Flacăra Iaşului, decembrie 1964 (Anul 20, nr. 5671-5697)

1964-12-01 / nr. 5671

V . h Y a PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAi­mmm ANUL XIX, Nr. 5671 M­A­R­T­I 1 DECEMBRIE 1964 4 PAGINI 20 BANI ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII IN PRAGUL IERNII Cum fiecare gospodar se asigură cu cele necesare pe timpul iernii, tot aşa, continuind o veche tradi­ţie, ţi constructorii noştri, in ma­joritatea cazurilor, se îngrijesc să fie luate toate măsurile ca în luni­le friguroase, pe şantier să se poa­tă lucra in condiţii bune. Succesele obţinute in ultimii ani se datoresc preocupării din ce in ce mai susţinute a întregului co­lectiv pentru a asigura continuita­tea lucrului pe timp de iarnă. Pu­tem arăta, pentru exemplificare, că pregătirea mai atentă a şantierelor noastre In iarna 1963-1964 a per­mis ca în realizarea planului de stat pe acest an să avem un „start“ bun, trustul reuşind să-ţi depăşeas­­ca lună de lună planul valoric. Pentru iarna 1964-1965, încă din vară (luna iulie) T.R.C. a trasat sar­cină grupurilor de şantiere să în­tocmească planuri de măsuri me­nite a realiza anumite stadii fizice ale lucrărilor cuprinzînd perioade­le: la început de timp friguros (15 noiembrie 1964), la finele anului şi la sfirţitul perioadei de timp fri­guros (15 martie 1965). Prin aplicarea măsurilor propuse s-a urmărit realizarea sarcinilor fi­zice ţi valorice de plan ale trimes­trului IV şi respectiv pe întregul an 1964, o racordare judicioasă de la o perioadă la alta cu menţinerea întregii capacităţi de producţie în trimestrul I 1965 prin eliminarea stagnărilor cauzate de scăderea temperaturii precum ţi realizarea unor lucrări de bună calitate. Pentru asigurarea eficienţei eco­nomice a executării lucrărilor pe timp friguros, pe şantiere s-au luat măsuri ca până la 15 noiembrie 1964 să fie terminate toate proce­sele umede la lucrările unde nu este rentabilă asigurarea încălzirii pe timp friguros. De asemenea, pentru construcţiile care au termen de predare în trimestrul I 1965 s-au luat măsuri ca acestea să fie a­­duse într-un stadiu corespunzător continuării în interior a lucrărilor (gata la roţi, terasele izolate, tîmplaria exterioară montată cu tot cu sticlă şi încălzirea centrală în funcţiune). Totodată s-a stabilit ca centralele termice definitive să fie puse in funcţiune. Se ştie că buna organizare a lu­crului pe timp friguros asigură o desfăşurare normală a execuţiei în această perioadă. In acest sens şantierele au luat din timp măsuri pregătitoare cum ar fi: amenaja­rea teritoriului din jurul construc­ţiilor, pentru a îndepărta apele de suprafaţă; pregătirea căilor de ac­ces pentru asigurarea circulaţiei maşinilor pe timp ploios; acoperi­rea gropilor de var; izolarea con­ductelor (apă şi aburi) şi montarea de robinete de golire la punctele joase ale reţelelor. De asemenea, s-au luat măsuri pentru amenaja­rea centralelor de mortare, pentru aprovizionarea şantierelor din timp cu materiale necesare protecţiei lucrărilor (rogojini, stufii, P.F.L.) etc. Pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor planului de măsuri pri­vind pregătirile de iarnă, T.R.C. a format comisii care s-au deplasat la toate şantierele din laţi şi regiu­ne unde au reactualizat planul pregătirilor de iarnă faţă de sta­diile fizice, impulsionînd totodată terminarea