Flacăra Iaşului, august 1964 (Anul 20, nr. 5567-5592)

1964-08-01 / nr. 5567

Pag. .2-3 MAGAZIN Cum se produce lumina? Problema producerii luminii este legată de structura atomului şi de aceea, mai înainte de a da răs­puns la întrebarea pusă în titlul acestui articol, să făcem cunoş­tinţă cu atomul. Acum 2500 de ani, filozofii Gre­ciei antice socoteau că dacă în închipuire sfărîmăm o substanţă oarecare in bucăţi din ce in ce mai mici, ajungem la nişte grăun­­cioare atît de mici incit nu se mai pot sfăn'ma : acestea sînt atomii. După filozofii din antichitate timp de peste două mii de ani nu s-a mai spus nimic nou în aceas­tă privinţă. In a doua jumătate a sec. al XlX-lea oamenii de ştiinţă iţi în­chipuiau atomii ca pe nişte mici sfere materiale care nu se mai pot desface în­­bucăţi şi mai mici, dar se pot uni între ei in diferite fe­luri spre a forma moleculele. In anul ,1896­ s-a constatat că atomii unor anumite corpuri pot face explozie de la sine şi împră­ştie în jurul lor corpusculi încărcaţi cu electricitate şi raze foarte pu­ternice şi pătrunzătoare. Acest fe­nomen, numit radioactivitate, dove­deşte că, la rindul lui, şi atomul este format din corpusculi mai mici şi că în el se găseşte electricitate şi foarte multă energie. Ca să înţelegem mai bine cum arată, de pildă, atomul de hidro­gen, să presupunem că el s-ar mări de­ un milion de milioane de ori. Dacă şi­ noi ans creşte tot de un miliom de milioane de ori, am fi atîti de mari incit Pămîntul întreg ar fi cit un bob de mazăre în mina noastră. Diametrul atomului astfel mărit ar fi acum de 100 de metri. Electronul ar arăta ca o sferă cu raza de 30 de centimetri, care ar­­alerga repede, rostogolindu-se pe un drum in formă de cerc cu raza de 50 de metri. In centrul acestui cerc se află nucleul, adică pro­tonul, pe care trebuie să-l căutăm cu foarte ,mare atenţie, căci el este mic, cam cu­ un bob de mei. Ne putem da seama, aşadar, cit de mică este materia dintr-un atom, faţă de spaţiul liber, care rămine intre m­et­eu şi electron , un bob de mei şi la 50 de metri de el Ştiinţă pentru toţi o sferă cam cu­ o roată de car, restul gol. Celelalte feluri de atomi sunt mai grei decit cel de hidrogen, dar nu sunt cu mult mai mari. Ei au nucleele formate din mai mulţi protoni şi alţi corpusculi mici in jurul câr­ora rotesc pe orbite sub formă de cercuri alungite, numite elipse, mai mulţi electroni. Fizicianul ,danez J­ohr face pre­supunerea că electronul nu roteşte pe orice cerc în jurul nucleului, ci pe anumite cercuri care înde­plinesc anumite condiţii, cercuri pe care el le numeşte orbite staţio­nare sau stabile. Orbita cea mai apropiată de nucleu se numeşte orbită fundamentală, iar celelalte orbite mai depărtate de nucleu orbite superioare. Fiecărei orbite îi corespunde­ o anumită energie pe care trebuie să o posede electronul care se mișcă1 pe ea. Atomul are energia cea m­ai mică atunci cind electro­nul se­ mișcă pe orbita fundamen­tală. Pentru a trece electronul de pe ediera fundamentală pe una din artii­­ele superioare trebuie să-i comunicăm o anumită cantitate de energie. Trebuie să facem acelaşi lucru pe care-l facem cu un corp pe care-l ridicăm de la suprafaţa Pămintul­ui la o anumită înălţime. Pentru a ridica corpul trebuie să consumăm­ o anumită cantitate de energie, de­­exemplu mecanică sau termică, care le transformă în ener­gie potenţiale. Cu cit înălţimea la care ridicăm corpul va fi mai mare, cu atit energia­ consumată pentru a ridica corpul* va fi mai mare, corpul căpătindi o energie poten­ţială tot mai sporită, încălzind ato­mul, electrodul ia energia termică