Flacăra Iaşului, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 5464-5489)

1964-04-01 / nr. 5464

■ jr Nr. 5464 -----Postul de corespondenţi ■ voluntari de la U. I. L Ciurea o informează Se aplică in practică măsurile tehnico-organizatorice Una dintre preocupările de sea­mă ale colectivului de la U.I.L. Ciurea este şi traducerea in viaţă la timpul stabilit a propunerilor incluse în planul M.T.O. De la începutul acestui an, printre alte prevederi, s-a înfăptuit şi raiona­­rea raţională a depozitului de buşteni, care a contribuit la re­ducerea volumului de manipulări cu peste 25 la sută. In vederea obţinerii unor pro­duse care să răspundă condiţiilor tehnice, au fost confecţionate mo­dele noi de patere care au dus la valorificarea mai raţională a masei lemnoase. In aceeaşi di­recţie, se studiază in prezent problema folosirii buştenilor de dimensiuni mai mari decit des­chiderea maximă a gaterului, pentru care se va construi un alt gater. Acum, din acest motiv, buştenii de dimensiuni mari tre­buie ciopliţi, fapt care duce la pierderea unei cantităţi însemna­te de masă lemnoasă. Construirea unei noi linii de­­covil este o altă măsură înfăp­tuită în acest an şi care a con­tribuit la uşurarea transportului de buşteni in depozit. Grijă pentru folosirea fondului de misă mecanizare Ținînd cont de faptul că în a­­cest an producţia secţiei de bu­­dane a crescut de 6 ori faţă de anul trecut, s-au luat din timp unele măsuri menite să contri­buie la asigurarea unor condiţii optime de desfăşurare a produc­ţiei. In acest, scop cea mai mare parte din fondul destinat micii mecanizări a fost îndreptat către confecţionarea unor dispozitive necesare procesului de producţie. Din rezerve interne se construieş­te, de asemenea, o nouă încăpere necesară pentru confecţionarea budanelor. S-a mai întocmit documentaţia pentru a se obţine fonduri de mi­că mecanizare cu­ ajutorul cărora să se mai construiască un spălă­tor de buşteni, încă o rampă de descărcare a buştenilor şi o sta­ţie de tratare a apei de alimen­tare a cazanelor. Calitatea S­obecivul nr. 1 Pentru a ridica prestigiul mun­cii fabricii, colectivul de­­ muncă de aici acordă o grijă deosebita creşterii calităţii produselor exe­cutate. Calitatea constituie o­­biectivul nr. 1. De aceea in a­­cest scop s-au luat unele măsuri eficace. Sortarea buştenilor pe clase în funcţie de inima roşie şi diametre, însemnarea cherestelei şi prelucrarea ei la circulare con­form stasului, stivuirea doagelor pentru budane, după executarea unor operaţii, fapt care contribu­ie la grăbirea uscării naturale etc. sunt măsuri care au contri­buit in mod substanţial la creş­terea calităţii produselor. Ca ur­mare, de la începutul anului şi pînă in prezent fabrica n-a avut nici un produs respins de bene­ficiar. DUMITRU SALICHI tehnician C. T. C. CORNEL GUMENI inginer tehnolog din postul de corespondenţi voluntari de la U.I.L Ciurea -000- -------­ Succese In răspîndirea cărţii la sate salariaţi, şi Răspîndirea şi difuzarea cărţii la sate constituie o problemă impor­tantă pentru fiecare Cooperativă. Pentru sprijinirea acestei acţiuni, activează, în afară de 800 difuzori de carte. Prin cele 25 librării şi 584 raioane de librării, prin serbări speciale, cort­ferinţe, recenzii, întîlniri cu scrii­torii, etc., cartea cunoaşte azi in satele regiunii o răspîndire mult mai largă. In anul 1963, de pildă, popu­laţia de la sate a cumpărat cărţi in valoare de 3 milioane lei, adică cu 2 milioane lei mai mult ca în anul precedent. Raioanele Bîrlad şi Iaşi sunt frun­taşe pe regiune în popularizarea şi difuzarea cărţii la sate. în excursie De curind, un număr de­­156 cadre didactice de la şcolile generale de 8 ani şi de la Şcoala medie din Ne­greşti au plecat într-o excursie, or­ganizată prin Agenţia O.N.T. „Car­­paţi“. Timp de 5 zile, profesorii şi în­văţătorii au vizitat Valea Prahovei, precum şi o serie de localităţi din regiunea Bacău, ca : Săvinești, Bicaz, Piatra Neamț și altele. JOCURI De l­a ORIZONTAL: 1. Păcăleală (rar) — A înșela; 2. Supărat pentru că a fost păcălit (fem.) — Farsă; 3. Sa­tirică (fig.) — Copilandru (fig.); 4. Păcălit (fig.) — Luna păcălelilor ! 