Flacăra Iaşului, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 5464-5489)
1964-04-01 / nr. 5464
■ jr Nr. 5464 -----Postul de corespondenţi ■ voluntari de la U. I. L Ciurea o informează Se aplică in practică măsurile tehnico-organizatorice Una dintre preocupările de seamă ale colectivului de la U.I.L. Ciurea este şi traducerea in viaţă la timpul stabilit a propunerilor incluse în planul M.T.O. De la începutul acestui an, printre alte prevederi, s-a înfăptuit şi raionarea raţională a depozitului de buşteni, care a contribuit la reducerea volumului de manipulări cu peste 25 la sută. In vederea obţinerii unor produse care să răspundă condiţiilor tehnice, au fost confecţionate modele noi de patere care au dus la valorificarea mai raţională a masei lemnoase. In aceeaşi direcţie, se studiază in prezent problema folosirii buştenilor de dimensiuni mai mari decit deschiderea maximă a gaterului, pentru care se va construi un alt gater. Acum, din acest motiv, buştenii de dimensiuni mari trebuie ciopliţi, fapt care duce la pierderea unei cantităţi însemnate de masă lemnoasă. Construirea unei noi linii decovil este o altă măsură înfăptuită în acest an şi care a contribuit la uşurarea transportului de buşteni in depozit. Grijă pentru folosirea fondului de misă mecanizare Ținînd cont de faptul că în acest an producţia secţiei de budane a crescut de 6 ori faţă de anul trecut, s-au luat din timp unele măsuri menite să contribuie la asigurarea unor condiţii optime de desfăşurare a producţiei. In acest, scop cea mai mare parte din fondul destinat micii mecanizări a fost îndreptat către confecţionarea unor dispozitive necesare procesului de producţie. Din rezerve interne se construieşte, de asemenea, o nouă încăpere necesară pentru confecţionarea budanelor. S-a mai întocmit documentaţia pentru a se obţine fonduri de mică mecanizare cu ajutorul cărora să se mai construiască un spălător de buşteni, încă o rampă de descărcare a buştenilor şi o staţie de tratare a apei de alimentare a cazanelor. Calitatea Sobecivul nr. 1 Pentru a ridica prestigiul muncii fabricii, colectivul de muncă de aici acordă o grijă deosebita creşterii calităţii produselor executate. Calitatea constituie obiectivul nr. 1. De aceea in acest scop s-au luat unele măsuri eficace. Sortarea buştenilor pe clase în funcţie de inima roşie şi diametre, însemnarea cherestelei şi prelucrarea ei la circulare conform stasului, stivuirea doagelor pentru budane, după executarea unor operaţii, fapt care contribuie la grăbirea uscării naturale etc. sunt măsuri care au contribuit in mod substanţial la creşterea calităţii produselor. Ca urmare, de la începutul anului şi pînă in prezent fabrica n-a avut nici un produs respins de beneficiar. DUMITRU SALICHI tehnician C. T. C. CORNEL GUMENI inginer tehnolog din postul de corespondenţi voluntari de la U.I.L Ciurea -000- ------- Succese In răspîndirea cărţii la sate salariaţi, şi Răspîndirea şi difuzarea cărţii la sate constituie o problemă importantă pentru fiecare Cooperativă. Pentru sprijinirea acestei acţiuni, activează, în afară de 800 difuzori de carte. Prin cele 25 librării şi 584 raioane de librării, prin serbări speciale, cortferinţe, recenzii, întîlniri cu scriitorii, etc., cartea cunoaşte azi in satele regiunii o răspîndire mult mai largă. In anul 1963, de pildă, populaţia de la sate a cumpărat cărţi in valoare de 3 milioane lei, adică cu 2 milioane lei mai mult ca în anul precedent. Raioanele Bîrlad şi Iaşi sunt fruntaşe pe regiune în popularizarea şi difuzarea cărţii la sate. în excursie De curind, un număr de156 cadre didactice de la şcolile generale de 8 ani şi de la Şcoala medie din Negreşti au plecat într-o excursie, organizată prin Agenţia O.N.T. „Carpaţi“. Timp de 5 zile, profesorii şi învăţătorii au vizitat Valea Prahovei, precum şi o serie de localităţi din regiunea Bacău, ca : Săvinești, Bicaz, Piatra Neamț și altele. JOCURI De la ORIZONTAL: 1. Păcăleală (rar) — A înșela; 2. Supărat pentru că a fost păcălit (fem.) — Farsă; 3. Satirică (fig.) — Copilandru (fig.); 4. Păcălit (fig.) — Luna păcălelilor ! 