Flacăra Iaşului, martie 1964 (Anul 20, nr. 5438-5463)
1964-03-01 / nr. 5438
A . U . >ROlBTÄtt difi roJTt TÁRUK, UNIT1-VÄ1 ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr 543, DUMINICA 1 MARTIE 1904I 4 PAGINI 20 BANI EFECTELE COMPLEXE ALE PREGĂTIRII PROFESIONALE Pregătirea profesionali continua, făcută In mod organizat şi sistematic în fabrica noastră, se răsfrunge cu efecte multiple, complexe asupra rezultatelor producţiei. Cel calificat temeinic şi care nu se mulţumeşte cu ce ştie, ci işi ridică mereu nivelul său profesional — prin cursuri, lectura unor cărţi sau publicaţii de specialitate, Îndrumări din partea specialiştilor producţiei, a muncitorilor cu experienţă mai mare etc. — ajunge să lucreze tot mai bine, să facă propuneri de Îmbunătăţire a tehnicii existente şi chiar să participe nemijlocit la aceasta. Asemenea idei şi probleme s-au desprins şi din conferinţa care a avut loc In Întreprinderea noastră, pentru alegerea noului comitet al sindicatului. In darea de seamă s-a arătat, printre altele că organizarea cursurilor de calificare s-a făcut diferenţiat, pe meserii şi gradul de pregătire profesională, 480 de metalurgişti au fost îndrumaţi să-şi completeze cunoştinţele profesionale, iar alţi 640 să urmeze cursuri de ridicarea calificării. Nici celelalte cadre nu sunt neglijate, îndrumat de comitetul de partid, comitetul sindicatului a iniţiat un curs pentru ingineri, care se va deschide In curlnd şi la care vor fi expuse teme tratlnd noutăţile survenite In tehnică, In general, şi In producţia de rulmenţi. In special. Creşterea continuă a numărului de muncitori cu pregătire corespunzătoare cerinţelor tehnologiei moderne a determinat un salt calitativ în această acţiune, şi anume, trecerea la specializare. Preocuparea pentru specializarea muncitorilor din atelierul de rulmenţi pentru vagoane, de exemplu, a influenţat sporirea producţiei (In ultimii 3 ani) de B ori şi ea va creşte şi In acest an — In sectorul amintit — cu Încă 45 la sută. Ridicarea calificării mai aduce— separat de influenţa exercitată pentru producţia Întreprinderii — şi avantaje personale, deci o cointeresare materială directă. Un asemenea efect l-au simţit, in mod concret, printre alţii, peste 40 de muncitori din secţia strungărie, care au fost promovaţi la categorii superioare de încadrare şi deci de salarizare. Efectele calificării şi ridicării acesteia sunt apreciate atunci cind muncitorii stăpinesc temelnia meseria lor, tehnologia, tehnica mașinilor și pot astfel să lucreze cu produc/WW\/VVWl/VVVV\/Vl/Wl/WWn/VI/W\ CALIFICAREA LA NIVELUL TEHNICII NOI V\ VIV WWV WUV VV Vt, V WVtV MWV tivitate mai mare, să reducă procentele tolerate de rebuturi, să facă economii. La aceste efecte complexe s-au referit diverşi participanţi la discuţiile ce au urmat după darea de seamă prezentată in conferinţă. Reglorul D. Bejenaru a arătat că datorită faptului că peste 200 de muncitori şi-au ridicat calificarea (in 1963), iar alţi circa 280 li urmează pe aceştia, maşinile sunt folosite mai bine, procentul tolerat de rebut este in continuă scădere. Reducerea rebuturilor — a spus ing. I. Bangu, şeful secţiei strungărie — este rezultatul direct al Îmbunătăţirii continue a calificării. Intre calitate şi calificare este o legătură directă. El a citat de asemenea faptul că introducerea laminării cu profil de cală, in secţia forjă, este o urmare a preocupărilor manifestate pentru progresul continuu al tehnicii. Extinderea acestui procedeu, precum şi forjarea Inelelor in matriţe Închise la 10 — 15 repere, ar influenţa creşterea productivităţii muncii strungarilor cu circa 10 la sută. Pentru aceasta sunt condiţii, atit in forjă, cit şi la strungărie. Un alt participant la discuţii, tov. D. Chiroşca, a explicat ce influenţă ar avea pentru secţia rectificare reducerea adaoselor de prelucare la unele repere, in faza de forjare, rectificatorii ar putea reduce consumul de pietre abrazive. El a