Flacăra Iaşului, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 5593-5618)

1964-09-01 / nr. 5593

COMUNICAT In conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construi­rea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito. zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porţile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. şi R.S.F.I. s-au înţeles ca în ziua de 7 septembrie 1964 să aibă loc, pe şantie­rul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitatea inau­gurării acestor lucrări. La festivitate vor participa preşedintele Consi­liului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele R.S.F.I., I. B. Tito, precum şi alte personalităţi din conducerile de stat şi de partid din cele două ţări. Aspect de la noua fab­rică de tricotaje „Moldova“ din Iaşi. Foto: G. PAUL ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 9593 MARJI 1 SEPTEMBRIE 1964 4 PAGINI 20 BANI PROLETARI 7 dm TOATE ŢĂRILE, M­Ifl-TAILucrările celui de al VlII-lea Congres internaţional de ştiinţa solului Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimaţi prieteni şi oaspeţi, doamnelor şi domnilor, Este deosebit de plăcut pentru mi­ne să adresez, în numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, o călduroasă urare de bun venit eminenţilor reprezentanţi ai ştiinţei solului din lumea întreagă, reuniţi la acest important Congres pe care avem cinstea de a-l găzdui in Capitala ţârii noastre. Congresul dv., întrunind savanţi din 66 de ţări de pe cele cinci continente, constituie prin amploarea participării, cit şi prin însemnătatea problemelor in dezbatere, o importantă manifestare ştiinţifică internaţională. Este neîndo­ielnic că acest vast schimb de expe­rienţă între specialişti cu înaltă com­petenţă şi conlucrarea lor rodnică vor aduce o contribuţie de seamă la pro­gresul ştiinţei, în interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. ii consacraţi eforturile - sporirea fertili­tăţii solului şi a capacităţii lui de pro­ducţie - suscită atenţia nu numai a cadrelor de specialitate, ci este ur­mărită cu viu Interes şi preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însemnătate majoră pentru îmbună­tăţirea alimentaţiei şi a condiţiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cind ştiinţa şi tehnica au reuşit sa obţină cuceriri strălucite care au amplificat in proporţii grandioase forţa şi posibilităţile omului, în dife­rite părţi ale lumii continuă să persis­te asemenea fenomene ca foametea, mizeria şi subnutriţia; imense supra­feţe de terenuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei populaţiei mereu în creştere­a globului şi ridi­carea neîncetată a nivelului ei de viaţă presupun transformări economi­­co-sociale, un efort colectiv pe plan internaţional pentru ridicarea econo­mică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esenţială o constituie in acelaşi timp aplicarea largă a reali­zărilor tehnico-ştiinţifice în scopuri paşnice, progresul tuturor ramurilor ştiinţei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pâmîntului. Sintem­ bucuroşi să constatăm că în această direcţie un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfăşoară Asociaţia dum­neavoastră - important for de cola­borare Internaţională In domeniul şti­inţelor agricole. Studiile întreprinse pentru cunoaşterea complexă a solului şi stabilirea celor mai eficiente mij­loace de ridicare a fertilităţii lui, cercetările efectuate Intr-o serie de probleme teoretice şi practice legate de sporirea producţiei agricole, con­tribuţia substanţială adusă la elabo­rarea hărţii solurilor lumii, precum şi alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă şi binemeritată apreciere. Cu satisfacţie relevăm că, de In Gheorghe Munteanu - Murgoci, mem­­bru fondator al Asociaţiei internaţio­nale de ştiinţă a solului, iniţiator al primei conferinţe mondiale de pedo­logie, savanţii români au adus şi aduc contribuţia lor la dezvoltarea Asocia­ţiei şi la progresul ştiinţelor agricole. Lucrările Congresului şi vizitele in unităţi industriale şi agricole, in in­stituţii de cercetare, invâţâmint şi cul­tură, in oraşele şi satele ţării vor oferi prilejul cunoaşterii mai îndeaproape a activităţii specialiştilor şi oamenilor noştri