezultatele concursului regional de vinuri In zilele de 28—29 februarie a.c. la Staţiunea experimentală hortivi­­ticolă Iaşi a avut loc concursul re­gional de vinuri organizat de Con­siliul agricol regional. La concurs au participat: unităţile producătoare — G.A.S., G.A.C., Ins­titutul agronomic, Staţiunile experi­mentale Iaşi şi Podu­ Iloaie, întreprin­derea vinalcool. La concurs s-au prezentat 135 pro­be. Comisia de degustare a apreciat şi a distins cu premiul I 36 probe, cu premiul II 66 probe, cu premiul III 8 probe. Iată ciştigătorii premiului 11 între­prinderea vinalcool — 12 premii, Institutul agronomic — 1 premiu, S.E.H.V. Iaşi — 5 premii, G.A.S. Bu­cium — 9 premii, G.A.S. Copou — 1 premiu, G.A.S. Cotnari — 4 pre­mii , G.A.S. Uricani —­ 1 premiu­­, G.A.S. Iași — 3 premii, G.A.C. Hir­­lău — 1 premiu. S­UMARUL — Anul Eminescu — Dimensiunea universală a operei eminesciene — Rominia pitorească — Potecile, lama pag. S­­ — Corespondenţii despre fertilizarea solului — Probleme ale sfaturilor populare — Planul este bun, dar... pag. 3-a — Florenţa — Lucrările Conferinţei Internaţionale a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare, pace şi Independenţă naţională __ In sprijinul dezvoltării comerţului internaţional — Evoluţia problemei cipriote — Sesiunea Comisiei economice a O­N.U. pentru Africa — Experienţele cu „Echo-2" — Procesul din Dallas pag. 4-a -î©OS«­ sisul­­rîrm “•iii­truijiun­ Un bilanţ rodnic Comisia regională pentru răspindirea cunoştin­ţelor ştiinţifice a trimis spre satele şi comunele regiunii Iaşi. în perioada de iarnă 3.500 de inte­lectuali (profesori şi conferenţiari universitari, ingineri agronomi şi zootehnişti, medici, jurişti), care au prezentat expuneri sau au dat răspunsuri la Întrebările puse de colectivişti. In această perioadă, s-au deplasat de la regiune şi de la centrele raionale şi orăşeneşti 375 brigăzi ştiin­ţifice. De asemenea, un număr de 17 specialişti au dat consultaţii colectiviştilor pe diferite teme agrozootehnice. La aceste acţiuni au participat un număr de 250.000 colectivişti. Articole de artizanat Colectivul de creaţie de la cooperativa „Mun­ca manuală“ din Iaşi se preocupă continuu de executarea unor noi modele de artiza­nat. In ultima vreme, au fost create 39 de modele care au fost prezentate la­­concursul „articole de artizanat şi amintiri“ de la Bu­cureşti. Se remarcă basore­liefurile in lemn: „Boj­deuca lui Creangă“, „Sediul gospodăriei co­lective din Bălţaţi“ şi altele. In scurtă vreme, noile articole vor pu­tea fi găsite în maga­zinul de artizanat. Turneul in S.U.A. al baritonului N. Herlea Slmbătă dimineaţa, baritonul Nicolae Herlea, artist al poporului, a părăsit Bucureştiul îndrep­­tindu-se spre New York, unde va cînta pe scena Operei „Metropolitan“. El va interpreta rolurile principale din operele „Paiaţe“ (premieră a sta­giunii) şi „Don Carlos", (Agerpres) ■ X*' ■ Schimburi de experienţă în probleme zootehnice Zilele acestea, au avut loc la gos­podăriile colective din Flăminzi şi Coarnele Caprei, raionul Hirlău, schimburi de experienţă pe tema în­grijirea şi furajarea animalelor în perioada de stabulaţie. Au participat secretari ai organizaţiilor de partid din sectoarele zootehnice din 17 G.A.C.