insistat şi asupra faptului că uneori se inttmplă ca regimul de lucru In secţia de tratament termic să nu fie bine supravegheat şi de aceea inelele se dilată, sau se contractă. Aceasta cere rectificatorilor o muncă In plus, o utilizare suplimentară a maşinilor, separat de dificultăţile create in legătură cu aducerea inelelor in cauză la cotele şi dimensiunile prevăzute. Observaţia făcută ridică, desigur, şi necesitatea ridicării calificării unor cadre de la tratamentul termic. De aici tragem concluzia că fiecare trebuie să se pregătească mereu, să-şi ridice nivelul de cunoştinţe tehnice ca astfel să poată lucra azi mai bine decit ieri şi mîine mai bine decit azi. ANDREI DUMITRIU secretarul Comitetului sindicatului de la fabrica de rulmenţi — Birlad s poo- Rezultatele concursului regional de vinuri In zilele de 28—29 februarie a.c. la Staţiunea experimentală hortiviticolă Iaşi a avut loc concursul regional de vinuri organizat de Consiliul agricol regional. La concurs au participat: unităţile producătoare — G.A.S., G.A.C., Institutul agronomic, Staţiunile experimentale Iaşi şi Podu Iloaie, întreprinderea vinalcool. La concurs s-au prezentat 135 probe. Comisia de degustare a apreciat şi a distins cu premiul I 36 probe, cu premiul II 66 probe, cu premiul III 8 probe. Iată ciştigătorii premiului 11 întreprinderea vinalcool — 12 premii, Institutul agronomic — 1 premiu, S.E.H.V. Iaşi — 5 premii, G.A.S. Bucium — 9 premii, G.A.S. Copou — 1 premiu, G.A.S. Cotnari — 4 premii , G.A.S. Uricani — 1 premiu, G.A.S. Iași — 3 premii, G.A.C. Hirlău — 1 premiu. SUMARUL — Anul Eminescu — Dimensiunea universală a operei eminesciene — Rominia pitorească — Potecile, lama pag. S — Corespondenţii despre fertilizarea solului — Probleme ale sfaturilor populare — Planul este bun, dar... pag. 3-a — Florenţa — Lucrările Conferinţei Internaţionale a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare, pace şi Independenţă naţională __ In sprijinul dezvoltării comerţului internaţional — Evoluţia problemei cipriote — Sesiunea Comisiei economice a ON.U. pentru Africa — Experienţele cu „Echo-2" — Procesul din Dallas pag. 4-a -î©OS« sisulrîrm “•iiitruijiun Un bilanţ rodnic Comisia regională pentru răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice a trimis spre satele şi comunele regiunii Iaşi. în perioada de iarnă 3.500 de intelectuali (profesori şi conferenţiari universitari, ingineri agronomi şi zootehnişti, medici, jurişti), care au prezentat expuneri sau au dat răspunsuri la Întrebările puse de colectivişti. In această perioadă, s-au deplasat de la regiune şi de la centrele raionale şi orăşeneşti 375 brigăzi ştiinţifice. De asemenea, un număr de 17 specialişti au dat consultaţii colectiviştilor pe diferite teme agrozootehnice. La aceste acţiuni au participat un număr de 250.000 colectivişti. Articole de artizanat Colectivul de creaţie de la cooperativa „Munca manuală“ din Iaşi se preocupă continuu de executarea unor noi modele de artizanat. In ultima vreme, au fost create 39 de modele care au fost prezentate laconcursul „articole de artizanat şi amintiri“ de la Bucureşti. Se remarcă basoreliefurile in lemn: „Bojdeuca lui Creangă“, „Sediul gospodăriei colective din Bălţaţi“ şi altele. In scurtă vreme, noile articole vor putea fi găsite în magazinul de artizanat. Turneul in S.U.A. al baritonului N. Herlea Slmbătă dimineaţa, baritonul Nicolae Herlea, artist al poporului, a părăsit Bucureştiul îndreptindu-se spre New York, unde va cînta pe scena Operei „Metropolitan“. El va interpreta rolurile principale din operele „Paiaţe“ (premieră a stagiunii) şi „Don Carlos", (Agerpres) ■ X*' ■ Schimburi de experienţă în probleme zootehnice Zilele acestea, au avut loc la gospodăriile colective din Flăminzi şi Coarnele Caprei, raionul Hirlău, schimburi de experienţă pe tema îngrijirea şi furajarea animalelor în perioada de stabulaţie. Au participat secretari ai organizaţiilor de partid din sectoarele zootehnice din 17 G.A.C.