5. Leliță — Rămășag care se termină printr-o păcăleală — Din farsă; 6. Abia adormit — „Vrăjitorul din...“ (film) — început de păcăleală I; 7. Nu-i arde de păcăleală — Păcălită; 8. Asemenea — Piesă de marele Will; 9. Unitate monetară de bronz la romani — A ofensa — La înălţime; 10. Funcţionar comercial mereu în deplasare (în trecut) — Care se ţin de păcăleli, de glume; 11. Sufix — Opere literare ca farsele, comediile, etc. — In mijlocul casei !; 12. Pește de apă dulce stătătoare — .. .morgana, păcăleală a călătorului prin pustiu — Măsură în muzică; 13. Lac adine de munte — Jucători in farse. VERTICAL: I. Epitet dat unui om poznaș — A induce pe cineva in eroare, printr-o viclenie, pentru a se amuza; 2. Tristă — Şiretlic; 3. Care distruge ţesutul animal şi vegetal — Fiul iepei; 4. Mistuit de foc — Prier; 5. Sîrmă utilizată în electricitate — Os în formă de furcă de la pieptul păsărilor — început defreamăt; 6. Amorţit — Din poză — Salutare! ; 7. Cu gust caracteristic oţetului — Fermecată; 8. Aevea — Tatăl Cordeliei, eroina unei tragedii de Shakespeare; 9. Carte de joc — A răni — Deasupra; 10. Boier care avea în sarcina sa grajdurile domneşti — Poznaşi; 11. Taie... amestecat! — Bucăţi muzicale — Asociaţie sportivă; 12. Vas în care se pune materia primă folosită la fabricarea berii — Obraz — Bun simţ; 13. Lac şi cabană în munţii Carpaţi — Poeţi, actori, cîntăreţi. C. IONESCU . 9 ** FLACĂRA IAȘULUI NOTE Fite noi într-o monografie culturală Pînă nu demult, despre căminul cultural din comuna Scînteia, raionul Negreşti, nu se puteau spune cine ştie ce lucruri care să atragă atenţia. Dacă s-ar fi făcut un clasament, in care să fie aşezate in scară căminele culturale cu activitate foarte bună, bună şi mediocră, abia la rubrica unde se înscrie observaţia activitate slabă, cu indulgenţă putea fi citat şi căminul din Scînteia. Aşa arăta situaţia într-un trecut nu prea îndepărtat. Acum însă, lucrurile stau cu totul altfel, în sensul că se poate vorbi despre o activitate culturală destul de bogată la Scînteia. Care sunt secretele acestor schimbări ? Dacă spiletezi cu atenţie planurile de activitate sau înfiripi o discuţie cu tov. Ion Matei, preşedintele Comitetului executiv al sfatului popular comunal sau cu tov. Olimpia Dascăl, directoarea căminului, cu colectiviştii, poţi cu uşurinţă să tragi o concluzie: atunci cînd se munceşte continuu, cu pasiune, rezultatele nu se lasă prea mult aşteptate. Alcătuind programe atractive şi variate, cu tematici bogate, inspirate din viaţa saturii şi preocupările colectiviştilor, consiliul de conducere a reuşit în scurt timp să ridice prestigiul căminului cultural. Numai în cele trei luni de iarnă din acest an, la acţiunile organizate au participat peste 3.000 de colectivişti tineri şi vîrstnici. A devenit o obişnuinţă şi la Scînteia ca, în orele libere, oamenii să se îndrepte cu încredere spre căminul cultural, unde ştiu că vor asista la bogate acţiuni cultural-artistice. Iată, de exemplu, citeva spicuiri din planul de activitate dintr-o săptămînă: luni — acţiuni în cadrul cercurilor de citit; marţi — călătorie imaginară pe hartă ; miercuri — conferinţa : „Creşterea oilor cu lină fină şi semifină“; joi — în cadrul acţiunilor pentru tineret s-a prezentat un medalion despre „M. Eminescu“ — urmat de un concurs „Cine ştie cîştigă“; vineri — seară de basm; sîmbătă — conferinţa: „Ce măsuri agrotehnice trebuie aplicate pentru a se obţine 5.000 kg. porumb boabe la hectar în teren neirigat“ ; duminică — conferinţa: „Creşterea vacilor cu lapte— izvor de belşug în G. A. C.