-uri din raion, vicepreşedinţi, brigadieri zootehnici, îngrijitori de a­­nimale şi mulgători fruntaşi, medici veterinari. Preşedinţii celor două gospodării colective au prezentat Informări. Participanţii au vizitat apoi fermele zootehnice după care au asistat la demonstraţii practice de Îngrijire şi furajare a animalelor. VASILE AZOIŢEI IOAN CHIRIAC activişti de partid - -ooo­s Spectacol extraordinar Opera de stat Iaşi prezintă luni 2 martie 1964 un spectacol extraor­dinar cu opera „Tosca" de Puccini, îşi dau concursul soliştii­­ Bogdan Paprocki (R.P. Polonă) şi Mihai Ar­­năutu, artist emerit al R.P.R. rOOo. Studiu şi viaţă în spaţii noi Zilele trecute o ascultam pe studenta Maria Latarciuc, de la chimie industrială, re­­latindu-mi aspecte din pasio­nanta muncă a colegilor săi, la marile combinate chimice din Moldova, in timpul prac­ticii studenţeşti. Ii ascultasem vorbind şi pe alţi tineri, nu cu mult trecuţi de 20 de ani, aşa cum mai de mult, sau chiar mai aproape, ii auzisem pe studenţii de la Agronomie sau de la Insti­tutul Pedagogic, de la Medi­cină sau de la Politehnică, vorbind despre minunatele condiţii de studiu şi de viaţă create lor de către partid, despre tonicele perspective ce, li se aştern privirilor... In cuvintul său la lucrări­le Conferinţei organizaţiei re­gionale de partid Iaşi, prof. univ. Ion Creangă, rectorul Universităţii ieşene, amintea, printre altele: Anul acesta s-a dat in folo­sinţă o nouă aripă a Univer­sităţii din Iaşi, de circa 17.000 m. p. Incepind din 1956 s-au construit in Iaşi 17 cămine noi studenţeşti şi 4 cantine moderne. Alături de celelal­te, ultimul complex studen­ţesc întruneşte toate condiţii­le de confort şi estetică. Intr-adevăr, primele flori nu apucaseră să răsară bine in peluzele din faţa noului complex de lingă Universita­te, cină vremea s-a, răcit, de­butină cu aceleaşi emoţionan­te ore de început de an uni­versitar... Au trecut luni de la acele prime flori, iar acum studiul şi viaţa sunt statornicite par­că de cind lumea in noile spa­ţii moderne, luminoase, con­fortabile. Să pătrundem deci aici, in virful picioarelor, cu ochiul ciclopic al aparatului de foto­grafiat. Sintem­ convinşi că vom afla noutăţi! Mai intii - In noua aripă a Universităţii. Mozaicarii şi Ipsosaril mai stăruie încă pe vastele culoare, in timp ce la etaje, in încăperi albe, se stu­diază, se audiază cursuri, se amenajează muzee, biblioteci şi, desigur, de ce n-am­ spu­ne-o, uneori se vorbeşte şi de dragoste (în şoapte). In spa­ţiile destinate Facultăţii de­ biologie-geografie asistăm de pildă, la un final de curs (a­nul I), apoi la o şedinţa de lucru a unui cerc ştiinţific studenţesc (Foto nr. 1). in liniştea laboratorului de geo­grafia solurilor, studenţi din anii III şi IV ai facultăţii pregătesc, sub îndrumarea tov. lector Nicolae Barbu, lu­crarea intitulată „Studiul so­lurilor salinizate din Valea Bahluiului, in sectorul oraşu­lui Iaşi“. O problema la ordi­nea zilei: se efectuează stu­diul pdminturilor p­e care ra­şca, sau vor răsare noi blocuri turn. Mihai Gălăţeanu, Eveli­­na Perevoznic, Georgeta Ple­­van, Gheorghe Conachi, Const. Popa, Ion Istrate, Afinica Vlad, Mir­cea Ceauşu, Const. Andreescu - un mănunchi de tineri cercetători, cărora le citim In ochi entuziasmul. înainte de a pleca spre complexul de lingă Universi­tate, ne abatem paşii pe la biblioteca Facultăţii de biolo­gie-geografie, in rafturile că­reia au început­­să se i­nău­­iască volume vechi de o sută de ani și noi de o zi. Trecem apoi printre vitrinele muzeu­lui de zoologia nevertebrate- VAL. Foto: GORIAN Q. PAUL (Continuare In pag. a 3-a) Duminica sportivă Astăzi, sala „Voinţa“­ concentrează din nou cele mai importante manifes­taţii sportive ale zilei. Amatorii de sport din Iaşi vor putea viziona ast­fel următoarele întreceri: BASCHET, ora 10: C.S.M.S. — Ştiin­ţa Timişoara (campionatul categoriei „A" seria a II-a — feminin), ora 11: C.S.M.S. — Constructorul Iaş I (cam­pionatul categoriei­ ,Ani seria a Il-a — masculin). VOLEI, ora 12:30: C.S.M.S. — Stiin­ta Galati („Cupa F.R. Volei" — mas­culin). M­ESAJUL adresat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer Conferinţei internaţionale a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare, pace şi independenţă naţională de la Florenţa Răspunzând cu plăcere la rugămin­tea Comitetului Internaţional de