-uri din raion, vicepreşedinţi, brigadieri zootehnici, îngrijitori de animale şi mulgători fruntaşi, medici veterinari. Preşedinţii celor două gospodării colective au prezentat Informări. Participanţii au vizitat apoi fermele zootehnice după care au asistat la demonstraţii practice de Îngrijire şi furajare a animalelor. VASILE AZOIŢEI IOAN CHIRIAC activişti de partid - -ooos Spectacol extraordinar Opera de stat Iaşi prezintă luni 2 martie 1964 un spectacol extraordinar cu opera „Tosca" de Puccini, îşi dau concursul soliştii Bogdan Paprocki (R.P. Polonă) şi Mihai Arnăutu, artist emerit al R.P.R. rOOo. Studiu şi viaţă în spaţii noi Zilele trecute o ascultam pe studenta Maria Latarciuc, de la chimie industrială, relatindu-mi aspecte din pasionanta muncă a colegilor săi, la marile combinate chimice din Moldova, in timpul practicii studenţeşti. Ii ascultasem vorbind şi pe alţi tineri, nu cu mult trecuţi de 20 de ani, aşa cum mai de mult, sau chiar mai aproape, ii auzisem pe studenţii de la Agronomie sau de la Institutul Pedagogic, de la Medicină sau de la Politehnică, vorbind despre minunatele condiţii de studiu şi de viaţă create lor de către partid, despre tonicele perspective ce, li se aştern privirilor... In cuvintul său la lucrările Conferinţei organizaţiei regionale de partid Iaşi, prof. univ. Ion Creangă, rectorul Universităţii ieşene, amintea, printre altele: Anul acesta s-a dat in folosinţă o nouă aripă a Universităţii din Iaşi, de circa 17.000 m. p. Incepind din 1956 s-au construit in Iaşi 17 cămine noi studenţeşti şi 4 cantine moderne. Alături de celelalte, ultimul complex studenţesc întruneşte toate condiţiile de confort şi estetică. Intr-adevăr, primele flori nu apucaseră să răsară bine in peluzele din faţa noului complex de lingă Universitate, cină vremea s-a, răcit, debutină cu aceleaşi emoţionante ore de început de an universitar... Au trecut luni de la acele prime flori, iar acum studiul şi viaţa sunt statornicite parcă de cind lumea in noile spaţii moderne, luminoase, confortabile. Să pătrundem deci aici, in virful picioarelor, cu ochiul ciclopic al aparatului de fotografiat. Sintem convinşi că vom afla noutăţi! Mai intii - In noua aripă a Universităţii. Mozaicarii şi Ipsosaril mai stăruie încă pe vastele culoare, in timp ce la etaje, in încăperi albe, se studiază, se audiază cursuri, se amenajează muzee, biblioteci şi, desigur, de ce n-am spune-o, uneori se vorbeşte şi de dragoste (în şoapte). In spaţiile destinate Facultăţii de biologie-geografie asistăm de pildă, la un final de curs (anul I), apoi la o şedinţa de lucru a unui cerc ştiinţific studenţesc (Foto nr. 1). in liniştea laboratorului de geografia solurilor, studenţi din anii III şi IV ai facultăţii pregătesc, sub îndrumarea tov. lector Nicolae Barbu, lucrarea intitulată „Studiul solurilor salinizate din Valea Bahluiului, in sectorul oraşului Iaşi“. O problema la ordinea zilei: se efectuează studiul pdminturilor pe care raşca, sau vor răsare noi blocuri turn. Mihai Gălăţeanu, Evelina Perevoznic, Georgeta Plevan, Gheorghe Conachi, Const. Popa, Ion Istrate, Afinica Vlad, Mircea Ceauşu, Const. Andreescu - un mănunchi de tineri cercetători, cărora le citim In ochi entuziasmul. înainte de a pleca spre complexul de lingă Universitate, ne abatem paşii pe la biblioteca Facultăţii de biologie-geografie, in rafturile căreia au începutsă se inăuiască volume vechi de o sută de ani și noi de o zi. Trecem apoi printre vitrinele muzeului de zoologia nevertebrate- VAL. Foto: GORIAN Q. PAUL (Continuare In pag. a 3-a) Duminica sportivă Astăzi, sala „Voinţa“ concentrează din nou cele mai importante manifestaţii sportive ale zilei. Amatorii de sport din Iaşi vor putea viziona astfel următoarele întreceri: BASCHET, ora 10: C.S.M.S. — Ştiinţa Timişoara (campionatul categoriei „A" seria a II-a — feminin), ora 11: C.S.M.S. — Constructorul Iaş I (campionatul