pregătirilor necesare. Nu s-a scăpat din vedere nici in­struirea cadrelor tehnice de pe şantiere in vederea executării lu­crărilor in condiţii tehnice optime avînd ca obiectiv principal atît ca­litatea lucrărilor la structura de rezistenţă, cit și la finisaj. Rezul­tatele nu au întîrziat. Colectivele şantierelor au început să se preo­cupe intens de aprovizionarea cu materialele necesare lucrărilor în execuţie, efectuind amenajările pen­tru închiderea spaţiilor de lucru, montarea sobelor acolo unde încăl­zirea centrală nu a fost pusă în funcţiune şi întocmirea devizelor pentru aceste lucrări. Unii şefi de punct de lucru s-au preocupat din timp de asigurarea continuării lu­crărilor în condiţii optime pe timp friguros luînd toate măsurile nece­sare. S-au evidenţiat în această acţiune ing. Z. Staroste, la blocul H 2, şi maistrul Gh. Cotârău la N 1 din cvartalul Piaţa Gării Nicoli­­na, maistru­ V. Ţapu de la blocul A 2 Bîrlad, maistrul B. Teodorescu, la blocul din lugani, ing. N. Beje­­naru, ţeful lotului de fundaţii la microraionul 5 etc. Dar sunt ţi unii ţefi de punct de lucru care au întîrziat cu lucrările pregătitoare pentru timpul friguros­­ înşelaţi fiind de timpul frumos care se menţine. Pot fi menţionaţi maistrul Nicolau de la magazinul U.R.C.C. Negreşti şi maistrul Ră­­dulescu de la crematoriul T.R.C. Birlad care nu s-au străduit să ajungă cu lucrările într-un stadiu mai avansat şi să închidă astfel con­strucţia pentru a crea condiţii de lucru la interior. De asemenea, maistrul Stor de la moara „1 Mai" Vaslui nu a căutat să urgenteze lucrările, fapt pentru care a şi f°sl înlocuit. In Iaşi, la lotul de mon­taj panouri mari nu s-au luat încă măsurile pentru evitarea stagnărilor în caz că temperatura va cobori sub 0°. Aici la blocurile din zidă­rie K 1 - G 2 şi A 9 ale şantie­rului 11 Iaşi nu s-au luat măsuri la timp pentru închiderea goluri­lor pe soluţia definitivă. Toţi şefii de şantiere ca şi maiş­trii, la locurile lor de muncă, tre­buie să demonstreze că pot fi buni gospodari­ţi in cel mai scurt timp să recupereze răminerile in urmă. Măsurile luate, precum şi cele care se iau în prezent, pentru executa­rea lucrărilor pe timp friguros, tre­buie să asigure pe toate şantierele realizarea unor lucrări de bună calitate ţi fără întreruperi, creind premisele îndeplinirii planului fizic şi valoric pe trimestrul IV - 1964 şi realizarea exemplară a sarcini­lor de plan pe trimestrul I. 1965. ION GHIŢA inginer şef - T.R.C. Iaşi Arăturile de toamnă și fertilizarea solului Au terminat arăturile In unităţile Trus­tului Gostat Iaşi au fost executate pînă în prezent arături destinate însămîn­­ţărilor de primăva­ră pe 17.300 hec­tare, adică pe 99,1 la sută din supra­faţa planificată. Folosind mijloa­cele mecanizate la întreaga capacitate, precum şi fiecare oră bună de lucru din ultimele zile, au terminat arătu­rile şi mecanizato­rii de la gospodă­riile de stat din Scînteia, Dagîţa, Războieni şi Rugi­­noasa. In prezent, se e­­xecută arături de toamnă pe ultimele suprafeţe în gospo­dăriile de stat din Ţibăneşti, Popricani. Folosesc fiecare oră bună de lucru La gospodăria co­lectivă­­din Rugi­­noasa au fost exe­cutate alături de toamnă pe 66,6 la sută din suprafaţa planificată. Mecani­zatorii din brigăzi­le a 12-a şi a 13-a de la S.M.T. — Paş­cani conduse de Mihai Grigoraş şi