5. Leliță — Rămășag care se termină printr-o păcăleală — Din farsă; 6. Abia adormit — „Vrăjitorul din...“ (film) — început de păcăleală I; 7. Nu-i arde de păcăleală — Păcălită; 8. Asemenea — Piesă de marele Will; 9. Unitate monetară de bronz la romani — A ofensa — La înăl­ţime; 10. Funcţionar comercial me­reu în deplasare (în trecut) — Care se ţin de păcăleli, de glume; 11. Su­fix — Opere literare ca farsele, co­mediile, etc. — In mijlocul casei !; 12. Pește de apă dulce stătătoare — .. .morgana, păcăleală a călătorului prin pustiu — Măsură în muzică; 13. Lac adine de munte — Jucători in farse. VERTICAL: I. Epitet dat unui om poznaș — A induce pe cineva in eroare, printr-o viclenie, pentru a se amuza; 2. Tristă — Şiretlic; 3. Care distruge ţesutul animal şi vegetal — Fiul iepei; 4. Mistuit de foc — Prier; 5. Sîrmă utilizată în electricitate — Os în formă de furcă de la pieptul păsărilor — început de­­freamăt; 6. Amorţit — Din poză — Salutare! ; 7. Cu gust caracteristic oţetului — Fer­mecată; 8. Aevea — Tatăl Cordeliei, eroina unei tragedii de Shakespeare; 9. Carte de joc — A răni — Deasu­pra; 10. Boier care avea în sarcina sa grajdurile domneşti — Poznaşi; 11. Taie... amestecat! — Bucăţi mu­zicale — Asociaţie sportivă; 12. Vas în care se pune materia primă folo­sită la fabricarea berii — Obraz — Bun simţ; 13. Lac şi cabană în mun­ţii Carpaţi — Poeţi, actori, cîntă­­reţi. C. IONESCU . 9 ** FLACĂRA IAȘULUI N­OTE Fite noi într-o monografie culturală Pînă nu demult, despre căminul cultural din comuna Scînteia, raio­nul Negreşti, nu se puteau spune cine ştie ce lucruri care să atragă atenţia. Dacă s-ar fi făcut un cla­sament, in care să fie aşezate in scară căminele culturale cu activi­tate foarte bună, bună şi mediocră, abia la rubrica unde se înscrie ob­servaţia activitate slabă, cu indul­genţă putea fi citat şi căminul din Scînteia. Aşa arăta situaţia într-un trecut nu prea îndepărtat. Acum însă, lucrurile stau cu totul altfel, în sen­sul că se poate vorbi despre o acti­vitate culturală destul de bogată la Scînteia. Care sunt secretele acestor schimbări ? Dacă spiletezi cu a­­tenţie planurile de activitate sau înfiripi o discuţie cu tov. Ion Ma­tei, preşedintele Comitetului exe­cutiv al sfatului popular comu­nal sau cu tov. Olimpia Dascăl, directoarea căminului, cu colectiviştii, poţi cu uşurinţă să tragi o con­cluzie: atunci cînd se munceşte con­tinuu, cu pasiune, rezultatele nu se lasă prea mult aşteptate. Alcătuind programe atractive şi variate, cu tematici bogate, inspirate din viaţa satu­ri­i şi preocupările colectiviştilor, consiliul de conducere a reuşit în scurt timp să ridice prestigiul cămi­nului cultural. Numai în cele trei luni de iarnă din acest an, la acţiu­nile organizate au participat peste 3.000 de colectivişti tineri şi vîrstnici. A devenit o obişnuinţă şi la Scînte­ia ca, în orele libere, oamenii să se îndrepte cu încredere spre căminul cultural, unde ştiu că vor asista la bogate acţiuni cultural-artistice. Iată, de exemplu, citeva spicuiri din pla­nul de activitate dintr-o săptămînă: luni — acţiuni în cadrul cercurilor de citit; marţi — călătorie imaginară pe hartă ; miercuri — conferinţa : „Creşterea oilor cu lină fină şi semi­­fină“;­ joi — în cadrul acţiunilor pentru tineret s-a prezentat un me­dalion despre „M. Eminescu“ — ur­mat de un concurs „Cine ştie cîş­­tigă“; vineri — seară de basm; sîmbătă — conferinţa: „Ce măsuri agrotehnice trebuie aplicate pentru a se obţine 5.000 kg. porumb boabe la hectar în teren neirigat“ ; duminică — conferinţa: „Creşterea vacilor cu lapte­­— izvor de belşug în G. A. C.