de ştiinţă din agricultură, a rea­lizărilor obţinute de poporul nostru în domeniul economiei şi culturii. Impărtăşindu-vă cîteva din preocu­pările noastre în aceste domenii, aş dori să arăt că guvernul român, de­punînd eforturi neslăbite pentru a­­vintul industriei, de care depinde pro­gresul întregii economii naţionale, a pus concomitent in centrul atenţiei sale dezvoltarea agriculturii şi creşte­rea producţiei agricole, ca una din principalele sarcini ale construcţiei e­­conomice. România îşi asigură din pro­ducţia proprie hrana populaţiei, apro­vizionarea industriei cu materii prime agricole şi disponibilităţi pentru export. In ţara noastră, agricultura, reorga­nizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive şi multi­laterale, utilizării tot mai largi a teh­nicii moderne şi a cuceririlor ştiinţei, concentrării producţiei în unităţi spe­cializate, cu înaltă productivitate şi eficienţă economică - proces în cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producţiei agricole într-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrărilor agricole, ridicarea gradului de chimi­zare, extinderea irigaţiilor, folosirea seminţelor din soiuri şi hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asigura deplina valori­ficare a marilor rezerve de care dis­punem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă să asi­gure o abundenţă de produse agri­cole. Un obiect de permanentă preocu­pare pentru specialiştii şi organele noastre agricole îl constituie utiliza­rea raţională a fondului funciar, ridi­carea fertilităţii şi a capacităţii lui de producţie, stăvilirea şi combaterea e­­roziunii solului, terasurile şi planta­ţiile masive pe terenurile supuse a­­cestui proces, valorificarea solurilor nisipoase şi a celor sărăturate, aduce­rea în circuitul agricol prin îndiguiri şi desecări a pămînturilor fertile din lun­cile principalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării a­­griculturii au solicitat şi solicită o gri­jă deosebită pentru pregătirea cadre­lor de specialişti de toate categoriile şi perfecţionarea continuă a cunoş­tinţelor lor profesionale, pentru asigu­rarea celor mai favorabile condiţii de activitate ştiinţifică, pentru îmbună­­tâţirea conducerii cercetărilor şi lega­rea cît mai strînsă a ştiinţei agricole de practică. Stimaţi oaspeţi, prieteni, Munca şi preocupările dv., preţioasa activitate pe care o desfăşuraţi se bucu­ră de o înaltă consideraţie slujind un ţel din cele mai nobile­­ de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea activitate este legată orga­nic, indisolubil, de menţinerea păcii— deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care împreună cu ce­lelalte state iubitoare de pace, depu­ne eforturi neslăbite pentru statorni­cirea unei păci trainice in lume, sa­lută şi sprijină contactele dintre oa­menii de ştiinţă din toate ţările, ca factor de întărire a colaborării inter­naţionale, de cunoaştere şi apropiere între popoare, de îmbogăţire a te­zaurului gîndirii umane prin schimbul de valori spirituale. (Aplauze). Imi exprim convingerea ca lucrările acestui Congres, care se desfăşoară sub lozinca „Piine şi pace", vor aduce o contribuţie de seamă la dezvoltarea spiritului de înţelegere şi colaborare internaţională, vor sluji cauza plină de măreţie a zilelor noastre - pacea, bunăstarea şi prietenia popoarelor ! Urez Congresului dumneavoastră cel mai deplin succes ! (Aplauze puter­nice). Cînd rezervele interne sunt folosite gospodăreşte Constituită în noiembrie anul trecut, organizaţia noastră de partid şi-a sta­bilit ca un obiectiv principal al acti­vităţii politice: mobilizarea colectivului de muncă la realizarea volumului spo­rit al producţiei din planul anului cu­rent. Şi putem spune că, ptnă acum, problemele ce s-au situat In faţa organizaţiei noastre de bază au fost rezolvate cu succes. Datorită depă­şirii indicatorului productivităţii mun­cii pe primele şapte luni din 1964 cu 4,45 la sută, producţia globală a fost realizată In proporţie de 138,63 la sută, iar economiile suplimentare la preţul de cost depăşesc valoarea de 380.000 lei. Aceste cifre confirmă eficienţa ac­ţiunii pe care organizaţia de bază o desfăşoară neîntrerupt. In cele ce urmează, ţin sa arăt măsurile poli­tice