Flacăra Iaşului, ianuarie 1965 (Anul 21, nr. 5698-5722)

1965-01-03 / nr. 5698

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA ! ANUL XIX, Nr. 5698 DUMINICA 3 IANUARIE 1969 4 PAGINI 25 BANI Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste cîteva clipe vom rupe ultima filă din ca­lendarul anului 1964. Marcînd hotarul a două decenii de la eliberarea ţării — anul de la care ne luăm acum rămas bun a dat roade bogate în înfăptuirea măreţelor obiec­tive stabilite de partid, a înscris noi succese ale poporului nostru în toate domeniile construcţiei so­cialiste. Lucrările recentei Sesiuni a Marii Adunări Naţionale au înfăţişat tabloul acestor realizări. A continuat să se dezvolte armonios şi în ritm susţi­nut întreaga economie naţională ; prin munca en­tuziastă şi perseverentă a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, prevederile planului de stat pe anul 1964 au fost îndeplinite şi depăşite. Harta ţării s-a îmbogăţit cu noi obiective industriale prin in­trarea în producţie a numeroase întreprinderi do­tate cu tehnică modernă ; alte întreprinderi şi combinate se află în construcţie, urmînd să fie date în funcţiune în anii 1965 şi 1966. Toate ramurile agriculturii au continuat să se dezvolte, statul alocînd în acest scop însemnate resurse materiale ; ţărănimea muncitoare, lucrăto­rii din gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare au făcut ca şi în acest an ogoarele să dea rod bogat ; un mare număr de gospodării de stat şi cooperative agricole de pro­ducţie au încheiat anul cu realizări remarcabile. S-au obţinut noi progrese în ridicarea bunăstării oamenilor muncii — obiectiv fundamental al poli­ticii partidului şi statului nostru. Au fost luate mă­suri de sporire a salariilor, construirea de locuin­ţe, lărgirea reţelei de învăţămînt şi sănătate, dez­­­voltarea ştiinţei, jăriei­ şi culturii. La capătul a­­rţisstui an de muncă, patria noastră se înfăţişează mai frumoasă, mai bogată, iar în această minu­nată imagine pe care ne-o oferă, este întruchipată munca fiecăruia dintre noi. Toate acestea sunt mărturii ale justeţei politicii partidului, căreia cetăţenii ţării noastre îi dau viaţă cu entuziasmul propriu acelora ce se simt stupini deplini pe soarta şi pe roadele muncii lor. Pe agenda anului 1964 au fost înscrise noi suc­cese ale forţelor socialismului şi păcii din întreaga lume. Creşte rolul şi influenţa sistemului mondial socialist în toate problemele majore ale contem­poraneităţii, în întreaga dezvoltare a societăţii o­­meneşti. Alături de celelalte ţări socialiste, Romî­­nia s-a manifestat ca un factor activ al vieţii in­ternaţionale, militînd cu perseverenţă pentru pro­movarea principiilor coexistenţei paşnice între ţari cu orînduiri sociale diferite, pentru instaurarea u­­nui climat de înţelegere, prietenie şi colaborare între popoare. Republica Populară Romînă şi-a lărgit continuu relaţiile internaţionale, bucurîndu-se de prietenia şi simpatia popoarelor iubitoare de pace şi pro­gres. Dragi prieteni şi tovarăşi, Acum, cind trecem în revistă realizările anului care se încheie, permiteţi-mi ca în nunmele Comi­tetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, să adresez cele mai călduroase urări de fericire, muncă spornică şi sănătate mun­citorilor, ţăranilor, intelectualilor, activiştilor de partid şi de stat, bărbaţi şi femei, vîrstnici şi tineri, oameni ai muncii de toate naţionalităţile­­ tuturor acelora care nu-şi precupeţesc forţele şi energia pe vastul şantier