Flacăra Iaşului, august 1964 (Anul 20, nr. 5567-5592)
1964-08-01 / nr. 5567
Pag. .2-3 MAGAZIN Cum se produce lumina? Problema producerii luminii este legată de structura atomului şi de aceea, mai înainte de a da răspuns la întrebarea pusă în titlul acestui articol, să făcem cunoştinţă cu atomul. Acum 2500 de ani, filozofii Greciei antice socoteau că dacă în închipuire sfărîmăm o substanţă oarecare in bucăţi din ce in ce mai mici, ajungem la nişte grăuncioare atît de mici incit nu se mai pot sfăn'ma : acestea sînt atomii. După filozofii din antichitate timp de peste două mii de ani nu s-a mai spus nimic nou în această privinţă. In a doua jumătate a sec. al XlX-lea oamenii de ştiinţă iţi închipuiau atomii ca pe nişte mici sfere materiale care nu se mai pot desface înbucăţi şi mai mici, dar se pot uni între ei in diferite feluri spre a forma moleculele. In anul ,1896 s-a constatat că atomii unor anumite corpuri pot face explozie de la sine şi împrăştie în jurul lor corpusculi încărcaţi cu electricitate şi raze foarte puternice şi pătrunzătoare. Acest fenomen, numit radioactivitate, dovedeşte că, la rindul lui, şi atomul este format din corpusculi mai mici şi că în el se găseşte electricitate şi foarte multă energie. Ca să înţelegem mai bine cum arată, de pildă, atomul de hidrogen, să presupunem că el s-ar mări de un milion de milioane de ori. Dacă şi noi ans creşte tot de un miliom de milioane de ori, am fi atîti de mari incit Pămîntul întreg ar fi cit un bob de mazăre în mina noastră. Diametrul atomului astfel mărit ar fi acum de 100 de metri. Electronul ar arăta ca o sferă cu raza de 30 de centimetri, care aralerga repede, rostogolindu-se pe un drum in formă de cerc cu raza de 50 de metri. In centrul acestui cerc se află nucleul, adică protonul, pe care trebuie să-l căutăm cu foarte ,mare atenţie, căci el este mic, cam cu un bob de mei. Ne putem da seama, aşadar, cit de mică este materia dintr-un atom, faţă de spaţiul liber, care rămine intre meteu şi electron , un bob de mei şi la 50 de metri de el Ştiinţă pentru toţi o sferă cam cu o roată de car, restul gol. Celelalte feluri de atomi sunt mai grei decit cel de hidrogen, dar nu sunt cu mult mai mari. Ei au nucleele formate din mai mulţi protoni şi alţi corpusculi mici in jurul cârora rotesc pe orbite sub formă de cercuri alungite, numite elipse, mai mulţi electroni. Fizicianul ,danez Johr face presupunerea că electronul nu roteşte pe orice cerc în jurul nucleului, ci pe anumite cercuri care îndeplinesc anumite condiţii, cercuri pe care el le numeşte orbite staţionare sau stabile. Orbita cea mai apropiată de nucleu se numeşte orbită fundamentală, iar celelalte orbite mai depărtate de nucleu orbite superioare. Fiecărei orbite îi corespunde o anumită energie pe care trebuie să o posede electronul care se mișcă1 pe ea. Atomul are energia cea mai mică atunci cind electronul se mișcă pe orbita fundamentală. Pentru a trece electronul de pe ediera fundamentală pe una din artiiele superioare trebuie să-i comunicăm o anumită cantitate de energie. Trebuie să facem acelaşi lucru pe care-l facem cu un corp pe care-l ridicăm de la suprafaţa Pămintului la o anumită înălţime. Pentru a ridica corpul trebuie să consumăm o anumită cantitate de energie, deexemplu mecanică sau termică, care le transformă în energie potenţiale. Cu cit înălţimea la care ridicăm corpul va fi mai mare, cu atit energia consumată pentru a ridica corpul* va fi mai mare, corpul căpătindi o energie potenţială tot mai sporită, încălzind atomul, electrodul ia energia termică și