“ şi, în continuare, un program artistic. S-a prezentat în premieră piesa de teatru „Cloşca Pachiţei“. Iată, deci, numai citeva aspecte care au concurat la schimbarea în bine a activităţii acestui cămin. Trebuie să menţionăm faptul că, acum, in Scînteia, se află o brigadă artistică de agitaţie care a participat recent la faza raională a celui de al VH-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori, o echipă de teatru, una de dansuri. In scurt timp, aceste formaţii au înregistrat succese frumoase, bucurîndu-se de multă popularitate în comună. Merită să subliniem cu acest prilej contribuţia şi sprijinul acordat căminului cultural de tov. Ion Matei, preşedintele Comitetului executiv al sfatului popular, cit şi grija tov. Olimpia Dascăl in alcătuirea unor programe cultural-artistice cit mai interesante şi atractive. Acest început promiţător trebuie să constituie un imbold în activitatea viitoare. Sunt posibilităţi ca şi în munca culturală, comuna Scînteia să se situeze printre fruntaşe. I. ARCAŞU Uzinele de tractoare din Braşov. Linia de montaj final. Foto: Agerpres Diferenta - Am dat materialul necesar pentru confecţionarea unor jachete din lună, ştii, pentru cei doi copii ai mei. - Foarte frumos. „Vine, vine primăvara...“, vorba eiitecului. Şi unde le-ai dat un lucru ? - La centrul nr. 2, din Tg. Cucului, al cooperativei „Munca manuală“. In ziua de 25 noiembrie 1963. Cu numărul bonului 2.500. - Aha ! înseamnă că-s gata. - Nu-i aşa! Şi eu credeam atunci că într-o lună-două, vor fi gata. Dar m-am înşelat. - Cum aşa ? - Am fost de citeva ori pentru probă. Eram amînată de la o si la alta. In sfîrșit, sosise ziua probei. Cînd colo, ce să vesti o jachetă era prea mică, cealaltă n-avea buzunare, deşi cerusem să i se facă. La insistenţele celor din unitate, am luat jacheta fără buzunare şi cu 100 de grame mai... uşoară. Nu-i nimic, mi-am zis, a intrat la... împletit. Măcar de-ar face ca lumea jacheta a doua. - Tovarăşă, mi s-a spus, jacheta fiind prea mică, trebuie dată la refăcut. De acord ? - De acord, am zis. - Pentru asta însă, trebuie să plătiţi încă 15 lei! - Da’ ce-i vina mea că a fost făcută mai mică ? Spune şi dumneata: de ce să plătesc diferenţa de 15 lei ? - Păi, dacă ţi-o executau de la început bine, mai puteau fi I S criticaţi ? Apropo : în eitesintem azi ? - în 25 martie. - Eşti bună de cinste. -De cel - Se împlinesc patru luni de cînd ai dat în lucru jachetele... (după o corespondenţă) Legenda cocostîrcului Frumoase sînt legendele! Chiar şi cele ale păsărilor. Căci, precum bine ştim cu toţii, şi păsările au legendele lor, legenda ciocîrliei, legenda vrabiei etc. Chiar şi cocostîrcul, această pasăre alb-neagră, maiestoasă in nemişcarea ei in mijlocul bălţii, care stîrneşte uimirea copiilor datorită proprietăţii de a sta intr-un picior minute nenumărate, trebuie să aibă o legendă. Eu n-am aflat decit o variantă a acesteia, acum citeva zile, cu prilejul unei discuţii între un copil şi tatăl lui ! - Ce sunt cocostircii, tată ? - Cocostircii ? Sunt nişte oameni transformaţi în păsări. - Şi de ce stau intr-un picior ? - Aşa s-au obişnuit. Pe cînd erau oameni, aveau sarcina, din partea întreprinderii sau instituţiei în care lucrau, să scoată în fiecare lună