pre­gătire al Conferinţei internaţionale a tineretului şi studenţilor pentru dez­armare, pace şi independenţă naţio­nală, doresc să adresez conferinţei un călduros salut şi să asigur pe toţi participanţii de profunda mea simpa­tie faţă de iniţiativa dv. Problemele care formează obiectul dezbaterilor dv. sunt probleme arză­toare ale epocii noastre care alertea­ză destinele tuturor popoarelor. Suprema garanţie a păcii, necesi­tatea imperioasă pentru progresul material şi spiritual al societăţii u­­mane, este fără îndoială dezarmarea generală şi totală. Totodată cauza păcii nu poate fi despărţită in zilele noastre de cauza Independenţei naţionale a popoarelor. Rezolvarea pozitivă a acestor pro­bleme vitale depinde în bună măsură de poziţia şi contribuţia tineretului, viitorul omenirii. Pornind de la aceste considerente, Guvernul Republicii Populare Româ­ne a supus Adunării Generale O.N.U., Încă din 1960, examinarea unor măsuri pe care fiecare stat în parte şi organizaţiile internaţionale, ar urma să le ia pentru promovarea în rîndurile tineretului a ideilor pă­cii, respectului reciproc şi înţelegerii între popoare. La sesiunea a X­VIII-a a Adunării Generale O.N.U., împreu­nă cu alte 25 de delegaţii, delegaţia română a prezentat un proiect de Declaraţie internaţională in această problemă care, conform hotărîrii a­­doptate, urmează să fie dezbătut în vederea elaborării finale la cea de a XIX-a sesiune a Adunării Generale. Suntem­ convinşi că principiile şi idea­lurile înscrise în proiectul de Decla­raţie prezentat la O.N.U., vor găsi înţelegere şi aprobare din partea tu­turor guvernelor ca şi a organizaţii­lor de tineret din lumea întreagă, însăşi conferinţa dv. constituie o ma­­nifestare a dorinţei şi a hotărîrii ti­­neretului lumii de a trăi în pace, într-o lume fără arme şi războaie, în care fiecare popor să fie liber şi egal în drepturi cu celelalte. Urez deplin succes conferinţei în realizarea nobilelor sale ţeluri. Prin crearea loturilor semincere,la asigurarea unei puternice baze furajere Este bine cunoscut că dezvoltarea şeptelului impune existenţa unei ba­ze furajere puternice compusă din­­tr-un sortiment bogat şi valoros de plante de nutreţ. Printre gospodării­le colective care au militat pentru realizarea acestui obiectiv se numă­ră şi G.A.G. Focuri — raionul Hîr­­lău. Aici s-a înfiinţat anul trecut un lot semincer in suprafaţă de 5 hec­tare, de pe care s-au recoltat 3.020 kilograme sămînţă iarbă de Sudan, 3.416 kg. sămînţă sorg zaharat un­guresc, 1.858 kg. sămînţă sorg zaha­rat chinezesc, ,250 kg. sorg ame­rican. In dorinţa de a cunoaşte ce se va face In 1964 pentru producerea se­minţelor de plante furajere, ne-am adresat tovarăşului M. POPOVICI, In­giner la G.A.C. Focuri, care ne-a relatat: Săminţa rezultată In toamna anu­lui 1963 va fi folosită ca material pentru loturi semincere şi producere de masă verde In gospodăriile co­lective din raionul Hirlău, in mo­dul următor: pentru 100 hectare lo­turi semincere, din care şi G.A.G. Focuri 50 hectare, şi pentru 300 hec­tare masă verde, gospodăriei noas­tre revenindu-i 100 hectare. Prin fo­losirea seminţei obţinute de gospo­dăria Focuri In 1963, este planificat a se produce In acest an 200 tone sămînţă, 9.000 tone masă verde şi 3.000 tone tulpini pentru Insilozare. De remarcat că din sămînţă ce se va produce in anul 1964 se vor pu­tea însăminţa in anul 1965 circa 8.000 hectare care să dea o produc­ţie de 240.000 tone masă verde. Preocupaţi să asigurăm o puter­nică bază furajeră. In acest an la gospodăria noastră se vor extinde loturile semincere la o suprafaţă de 220 hectare, introducînd un valoros sortiment de plante, care dau cele mai bune rezultate în condiţiile de sol şi climă ale regiunii. Dintre plantele care ocupă suprafeţe mai mari, cităm­­: — spar­getă