face trecerea sau saltul, cum se spune, ca o orbita superioară. In această nouă stare atomul poartă denumirea de atom excitat, stare in care acesta stă un timp foarte mic de ordinul unei a suta milioana parija dintr-o secundă, după care revine pe orbita fundamentală cu energie mai mică. Diferenţa dintre energia atomului din starea excitată şi energia atomului în starea fundamentală este eliberată de atom sau emisă, aşa cum se spune lre ştiinţă, de către atom sub formă de lumină. Pentru o mai bună înţelegere şi precizare să ne închipuim mai multe cercuri concentrice (cu centrul in acelaşi punct) care reprezintă orbitele staţionare pe care se mişcă electronii, in centru aflindu-se nucleul de hidrogen. Să notăm orbita fundamentală, cea mai apropiată de nucleu cu 1, orbita următoare cu 2, cealaltă 3 și așa mai departe, pe măsură ce crește diametrul orbitei respective. Dacă prin încălzire sau printr-un alt procedeu facem ca electronul să treacă de pe orbita fundamentală pe una din orbitele 2, 3, 4, 5,... după un timp foarte scurt acesta revine în starea fundamentală. In acest caz atomul emite raze ultraviolete, care nu impresionează ochiul, raze folosite în medicină pentru tratarea unor boli ca rahitismul, de exemplu. Electronul poate insă să treacă de pe orbita 3 pe orbita 2 și în acest caz se emite o lumină de culoare roșie. La trecerea de pe orbita 4 tot pe 2 se emite lumină de culoare verde. Culoarea albastră se obţine la trecerea electronului de pe orbita 3 pe orbita 2, iar la trecerea acestuia de pe orbita 6 pe orbita 2 se emite culoarea violetă. Dacă trecerea electronului are loc de pe orbitele 4, 5, 6,... pe orbita 3, atunci se emit raze infraroşii care, de asemeni, nu impresionează ochiul. Atomii mai complicaţi emit lumină prin acelaşi mecanism pe care l-am descris la atomul de hidrogen. Cercetările teoretice şi cele experimentale auarătat că culoarea luminii emise de către atom depinde de felul atomului. Un atom al unui element chimic emite totdeauna lumină de aceeași culoare. In felul acesta devine posibilă o perfectă identificare a unui element chimic după culoarea luminii emise, care este ca un buletin de identitate al acestuia. Lector univ. D. GROSU Beton-oglindă Oamenii de ştiinţă sovietici au creat un email siliconic, care şi-a găsit aplicarea la articolele din beton-armat. lată cum se obţin plăcile din betonarmat cu suprafaţa ca oglinda : în primul rînd se toarnă emailul in forma pentru beton-armat apoi se toarnă şi betonul. După aceea, forma este supusă unei prelucrări termice, la care emailul se lipește de beton, dîndu-i o suprafață perfect netedă. Emailul siliconic permite ca formele pentru turnarea plăcilor din beton armat să fie folosite de mult mai multe ori decit pină acum, reducîndu-se astfel cheltuielile pentru curățirea lor după fiecare turnare. Cuvinte în culori Medicul englez, dr. Caleb Gattegno, a imaginat o metodă denumită „Cuvinte in culori*‘ cu ajutorul căreia copiii de cinci ani pot învăţa să citească in trei luni. La metoda clasică de predare sint necesare şase pină la nouă luni. Cuvintele sint scrise pe nişte panouri mari, atîrnate pe pereţii claselor. Literele sau grupurile de litere care se pronunţă în acelaşi fel au o culoare identică. Astfel, litera „O“ sau diferite grupuri de litere care se citesc „O“, vor fi toate colorate, de exemplu, în albastru închis. După ce copilul s-a obişnuit cu sunetele, asociindu-le cu culorile, profesorul îl învață să silabisească cuvinte. Centru geotermic Ungaria este bogată in surse termale ; s-a calculat că dacă s-ar