numărul convorbirilor telefonice de la ghişeul Oficiului de exploatare orăşenească T.T. din str. Lăpuşneanu. Cum la dispoziţia acestor salariaţi, destul de mulţi, nu se afla nici o masă sau un scaun măcar, ei erau nevoiţi să stea în picioare. Şi, spune-mi tu, cit poţi sta în picioare ? Nu prea mult, este ? Căci oboseşti. La ghişeu zăboveşti uneori citeva ceasuri. E treabă, nu glumă, să copii toate convorbirile întreprinderii tale într-o lună întreagă... Aşa că, bieţii oameni, n-aveau altceva mai bun de făcut decit să schimbe periodic greutatea corpului de pe un picior pe altul. Şi aşa s-au prefăcut in cocostiicî... ■ Exact. (după o corespondenţă) GH. MATEI SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE RADIO JOI, 2 APRILIE, 1964 PROGRAMUL I : La orele : 5; 6; 7; 8; 10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 20 ; 22 ; 23;52; buletine de ştiri şi radiojurnale ; 6.30 Emisiunea pentru sate ; 8.30 Piese de estradă ; 9.36 Muzică din opereta „Moscova-Cernomuski“ de Şostakovici; 10.15 „Portretul" — povestire de Galina Nikolaeva — fragmente; 10.30 Solişti şi orchestre de muzică populară; 11 Dansuri de estradă; 11.30 Arii din opere ; 12.03 Cintece despre tineret; 12.30 Din viaţa de concert a Capitalei; 13.10 Muzică populară cerută de ascultători ,14.10 Potpuriuri de muzică uşoară romînească; 14.30 Prietena noastră cartea; 15 „Săptămîna culturii maghiare“, Simfonia a IlI-a de András Mihály; 15.25 Din muzica popoarelor; 16.30 Muzică de estradă interpretată de orchestre de coarde. 16.45 Scrisori din tară; 17 Pagini din operete; 17.35 Antologie poetică (XIII): Pablo Neruda; 18 Seară pentru tineret; 19.30 Universitatea tehnică radio ; 20.10 Formaţii corale muncitoreşti; 20.30 Noapte bună, copii; 20.40 Lecţia de limba franceză. Ciclul I; 20.55 Cintece din folclorul nou cerute de ascultători; 21.15 Muzică de dans; 22.15 Sonata a IlI-a in fa minor de Clemenţi ; Trio nr. 2 opus 87 In Do major de Brahms; 23.15 Fragmente din opere. PROGRAMUL II: La orele: 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 23 ; 0,52 ; buletine de ştiri şi radiojurnale ; 10 Muzică populară; 10.37 Simfonia nr. 40 In sol minor de Mozart ; 11.03 Cintece patriotice; 11.30 Muzică uşoară; 12 Cintece şi jocuri populare; 12.30 Revista economică radio , 13.08 Arii celebre din opere; 13.30 Foileton, 13.40 Cvartetul nr. 2 în Fa major de Tudor Ciortea ; 14.30 Piese vocale şi instrumentale de Tiberiu Brediceanu; 15.30 Interpreţi la microfon — program interpretat de tineri solişti din Cluj ; 16 Muzică din operete; 16.30 Pe teme medicale ; 16.40 Cintă corul de copii al Radioteleviziunii ; 17.10 Muzică populară; 18 Fragmente din opera „Turandot“ de Giacomo Puccini ; 19.05 Cintece de dragoste şi jocuri populare; 19.30 Muzică uşoară; 19.50 Transmisiunea concertului orchestrei simfonice şi corului de femei al Radioteleviziunii; 122 Emisiune literară; 22.15 Muzică din operete ; 22.30 Muzică de dans; 24 Concert de noapte. SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL, miercuri, 1 aprilie, orele 19,30: „Noaptea regilor“. CINEMATOGRAFE: VICTORIA (orele 9; 11,05; 15; 17,05; 19,10; 21,15); „Foto Haber“; REPUBLICA (orele 9, 11; 14,30; 16,45; L 19; 21,15): „Rusalka“; TINERETULUI (orele 8,45; 10,45; 14,45; 16,45; 18,45; 20,45): „Noi doi, bărbaţii“ şi „Fotbal pe glob — 1963“, completare; ARTA (orele 9; 11; 15; 17; 19; 21): „Mamelucul“,* TATARASI (orele 16; 18; 20): „Nu-i loc pentru al treilea“; NICOLINA (orele 16; 18; 20): „Cel mai mare spectacol“; CASA DE CULTURA A SINDICATELOR (orele 16, 18, 20): „Cascada diavolului“. In REGIUNE : BIRLAD, cinema Victoria: „Harakiri“, cinemascop; VASLUI: „Povestea unei veri“; HUŞI: „Revista de la miezul nopţii“, cinemascop; PAŞCANI: „A treia repriză“. Timpul probabil din I-1IM964 Vreme frumoasă şi călduroasă cu cerul mai mult senin. Vint slab din direcţii diferite. Temperatura, staţionară, va fi cuprinsă noaptea între plus 2 grade şi plus 7 grade, iar ziua între 15 şi 20 grada. pag. ro PUBLICITATE Uzina Metalurgică IAŞI -ŞOSEAUA ŢUŢORA Nr. 132 — Electricieni — Lăcătuşi — Strungari angajează de urgenţă: — Conducători electrocare — Cantaragii autorizaţi — Sudori Muncitori necalificaţi Condiţii de angajare: — Muncitorii necalificaţi să fie absolvenţi a cel puţin 7 clase elementare, să aibă mutaţie în oraşul Iaşi sau în comunele subordonate oraşului Iaşi. TEATRUL DE STAT - TURDA prezintă mmm de Lope de Vega în ziua de 3 aprilie 1964 orele 20 la Teatrul Naţional în ziua de 4 aprilie 1964 orele 20 la Casa de cultură a sindicatelor G. A.S. Moliteni—Iaşi angajează: — un conducător auto _ 7 tractorişti — 2 mecanici atelier — un electrician — un planificator tehnic încadrarea se face conform dispoziţiilor în vigoare ÎNTREPRINDEREA VJNALG©®L IAŞI Str. Max Vexter nr. 19 sedează prin transfer unităţilor de stat un transformator forță subulei cu următoarele caracteristici : 1004 Kw și 100 K.V.A. nr. inventar 30068. Valoarea: lei 16.309. Suma amortizată 1936 lei uzură reală. ATELIERELE NIGOLINA - I A S angajează: — mortezori , — macaragii — cazangii — sudori — electricieni De asemenea angajează lucrători, absolvenţi a 7 clase elementare cu stagiul militar satisfăcut, avînd buletin de identitate oraş Iaşi. — strungari — lăcătuşi — montatori — fierari — frezori C. C. L MIXT — HUȘI vă oferă prin magazinul Electrotehnice din Bulevardul 1 Mai — Aparate radio „Modern“ — Aparate radio „Tomis“ — Aparate radio de buzunar cu tranzistori Vînzarea cu plata in rate întreprinderea cinematografică regională de stat Iaşi ARE VACANTE URMĂTOARELE POSTURI — 1 post de mecanic auto la secţia cinematografică raionul Iaşi. —1 post de mecanic instalaţii sanitare. —1 post de dactilograf principal. Condiţiile: conform H. C. M. 1053/1960. întreprinderea Tehnico-sanitară — Iaşi — Şoseaua Naţională nr. 47 angajează imediat muncitori necalificaţi la secţia horticolă. RSIGURBRIDE PERSOANE Magazinele O.C.L. Produse Industriale Bîrlad Vă oferă în permanenţă un bogat sortiment de: confecţii, tricotaje, încălţăminte, ţesături de mătase, ţesături de bumbac, mobilă etc. Vizitaţi magazinul nr. 8 al O.C.L. Textile-încălţăminte din Iaşi strada Ştefan cel Mare nr. 13, care este aprovizionat cu un bogat sortiment de stofe, mătăsuri, confecţii cu preţ redus. SANATORIUL T.B.C. BÎRMOVA ANGAJEAZĂ IMEDIAT CONDUCĂTOR AUTO Salarizarea se face conform prevederilor bugetare și a gradului respectiv. Cooperativa „Solidaritatea“ Iaşi anunţă: Pentru a veni în sprijinul populaţiei oraşului Iaşi, care solicită reparaţii urgente şi pe loc, s-au reprofilat trei centre de reparaţii care vor executa reparaţii urgente în următoarele puncte ale oraşului : 1. Str. Cuza Vodă nr. 62 2. Str. Anastasie Panu nr. 66. 3. Str. Cuza Vodă nr. 21 Aceste secţii sunt aprovizionate cu materiale (talpă), au lucrători calificaţi care pot executa orice fel de reparaţii de încălţăminte. întreprinderea „DRUMUL SOCIALISMULUI“ BÂRLAD are vacante următoarele posturi: — şef serviciu producţie * — şef serviciu mecanic şef — maistru în ramura prelucrării metalelor. Condiţiile de angajare sunt, pentru şefii de servicii, cele prevăzute în H.C.M. 1053/1960 şi pentru maiştri, cele prevăzute în H.C.M. 1061/1959. Doritorii se vor adresa întreprinderii „Drumul socialismului“ Bîrlad. Citiţi „Flacăra laşului“