al ţării noastre în plin avînt. Privim înainte cu optimism şi încredere, convinşi că noul an va aduce poporului nostru noi victorii în lupta pentru înflorirea şi prosperitatea patriei noastre socialiste, iar pe plan internaţional unoi succese ale forţelor socialismului, democraţiei şi păcii, destindere în relaţiile internaţionale, dezvol­tarea colaborării paşnice dintre toate ţările. Frumos şi minunat este viitorul care stă în faţa ţării şi a poporului nostru. Pentru înfăptuirea aces­tui viitor vă invit să ridicăm paharul şi vă adresez tradiţionala urare La Mulţi Ani. Pili la Ur­lie M­a­iilor misiilor­­ Iu­lie din R. P. Romi - Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romine, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a primit joi la amiază la Palatul Consiliului de Stat, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi in R.P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, se­cretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al ministrului afa­cerilor externe. Şefii misiunilor diplomatice au pre­zentat felicitări Consiliului de Stat şi guvernului, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, personal, cu prilejul Anului Nou,­ şi urări de prosperitate poporului român. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer şi Ştefan Voitec au mulţumit pentru felicitările şi ură­rile exprimate şi s-au întreţinut, în­tr-o atmosferă cordială, prietenească, cu şefii misiunilor diplomatice. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române a felicitat pe şefii misiu­nilor diplomatice, urîndu-le prosperi­tate pentru popoarele ţărilor lor şi a toastat pentru prietenie, colaborare in­ternaţională şi pace. In numele corpului diplomatic a răspuns ambasadorul R.S.F. Iugoslavia, Ars.­ Milatovici. (Agerpres) Volum sporit de mărfuri desfăcute prin cooperativele de consum In anul 1964, s-au vîndut, prin coo­perativele de consum din regiunea noastră, către populaţia sătească, măr­furi industriale şi alimentare în valoare de peste 838.000.000 lei. Creşterea cu 7,3 la sută a volumului mărfurilor des­făcute în 1964. In comparaţie cu anul precedent, demonstrează că ţăranii a­­sociaţi în cooperative agricole de pr°­­ducţie şi-au cumpărat­ mai multe gar­nituri de mobilă, aparate de radio, motorete, maşini de cusut etc. IOAN TUBAC vicepreşedinte cu problemele comerciale U.R.C.C. Iaşi is. IN CELELALTE PAGINI Viaţa cultu­rală - OTILIA CAZIMIR LA TEA­TRUL DE PAF­UŞI - ŞANTIER LITERAR 1965 pag. a 2-a,, Problema ale sfat.'urilor populare - PENTRU BUNA GOSPOD­ARIRE A ORAŞULUI PE TIMP DE I­ARNA Pentru a asigura fructe sănătoase - SA APLICAM LA TIMP SI DE BUM­A CALITATE TRATAMENTELE DE IARNA IN LIVE­ZI I pag. a 3-a O.N.U. - ADUNAREA GENERA­LA ISI VA RELUA LUCRĂRILE LA 18 IANUARIE pag. a 4-a In 1964, colectivul uzinei noastre de reparaţii a îndeplinit sarcinile anuale de plan cu 9 zile înainte de termen, cu o depăşire a indicatorului productivită­­ţii muncii de 6,6 la sută şi cu o econo­mie suplimentară la preţul de cost de peste 370.000 lei. Anul trecut s-a îm­bunătăţit mult şi ritmicitatea repara­ţiilor la tractoare şi motoare pentru agricultură , muncitorii, inginerii şi tehnicienii uzinei au reuşit să reali­­zeze lucrări de bună calitate, conform graficului lunar şi decadul de Pro­­ducţie. Pentru 1965 însă, planul prevede o sporire a volumului de reparaţii cu 25 la sută faţă de realizările anului pre­cedent. Aceasta presupune îmbunătă­ţirea pe şi mai departe a ritmicităţii