respectiv Vasile Toarbă sînt hotă­rîţi să termine cit mai repede această lucrare. De aceea ei folosesc la arat în fiecare oră bună de lucru cîte 20 tractoare. Alături de mecanizatori o muncă susţinută desfăşoară şi colec­tiviştii care trans­portă pe tarlalele mai slab producti­ve îngrăşăminte na­turale şi chimice. Pînă acum au fost încorporate în sol 1.560 tone de gu­noi de grajd şi 15 tone de superfos­­fat. La această lucra­re o contribuţie de seamă au adus co­lectiviştii Vasile Marcu, Mihai Co­­tovanu, Petru Mar­cu, Gheorghe Du­­mitroaia, Neculai Hangu şi alţii. La transportul îngrăşămintelor pe tarlale Pe tarlalele gos­podăriei colective din Stănileşti lu­crează mecanizato­rii din brigada a 13-a de la S.M.T. Huşi, condusă de Petru Maftei. In prezent ei execută arături destinate însămînţărilor de primăvară. Mobili­­zînd la această lu­crare 17 tractoare şi lucrînd în schim­buri prelungite har­nicii mecanizatori au reuşit să are pînă în prezent 1.300 hectare din 1.640 hectare pla­nificate. Cele mai bune re­zultate au­ obţinut tractoriştii Vasile Dumitriu, Marin Is­trate, Ştefan Stă­­linescu, Ion Bej­an şi alţii. O parte din ate­lajele gospodăriei transportă pe tere­nurile slab produc­tive gunoi de grajd. Numai în ultimele zile au fost trans­portate aproape 500 tone îngrășăminte naturale. :M 1N ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Folosind timpul prielnic, me­canizatorii din brigada a 12-a de la S.M.T. Vlădeni dau zor cu terminarea arăturilor de toamnă la G.A.C. Movileni. Du­minică am întîlnit pe tarlalele gospodăriei 12 tractoare lu­crînd. In clișeu , mecanizatorii la lucru. Foto: G. Paul Citiți In pagina a 2-a S­PORT Imagine din Pașcani. PREZENŢE ROMÂNEŞTI In agenda prezenţelor romineşti peste hotare se înscriu numele a nu­meroase personalităţi ştiinţifice şi culturale din ţara noastră. Acad. Aurel Avramescu, directorul general al Centrului de documentare ştiinţi­fică al Academiei R. P. Române, a plecat la Budapesta, unde va parti­cipa la sesiunea ştiinţifică consacra­tă aniversării a 15 ani de la în­fiinţarea Institutului de cercetări pen­tru industria energetică din R. P. Un­gară. O altă delegaţie, condusă de prof. Ion Rachmuth, membru cores­pondent al Academiei, a plecat in R. P. Bulgaria, la conferinţa inter­naţională asupra problemelor dezvol­tării economice a ţărilor socialiste. De asemenea, o delegaţie condusă de prof. Octavian Fodor, membru corespondent al Academiei, reprezin­tă ţara noastră la cel de-al VIII-lea Congres Internaţional de medicină Internă din Argentina. In cadrul colaborării cu instituţiile similare din alte ţâri cu ca Invitati la diferite reuniuni ştiinţifice Inter­nationale, circa 340 de academicieni, cercetători şi alti oameni de ştiinţă şi cultură din Institutele Academiei au fost prezenţi anul acesta in peste 20 de ţări din Europa, America şi Asia. Cu acest prilej, ei au ţinut conferinţe, au participat la manifes­tări cultural-ştiinţifice consacrate ţă­rii noastre, s-au documentat sau spe­cializat în diferite probleme. Pe bază de reciprocitate, numeroşi oameni de ştiinţă şi cultură din apro­ximativ 20 de ţări ale lumii au fost in acest timp oaspeţii tării noastre, la invitafia Academiei I­. P. Romine. (Agerpres) ( Noutăţi feroviare Anul acesta, pe liniile de cale fe­rată dintre Brazi-Cimpina, Iaşi-Tecuci, Simeria-Petroşenii