“ şi, în continuare, un program ar­tistic. S-a prezentat în premieră pie­sa de teatru „Cloşca Pachiţei“. Iată, deci, numai citeva aspecte care au concurat la schimbarea în bine a activităţii acestui cămin. Trebuie să menţionăm faptul că, acum, in Scîn­teia, se află o brigadă artistică de agitaţie care a participat recent la faza raională a celui de al VH-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori, o echipă de teatru, una de dansuri. In scurt timp, aceste forma­ţii au înregistrat succese frumoase, bucurîndu-se de multă popularitate în comună. Merită să subliniem cu acest prilej contribuţia şi sprijinul acordat căminului cultural de tov. Ion Matei, preşedintele Comitetului exe­cutiv al sfatului popular, cit şi grija tov. Olimpia Dascăl in alcătuirea unor programe cultural-artistice cit mai interesante şi atractive. Acest început promiţător trebuie să con­stituie un imbold în activitatea vii­toare. Sunt posibilităţi ca şi în mun­ca culturală, comuna Scînteia să se situeze printre fruntaşe. I. ARCAŞU Uzinele de tractoare din Braşov. Linia de montaj final. Foto: Agerpres Diferenta - Am dat materialul nece­sar pentru confecţionarea u­­nor jachete din lună, ştii, pen­tru cei doi copii ai mei. - Foarte frumos. „Vine, vi­ne primăvara...“, vorba eiite­­cului. Şi unde le-ai dat un lu­cru ? - La centrul nr. 2, din Tg. Cucului, al cooperativei „Mun­ca manuală“. In ziua de 25 noiembrie 1963. Cu numărul bonului 2.500. - Aha ! înseamnă că-s gata. - Nu-i aşa! Şi eu credeam atunci că într-o lună-două, vor fi gata. Dar m­-am înşelat. - Cum aşa ? - Am fost de citeva ori pen­tru probă. Eram amînată de la o si la alta. In sfîrșit, sosi­se ziua probei. Cînd colo, ce să vesti o jachetă era prea mică, cealaltă n-avea buzuna­re, deşi cerusem să i se facă. La insistenţele celor din uni­tate, am­ luat jacheta fără bu­zunare şi cu 100 de grame mai... uşoară. Nu-i nimic, mi-am zis, a intrat la... îm­pletit. Măcar de-ar face ca lu­­mea jacheta a doua. - Tovarăşă, mi s-a spus, ja­cheta fiind prea mică, trebuie dată la refăcut. De acord ? - De­ acord, am zis. - Pentru asta însă, trebuie să plătiţi încă 15 lei! - Da’ ce-i vina mea că a fost făcută mai mică ? Spune şi dumneata: de ce să plătesc diferenţa de 15 lei ? - Păi, dacă ţi-o executau de la început bine, mai puteau fi I­ ­­S criticaţi ? Apropo : în eite­­sin­tem­ azi ? - în 25 martie. - Eşti bună de cinste. -De cel - Se împlinesc patru luni de cînd ai dat în lucru jache­tele... (după o corespondenţă) Legenda cocostîrcului Frumoase sînt legendele! Chiar şi cele ale păsărilor. Căci, precum bine ştim cu toţii, şi păsările au legendele lor,­ legenda ciocîrliei, legen­da vrabiei etc. Chiar şi cocostîrcul, această pasăre alb-neagră, maiestoasă in nemişcarea ei in mijlocul bălţii, care stîrneşte uimirea copiilor datorită proprietăţii de a sta intr-un picior minu­te nenumărate, trebuie să ai­bă o legendă. Eu n-am aflat decit o variantă a acesteia, acum citeva zile, cu prilejul unei discuţii între un copil şi tatăl lui ! - Ce sunt cocostircii, tată ? - Cocostircii ? Sunt nişte oa­meni transformaţi în păsări. - Şi de ce stau intr-un pi­cior ? - Aşa s-au obişnuit. Pe cînd erau oameni, aveau sarcina, din partea întreprinderii sau instituţiei în care lucrau, să scoată în fiecare