categoriei ,Ani seria a Il-a — masculin). VOLEI, ora 12:30: C.S.M.S. — Stiinta Galati („Cupa F.R. Volei" — masculin). MESAJUL adresat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer Conferinţei internaţionale a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare, pace şi independenţă naţională de la Florenţa Răspunzând cu plăcere la rugămintea Comitetului Internaţional de pregătire al Conferinţei internaţionale a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare, pace şi independenţă naţională, doresc să adresez conferinţei un călduros salut şi să asigur pe toţi participanţii de profunda mea simpatie faţă de iniţiativa dv. Problemele care formează obiectul dezbaterilor dv. sunt probleme arzătoare ale epocii noastre care alertează destinele tuturor popoarelor. Suprema garanţie a păcii, necesitatea imperioasă pentru progresul material şi spiritual al societăţii umane, este fără îndoială dezarmarea generală şi totală. Totodată cauza păcii nu poate fi despărţită in zilele noastre de cauza Independenţei naţionale a popoarelor. Rezolvarea pozitivă a acestor probleme vitale depinde în bună măsură de poziţia şi contribuţia tineretului, viitorul omenirii. Pornind de la aceste considerente, Guvernul Republicii Populare Române a supus Adunării Generale O.N.U., Încă din 1960, examinarea unor măsuri pe care fiecare stat în parte şi organizaţiile internaţionale, ar urma să le ia pentru promovarea în rîndurile tineretului a ideilor păcii, respectului reciproc şi înţelegerii între popoare. La sesiunea a XVIII-a a Adunării Generale O.N.U., împreună cu alte 25 de delegaţii, delegaţia română a prezentat un proiect de Declaraţie internaţională in această problemă care, conform hotărîrii adoptate, urmează să fie dezbătut în vederea elaborării finale la cea de a XIX-a sesiune a Adunării Generale. Suntem convinşi că principiile şi idealurile înscrise în proiectul de Declaraţie prezentat la O.N.U., vor găsi înţelegere şi aprobare din partea tuturor guvernelor ca şi a organizaţiilor de tineret din lumea întreagă, însăşi conferinţa dv. constituie o manifestare a dorinţei şi a hotărîrii tineretului lumii de a trăi în pace, într-o lume fără arme şi războaie, în care fiecare popor să fie liber şi egal în drepturi cu celelalte. Urez deplin succes conferinţei în realizarea nobilelor sale ţeluri. Prin crearea loturilor semincere,la asigurarea unei puternice baze furajere Este bine cunoscut că dezvoltarea şeptelului impune existenţa unei baze furajere puternice compusă dintr-un sortiment bogat şi valoros de plante de nutreţ. Printre gospodăriile colective care au militat pentru realizarea acestui obiectiv se numără şi G.A.G. Focuri — raionul Hîrlău. Aici s-a înfiinţat anul trecut un lot semincer in suprafaţă de 5 hectare, de pe care s-au recoltat 3.020 kilograme sămînţă iarbă de Sudan, 3.416 kg. sămînţă sorg zaharat unguresc, 1.858 kg. sămînţă sorg zaharat chinezesc, ,250 kg. sorg american. In dorinţa de a cunoaşte ce se va face In 1964 pentru producerea seminţelor de plante furajere, ne-am adresat tovarăşului M. POPOVICI, Inginer la G.A.C. Focuri, care ne-a relatat: Săminţa rezultată In toamna anului 1963 va fi folosită ca material pentru loturi semincere şi producere de masă verde In gospodăriile colective din raionul Hirlău, in modul următor: pentru 100 hectare loturi semincere, din care şi G.A.G. Focuri 50 hectare, şi pentru 300 hectare masă verde, gospodăriei noastre revenindu-i 100 hectare. Prin folosirea seminţei obţinute de gospodăria Focuri In 1963, este planificat a se produce In acest an 200 tone sămînţă, 9.000 tone masă verde şi 3.000 tone tulpini pentru Insilozare. De remarcat că din sămînţă ce se va produce in anul 1964 se vor putea însăminţa in anul 1965 circa 8.000 hectare care să dea o producţie de 240.000 tone masă verde. Preocupaţi să asigurăm o puternică bază furajeră. In acest an la gospodăria noastră se vor extinde loturile semincere la