Flacăra Iaşului, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 5593-5618)
1964-09-01 / nr. 5593
COMUNICAT In conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construirea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito. zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porţile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. şi R.S.F.I. s-au înţeles ca în ziua de 7 septembrie 1964 să aibă loc, pe şantierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa preşedintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele R.S.F.I., I. B. Tito, precum şi alte personalităţi din conducerile de stat şi de partid din cele două ţări. Aspect de la noua fabrică de tricotaje „Moldova“ din Iaşi. Foto: G. PAUL ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 9593 MARJI 1 SEPTEMBRIE 1964 4 PAGINI 20 BANI PROLETARI 7 dm TOATE ŢĂRILE, MIfl-TAILucrările celui de al VlII-lea Congres internaţional de ştiinţa solului Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimaţi prieteni şi oaspeţi, doamnelor şi domnilor, Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, în numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, o călduroasă urare de bun venit eminenţilor reprezentanţi ai ştiinţei solului din lumea întreagă, reuniţi la acest important Congres pe care avem cinstea de a-l găzdui in Capitala ţârii noastre. Congresul dv., întrunind savanţi din 66 de ţări de pe cele cinci continente, constituie prin amploarea participării, cit şi prin însemnătatea problemelor in dezbatere, o importantă manifestare ştiinţifică internaţională. Este neîndoielnic că acest vast schimb de experienţă între specialişti cu înaltă competenţă şi conlucrarea lor rodnică vor aduce o contribuţie de seamă la progresul ştiinţei, în interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. ii consacraţi eforturile - sporirea fertilităţii solului şi a capacităţii lui de producţie - suscită atenţia nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu Interes şi preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însemnătate majoră pentru îmbunătăţirea alimentaţiei şi a condiţiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cind ştiinţa şi tehnica au reuşit sa obţină cuceriri strălucite care au amplificat in proporţii grandioase forţa şi posibilităţile omului, în diferite părţi ale lumii continuă să persiste asemenea fenomene ca foametea, mizeria şi subnutriţia; imense suprafeţe de terenuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei populaţiei mereu în creşterea globului şi ridicarea neîncetată a nivelului ei de viaţă presupun transformări economico-sociale, un efort colectiv pe plan internaţional pentru ridicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esenţială o constituie in acelaşi timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-ştiinţifice în scopuri paşnice, progresul tuturor ramurilor ştiinţei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pâmîntului. Sintem bucuroşi să constatăm că în această direcţie un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfăşoară Asociaţia dumneavoastră - important for de colaborare Internaţională In domeniul ştiinţelor agricole. Studiile întreprinse pentru cunoaşterea complexă a solului şi stabilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilităţii lui, cercetările efectuate Intr-o serie de probleme teoretice şi practice legate de sporirea producţiei agricole, contribuţia substanţială adusă la elaborarea hărţii solurilor lumii, precum şi alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă şi binemeritată apreciere. Cu satisfacţie relevăm că, de In Gheorghe Munteanu - Murgoci, membru fondator al Asociaţiei internaţionale de ştiinţă a solului, iniţiator al primei conferinţe mondiale de pedologie, savanţii români au adus şi aduc contribuţia lor la dezvoltarea Asociaţiei şi la progresul ştiinţelor agricole. Lucrările Congresului şi vizitele in unităţi industriale şi agricole, in instituţii de cercetare, invâţâmint şi cultură, in oraşele şi satele ţării vor oferi prilejul cunoaşterii mai îndeaproape a activităţii specialiştilor şi oamenilor noştri de ştiinţă din agricultură, a realizărilor obţinute de poporul nostru în domeniul economiei şi culturii. Impărtăşindu-vă cîteva din preocupările noastre în aceste domenii, aş dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbite pentru avintul industriei, de care depinde progresul întregii economii naţionale, a pus concomitent in centrul atenţiei sale dezvoltarea agriculturii şi creşterea producţiei agricole, ca una din principalele sarcini ale construcţiei economice. România îşi asigură din producţia proprie hrana populaţiei, aprovizionarea industriei cu materii prime agricole şi disponibilităţi pentru export. In ţara noastră, agricultura, reorganizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive şi multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne şi a cuceririlor ştiinţei, concentrării producţiei în unităţi specializate, cu înaltă productivitate şi eficienţă economică - proces în cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producţiei