producţiei, astfel incit colectivul nos­tru să-şi îndeplinească, ritmic, sarci­nile de plan nu numai decadal, ci şi zilnic. Bineînţeles că înfăptuirea a­­cestui principal obiectiv necesită a­­plicarea practică a unui complex de măsuri tehnico-organizatorice - măsuri care au şi fost stabilite cu prilejul dezbaterii sarcinilor de plan pe 1965. Care sunt acestea ? Se ştie că ritmicitatea producţiei este determinată de existenţa nece­sarului de piese de schimb şi mate­riale, fără a depăşi însă stocul nor­mativului admis. Putem spune că în 1964 s-au obţinut şi în acest sens u­­nele succese. Dar, în 1965, conduce­rea uzinei noastre, îndrumată de or­ganizaţia de partid, va insista mai mult ca furnizorii să-şi respecte obli­gaţiile contractuale potrivit repartiţii­lor forului tutelar. Totodată însă, în uzină va lua fiinţă o secţie special destinată recondiţionării pieselor­­ la conducerea căreia a şi fost numit un tehnician cu bună pregătire şi expe­rienţă profesională. Volumul de piese recondiţionate (chiuloase-motor, că­­măşi-cilindri, pompe de injecţie şi al­tele) va creşte în 1965 cu peste 50 la sută. Acesta va completa stocul de piese necesare reparaţiei — factor esenţial în realizarea unei producţii cu o ritmicitate mult îmbunătăţită. Studierea posibilităţilor de înfăptui­re a sarcinilor sporite de plan pe 1965 a scos la iveală rezerve valoroa­se de perfecţionare a fluxului tehno­logic. Prin generalizarea unor inova­ţii, colectivul nostru va reuşi să mă­rească productivitatea muncii şi să ridice nivelul calităţii lucrărilor. In u­­zină a şi început pregătirea unor dis­pozitive pentru : reglarea ambreiaje­­lor, curăţirea rampei de ungere a blo­­cului-motor, încălzirea electrică a pis­­toanelor pentru introducerea bolţurilor etc. De asemenea, se va extinde elec­trificarea la toate aparatele de rdi­cat (poduri rulante şi palanuri), iar la centrala termică se va instala un cazan mai mare în scopul creşterii producţiei de aburi necesari degresă­­rii. Toate acestea înseamnă, în ultimă instanţă, o economie substanţială de timp, ceea ce va influenţa simţitor ritmicitatea procesului de producţie şi obţinerea unor reparaţii de o calita­te mult mai bună decît pînă acum. E semnificativ faptul că, un antecalcul sumar arată că la Uzina de repara­ţii din Iaşi se va realiza în 1965, prin aplicarea măsurilor preconizate la dezbaterea sarcinilor de plan, o eco­nomie de aproape 3,5 milioane lei. La întocmirea planului M.T.O., cu prilejul dezbaterii sarcinilor de plan pe 1965, s-a ţinut seama şi de alte re­zerve din întreprindere. De exemplu, pentru folosirea utilajului cu un ran­dament sporit, programarea lucrărilor zilnice se va executa cu cel puţin 24 ore înainte ; tot zilnic se vor organiza analize asupra modului cum s-a des­făşurat producţia în ziua precedentă, stabilindu-se, astfel, unele măsuri o­­perative pentru înlăturarea eventuale­lor deficienţe. Mai pot fi amintite şi unele măsuri cuprinse în planul M.T.O. în scopul lărgirii orizontului profesional al colectivului nostru ; or­ganizarea unor cursuri de ridicare a calificării, repartizarea muncitorilor mai puţin pregătiţi pe lingă cei cu experienţă îndelungată, intensificarea propagandei tehnice prin conferinţe, popularizarea cărţii la locul de mun­că etc. Aplicînd aceste măsuri, ca şi al­tele prevăzute în planul M.T.O., co­lectivul uzinei noastre de reparaţii va reuşi, sub conducerea organizaţiei de bază, să livreze beneficiarilor tractoa­re şi motoare pentru agricultură re­parate