o suprafaţă de 220 hectare, introducînd un valoros sortiment de plante, care dau cele mai bune rezultate în condiţiile de sol şi climă ale regiunii. Dintre plantele care ocupă suprafeţe mai mari, cităm: — spargetă şi măziriahede prlimăvară alte 50 de hectare — obsigă şi pir crestat cite 30 hectare — sorguri diferite 50 hectare, printre care apare cu suprafaţa de 5 hectare şi sorgul zaharat linia 4, cunoscut in mod impropriu sub numele de gadean, foarte bogat in substanţe zaharoase. Vom da şi in viitor mare atenţie sorgului. Această cultură produce mari cantităţi de masă verde sau fin la unitatea de suprafaţă iar în plus are calitatea de a procura furaj verde pînă in, luna noiembrie. Dintre leguminoase, malattăm lucerna H 652 — care apare pentru prima dată în cultură. Cu suprafeţe de ette un hectar mal apar in lotul semincer şi următoarele plante: Lathrus, o leguminoasă bogată în proteine şi rezistentă la secetă, Sulfina, o bună plantă antierozională, de asemeni rezistentă la secetă şi la soluri sărăturate; Ciumiza, o plantă puţin cunoscută in prezent, cu mare rezistenţă la secetă. Dintre suculente, cu cite un hectar apar dovleceii şi dovlecii din solul Marita, precum şi un hectar semincer da sfeclă de nutreţ. De o mare atenţie se bucură spacrceta, obsiga şi pirul crestat ( primă dă un furaj de bună calitate, apropiat ca valoare de lucernă, avind şi calitatea că este cea mai potrivită plantă in acţiunea de combatere a eroziunii, iar celelalte două formează cele mai importante componente ale amestecului de ierburi perene, folosit în acţiunea de refacere a păşunilor, care în prezent sunt caracterizate printr-un covor vegetal de mică productivitate şi cu valoare furajeră redusă. Din experienţa anului 1963 am ajuns la concluzia că numai prin crearea de loturi semincere in fiecare gospodărie se vor putea asigura i; o bază furajeră valoroasă și bogată cit și materialul semincer necesar refacerii pășunilor ALAV =E 3*2*3. Expoziția anuală de grafică Sâmbătă s-a deschis in sala Dalles Expoziţia anuală de grafică, organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi Uniunea Artiştilor Plastici. Expoziţia cuprinde peste 400 de lucrări , gravuri, desene, acuarele, afişe, caricaturi, ilustraţii, unele apărute in diferite publicaţii, iar altele Inedite semnate de peste 200 graificieni din întreaga tară. Cuvintul de deschidere a fost rolotit de Vasile Dobrian, secretarul sectiei de grafică a Uniunii Artiştilor Plastici, a schiţe în creion Olf ! Lim Friguroasă ft timidă in acest isfirşit de lună, primăvara aşteptata, nici un semn încă n-a dat. Poate-n Tomis, de vechi lauri ce pe Naso, încunună, trena ei cea virginală diafan s-a agăţat. Poate insă biata fată crede c-a pierdut călare~ ţi. Vezi, pe jos, dinspre Ţuţora, venind pe Bahlui la deal, vreo cinci turnuri nou născute şi-oglindesc incolonarea, dezbrăcindu-se de schele pe străvechiul apei mal. Asta-i cauza, ori e alta, juna blondă intîrzie, fi-a mea cronică rimată pregătită anticipat cu un ghiocel, cu soare şi un tril de ciochiie, o fi bună doar, la. anul. Deci o pun la. conservat. Primăvara vine sigur, fac eu rămăşag cu oricime. Insă vrei acuma, ‘seara, n-am luat un mărţişor. Cum, să mă justific oare ? Că prin multe magazine nu puteai răzbi, de lume? Drept că nu era uşor, cei ce-au dirijat negoţul de purcei, de inimioare, de homari şi gîzuliţe de argint şi porţelan, sunt sau prea bătrini din fire sau îndrăgostiţi prea tare, c-au avut în stoc nimicuri preţioase net sub plan. Totuşi mâine dimineaţă toţi vom fi mai mari c-o şchioapă, căci umblind mai drepţi pe stradă, vom avea un semn la piept, cu alb-roş de mătăsică şi-un canaf ca să priceapă orişicine, fiecare, şi frumos şi înţelept, că de-acum, pentru vecie nimeni nu-i stingher în ţară. Pe la noi înseamnă frate şi tovarăş şi amic, semnul colorat sau gluma ce-o făcui în astă seară, să v-o prind în zori la haină cu un fir de borangic, MIHAI DUMITRIU 4.)