Braşov-Podul Olt, şi pe alta trasee a căror lun­gime depăşeşte 300 km s-au ter­minat lucrările de înlocuire a traverselor din lemn cu cete din beton precomprimat. Extinderea folosirii pe tot mai multe magistrale feroviare a noului tip de traverse cu o durabilitate de aproape 3 ori mai mare; contribuie la mărirea vitezei de circulaţie şi la reducerea cheltuielilor de întreţinere. Pentru refacerea într-un timp cit mai scurt a liniilor, constructorii folo­sesc procedeul mecanizat de înlocu­ire a şinelor uzate cu panouri de linie gata montate pe traverse. Astfel, pro­ductivitatea muncii sporeşte cu 20 la sută, iar durata de întrerupere a circu­laţiei se micşorează aproape la jumă­tate faţă de metodele obişnuite. (Agerpres) în capitala Lucrările Conferinţei de spectroscopie Luni dimineaţa au început în aula Academiei R.P. Romine lucrările celei de-a 3-a Conferinţe de spectroscopie, organizată de Academia R.P. Romine în colaborare cu Institutul de fizică din Bucureşti şi unele ministere inte­resate în această problemă. Participă membri ai prezidiului Aca­demiei, profesori universitari, cercetă­tori din diferite institute, reprezentanţi ai unor ministere şi întreprinderi din Bucureşti şi din ţară. Iau parte, de asemenea, delegaţi ai comisiilor de spectroscopie şi ai academiilor din mai multe ţări, precum şi reprezen­tanţi ai unor firme străine, producă­toare de aparataj spectroscopic. Lucrările au fost deschise de acad. Ilie Murgulescu, preşedintele Acade­miei, care, după salutul adus parti­cipanţilor, a făcut o expunere asupra direcţiilor de cercetare pe plan mon­dial, relevînd importanţa teoretică şi practică a cercetărilor din acest do­meniu. După primul referat de ansamblu, prezentat de prof. Ion Agîrbiceanu, membru corespondent al Academiei R.P. Romine, participanţii la confe­rinţă au vizitat expoziţia de aparatură spectrală modernă, organizată cu a­­cest prilej în localul Academiei. Firme producătoare din Anglia, Italia, Ja­ponia şi R.P. Ungară, precum şi Insti­tutul de fizică atomică din ţara noas­tră expun aparate ştiinţifice, prospecte şi panouri. Lucrările conferinţei vor dura patru zile, timp în care vor fi prezentate referate privind aparatura spectrală şi comunicări ştiinţifice pe diferite pro­bleme de specialitate. (Agerpres) Astăzi se deschide sesiunea Adunării Generale a O. N. U. Astăzi se deschide cea de-a 19-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. In legătură cu aceasta, citiţi în pagina a IV-a corespondenţa din New York a lui I. Gălăţeanu, trimis special Agerpres, Conferinţa de la Ciudad de Mexico In capitala mexicană au luat sfirşit lucrările conferinţei ţărilor 3-njilatm.aţeLe. zilei Colocviul „Aplicaţii ale matematicii in economie Incepînd de joi, timp de patru zile, va avea loc la Iaşi, colocviul intitulat „Aplicaţii ale matematicii în economie“ organizat de către Centrul de statistică al Academiei R.P.R, împreună cu Direcţia cen­trală de statistică, Societatea ştiin­ţelor matematice din R.P.R. şi U­­niversitatea „Al. I. Cuza“. La acest colocviu vor participa matematicieni specialişti în statisti­că şi în cercetarea operaţională, lucrători din reţeaua de statistică, ingineri din unităţile economice, specialişti în probleme de organi­zare şi planificare a producţiei pre­cum şi reprezentanţi din diferite mi­nistere. In cadrul colocviului vor fi pre­zentate aproximativ 150 de comuni­cări ştiinţifice privind planificarea şi organizarea producţiei.