exploata numai 10 la sută din apele termale de adîncime cu temperatură de peste 40°C, cantitatea de energie astfel obţinută ar corespunde cu aceea produsă d© 2,3 miliarde tone de petrol. Recent, la Szeged (în sudestul țării) a fost creat primul centru geotermic pilot din Ungaria, pentru exploatarea surselor termale din pusta ungară. Apele termale captate aici provin de la o adîncime de 1 900 m și au o temperatură de 90°C. Ele sunt folosite la încălzirea unui important cartier al orașului Szeged. Fenomene meteorologice datorate plantelor După părerea botaniştilor americani F. W. Went şi R. Rassmussen, de la Universitatea din Washington, brumel şi fulgerul ar fi adeseori provocate de vegetale. In 1961, cei doi botanişti americani au emis deja ipoteza potrivit căreia plantele elimină continuu substanţe organice, foarte volatile, numite terpene, care se ridică în atmosferă. Aceste terpene ar putea uneori provoca fulgerul ; în unele condiţii climaterice, ele se descompun şi se încarcă cu electricitate. De aici, ar rezulta formarea unor zone şi a unor „culoare“ bune conducătoare de electricitate între norii de furtună şi Pământ, care ar canadiza lumina fulgerului. Este cunoscut faptul că fulgerele sunt mult mai frecvente in regiunile cu vegetaţie abundentă. Se remarcă de asemenea, că furtunile sunt mai numeroase la tropice decit în regiunile pustii sau deasupra oceanelor. O întîmplare cu şerpi vehicul, blocînd Irino Recent, Io Isparta, in Anatolia meridională (Turcia), un camion încărcat cu lemne a fost atacat de doi şerpi uriaşi, măsurînd fiecare cite patru metri lungime şi 0,20 metri diametru. Şoferul camionului şi ajutorul său au reuşit prin diverse manevre să strivească una din reptile, cîntărind 39.700 leg, în timp ce a doua se încolăcise,le maşinii. In cele din urmă, un grup de ţărani sosiţi în grabă la faţa locului au reuşit să ucidă şarpele cu coasele. Maşinista Aglaia Mîrzac este evidenţiată în întrecerea socialistă de la fabrica de tricotaje „Moldova“ din Iaşi. Foto : & BOTOŞANII 1 FLACĂRA IAȘILOR Iată cum apare, de pe malul opus al Oltului, Mînăstirea Cozia, monument istoric în care se afla mormîntul lui Mircea cel Bătrln și o frescă veche, cu chipul domnitorului. Foto: M. DUMITRIU VARIETĂŢI * Oamenii de ştiinţă din Republica Democrată Germană au obţinut o nouă fibră sintetică din zgură de fier, cupru şi var, pe care au denumit-o „kalimit“. Producţia acestei fibre revine de două ori mai ieftin decit a fibrei de sticlă. Kalimitul este un excelent izolator termic şi acustic. * Ahuria, un sătuleţ din Epir cu o populaţie de 200 de locuitori, a ajuns celebru. Este singurul sat din Grecia condus de femei. Intr-adevăr preşedintele şi membrii Consiliului comunal sunt exclusiv femei. Preşedinta, Panaiota Papadropulu, care ocupă această funcţie de 12 ani, a declarat că bărbaţii sunt nişte leneşi care îşi petrec toată ziua la eaSchroeppel, un băiat de 16 ani din Chicago, care la patru ani cunoştea la perfecţie operaţiile aritmetice, a obţinut titlul de „geniu matematician lenea şi că femeile sunt cele care au american“, la un concurs la care au adus bunăstarea satului. „Datorită am participat 225 000 de elevi.iţiativei noastre satul dispune astăzi de apă curgătoare şi tot noi îl vom electrifica". * Casierul Henri Braye, din Pithlviers (Franţa) a cîştigat, al patrulea an consecutiv, titlul de cel mai chel om din lume. El a învins 22 de concurenţi la campionatul mondial de chelie, organizat de Asociaţia oamenilor cu chelie din Italia. Juriul l-a proclamat învingător nu numai pentru mărimea