agricole într-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrărilor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigaţiilor, folosirea seminţelor din soiuri şi hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asigura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă să asigure o abundenţă de produse agricole. Un obiect de permanentă preocupare pentru specialiştii şi organele noastre agricole îl constituie utilizarea raţională a fondului funciar, ridicarea fertilităţii şi a capacităţii lui de producţie, stăvilirea şi combaterea eroziunii solului, terasurile şi plantaţiile masive pe terenurile supuse acestui proces, valorificarea solurilor nisipoase şi a celor sărăturate, aducerea în circuitul agricol prin îndiguiri şi desecări a pămînturilor fertile din luncile principalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat şi solicită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialişti de toate categoriile şi perfecţionarea continuă a cunoştinţelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favorabile condiţii de activitate ştiinţifică, pentru îmbunătâţirea conducerii cercetărilor şi legarea cît mai strînsă a ştiinţei agricole de practică. Stimaţi oaspeţi, prieteni, Munca şi preocupările dv., preţioasa activitate pe care o desfăşuraţi se bucură de o înaltă consideraţie slujind un ţel din cele mai nobile de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea activitate este legată organic, indisolubil, de menţinerea păcii— deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care împreună cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice in lume, salută şi sprijină contactele dintre oamenii de ştiinţă din toate ţările, ca factor de întărire a colaborării internaţionale, de cunoaştere şi apropiere între popoare, de îmbogăţire a tezaurului gîndirii umane prin schimbul de valori spirituale. (Aplauze). Imi exprim convingerea ca lucrările acestui Congres, care se desfăşoară sub lozinca „Piine şi pace", vor aduce o contribuţie de seamă la dezvoltarea spiritului de înţelegere şi colaborare internaţională, vor sluji cauza plină de măreţie a zilelor noastre - pacea, bunăstarea şi prietenia popoarelor ! Urez Congresului dumneavoastră cel mai deplin succes ! (Aplauze puternice). Cînd rezervele interne sunt folosite gospodăreşte Constituită în noiembrie anul trecut, organizaţia noastră de partid şi-a stabilit ca un obiectiv principal al activităţii politice: mobilizarea colectivului de muncă la realizarea volumului sporit al producţiei din planul anului curent. Şi putem spune că, ptnă acum, problemele ce s-au situat In faţa organizaţiei noastre de bază au fost rezolvate cu succes. Datorită depăşirii indicatorului productivităţii muncii pe primele şapte luni din 1964 cu 4,45 la sută, producţia globală a fost realizată In proporţie de 138,63 la sută, iar economiile suplimentare la preţul de cost depăşesc valoarea de 380.000 lei. Aceste cifre confirmă eficienţa acţiunii pe care organizaţia de bază o desfăşoară neîntrerupt. In cele ce urmează, ţin sa arăt măsurile politice şi organizatorice aplicate şi care au avut drept rezultat participarea activă a întregului nostru colectiv la obţinerea unei producţii ritmice, de bună calitate şi cu cheltuieli reduse. Cu puţin timp după constituirea organizaţiei de bază s-a procedat la formarea unui activ fără partid din rîndurile muncitorilor, Inginerilor şi tehnicienilor cu o bogată experienţă profesională, la instruirea periodică a acestuia cu problemele specifice şantierului nostru. Aceasta a dat posibilitate organizaţiei de bază să dezbată temeinic sarcinile de plan pe 1964, să scoată la iveală rezervele de sporire a productivităţii muncii şi de îmbunătăţire a calităţii lucrărilor, să stabilească fiecărui comunist, fiecărui tovarăş din activul fără partid, sarcini legate de activitatea fiecărui sector de lucru. Anul trecut, de exemplu, pe şantierul nostru deşeurile erau Pe şantierul nr. 14 instalaţii-Iaşi ooQOpoooooocx)ooooooooooooooooooooooooooooooocx>oo folosite intr-o bună măsură. La dezbaterea cifrelor de plan, organizaţia de bază a indicat conducerii şantierului — Ing. Ion Mihălesel — să ia unele măsuri menite să Intensifice folosirea acestei rezerve. In acelaşi timp, brigadierii comunişti Petru Chiribuc şi loan Popa, maiştrii loan Diaconu şi Neculai Diaconu, sau Gh. Pîrvu şi Crin Tiulea, din activul fără partid, au primit sarcina să atragă colectivele de muncă pe care le conduc la punerea în valoare a noilor posibilităţi. Ulterior, ei au informat cu regularitate adunările generale ale organizaţiei de bază asupra modului cum traduc în viaţă sarcinile încredinţate. Acum, deşeurile de ţeava destinate I.C.M.