­ ­ Schimb de experienţa La căminul cultural din Tătărăni, raionul Huşi, a avut loc duminică un schimb de experienţă la care au participat directori de cămine culturale, bibliotecari, instructori artistici şi membri ai brigăzilor de agitaţie din Duda, Boţeşti şi Tă­tărăni. Cu acest prilej, a avut loc o dimineaţă de basm, organizată de biblioteca comunală din comu­na gazdă, după care s-au purtat discuţii între bibliotecari cu pri­vire la manifestările culturale spe­cifice copiilor. In cadrul acestui schimb de experienţă au avut loc şi spectacole date de brigăzile ar­tistice de agitaţie din comunele Duda, Boţeşti şi satul Bălţaţi; co­muna Tătărăni, urmate­­ la rin­­dul lor­­ de discuţii interesante. La programele artistice au parti­cipat numeroşi colectivişti: Atelier modern auto-moto Un colectiv de muncitori şi teh­nicieni ai şantierului nr. 13, Grupul 1 construcţii, a început, de curînd in cartierul Păcurari din Iaşi, lu­crările la un modern atelier auto­­mato al U.R.C.M. In prezent se lu­crează la turnarea fundaţiilor la pavilionul central şi la amenajarea drumurilor şi aleilor pentru autove­hicule. Noul atelier cuprinde o ha­lă de circa 40 de metri lungime, pentru reparaţii curente: două ram­pe de spălare automată, spaţii de parcare, circa 3.000 m.p. drumuri şi alei de acces în cadrul atelieru­lui, drumuri de parcare şi locuri de luare în primire a maşinilor. DE PESTE latino-americane, consacrată cre­ării în această regiune a lumii a unei zone denuclearizate. Confe­rinţa a hotărît formarea unei co­misii pregătitoare cu sediul la Mexico, care să elaboreze proiec­tul unui tratat multilateral pri­vind declararea Americii Latine, drept zonă denuclearizată. Proiec­tul de tratat trebuie să conţină prevederi care să nu permită fo­losirea teritoriului ţărilor latino­­americane în scopuri militare. La conferinţă au participat reprezen­tanţii a 16 ţări latino-americane. HOTARE Situaţie încordată în Brazilia Agenţiile de presă anunţă că în Brazilia situaţia continuă să fie încordată. După ce trupele guvernamentale au ocupat în în­tregime statul Goias şi au înlăturat pe guvernatorul Borges, au în­ceput arestările într-o serie de oraşe mari din Brazilia. S-a anun­ţat deja că la Porto Alegre, capi­tala statului Rio Grande do Sul, au fost arestate 200 de persoane, iar la Rio de Janeiro 20 de per­soane. A venit brigada Cu aceste cuvinte au fost întim­­pinaţi membrii brigăzii ştiinţifice care au poposit, duminică 29 noiem­brie, in comuna Motca, raionul Paş­cani. Şi se simtea in tonul cu care erau pronunţate, o undă de mindrie — „nu suntem­ noi oricine , vin oa­meni de ştiinţă de la Iaşi să stea de vorbă cu noi“. — Bine ați venit, tovarăși! — Bine v-am găsit. Din autobuz au coborit specialiști din diferite domenii : agronomie, me­dicină, fizică, juridică, pedagogie. Printre ei se aflau : conf. univ. Aurel Popovici, de la Institutul politehnic, conf. univ. Dumitru Ionescu, de la Institutul agronomic şi medicul Ioan Cober, de la Spitalul nr. 1. Au co­borit nişte tineri veseli şi o fată — membri ai brigăzii artistice de agi­taţie şi ai orchestrei de la întreprin­derea ieşeană A.C.G.B. Când au vă­zut Instrumentele muzicale, chipuri­le oamenilor s-au umplut parcă şi mai mult