cheliei sale, dar şi pentru culoarea şi strălucirea pielii capului său. * Spre Repedea. Fotó : G. PAUL Nr. 5567 JOCURI ORAŞE ORIZONTAL1: 1. „Dulce tîrg“ al Moldovei — „Cetatea banilor“ din ţara noastră ; 2. „Nisa Bulgariei“ (2 cuv.) ; 3. Microcosmos - Zaharia R. Nicu - In Sahara ; 4. „Perlă“ în Carpaţi ; 5. Săvîrşesc - Boltă în arhitectura caselor din vechile oraşe ; 6. Diminutiv în temă ; 7. Stradă în Iaşi - 24 de ore ; 8. In Deva ! - „Perla“ Mării Negre ; 9. Bluză de borangic - Canberra în Australia ; 10. Oraş minier in nordul ţării (2 cuv.) - .... de triumf“, piesă de A. Baranga (neart.). VERTICAL : 1. In Istanbul I — Ieşit - Ibis pe jumătate ! ; 2. Alma. . ., centru universitar în U.R.S.S. - „Oraşul de pe Crişuri“ ; 3. Un sat, devenit oraş în toată legea (2 cuv.) ; 4. La birou - Afluent al rîului Bissa - In Calafat ! ; 5. „Veneţia Nordului“ din ţara lalelelor ; 6. Marcă de motociclete - Măsură „japoneză — In Paris!; 1. „...prin 4 continente“ volum de reportaje de Egon Erwin Kisch - „ . . .din Buhara", film în care apare Nastratin Hogea, ca erou principal ; 8. Agricolă — Fire : 91 Ordin arhitectonic în Grecia antică, caracterizat prin coloanele zvelte - A iubi (înv.) ; 10. In Govora I - Oraș în Norvegia - Balaur în Oltenia (pop.).; Ii. „Beagle", devenit celebru în urma unei călătorii a lui Darwin în jurul lumii - „Informaţia Bucureştiului“ . 12. .. .Saudită, ţară în care se află oraşul Mecca. V. RUGINA Safiră şi umor De ce s-a stins pipa lui Sherlock Holmes ? In după-amiaza asta de vară, Sherlock Holnes este neliniştit. Se plimbă ca un leu în cuşcă şi trage nervos din pipă. Deodată aude un ţăcănit. Se opreşte, duce iute mina în buzunarul de la piept şi scoate... batista. Strănută. - Noroc, maestre, îi răspunde însoţitorul său Harry Taxon, care curăţa armele. - Taxon ! Lasă pistoalele şi fii atent la mine ! Ne îmbrăcăm frumos, ne scoatem ochelarii fumurii, lăsăm armele acasă, că ieşenii-s oameni paşnici. In după-amiaza asta mergem să vizităm blocurile din Piaţa Unirii. - Să vizităm ?? La ce ne foloseşte nouă, maestre,? - Ai să vezi tu cui foloseşte ! Haide, du-te repede şi culege informaţii. Vreau să fiu documentat. După cîteva minute Harry Taxon se întoarce frînt de oboseală : - Maestre, sint prea multe blocuri. Şi turnuri şi bară şi colţ ! In total TI blocuri cu 21 de scări de intrare, cu 722 de apartamente, cu 1.630 de camere şi cu mii de locatari. Eu zic să renunţăm ... - Eşti un laş, Taxon ! ia cu tine cheile false. E o după-amiază caniculară. Şi-a pierdut din intensitate şi animaţia din Piaţa Unirii. Blocurile strălucesc în soare. - Pe unde o luăm, maestre ? Intrăm pe uşă ? - Nu, pe terasa blocului 10, cel cu 5 scări. - Formidabil ! Şi ca să ajungem la altă scară sărim de pe o terasă pe alta... - Nu, Taxon, asta fac copiii unei familii de aici, Popovich Brodiciuc, Wexler, Constantinescu. Cind copiii sar, toţi cei de la ultimele etaje se trezesc din somn. Şi doar li s-a spus părinţilor să-şi oprească copiii de la FOILETON asemenea sărituri de la înălţime. Numai că ei, părinţii, nu şi-au oprit copiii de la astfel de joacă. Ştiţi de ce ? Hai, gîndeşte-te I - E mister, maestre I - Nu-i mister, Taxon : ei stau cu cîteva etaje mai jos şi nu aud zgomotul de pe terasă. - Sînteţi colosal, maestre ! - Nu umbla cu periuţa, Taxon ! Află că acum miros că sintem la scara B, etajul 6. - După ce v-aţi dat seama ? - Pentru că adineaori am fost la scara A, la V. Carp, în apartamentul acela cu pereţii de la hol murdari şi stricaţi şi cu parchetul negru de „curat". - Şi ? - Şi, acum suntem la