şi organizatorice aplicate şi care au avut drept rezultat participarea activă a întregului nostru colectiv la obţinerea unei producţii ritmice, de bună calitate şi cu cheltuieli reduse. Cu puţin timp după constituirea organizaţiei de bază s-a procedat la formarea unui activ fără partid din rîndurile muncitorilor, Inginerilor şi tehnicienilor cu o bogată experienţă profesională, la instruirea periodică a acestuia cu problemele specifice şan­tierului nostru. Aceasta a dat posi­bilitate organizaţiei de bază să dez­bată temeinic sarcinile de plan pe 1964, să scoată la iveală rezervele de sporire a productivităţii muncii şi de îmbunătăţire a calităţii lucrărilor, să stabilească fiecărui comunist, fie­cărui tovarăş din activul fără partid, sarcini legate de activitatea fiecărui sector de lucru. Anul trecut, de exem­plu, pe şantierul nostru deşeurile erau Pe şantierul nr. 14 instalaţii-Iaşi ooQOpoooooocx)ooooooooooooooooooooooooooooooocx>oo folosite intr-o bună măsură. La dez­baterea cifrelor de plan, organizaţia de bază a indicat conducerii şantie­rului — Ing. Ion Mihălesel — să ia unele măsuri menite să Intensifice folosirea acestei rezerve. In acelaşi timp, brigadierii comunişti Petru Chi­­ribuc şi loan Popa, maiştrii loan Dia­­conu şi Neculai Diaconu, sau Gh. Pîr­­vu şi Crin Tiulea, din activul fără partid, au primit sarcina să atragă colectivele de muncă pe care le con­duc la punerea în valoare a noilor posibilităţi. Ulterior, ei au informat cu regularitate adunările generale ale organizaţiei de bază asupra modului cum traduc în viaţă sarcinile încredin­ţate. Acum, deşeurile de ţeava desti­nate I.C.M.-ului sunt utilizate ca tuburi de protecţie la trecerea prin elemen­tele de construcţii sau ca suporturi de susţinere a conductorilor în canale. De asemenea, unitatea noastră con­sumă anual o mare cantitate de ra­diatoare de calorifer. Radiatoarele considerate ca rebuturi pe şantierele de construcţii, se trimit la atelierul nostru unde sunt reparate, probate la presiune hidraulică de 10 atmosfere (pe un stand construit în atelierul mecanic) şi apoi retrimise şantierelor în stare de perfectă funcţiune. Prin aplicarea acestei metode s-a reuşit să se reducă pierderile la radiatoare de la 2 la sută admisibil, la mai puţin de 0,7 la sută. Iată cum se explică că aproape 60 la sută din totalul eco­nomiilor provin din folosirea gospodă­rească a metalului. Economii substanţiale au fost obţi­nute şi prin scurtarea traseelor elec­trice cu avizul proiectantului, înlocu­irea unor materiale costisitoare cu al­tele mai ieftine şi cu aceeaşi efica­citate tehnică etc. In această direc­ţie este demn de evidenţiat simţul de răspundere cu care comuniştii Ni­colae Berbecaru şi Filip Râşinaru, pre­­cum şi unii instalatori din activul fără IOAN TUFESCU secretarul organizaţiei de bază de pe şantierul nr. 14 Instalaţii - Iaşi. (Continuare In pag. 2-a) 3ii reZ14taiiLU zilei Noul orar al curselor aeriene TAROM După cum ne informează Agenţia Iaşi a TAROM, începînd de mâine, 2 septembrie, intră în vigoare un nou orar al curselor aeriene TAROM. Potrivit acestui orar, pe traseul Bucu­reşti - Iaşi, cursele circulă în zilele de luni, miercuri şi vineri, după urmă­torul program: decolare din Bucureşti - ora 9,50; escală la Bacău între o­­rele 11 şi 11,30; aterizare la Iaşi - ora 12; decolare din Iaşi - ora 12,20; escală la Bacău intre orele 12,50 - 13,15; aterizare la Bucureşti - ora 14,25. Marţea, miercurea şi duminica, pe ruta Iaşi - Bucureşti, circulă o cursă suplimentară: decolare din Iaşi - ora 10.55; aterizare la Bucureşti - ora­­12.10. Magazin în construcţie la Pru­jeni In satul Prăjeni, din raionul Hîrlău, au început, de curând, lucrările pen­tru ridicarea unui nou magazin mixt cu bufet ce va aparţine cooperativei de consum din Plugari. Datorită aprovizionării cu toate ma­­terialele de construcţie necesare, pre­cum şi contribuţiei colectiviştilor, lu­crările se desfăşoară intr-un ritm in­tens. Concerte de muzică de jaz In zilele de 8 și 9 septembrie, or­chestra de jaz engleză, condusă de Kenny Ball, care a cucerit în 1962 „Discul de aur britanic“, va concerta la Iași. Concertele vor avea loc pe scena Teatrului de vară, începînd de la ora 10. Refrene vocale: Paddy LightfootL *Al In