de zimbet. — Avem şi program, Ioane. — Păi sigur că da­c-ai văzut a­­fişul ? îndată sala căminului cultural s a umplut. Colectiviştii veniseră să alte răspunsuri competente de la oameni specializaţi, cunoscători ai multor taine ale ştiinţei. Şi iată că răspunsurile la întrebările puse au început să vină fără întirziere. I s-a răspuns brigadierului Virgil Cozma la întrebarea de ce noaptea nu plouă cu gheaţă şi cum se nasc trăsnetele ! Problema care l-a frămintat mai mult pe V. Andriuţă era­­ de ce merit de acelaşi sol, plantaţi In ma­siv, nu dau roadele pe care le dau plantaţiile cu mai multe soiuri ? Şi el a primit explicaţiile necesare. ■— Aş vrea să ştiu — a intervenit de astă dată o întrebare din sală — dacă cineva, care a sufer­it o dată de hepatită epidemică, se poate îmbol­năvi a doua oară şi dacă poate da microbul şi altora, cu care vine In contact ? — Pe mine mă Interesează politica Internaţională. Vă rog să-mi explicaţi ce-i cu situafia din Congo ? întrebări, întrebări. Dovezi simple, dar grăitoare, ale faptului că oamenii gîndesc, s­unt preocupaţi tot mai mult de iel de fel de probleme, din cele mai variate domenii. Dovezi simple, dar grăitoa­re, ale faptului că oamenii vor să cunoască tot mai multe lucruri. Do­vezi ale paşilor îndrăzneţi pe care oamenii satelor o fac, cu hotărire şi demnitate, către t­rimul ştiinţei, altă­dată ascuns lor. Răspunsurile veneau clare, simple și temeinic documentate. Fiecare cu­­vînt era ascultat cu încordare. Ade­sea, capetele se mişcau a aprobare, iar ochii străluceau a înțelegere. Une­ori se distingea cite o şoaptă: — Asta am citit-o și intr-o carte, dar parcă abia acuma o pricep. — Mare lucru șliinta asta... — Ssst!... Membrii brigăzii borii, în aplauzele călduroase ale colectiviştilor, şi s-au amestecat prin­tre oameni, în sală. In locul lor, pe scenă, au urcat artiştii amatori de la A.C.G.B., care au interpretat frumoa­se melodii populare şi de muzică uşoară, slirnind admiraţia moţcani­­lor. După terminarea programului, la plecare, bucuria clipelor trăite împre­ună se amesteca parcă ca regretul despărţirii. — Să mai veniţi pe la noi, tovarăşi. — Vom veni, vom veni cu plăcere. — Drum bun !­V. Fi­LIP Duminică 29 noiembrie, şi în alte sate ale regiunii s-au deplasat, de la Iaşi şi de la centrele de raioane, bri­găzi ştiinţifice şi conferenţiari. La Bivolari, de pildă, brigada ştiinţi­fică, alcătuită din cadre universitare, s-a întîlnit cu un număr de circa 350 colectivişti, cărora le-a explicat o se­rie de probleme din domeniul agricul­­turii, fizicii, matematicii, medicinei, pedagogiei etc., participînd apoi la un bogat program artistic prezentat de către formaţii instrumentale şi so­­lişti vocali­ de la I.G.L.L. şi I.T.I. În comunele subordonate oraşului Iaşi s-au deplasat un număr de patru brigăzi, iar în cele din raionul Vasliri trei, două fiind însoţite de formaţii ar­tistice. Şi activitatea conferenţiarilor a fost bogată. Astfel, colectiviştii din Cris­­teşti, Ruginoasa şi Tg.­Frumos (raionul Paşcani), Trifeşti (raionul Iaşi), Scînte­ia (raionul Negreşti) şi din alte locuri au audiat interesante expuneri pe di­­ferite tema. Chiar şi după terminarea întîlnirii cu brigada ştiinţifică, dis­cuţiile au mai continuat. In clişeu , prof. univ. N. Calinicenco dînd lămuriri unor colectivişti din Bivolari. Foto T­V, Petrea

Next