-ului sunt utilizate ca tuburi de protecţie la trecerea prin elementele de construcţii sau ca suporturi de susţinere a conductorilor în canale. De asemenea, unitatea noastră consumă anual o mare cantitate de radiatoare de calorifer. Radiatoarele considerate ca rebuturi pe şantierele de construcţii, se trimit la atelierul nostru unde sunt reparate, probate la presiune hidraulică de 10 atmosfere (pe un stand construit în atelierul mecanic) şi apoi retrimise şantierelor în stare de perfectă funcţiune. Prin aplicarea acestei metode s-a reuşit să se reducă pierderile la radiatoare de la 2 la sută admisibil, la mai puţin de 0,7 la sută. Iată cum se explică că aproape 60 la sută din totalul economiilor provin din folosirea gospodărească a metalului. Economii substanţiale au fost obţinute şi prin scurtarea traseelor electrice cu avizul proiectantului, înlocuirea unor materiale costisitoare cu altele mai ieftine şi cu aceeaşi eficacitate tehnică etc. In această direcţie este demn de evidenţiat simţul de răspundere cu care comuniştii Nicolae Berbecaru şi Filip Râşinaru, precum şi unii instalatori din activul fără IOAN TUFESCU secretarul organizaţiei de bază de pe şantierul nr. 14 Instalaţii - Iaşi. (Continuare In pag. 2-a) 3ii reZ14taiiLU zilei Noul orar al curselor aeriene TAROM După cum ne informează Agenţia Iaşi a TAROM, începînd de mâine, 2 septembrie, intră în vigoare un nou orar al curselor aeriene TAROM. Potrivit acestui orar, pe traseul Bucureşti - Iaşi, cursele circulă în zilele de luni, miercuri şi vineri, după următorul program: decolare din Bucureşti - ora 9,50; escală la Bacău între orele 11 şi 11,30; aterizare la Iaşi - ora 12; decolare din Iaşi - ora 12,20; escală la Bacău intre orele 12,50 - 13,15; aterizare la Bucureşti - ora 14,25. Marţea, miercurea şi duminica, pe ruta Iaşi - Bucureşti, circulă o cursă suplimentară: decolare din Iaşi - ora 10.55; aterizare la Bucureşti - ora12.10. Magazin în construcţie la Prujeni In satul Prăjeni, din raionul Hîrlău, au început, de curând, lucrările pentru ridicarea unui nou magazin mixt cu bufet ce va aparţine cooperativei de consum din Plugari. Datorită aprovizionării cu toate materialele de construcţie necesare, precum şi contribuţiei colectiviştilor, lucrările se desfăşoară intr-un ritm intens. Concerte de muzică de jaz In zilele de 8 și 9 septembrie, orchestra de jaz engleză, condusă de Kenny Ball, care a cucerit în 1962 „Discul de aur britanic“, va concerta la Iași. Concertele vor avea loc pe scena Teatrului de vară, începînd de la ora 10. Refrene vocale: Paddy LightfootL *Al In Sala Palatului R.P. Romíne au început luni dimineaţă lucrările celui de-al VIII-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. La Congres, care se desfăşoară între 31 august şi 9 septembrie, participă peste 1.200 de specialişti - oameni de ştiinţă cu reputaţie mondială, profesori, cercetătorii conducători de institute de cercetări şi departamente din 66 de ţâri din întreaga lume. Iau parte reprezentanţi ai Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură (F.A.O.), ai U.N.E.S.C.O. şi Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică. In prezidiu au luat loc conducători ai Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, reprezentanţi ai F.A.O., U.N.E.S.C.O. şi Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei şedinţe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Alexandru Moghioroş şi Alexandru Bîrlâdeanu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R.P. Române; Ştefan Bălan, ministrul învâţămîntului, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Gheorghe Hossu, preşedintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Codarcea preşedintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Participanţii la Congres au fost salutaţi de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R.P. Romíné, preşedintele Comitetului de organizare a celui de-al VIII-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíné, Gheorghe Gheorghiu-Dej a rostit cuvîntarea inaugurală. Au luat de asemenea cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, preşedintele Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, acad. prof. Gh. Ionescu-Siseşti, din partea Academiei R. P. Române şi a Institutului central de cercetări agricole, prof. dr. Richard Bradfield, de la Universitatea din Ithaca New York, fost preşedinte al Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, care au salutat pe participanţii la Congres. In continuare, prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, a prezentat darea de seamă asupra activităţii Asociaţiei în perioada anilor 1960-1964. Şedinţa plenară de după-amiaza a fost consacrată prezentării proiectului hărţii mondiale a solurilor. In legătură cu acest proiect, au prezentat referate: prof. dr. V. A. Kordo, directorul departamentului ştiinţelor naturale al U.N.E.S.C.O., dr. L. Bramao, şef al biroului de resurse mondiale ale solurilor - F.A.O., dr. R. Dudal , specialist F.A.O., prof. dr. F.A. van Baren, secretarul general al Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului. Pe marginea referatelor au avut loc discuţii. (Agerpres) La Deleni - Vailai Adunare publică consacrată luptelor de eliberare După Insurecţia armată de la 23 August 1944, în zilele cinci pe întinsul patriei se desfăşurau lupte dîrze împotriva armatelor hitleriste, la Deleni, raionul Vaslui, a acţionat eroic divizia romînă „Tudor Vladimirescu“ împotriva unor forţe militare fasciste, pe care le-a nimicit, cu efortul populaţiei locale. Pentru a cinsti memoria ostaşilor români căzuţi în luptele cu armatele fasciste, duminică dimineaţa, la Deleni, a avut loc o adunare publică. La această manifestare au participat peste 5.000 de oameni din comunele Deleni, Costeşti, Lipovăţ, Muntenii de Jos, Bogdana. Au fost de faţă reprezentanţi ai Comitetului regional de partid şi ai Sfatului popular regional Iaşi, ai organelor raionale de partid şi de stat, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, veterani din războiul antifascist, militari ai forţelor noastre armate. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Anatolie Lupşa, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, care a propus să se păstreze un moment de reculegere în memoria celor căzuţi în luptele împotriva armatelor hitleriste. A luat apoi cuvîntul colonel în rezervă Nicolae Mastacan care a evocat eroismul trupelor române din divizia „Tudor Vladimirescu“ şi a vorbit despre sprijinul dat de către locuitorii comunei Deleni pentru izgonirea fasciştilor. In continuare, au luat cuvîntul maior în rezervă Vasile Patrichi, locotenent in rezervă Vasile Surugiu şi Toader Blăniţă, locuitor din Deleni care în August 1944 a călăuzit trupele române pînă la poziţiile fasciste. Pionieri din comună au oferit buchete de flori veteranilor antifascişti participanţi la luptele de la Deleni. Adunarea publică s-a încheiat cu un bogat program artistic susţinut de corul Filarmonicii de Stat „Moldova“ din Iaşi, de corul Casei raionale de cultură şi de unele formaţii de artişti amatori din raion. o parte din miile de participanți la adunarea publică din Deleni. Plecarea delegaţiei de partid şi de stat a R. P. Chineze Luni dimineaţă a părăsit Capitala, delegaţia de partid şi de stat a R.P. Chineze, care, la invitaţia C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al R.P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte: Li Sien-nien, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, conducătorul delegaţiei, Liu Ja-lou, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului apărării naţionale, Li Cian, adjunct al ministrului comerţului exterior, Hou De-ban, adjunct al ministrului industriei chimice, membru al Academiei de ştiinţe din China, şi Liu Fan, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R.P. Romíne şi R.P. Chineze. La plecare membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer; Emil Bodnăraş, Chivu Stoica; Gogu Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri; Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat; Cornel Onescu, membru al C.C. al P.M.R., Roman Moldovan, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat; Constantin Lăzărescu şi Andrei Păcuraru, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., general-colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forţelor armate; Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor socialiste acreditaţi în R.P. Romînă, precum şi membrii ambasadei R.P. Chineze la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au salutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegaţiei flori. (Agerpres). Plecarea delegaţiei de partid şi de stat a 110. Vietnam Luni dimineaţa a părăsit Capitala Delegaţia de partid şi de stat a R.D. Vietnam care, la invitaţia C.C. al U.M.R., Consiliului de Stat şi Consiliuui de Miniştri al R.P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte Hoang fan Hoan, membru al Biroului Politicii C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, vicepreşedinte al Comietului Permanent al Adunării Naţionale; conducătorul delegaţiei, Hoang dinh Giam, ministrul culturii, secretar general adjunct al Partidului Socialist, membru în Prezidiul Frontului Patriei, Joang Tu, ambasadorul R D. Vietnam a Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R.P. Româno şi R.D. Vietnam. La plecare, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Alexandru Drăghici, Leontin Sălăjan, Roman Moldovan, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Gheorghe Cioară, Constantin Lăzărescu şi Andrei Pâcuraru, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., general-colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forţelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, Constantin Simion, şef de secţie la C.C. al P.M.R., şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor socialiste acreditaţi în R.P. Romînă, precum şi membrii ambasadei R.D. Vietnam la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au salutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegaţiei flori. (Agerpres). Inovaţii aplicate în producţie PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). La cabinetul tehnic al Atelierelor de reparat material rulant Paşcani s-a înregistrat, zilele trecute, cea de a 47-a propunere de inovaţie din acest an. Dintre acestea 26 au şi fost aplicate în producţie. Printre cele mai importanţii inovaţii aplicate în producţie se află şi „Dispozitiv pentru fixat aparatul de rulare în timpul lăsării cadrului boghiului“, „Dispozitiv aplicat la presa cu excentric pentru decupat discurile mici de la tampoanele cilindrice“ etc. 6. ENEA G.: ZAHARIAj