Sala Palatului R.P. Romíne au început luni dimineaţă lucrările celui de-al VIII-lea Congres inter­naţional de ştiinţa solului. La Congres, care se desfăşoară între 31 august şi 9 septem­brie, participă peste 1.200 de spe­cialişti - oameni de ştiinţă cu re­putaţie mondială, profesori,­ cerce­tătorii conducători de institute de cercetări şi departamente­­ din 66 de ţâri din întreaga lume. Iau parte reprezentanţi ai Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură (F.A.O.), ai U.N.E.S.C.O. şi Agen­ţiei Internaţionale pentru Energia Atomică. In prezidiu au luat loc condu­cători ai Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, reprezentanţi ai F.A.O., U.N.E.S.C.O. şi Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul pr­imei şedinţe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Alexandru Moghioroş şi Alexandru Bîrlâdeanu, vicepre­şedinţi ai Consiliului de Miniştri, Mihai Dalea, preşedintele Consi­liului Superior al Agriculturii, Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R.P. Române; Ştefan Bălan, minis­trul învâţămîntului, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Gheorghe Hossu, preşedintele Co­mitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Codarcea preşedintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Participanţii la Congres au fost salutaţi de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R.P. Romíné, preşedintele Comite­tului de organizare a celui de-al VIII-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíné, Gheorghe Gheor­ghiu-Dej a rostit cuvîntarea inau­gurală. Au luat de asemenea cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, pre­şedintele Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, acad. prof. Gh. Ionescu-Siseşti, din partea Acade­miei R. P. Române şi a Institutului central de cercetări agricole, prof. dr. Richard Bradfield, de la Uni­versitatea din Ithaca New York, fost preşedinte al Asociaţiei inter­naţionale de ştiinţa solului, care au salutat pe participanţii la Congres. In continuare, prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Aso­ciaţiei internaţionale de ştiinţa so­lului, a prezentat darea de seamă asupra activităţii Asociaţiei în pe­rioada anilor 1960-1964. Şedinţa plenară de după-amia­­za a fost consacrată prezentării proiectului hărţii mondiale a solu­rilor. In legătură cu acest proiect, au prezentat referate: prof. dr. V. A. Kordo, directorul departamentului ştiinţelor naturale al U.N.E.S.C.O., dr. L. Bramao, şef al biroului de resurse mondiale ale solurilor - F.A.O., dr. R. Dudal , specialist F.A.O., prof. dr. F.A. van Baren, se­cretarul general al Asociaţiei interna­ţionale de ştiinţa solului. Pe mar­ginea referatelor au avut loc dis­cuţii. (Agerpres) La Deleni - Vailai Adunare publică consacrată luptelor de eliberare După Insurecţia armată de la 23 Au­gust 1944, în zilele cinci pe întinsul patriei se desfăşurau lupte dîrze îm­potriva armatelor hitleriste, la Deleni, raionul Vaslui, a acţionat eroic divizia romînă „Tudor Vladimirescu“ împo­triva unor forţe militare fasciste, pe care le-a nimicit, cu efortul populaţiei locale. Pentru a cinsti memoria ostaşilor români căzuţi în luptele cu armatele fasciste, du­minică dimineaţa, la Deleni, a avut loc o adunare publică. La această ma­nifestare au participat peste 5.000 de oameni din comunele Deleni, Costeşti, Lipovăţ, Muntenii de Jos, Bogdana. Au fost de faţă reprezentanţi ai Co­mitetului regional de partid şi ai Sfa­tului popular regional Iaşi, ai organe­lor raionale de partid şi de stat, re­prezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, veterani din războiul antifascist, mili­tari ai forţelor noastre armate. Adunarea a fost deschisă de tova­răşul Anatolie Lupşa, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popu­lar regional, care a propus să se păs­treze un moment de reculegere în memoria celor căzuţi în luptele împo­triva armatelor hitleriste. A luat apoi cuvîntul colonel în re­zervă Nicolae Mastacan care a evocat eroismul trupelor române din divizia „Tudor Vladimirescu“ şi a vorbit des­pre sprijinul dat de către locuitorii comunei Deleni pentru izgonirea fas­ciştilor. In continuare, au luat cuvîntul maior în rezervă Vasile Patrichi, locotenent in rezervă Vasile