la un nivel calitativ superior şi în conformitate strictă cu graficul ritmicităţii zilnice de producţie. RADU POPESCU - GH. GOLDAN - VASILE ŞTEFANIU inginer şef maistru reparaţii - şef de echipă Postul de corespondenţi de la Uzina de reparaţii ne informează: Producţie ritmică nu numai pe decade, ci şi pe zile Dezbaterea serilor de plan pe 13 IV. Consiliul de Stat al Republicii Populare Române D­ECRET pentru fixarea datei alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională şi în sfaturile populare Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale şi al sfaturilor popu­­­lare expiră la 5 martie 1965. Faţă de dispoziţiile art. 28 şi 52 din Constituție, Consiliul de Stat al Republicii Populare Române decretează: Art. unic. — Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, precum şi pentru toate sfaturile populare, vor avea loc la data de 7 martie 1965. Bucureşti , ianuarie 1963, Nr. 1 Preşedintele Consiliului de Stat GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ IN NOAPTEA DE REVELION Douăsprezece bătăi prelungi de orologiu, ultimele clipe pe care bâ­­trînul şi bogatul an 1964 le mai tră­ieşte printre noi. Prin posturile de radio şi televiziune crainicul a urat, cu glasul cuprins de emoţie, tradi­ţionalul „La multi ani, tovarăşa !“, in ciocniri de cupe pline cu rubiniu, în cântece de slavă închinate partidu­lui, în chiote de veselie, iată pri­mirea pe care oamenii muncii din Iaşi au făcut-o noului an 1965. Acasă, la familia Mareş Intr-un colţ al unei camere mari străjuieşte plin de podoabe bradul. O masă lungă e plină cu bunătăţi. In jurul ei se află nu mai puţin de 22 de oameni. Sunt membrii familiei Mareş. Tatăl, Vasile Mareş, munci­tor la Atelierele „Nicolina", e min­­dru că în fecare an cei 12 băieţi şi fete şi toţi cei 8 nepoţi vin să petreacă aici revelionul. Băieţii pre­gătesc din timp urâturi şi pocnitori, fetele împodobesc bradul şi gătesc bucate. Veselia cuprinde deindată această mare familie de muncitori, iar în clinchetul paharelor poţi auzi „La mulţi ani, mamă", „La mulţi ani, tată“, „La mulţi ani, frate“.... Aurel, unul dintre feciorii lui Va­sile Mareş, povesteşte cum a­mon-un sudor, un montator de locomo­tive, un alt mecanic auto. . . Copiii şi părinţii ţin toasturi pasionante, in vreme ce clinchetul paharelor se a­­mestecă cu urările de bună stare şi tot. Înainte de termen, ultima loco­ no­ succese In muncă. Pentru tami­motivă cu aburi pe anul 1964, iar Constantin, sudor la Atelierele „Ni­colina“, a pus mina pe un acordeon şi a început o horă. Se prind în horă mama şi tata, copiii şi nepoţii. Toate meseriile s-au adunat la a­­ceastă casă , Marta, legătoare la în­treprinderea poligrafică­­ Dorina, soră de ocrotire la Casa copilului, Ion,, mecanic auto­ Lae, conducător auto. Iia Mareş noaptea de revelion a fost o noapte plină de bucurie, presă­rată cu ginduri frumoase de viitor. Simfonia muncii de pe dealurile cu vii şi livezi ale gospodăriei a­gricole de stat Copou a fost conti­nuată aici, la Şorogari, unde­ se află Complexul viti-pomicol. Suntem­­ la revelionul mecanizatorilor, maiştrilor, brigadierilor. Revelionul are loc in cîteva încăperi din blocul cu 12 a­­partamente in care locuiesc lucrătorii gospodăriei. Alături, e un alt bloc­­cămin, iar mai încolo, altul, in con­strucţie. Blocurile acestea sunt o privelişte nouă pentru Şorogarii Ia­şilor. — Primiţi „Pluguşorul" ? O întrebare pusă de veacuri care vesteşte un nou an. Această între­bare a fost pusă aici de