Flacăra Iaşului, februarie 1965 (Anul 21, nr. 5723-5746)

1965-02-02 / nr. 5723

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, NR. 5723 MARTI 2 FEBRUARIE 1965 I 4 PAGINI 25 BANI I SPRE FOLOSIREA DEPLINĂ A POSIBILITĂŢILOR DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI AGRICOLE 9 . 286 kg. porumb boabe, 800 kg. cartofi, 2.300 kg. sfeclă de zahăr, în medie, la hec­tar, fapt care a permis ca din N\\\\\\\\\\\\\\^^^ Adunarea generală a ţăranilor asociaţi­­­­­in cooperativa agricolă de producţie Mirceşti Intr-una din zilele trecute, o producţie au fost depăşite cu a muncii, întrecerea socialistă a avut loc adunarea generală a ţăranilor asociaţi în coope­rativa agricolă de producţie din Mirceşti, în care s-au ana­lizat cu mult simţ de răspun­dere rezultatele obţinute în a­­nul trecut precum şi sarcinile de producţie pe anul în curs. Din darea de seamă prezenta­tă de tovarăşul C-tin Vrabie, preşedintele cooperativei agri­cole, a reieşit că în anul 1964 au fost cultivate cu porumb 299 de hectare, cu cartofi 200 de hectare, cu sfeclă de zahăr 120 de hectare, cu floarea-soarelui 80 de hectare etc. Deşi condi­ţiile de climă nu, au fost toc­mai favorabile, ţăranii asociaţi în cooperativa agricolă de pro­ducţie din Mirceşti, desfăşu­­rînd larg întrecerea socialistă, au reuşit să obţină recolte spo­rite la hectar. Producţiile re­zultate în medie la hectar au fost de 2.136 kg. boabe la po­rumb, 10.500 kg. la cartofi, 1.140 kg. la floarea-soarelui, acest sector să se valorifice cantităţi mai mari de cartofi şi sfeclă de zahăr. Venitul bă­nesc realizat de la cultura plan­telor de câmp a fost de 1.839.000 de lei faţă de 1.400.000 de lei planificat. Mulţi vorbitori, printre care Constantin Bejenaru, Ion Ti­­mofte, Mihai Bejenaru, Maria Vătămănel, au arătat în cuvîn­­tul lor că la obţinerea acestor 18.300 kg, la sfecla de zahăr rezultate au contribuit în mare etc. Prevederile planului de măsură organizarea mai bună desfăşurată între brigăzi şi e­­chipe, aplicarea retribuţiei su­plimentare care au sporit inte­resul ţăranilor muncitori în a­­plicarea corectă şi la timp a regulilor agrotehnice. —­ încă din iarna anului tre­cut — a spus tovarăşul Ion Ti­­mofte, şeful brigăzii a II-a de cîmp — consiliul de conducere, împreună cu brigadierii, ingi­nerul agronom, şefi de echipă şi ţărani muncitori fruntaşi în muncă, au stabilit ce produc­ţii trebuie să se obţină de pe fiecare tarla în parte, în vede­rea aplicării retribuţiei supli­mentare. La stabilirea produc­ţiei s-a ţinut seama de fertili­tatea pămîntului, de cantitatea în îngrăşăminte chimice ce ur­ma să se administreze, de nu­mărul praşilelor planificate etc. Producţiile medii planificate la hectar pe brigadă au fost ur­mătoarele : 1.778 kg. porumb boabe, 10.000 kg. cartofi, 17.500 kg. sfeclă de zahăr. Ştiind că vor primi plată suplimentară pentru depăşirea producţiei planificate, ţăranii muncitori din brigada nr. 2 au executat la timp şi de bună calitate toa­te lucrările agricole. Organiza­rea întrecerii socialiste în­ ca­drul cooperativei noastre şi desfăşurarea ei cu multă însu­fleţire — a spus în continuare vorbitorul — a dus la obţine­rea unor frumoase rezultate în cadrul brigăzii a II-a. Astfel noi am reuşit să obţinem pro­ducţii mult mai mari decît cele p­âTn'Ficateri es­te vorba de 2.973 kg. porumb boabe la hectar, GH. GHINDA (Continuare în pag. a 3-a) Aspect din laboratorul de vinificare al Stațiunii experi­mentale hortiviticole din Iași. 