şi măziriahe­­de prl­i­măvară alte 50 de hectare — obsigă şi pir crestat cite 30 hectare — sorguri diferite 50 hectare, prin­tre care apare cu suprafaţa de 5 hectare şi sorgul zaharat linia 4, cu­noscut in mod impropriu sub nume­le de gad­ean, foarte bogat in sub­stanţe zaharoase. Vom da şi in vii­tor mare atenţie sorgului. Această cultură produce mari cantităţi de masă verde sau fin la unitatea de suprafaţă iar în plus are calitatea de a procura furaj verde pînă in, luna noiembrie. Dintre leguminoase, mal­attăm lu­cerna H 652 — care apare pentru prima dată în cultură. Cu suprafeţe de ette un hectar mal apar in lotul semincer şi următoarele plante: La­­thrus, o leguminoasă bogată în pro­teine şi rezistentă la secetă,­ Sulfi­­na, o bună plantă antierozională, de­ asemeni rezistentă la secetă şi la so­luri sărăturate; Ciumiza, o plantă puţin cunoscută in prezent, cu ma­re rezistenţă la secetă. Dintre sucu­lente, cu cite un hectar apar dov­leceii şi dovlecii din solul Marita, precum şi un hectar semincer da sfeclă de nutreţ. De o mare atenţie se bucură spacr­­ceta, obsiga şi pirul crestat ( primă dă un furaj de bună calitate, apro­piat ca valoare de lucernă, avind şi calitatea că este cea mai potrivită plantă in acţiunea de combatere a eroziunii, iar celelalte două formea­ză cele mai importante componente ale amestecului de ierburi perene, folosit în acţiunea de refacere a pă­şunilor, care în prezent sunt carac­terizate printr-un covor vegetal de mică productivitate şi cu valoare fu­rajeră redusă. Din experienţa anului 1963 am a­­juns la concluzia că numai prin cre­area de loturi semincere in fiecare gospodărie se vor putea asigura i; o bază furajeră valoroasă și bo­gată cit și materialul semincer ne­cesar refacerii pășunilor AL­AV =E 3*2*3. Expoziția anuală de grafică Sâmbătă s-a deschis in sala Dalles Expoziţia anuală de grafică, organi­zată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Ar­tă şi Uniunea Artişti­lor Plastici. Expoziţia cuprinde peste 400 de lucrări , gravuri, desene, acuarele, afişe, caricaturi, ilustraţii, unele apă­rute in diferite publicaţii, iar alte­le Inedite semnate de peste 200 grai­ficieni din întreaga tară. Cuvintul de deschidere a fost r­olo­tit de Vasile Dobrian, secretarul sec­­tiei de grafică a Uniunii Artiştilor Plastici, a­ schiţe în creion Olf ! Lim Friguroasă ft timidă in acest isfirşit de lună, primă­vara aşteptata, nici un semn încă n-a dat. Poate-n Tomis, de vechi lauri ce pe Naso, încunună, trena ei cea virginală diafan s-a agăţat. Poate insă biata fată crede c-a pierdut călare~ ţi. Vezi, pe jos, dinspre Ţuţora, venind pe Bahlui la deal, vreo cinci turnuri nou născute şi-oglindesc incolonarea, dezbrăcin­­du-se de schele pe străvechiul apei mal. Asta-i cauza, ori e alta, juna blondă intîrzie, fi-a mea cronică rimată pregătită anticipat cu un ghiocel, cu soare şi un tril de cioch­iie, o fi bună doar, la. anul. Deci o pun la. conservat. Primăvara vine sigur, fac eu rămăşag cu­ oricime. Insă vrei acuma, ‘seara, n-am luat un mărţişor. Cum, să mă justific oare ? Că prin multe magazine nu puteai răzbi, de lume? Drept că nu era uşor, cei ce-au dirijat negoţul de purcei, de inimioare, de homari şi gîzuliţe de argint şi porţelan, sunt sau prea bă­­trini din fire sau îndrăgostiţi prea tare, c-au avut în stoc nimicuri preţioase net sub plan. Totuşi mâine dimineaţă toţi vom fi mai mari c-o şchioapă, căci umblind mai drepţi pe stradă, vom avea un semn la piept, cu alb-roş de mătăsică şi-un canaf ca să pri­ceapă orişicine, fiecare, şi frumos şi înţelept, că de-acum, pen­tru vecie nimeni nu-i stingher în ţară. Pe la noi înseamnă frate şi tovarăş şi amic, semnul colorat sau gluma ce-o făcui în astă seară, să v-o prind în zori la haină cu un fir de borangic, MIHAI DUMITRIU 4.)

Next