și face trecerea sau saltul, cum se spune, ca o orbita superioară. In această nouă stare atomul poar­tă denumirea de atom excitat, stare in care acesta stă un timp foarte mic de ordinul unei a suta milioana parija dintr-o secundă, după care revine pe orbita fun­damentală cu energie mai mică. Diferenţa dintre energia atomului din starea excitată şi energia ato­mului în starea fundamentală este eliberată de atom sau emisă, aşa cum se spune lre ştiinţă, de către atom sub­ formă de lumină. Pentru o mai bună înţelegere şi precizare să ne închipuim mai mul­te cercuri concentrice (cu centrul in acelaşi punct) care reprezintă orbitele staţionare pe care se miş­că electronii, in centru aflindu-se nucleul de hidrogen. Să notăm or­bita fundamentală, cea mai apro­piată de nucleu cu 1, orbita ur­mătoare cu 2, cealaltă 3 și așa mai departe, pe măsură ce crește diametrul orbitei respective. Dacă prin încălzire sau printr-un alt pro­cedeu facem ca electronul să trea­că de pe orbita fundamentală pe una din orbitele 2, 3, 4, 5,... după un timp foarte scurt acesta revine în starea fundamentală. In acest caz atomul emite raze ultravio­lete, care nu impresionează ochiul, raze folosite în medicină pentru tratarea unor boli ca rahitismul, de exemplu. Electronul poate insă să treacă de pe orbita 3 pe orbita 2 și în acest caz se emite o lu­mină de culoare roșie. La trece­rea de pe orbita 4 tot pe 2 se emite lumină de culoare verde. Culoarea albastră se obţine la tre­cerea electronului de pe orbita 3 pe orbita 2, iar la trecerea aces­tuia de pe orbita 6 pe orbita 2 se emite culoarea violetă. Dacă trecerea electronului are loc de pe orbitele 4, 5, 6,... pe orbita 3, a­­tunci se emit raze infraroşii care, de asemeni, nu impresionează ochiul. Atomii mai complicaţi emit lu­mină prin acelaşi mecanism pe care l-am descris la atomul de hidrogen. Cercetările teoretice şi cele experimentale au­­arătat că culoarea luminii emise de către atom depinde de felul atomului. Un atom al unui element chimic emite totdeauna lumină de aceeași cu­loare. In felul acesta devine posi­bilă o perfectă identificare a unui element chimic după culoarea lumi­nii emise, care este ca un buletin de identitate al acestuia. Lector univ. D. GROSU Beton-oglindă Oamenii de ştiinţă sovietici au creat un email siliconic, care şi-a găsit apli­carea la articolele din beton-armat. lată cum se obţin plăcile din beton­­armat cu suprafaţa ca oglinda : în primul rînd se toarnă emailul in for­ma pentru beton-armat apoi se­ toar­nă şi betonul. După aceea, forma este supusă unei prelucrări termice, la ca­re­ emailul se lipește de beton, dîn­­du-i o­ suprafață perfect netedă. Ema­ilul siliconic permite ca formele pen­tru turnarea­ plăcilor din beton­ armat să­ fie­ folosite de mult mai multe ori decit pină acum, reducîndu-se astfel­ cheltuielile pentru curățirea lor după fiecare turnare. Cuvinte în culori Medicul englez, dr. Caleb Gattegno, a imaginat o metodă denumită „Cu­vinte in culori*‘ cu ajutorul căreia copiii de cinci ani pot învăţa să citească in trei luni. La metoda clasică de pre­dare sint necesare şase pină la nouă luni. Cuvintele sint scrise pe nişte pa­nouri mari, atîrnate pe pereţii clase­lor. Literele sau grupurile de litere care se pronunţă în acelaşi fel au o culoare identică. Astfel, litera „O“ sau diferite grupuri de litere care se ci­tesc „O“, vor fi toate colorate, de exemplu, în albastru închis. După ce copilul s-a obişnuit cu su­netele, asociindu-le cu culorile, pro­fesorul îl învață să silabisească cuvinte. Centru g­eotermic Ungaria este bogată in surse ter­male ; s-a calculat