Surugiu şi Toader Blăniţă, locuitor din Deleni care în August 1944 a călăuzit trupele române pînă la poziţiile fasciste. Pionieri din comună au oferit bu­chete de flori veteranilor antifascişti participanţi la luptele de la Deleni. Adunarea publică s-a încheiat cu un bogat program artistic susţinut de corul Filarmonicii de Stat „Moldova“ din Iaşi, de corul Casei raionale de cultură şi de unele formaţii de ar­­tişti amatori din raion. o parte din miile de participanți la adunarea publică din Deleni. Plecarea delegaţiei de partid şi de stat a R. P. Chineze Luni dimineaţă a părăsit Capitala, delegaţia de partid şi de stat a R.P. Chineze, care, la invitaţia C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Consi­liului de Miniştri al R.P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte: Li Sien-nien, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, conducătorul de­legaţiei, Liu Ja-lou, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului apărării naţionale, Li Cian, adjunct al ministrului comerţului exterior, Hou De-ban, adjunct al ministrului indus­triei chimice, membru al Academiei de ştiinţe din China, şi Liu Fan, am­basadorul R.P. Chineze la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R.P. Romíne şi R.P. Chi­neze. La plecare membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Ion Gheor­ghe Maurer; Emil Bodnăraş,­ Chivu Stoica; Gogu Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri; Grigore Gea­­mănu, secretarul Consiliului de Stat; Cornel Onescu, membru al C.C. al P.M.R., Roman Moldovan, prim-vicepre­­şedinte al Comitetului de Stat al Pla­nificării, membru al Consiliului de Stat; Constantin Lăzărescu şi Andrei Păcu­­raru, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., general-colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forţelor armate; Pompiliu Macovei, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor so­cialiste acreditaţi în R.P. Romînă, pre­cum şi membrii ambasadei R.P. Chi­neze la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au sa­lutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegaţiei flori. (Agerpres). Plecarea delegaţiei de partid şi de stat a 11­0. Vietnam Luni dimineaţa a părăsit Capitala Delegaţia de partid şi de stat a R.D. Vietnam care, la invitaţia C.C. al U.M.R., Consiliului de Stat şi Consiliu­­ui de Miniştri al R.P. Române, a parti­­cipat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte Hoang fan Hoan, membru al Biroului Politic­ii C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, vicepreşedinte al Comi­­etului Permanent al Adunării Naţio­­nale; conducătorul delegaţiei, Hoang dinh Giam, ministrul culturii, secretar general adjunct al Partidului Socialist, membru în Prezidiul Frontului Patriei, Joang Tu, ambasadorul R D. Vietnam a Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R.P. Româno şi R.D. Viet­­nam. La plecare, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Alexandru Drăghici, Leontin Sălăjan, Roman Mol­dovan, prim-vicepreşedinte al Comi­tetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Gheorghe Cioa­ră, Constantin Lăzărescu şi Andrei Pâ­­curaru, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., general-colonel Ion Tutovea­­nu, adjunct al ministrului forţelor ar­mate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, Constan­tin Simion, şef de secţie la C.C. al P.M.R., şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor so­cialiste acreditaţi în R.P. Romînă, pre­cum şi membrii ambasadei R.D. Viet­nam la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au sa­lutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegaţiei flori. (Agerpres). Inovaţii aplicate în producţie PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). La cabinetul tehnic al Atelie­relor de reparat material rulant Paşcani s-a înregistrat, zilele tre­cute, cea de a 47-a propunere de inovaţie din acest an. Dintre a­­cestea 26 au şi fost aplicate în producţie. Printre cele mai importanţii inovaţii aplicate în producţie se află şi „Dispozitiv pentru fixat aparatul de rulare în timpul lă­sării cadrului boghiului“, „Dis­pozitiv aplicat la presa cu excen­tric pentru decupat discurile mici de la tampoanele cilindrice“ etc. 6. ENEA G.: ZAHARIAj

Next