lună numă­rul convorbirilor telefonice de la ghişeul Oficiului de exploa­tare orăşenească T.T. din str. Lăpuşneanu. Cum la dispozi­ţia acestor salariaţi, destul de mulţi, nu se afla nici o masă sau un scaun măcar, ei erau nevoiţi să stea în picioa­re. Şi, spune-mi tu, cit poţi sta în picioare ? Nu prea mult, este ? Căci oboseşti. La ghişeu zăboveşti uneori citeva cea­suri. E treabă, nu glumă, să copii toate convorbirile între­prinderii tale într-o lună în­treagă... Aşa că, bieţii oameni, n-aveau altceva mai bun de făcut decit să schimbe perio­dic greutatea corpului de pe un picior pe altul.­­ Şi aşa s-au prefăcut in cocostiicî... ■ Exact. (după o corespondenţă) GH. MATEI SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE RADIO JOI, 2 APRILIE, 1964 PROGRAMUL I : La orele : 5; 6; 7; 8; 10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 20 ; 22 ; 23;52; buletine de ştiri şi radiojurnale ; 6.30 Emisiunea pen­tru sate ; 8.30 Piese de estradă ;­ 9.36 Muzică din opereta „Moscova-Cerno­­muski“ de Şostakovici; 10.15 „Por­tretul" — povestire de Galina Niko­laeva — fragmente; 10.30 Solişti şi orchestre de muzică populară; 11 Dansuri de estradă; 11.30 Arii din opere ; 12.03 Cintece despre tineret; 12.30 Din viaţa de concert a Capita­lei; 13.10 Muzică populară cerută de ascultători­ ,14.10 Potpuriuri de muzică uşoară romînească; 14.30 Prietena noastră cartea; 15 „Săp­­tămîna culturii maghiare“, Simfonia a IlI-a de András Mihály; 15.25 Din muzica popoarelor; 16.30 Muzică de estradă interpretată de orchestre de coarde­­. 16.45 Scrisori din tară; 17 Pagini din operete;­ 17.35 Antologie poetică (XIII): Pablo Neruda; 18 Seară pentru tineret; 19.30 Univer­sitatea tehnică radio ; 20.10 Formaţii corale muncitoreşti; 20.30 Noapte bună, copii; 20.40 Lecţia de limba franceză. Ciclul I; 20.55 Cintece din folclorul nou cerute de ascultători; 21.15 Muzică de dans; 22.15 Sonata a IlI-a in fa minor de Clemenţi ; Trio nr. 2 opus 87 In Do major de Brahms; 23.15 Fragmente din opere. PROGRAMUL II: La orele: 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 23 ; 0,52 ; buletine de ştiri şi radio­jurnale ; 10 Muzică populară; 10.37 Simfonia nr. 40 In sol minor de Mo­zart ; 11.03 Cintece patriotice; 11.30 Muzică uşoară; 12 Cintece şi jocuri populare; 12.30 Revista economică radio , 13.08 Arii celebre din opere; 13.30 Foileton,­ 13.40 Cvartetul nr. 2 în Fa major de Tudor Ciortea ; 14.30 Piese vocale şi instrumentale de Tiberiu Brediceanu; 15.30 Inter­preţi la microfon — program inter­pretat de tineri solişti din Cluj ; 16 Muzică din operete;­ 16.30 Pe teme medicale ; 16.40 Cintă corul de copii al Radioteleviziunii ; 17.10 Muzică populară; 18 Fragmente din opera „Turandot“ de Giacomo Puccini ; 19.05 Cintece de dragoste şi jocuri populare; 19.30 Muzică uşoară; 19.50 Transmisiunea concertului or­­­chestrei simfonice şi corului de fe­mei al Radioteleviziunii; 122 Emisiu­ne literară; 22.15 Muzică din opere­te ; 22.30 Muzică de dans; 24 Con­cert de noapte. SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL, miercuri, 1 aprilie, orele 19,30: „Noaptea re­gilor“. CINEMATOGRAFE: VICTORIA (orele 9; 11,05; 15; 17,05; 19,10; 21,15); „Foto Haber“; RE­PUBLICA (orele 9, 11; 14,30; 16,45; L 19; 21,15): „Rusalka“; TINERETULUI (orele 8,45; 10,45; 14,45; 16,45; 18,45; 20,45): „Noi doi, bărbaţii“ şi „Fotbal pe glob — 1963“, completare; ARTA (orele 9; 11; 15; 17; 19; 21): „Mame­­lucul“,* TATAR­ASI (orele 16; 18; 20): „Nu-i loc pentru al treilea“; NI­­COLINA (orele 16; 18; 20): „Cel mai mare spectacol“; CASA DE CULTU­RA A SINDICATELOR (orele 16, 18, 20): „Cascada diavolului“. In REGIUNE : BIRLAD, cinema Vic­toria: „Harakiri“, cinemascop; VAS­­­LUI: „Povestea unei veri“; HUŞI: „Revista de la miezul nopţii“, cine­mascop; PAŞCANI: „A treia repri­ză“. Timpul probabil din I-1IM964 Vreme frumoasă şi călduroasă cu cerul mai mult senin. Vint slab din direcţii diferite. Temperatura, staţio­nară, va fi cuprinsă noaptea între plus 2 grade şi plus 7 grade, iar ziua între 15 şi 20 grada. pag. r­o PUBLICITATE Uzina Metalurgică­­ IAŞI -ŞOSEAUA ŢUŢORA Nr. 132 — Electricieni — Lăcătuşi — Strungari angajează de urgenţă: — Conducători electrocare — Cantaragii autorizaţi — Sudori Muncitori necalificaţi Condiţii de angajare: — Muncitorii necalificaţi să fie absolvenţi a cel puţin 7 clase elementare, să aibă mutaţie în oraşul Iaşi sau în comunele sub­ordonate oraşului Iaşi. TEATRUL DE STAT - TURDA prezintă mmm de Lope de Vega în ziua de 3 aprilie 1964 orele 20 la Teatrul Naţional în ziua de 4 aprilie 1964 orele 20 la Casa de cultură a sindicatelor G. A.S. Moliteni—Iaşi angajează: — un conducător auto _ 7 tractorişti — 2 mecanici atelier — un electrician — un planificator tehnic încadrarea se face conform dis­poziţiilor în vigoare ÎNTREPRINDEREA VJNALG©®L IAŞI Str. Max Vexter nr. 19 sedează prin transfer unităţilor de stat un transformator forță subulei cu următoarele caracte­ristici : 10­04 Kw și 100 K.V.A. nr. inventar 30068. Valoarea: lei 16.309. Suma amortizată 1936 lei uzură reală. ATELIERELE NIGOLI­N­A - I A S angajează: — mortezori , — macaragii — cazangii — sudori — electricieni De asemenea angajează lucrători, absolvenţi a 7 clase elementare cu stagiul militar satisfăcut, avînd buletin de identitate oraş Iaşi. — strungari — lăcătuşi — montatori — fierari — frezori C. C. L MIXT — HUȘI vă oferă prin magazinul Electro­tehnice din Bule­­vardul 1 Mai — Aparate radio „Modern“ — Aparate radio „Tomis“ — Aparate radio de buzu­nar cu tranzistori Vînzarea cu plata in rate întreprinderea cinematografică regională de stat Iaşi ARE VACANTE URMĂTOARELE POSTURI — 1 post de mecanic auto la secţia cinematografică raionul Iaşi. —1 post de mecanic instalaţii sanitare. —1 post de dactilograf prin­cipal. Condiţiile: conform H. C. M. 1053/1960. întreprinderea Tehnico-sanitară — Iaşi — Şoseaua Naţională nr. 47 angajează imediat munci­tori necalificaţi la secţia hor­ticolă. RSIGURBRIDE PERSOANE Magazinele O.C.L. Produse Industriale Bîrlad Vă oferă în permanenţă un bogat sortiment de: confecţii, tricotaje, încălţăminte, ţesă­turi de mătase, ţesături de bumbac, mobilă etc. Vizitaţi magazinul nr. 8 al O.C.L. Textile-încălţă­minte din Iaşi strada Ştefan cel Mare nr. 13, care este aprovizionat cu un bogat sortiment de stofe, mătăsuri, confecţii cu preţ redus. SANATORIUL T.B.C. BÎRMOVA ANGAJEAZĂ IMEDIAT­­ CONDUCĂTOR A­UTO Salarizarea se face conform prevederilor bugetare și a gradului respectiv. Cooperativa „Solidaritatea“ Iaşi anunţă: Pentru a veni în sprijinul populaţiei oraşului Iaşi, care solicită reparaţii urgente şi pe loc, s-au reprofilat trei centre de reparaţii care vor executa reparaţii urgente în următoarele puncte ale ora­şului : 1. Str. Cuza Vodă nr. 62 2. Str. Anastasie Panu nr. 66. 3. Str. Cuza Vodă nr. 21 Aceste secţii sunt aprovizio­nate cu materiale (talpă), au lucrători calificaţi care pot executa orice fel de re­paraţii de încălţăminte. întreprinderea „DRUMUL SOCIALISMULUI“ B­ÂRLAD are vacante următoarele posturi: — şef serviciu producţie * — şef serviciu mecanic şef — maistru în ramura prelucră­rii metalelor. Condiţiile de angajare sunt, pen­tru şefii de servicii, cele prevă­zute în H.C.M. 1053/1960 şi pen­tru maiştri, cele prevăzute în H.C.M. 1061/1959. Doritorii se vor adresa între­prinderii „Drumul socialismului“ Bîrlad. Citiţi „Flacăra laşului“

Next