că dacă s-ar ex­ploata numai 10 la sută din apele termale de adîncime cu temperatură de peste 40°C, cantitatea de energie astfel obţinută ar corespunde cu aceea produsă d© 2,3 miliarde tone de petrol. Recent, la Szeged (în sud­estul țării) a fost creat primul centru geotermic pilot din Ungaria, pentru exploatarea surselor termale din­ pusta ungară. Apele termale captate aici provin de la o adîncime de 1 900 m și au o temperatură de 90°C. Ele sunt folosite la încălzirea unui impor­tant cartier al orașului Szeged. Fenomene meteorologice datorate plantelor După părerea botaniştilor americani F. W. Went şi R. Rassmussen, de la Universitatea din Washington, brumel şi fulgerul ar fi adeseori provocate de vegetale. In 196­1, cei doi botanişti americani au emis­ deja ipoteza potrivit căreia plantele elimină continuu substanţe organice, foarte volatile, numite ter­­pene, care se ridică în atmosferă. Aceste terpene ar putea uneori pro­voca­ fulgerul ; în unele condiţii cli­materice, ele­ se descompun şi se în­­carcă cu electricitate. De aici, ar re­zulta formarea unor zone şi a unor „culoare“ bune conducătoare de elec­tricitate între norii de furtună şi Pă­mânt, care ar canadiza lumina fulge­rului. Este cunoscut faptul că fulge­rele sunt mult mai frecvente in­ re­giunile cu vegetaţie abundentă. Se remarcă de asemenea, că furtunile sunt mai numeroase la tropice decit în regiunile pustii sau deasupra ocea­nelor. O întîmplare cu şerpi vehicul, blocînd Irino Recent, Io Isparta, in Anatolia me­ridională (Turcia), un camion încărcat cu lemne a fost atacat de doi şerpi uriaşi, măsurînd fiecare cite patru metri lungime şi 0,20 metri diametru. Şoferul camionului şi ajutorul său au reuşit prin diverse manevre să stri­vească una din reptile, cîntărind 39.700 leg, în­ timp ce a doua se în­colăcise,­le maşinii. In cele din urmă, un grup de ţărani sosiţi în grabă la faţa locului au reu­şit să ucidă şarpele cu coasele. Maşinista Aglaia Mîrzac este evidenţiată în întrecerea socialis­tă de la fabrica de tricotaje „Moldova“ din Iaşi. Foto : & BOTOŞANII 1 FLACĂRA I­A­Ș­I­L­O­R Iată cum apare, de pe malul opus al Oltului, Mînăstirea Cozia, monument istoric în care se afla mormîntul lui Mircea cel Bătrln și o frescă veche, cu chipul domnitorului. Foto: M. DUMITRIU VARIETĂŢI * Oamenii de ştiinţă din Republi­ca Democrată Germană au obţinut o nouă fibră sintetică din zgură de fier, cupru şi var, pe care au denu­mit-o „kalimit“. Producţia acestei fibre revine de două ori mai ieftin decit a fibrei de sticlă. Kalimitul este un excelent izolator termic şi acustic. * Ahuria, un sătuleţ din Epir cu o populaţie de 200 de locuitori, a ajuns celebru. Este singurul sat din Grecia condus de femei. Intr-adevăr preşe­dintele şi membrii Consiliului comu­nal sunt exclusiv femei. Preşedinta, Panaiota Papadropulu, care ocupă această funcţie de 12 ani, a declarat că bărbaţii sunt nişte le­neşi care îşi petrec toată ziua la ea­Schroeppel, un băiat de 16 ani din Chicago, care la patru ani cunoştea la perfecţie operaţiile aritmetice, a obţinut titlul de „geniu matematician lenea şi că femeile sunt cele care au american“, la un concurs la care au adus bunăstarea satului. „Datorită am­­ participat 225 000 de elevi.