scara alăturată, adică la B, care vine după A. Iar etajul al 4-lea l-am descoperit Şi mai, uşor , scrie pe uşa liftului. - Mă uimiţi, maestre ! Intrăm aici la apartamentul 4, la familia Mocanu ? S-a potrivit cheia !... Vă rog, după dumneavoastră. Răscunoscutul detectiv păşeşte în virful picioarelor. Priveşte atent în jur. Deodată, din pipa sa iese un abur ca la locomotivă. Trage adine în piept. Pipa însă era stinsă. Maestre, cineva v-a ţintit pipa cu un furtun cu apă ! Taxon, priveşte în plafon şi-ai să găseşti explicaţia. Apa curge din tavan, de la etajul al 5-lea. Repede, într-acolo, s-o oprim ! Cei doi detectivi rămîn însă inmărmuriţi. La etajul al 5-lea, de însoţitorul său , TRAIAN CRAESCU unde venea apa, nici un robinet nu-i deschis. In schimb, casa e plină cu apă. - Taxon, de unde crezi că vine apa ? - De la conducta Timîşeşt!... - Nu, Taxon, apa vine de sus, din apartamentul lui V. Marcu. Mergem acolo ! Au ajuns la ,,izvorul" apei. - Taxon, ţi-am spus de atîtea ori să înveţi să înoţi. Aici ai posibilitatea să te îneci. - Nici o grijă maestre, am luat colaci de salvare. Maestre, cit timp nu punem colacii, îndrăznesc să vă întreb : aseară, prin somn, aţi pomenit de numele unor locatari din blocurile din Piaţa Unirii : Ion Ignat, blocul 9, etj. 3, Mi Rudich, bloc 4, etj. 6; ing. Florin lonescu, bloc 8, etj. 3. Ce-i cu ei ? - Nimic, dragă Taxon, au uitat și ei robinetele deschise și apa a inundat apartamentele altora. După o privire pe fereastră, Sherlock Holmes a strigat disperat către Taxon; repede, după mine ! Deaici, de pe fereastra asta, i-am văzut ! In sfîrșit, i-am văzut ! Se duc, Taxon ! Intr-acolo se duc cu toţii, uite-i : Magda Roibescu de la blocul 6; Iulia Isari de la blocul 11 şi Lică Bluthal de la acelaşi bloc; toţi o iau intr-acolo. Formidabil ! - încotro o iau, maestre ? Spre administraţia blocurilor, merg în sfîrşit, să-şi plătească restanţele, cu 4-5 luni intîrziere. Uite, priveşte cu binoclul. - Maestre, cu părere de rău trebuie să vă informez că au intrat toţi la ... cinematograf ! Nici unul nu s-a îndreptat spre administraţie ! - Mii de draci ! Taxon, ce crezi că-i de făcut ? - Să vă aprindeţi pipa, maestre. Din cauza peripeţiilor noastre, aţi uitat de pipă. Mai facem vreo asemenea vizită în viitor ? - Tare aş vrea să am pentru ce să n-o mai fac, dragă Taxon. NU-ŢI SINT EGAL! Ah, tu, soţie-ncintătoare, Cind la birou pleci dimineaţa, La un costum, la o cravată, Ţi-o spun deschis : nu-ţi sint egal ! Găsesc oricînd micul dejun... mai pricep, cite puţin... Tu eşti maestru, cum se pare, Dar spune-mi, cind mai faci tu piaţaI ^ar sacou, fustă plisaiâ, „ .... c . . . . . " , Să nu-mi vorbeşti, că ăsta-i chin !, Eu doar un soţ, şi-n plus banal... b.-aş putea, c-atunci dorm tun ! Deci am diverse argumente Păi ce ? Eu ştiu să fac clătite ? Cadouri cind mi-oferi, tu mie, S-afirm că, deh, nu-ţi sint egal... Sarmale ? Colţunaşi ? ... Mister ! ? ! Iţi pare, ştiu, foarte firesc... Şi dacă-ţi fac azi complimente, Deci nici un ceai nu-mi pot permite Dar cu ce dar să-ţi cumpăr ţie ? Eu spun că-s soţul ideal, Cind, eşti gripată, să-ţi ofer... E cert că nici nu îndrăznesc I _ _ . ’ v■ Dar vreau sa recunoşti, în fine, _ ... Că eu, în schimb, sint cavaler : Cum faci ca străluceşte casa ? Ai fost mereu o visătoare In tot ce faci tu pentru mine Eu nici n-aş şti cum să încep... Dorindu-ţi şoapte de amor... • ■ ■ intiietate îţi ofer, 1 Degeaba-mi ceri să-ţi mut eu masa; Tu poţi visa oricînd, se pare, Ce mai ? E clar I Nu mă pricep I Eu doar in somn, sint... visător I SIG. HOROVITZ A X -A.