către me­canizatori, mecanici, maiştri, briga­dieri. — Trageţi Brazda, ce mai aşteptaţi ! Intrăm în apartamentul unde se sărbătoreşte revelionul. Intîlnim aici pe maistrul viticol Tom­a Petrom, pe brigadierul Bruno Heltai, pe maistrul viticol Ioan Donisă, pe mecanizato­rul Mircea Frunză, pe pivnicera Ma­ria Darie, pe maistrul viticol Petru Bagdasar. La Complexul viti-pomicol Şorogari — Maistre Bagdasar, ce amintire frumoasă vă lasă anul 1964 ? — O producţie medie de 9.600 kg. struguri la hectar, de la o vie ti­­nără ! — Şi dumitale ? întrebarea a fost adresată de data aceasta mecanizatorului Mircea Frun­ză, care ne răspunde : — De pe 100 de hectare cu po­rumb, lucrate de noi, am scos o pro­ducţie de 2.780 kg. boabe la hectar, un joc de 2.200 kg., cit ne propuse­­serăm. Şi o întrebare pusă tuturor. — Ce iei de vin beţi ? Fetească 1964, din viile gospo­dăriei ! Se umplu paharele. Prima cupă este ciocnită cu Emil Ciubotaru, di­­rectorul gospodăriei agricole de stat Copou, care a venit aici să-i felicite pe cei care, în anul 1964, au realii­zat peste sarcina de plan 585 tone de struguri. Apoi, o explozie de ver­selie şi entuziasm a cuprins întreaga încăpere, împodobită ca pentru săr­­bătoare. Masa era bogată, ca şi succesele în muncă ale harnicilor lu­crători. Paharele se ridică pentru noi izbinzi şi toţi cântă tradiţionalul „La mulţi ani­­*. „ Un torent de optimism La care cămin studenţesc să te opreşti în această ultimă noapte a anului­­S6î t\Sus­, in dealul Copou­lui, ori şi mai sus, in tirguşorul Copou­lui ? Mai bine de 10.000 de studenţi ieşeni au petrecut revelionul TRAI­AN CRAESCU (Continuare în pag. a 3 a) La Palatul Culturii au poposit urâtorul. Ciocnesc paharele o parte din cei 22 Mareş. Foto : B. Daniel , student „Periniţa” la studenţi acasă. Foto : B. Petrea Frumuseţile folclorului Cine petrece noaptea revelionului în comuna Ruginoasa, din raionul Paşcani, are prilejul de a vedea în toate splendorile frumoasele tradiţii ale poporului nostru. In această sea­ră, tot ce constituie o valoare, un potenţial dinamic este acum scos cu multă grijă şi prezentat cu măiestrie pe marea scenă a satului Şi n-am văzut casă care să nu-şi deschidă larg uşile, pentru a-i primi pe aceşti soli, purtători ai ştafetei folclorice ce este adusă din vremuri îndepăr­tate In ziua de ajun de An Nou dru­murile sunt pline de lume. In centrul satului, se adună toate formaţiilor, ce fac o repetiţie generală înainte de a porni să vestească un nou an Cum se lasă inserarea, ca la un semn dat de o baghetă miraculoasă, încep să se audă măturile, toporul tobelor, clinchetul clopoţeilor ce rid pînă la lacrimi de atita bucurie, m­­­i­ietate li se dă micilor colindători care trec din casă in casă şi prezintă realizările infăptuite în aceşti ani ml-am poposit In această seară prin mai multe case ale cetăţenilor din Ruginoasa. Mesele încărcate cu toa­te bunătăţile pămîntului te îmbiau la un lung popas. Hie G. Bullacu a tăcut, împreună cu familia, în anul care a trecut, 600 zile-munca în co­operativa agricolă de producţie. L-am găsit în pragul casei, îmbră­­cat într-un impecabil costum, ca la nunaţi. „Şi pe unde am urat, / Am o mare sărbătoare, primindu-i cu urat şi colindat / Am găsit şirag de case. / Mari, frumoase, luminoase“. Urmează la rînd „Cerbul“, „Capra“, „Berbecul“, „Ursul“, „Nunta ţără­nească“ şi apoi urătorii cu omăt la Umple..­ma deschisă pe cei ce vesteau un nou an de Belşug şi succes, lată (Continuare în pag. a 3 a) I. ARCAŞU,

Next