­i­ţiativei noastre­­ satul dispune astăzi de apă curgătoare şi tot noi îl vom electrifica". * Casierul Henri Braye, din Pithlviers (Franţa) a cîştigat, al patrulea an consecutiv, titlul de cel mai chel om din lume. El a învins 22 de concurenţi la campionatul mondial de chelie, or­ganizat de Asociaţia oamenilor cu chelie din Italia. Juriul l-a proclamat învingător nu numai pentru mărimea cheliei sale, dar şi pentru culoarea şi strălucirea pielii capului său. * Spre Repedea. Fotó : G. PAUL Nr. 5567 JOCURI ORAŞE ORIZONTAL1: 1. „Dulce tîrg“ al Moldovei — „Cetatea banilor“ din ţara noastră ; 2. „Nisa Bulgariei“ (2 cuv.) ; 3. Microcosmos - Zaharia R. Nicu - In Sahara ; 4. „Perlă“ în Carpaţi ; 5. Săvîrşesc - Boltă în arhitectura ca­selor din vechile oraşe ; 6. Diminutiv în temă ; 7. Stradă în Iaşi - 24 de ore ; 8. In Deva ! - „Perla“ Mării Negre ; 9. Bluză de borangic - Can­berra în Australia ; 10. Oraş minier in nordul ţării (2 cuv.) - .... de triumf“, piesă de A. Baranga (neart.). VERTICAL : 1. In Istanbul I — Ieşit - Ibis pe jumătate ! ; 2. Alma. . ., centru universitar în U.R.S.S. - „Oraşul de pe Crişuri“ ; 3. Un sat, devenit oraş în toată legea (2 cuv.) ; 4. La birou - Afluent al rîul­ui Bissa - In Calafat ! ; 5. „Veneţia Nordului“ din ţara lale­lelor ; 6. Marcă de motociclete - Mă­sură „japoneză — In Paris!; 1. „...prin 4 continente“ volum de reportaje de Egon Erwin Kisch - „ . . .din Buhara", film în care apare Nastratin Hogea, ca erou principal ; 8. Agricolă — Fire : 91 Ordin arhitectonic în Grecia anti­că, caracterizat prin coloanele zvelte - A iubi (înv.) ; 10. In Govora I - Oraș în Norvegia - Balaur în Olte­nia (pop.).; Ii­. „Beagle", devenit­ ce­lebru în urma unei călătorii a lui Darwin în jurul lumii - „Informaţia Bucureştiului“ . 12. .. .Saudită, ţară în care se află oraşul Mecca. V. RUGINA Safiră şi umor De ce s-a stins pipa lui Sherlock Holmes ? In după-amiaza asta de vară, Sher­lock Holnes este neliniştit. Se plim­bă ca un leu în cuşcă şi trage ner­vos din pipă. Deodată aude un ţă­cănit. Se opreşte, duce iute mina în buzunarul de la piept şi scoate... batista. Strănută. - Noroc,­ maestre, îi răspunde în­soţitorul său Harry Taxon, care cu­răţa armele. - Taxon ! Lasă pistoalele şi fii a­­tent la mine ! Ne îmbrăcăm frumos, ne scoatem ochelarii fumurii, lăsăm armele acasă, că ieşenii-s oameni paş­nici. In după-amiaza asta mergem să vizităm­ blocurile din Piaţa Unirii. - Să vizităm ?? La ce ne foloseşte nouă, maestre,? - Ai să vezi tu cui foloseşte ! Hai­de, du-te repede şi culege informaţii. Vreau să fiu documentat. După cîteva minute Harry Taxon se întoarce frînt de oboseală : - Maestre, sint prea multe blocuri. Şi turnuri şi bară­ şi colţ ! In total TI blocuri cu 21 de scări de intrare, cu 722 de apartamente, cu 1.630 de ca­mere şi cu mii de locatari. Eu zic să renunţăm ... - Eşti un laş, Taxon ! ia cu tine cheile false. E o după-amiază caniculară. Şi-a pierdut din intensitate şi animaţia din Piaţa Unirii. Blocurile strălucesc în soare. - Pe unde o luăm, maestre ? In­trăm pe uşă ? - Nu, pe terasa blocului 10,­ cel cu 5 scări. - Formidabil ! Şi ca să ajungem la altă scară sărim de pe o terasă pe alta­... - Nu, Taxon, asta fac copiii unei familii de aici, Popovich Brodiciuc, Wexler, Constantinescu. Cind copiii sar, toţi cei de la ultimele etaje se trezesc din somn. Şi doar li s-a spus părinţilor să-şi oprească copiii de la FOILETON asemenea sărituri de la înălţime. Nu­mai că ei, părinţii, nu şi-au oprit copiii de la astfel de joacă. Ştiţi de ce ? Hai, gîndeşte-te I - E mister, maestre I - Nu-i mister, Taxon : ei stau cu cîteva etaje mai jos şi nu aud zgo­motul de pe terasă. - Sînteţi colosal, maestre ! - Nu umbla cu periuţa, Taxon ! Află că acum miros că sintem la scara B, etajul 6. - După ce v-aţi dat seama ? - Pentru că adineaori am fost la scara A, la V. Carp, în apartamentul acela cu pereţii de la hol murdari şi stricaţi şi cu parchetul negru de „cu­rat". - Şi ? - Şi, acum suntem­ la scara ală­turată, adică la B, care vine după A. Iar etajul al 4-lea l-am descoperit Şi mai, uşor , scrie pe uşa liftului. - Mă uimiţi, maestre ! Intrăm aici la apartamentul 4, la familia Moca­­nu ? S-a potrivit cheia !... Vă rog, după dumneavoastră. Răscunoscutul detectiv păşeşte în virful picioarelor. Priveşte atent­ în jur. Deodată, din pipa sa iese un a­­bur ca la locomotivă. Trage adine în piept. Pipa însă era stinsă. Maestre, cineva v-a ţintit pipa cu un furtun cu apă !­­ Taxon, priveşte în plafon şi-ai să găseşti explicaţia. Apa curge din ta­van, de la etajul al 5-lea. Repede, într-acolo, s-o oprim ! Cei doi detectivi rămîn însă in­mărmuriţi. La etajul al 5-lea, de însoţitorul său , TRAIAN CRAESCU unde venea apa, nici un robinet nu-i deschis. In schimb, casa e plină cu apă. - Taxon, de unde crezi că vine apa ? - De la conducta Timîşeşt!... - Nu, Taxon, apa vine de sus, din apartamentul lui V. Marcu. Mergem acolo ! Au ajuns la ,,izvorul" apei. - Taxon, ţi-am spus de atîtea ori să înveţi să înoţi. Aici ai posibilita­tea să te îneci. - Nici o grijă maestre, am luat co­laci de salvare. Maestre, cit timp nu punem colacii, îndrăznesc să vă întreb : aseară, prin somn, aţi pome­nit de numele unor locatari din blo­curile din Piaţa Unirii : Ion Ignat, blocul 9, etj. 3, Mi Rudich, bloc 4, etj. 6; ing. Florin lonescu, bloc 8, etj. 3. Ce-i cu ei ? - Nimic, dragă Taxon, au uitat și ei robinetele deschise și apa a inun­dat apartamentele altora. După o privire pe fereastră, Sher­lock Holmes a strigat disperat către­­ Taxon; repede, după mine ! De­­aici, de pe fereastra asta, i-am văzut ! In sfîrșit, i-am văzut ! Se duc, Taxon ! Intr-acolo se duc cu toţii, uite-i : Magda Roibescu de la blocul 6; Iulia Isari de la blocul 11 şi Lică Bluthal de la acelaşi bloc; toţi o iau intr-acolo. Formidabil ! - încotro o iau, maestre ?­­ Spre administraţia blocurilor, merg în sfîrşit, să-şi plătească res­tanţele, cu 4-5 luni intîrziere. Uite, priveşte cu binoclul. - Maestre, cu părere de rău tre­buie să vă informez că au intrat toţi la ... cinematograf ! Nici unul nu s-a îndreptat spre administraţie ! - Mii de draci ! Taxon,­ ce crezi că-i de făcut ? - Să vă aprindeţi pipa, maestre. Din cauza peripeţiilor noastre, aţi uitat de pipă. Mai facem vreo ase­menea vizită în viitor ? - Tare aş­ vrea să am pentru ce să n-o mai fac, dragă Taxon. NU-ŢI SINT EGAL! Ah, tu, soţie-ncintătoare, Cind la birou pleci dimineaţa, La un costum, la o cravată, Ţi-o spun deschis : nu-ţi sint egal ! Găsesc oricînd micul dejun... mai pricep, cite puţin... Tu eşti maestru, cum se pare, Dar spune-mi, cind­ mai faci tu piaţaI ^ar sacou, fustă plisaiâ, „ .... c . . . . . " , Să nu-mi vorbeşti, că ăsta-i chin !, Eu doar un soţ, şi-n plus banal... b.-aş putea, c-atunci dorm tun ! Deci am diverse argumente Păi ce ? Eu ştiu să fac clătite ? Cadouri cind mi-oferi, tu mie, S-afirm că, deh, nu-ţi sint egal... Sarmale ? Colţunaşi ? ... Mister ! ? ! Iţi pare, ştiu, foarte firesc... Şi dacă-ţi fac azi complimente, Deci nici un ceai nu-mi pot permite Dar cu ce dar să-ţi cumpăr ţie ? Eu spun că-s soţul ideal, Cind, eşti gripată, să-ţi ofer... E cert că nici nu îndrăznesc I _ _ . ’ v■ Dar vreau sa recunoşti, în fine, _ ... Că eu, în schimb, sint cavaler : Cum faci ca străluceşte casa ? Ai fost mereu o visătoare In tot ce faci tu pentru mine Eu nici n-aş şti cum să încep... Dorindu-ţi şoapte de amor... • ■ ■ intiietate îţi ofer, 1 Degeaba-mi ceri să-ţi mut eu masa; Tu poţi visa oricînd, se pare, Ce mai ? E clar I Nu mă pricep I Eu doar in somn, sint... visător I SIG. HOROVITZ A X -A.

Next