'D-trtj^O-trtfiaJt.Ll­t zilei Rulmenţi peste plan BIRLAD (de la subredacţia zia­rului „Flacăra laşului“). Intensificînd întrecerea socialis­tă, constructorii de rulmenţi din Bîr­­lad au raportat îndeplinirea inte­grală a tuturor indicatorilor de plan în luna ianuarie 1965. In plus, metalurgiştii bîrlădeni au execu­tat, peste prevederile planului, 1.939 bucăţi de rulmenţi de diferite tipu­ri. Cele mai bune rezultate în între­cerea socialistă, pe această perioa­dă, au fost obţinute de către for­jori - secţie evidenţiată în întrece­rea socialistă pe trimestrul al IV lea 1964 Ei sunt urmaţi de către strun­gari care, recent, au primit titlul de secţie fruntaşă în întrecerea so­cialistă pe anul trecut. Seminar­ii cu activiştii culturali Sîmbătă şi duminică, la Casa raională de cultură din Huşi, a avut loc un seminar cu activiştii culturali din raion. Au participat directorii căminelor culturale şi bi­bliotecarii comunali. In cadrul seminarului au fost ţi­nute lecţii şi consultaţii metodice referitoare la activitatea căminelor culturale şi bibliotecilor săteşti în perioada actuală. Sîmbătă seara, participanţii la se­minar au asistat la spectacolul cu piesa ,,Inima unei femei" de Ti­­beriu Vornic, prezentat de echipa de teatru a Casei raionale de cultură, iar duminică, în comuna Pădureni, au asistat la o aplicaţie practică , o seară de întrebări şi răspunsuri pe tema „Dezvol­tarea şi apărarea avutului obştesc al cooperativei agricole de pro­ducţie". Tot sâmbătă şi duminică, un seminar raional asemănător s-a desfăşurat la Negreşti. Pentru pescarii amatori In vederea asigurării unor condiţii optime de practicare a sportului de către pescarii amatori, filialele de vînătoare şi pescuit din regiu­nea Iaşi au luat unele măsuri. Aşa, de exemplu, lîngă actualul lac de agrement „Ciric" s-a terminat de curînd amenajarea a două iazuri pentru pescuit sportiv care totali­zează o suprafaţă de peste 25 de hectare . De asemenea, în apropierea co­munei Negreşti s-a terminat de cîteva zile amenajarea unui nou iaz de pescuit cu o suprafaţă de 2,5 hectare, iar la marginea ora­şului Bîrlad s-au amenajat lacurile „Prodana" şi „Regie". Pentru creşterea randamentului la pescuitul sportiv s-a asigurat o cantitate de 4.000 kg. puiet de crap selecţionat. Imagine din secţia ţesătorie de la Fabrica ,,Ţesătura”, secţie reutilată cu utilaj de înaltă tehnicitate. Foto : G. Paul Sesiunea generală a Academiei R. P. Romíné Luni dimineaţa au început în Capitală lucrările sesiunii ge­nerale a Academiei R.P. Ro­míné. La lucrări, în alar­a membri­lor academiei, participă mi­niştri, conducători ai unor or­ganizaţii centrale, ai institute­lor de cercetări ale Academiei şi ai unor institute departa­mentale, cercetători ştiinţifici, cadre didactice din invăţămîn­­tul superior şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură. La şedinţa de dimineaţă au participat tovarăşii Emil Bodnă­­raş şi Leonte Răutu. Lucrările sesiunii generale au fost deschise de acad. Ilie Murgulescu, președintele Aca­demiei R.P. Romíné. La primul punct al ordinei de zi, acad. Dumitru Du­­mitrescu, secretar-prim al A­­cademiei R. P. Romíné, a pre­zentat darea de seamă pri­vind activitatea Academiei pe anul 1964. Acad. Ilie Murgu­lescu a prezentat apoi proiec­tul planului de activitate al Academiei pe anul 1965. In continuare au început dez­baterile asupra dării de seamă pe anul 1964 și proiectului de plan pe 1965. Pe ordinea de zi a sesiunii sunt înscrise, de asemenea, dez­baterea proiectului lucrării de prezentare a Academiei R. P. Române şi a unităţilor sale, confirmarea preşedinţilor unor secţii ştiinţifice, alegerea de noi membri ai Academiei, de­cernarea premiilor Academiei R.P.R. pe anul 1963. (Agerpres) Maşini noi în filatură In ultima vreme,­ sectorul filatură al fabricii „Ţesătura'' a fost în­zestrat cu maşini noi, de mare pro­ductivitate. Astfel, aici au fost mon­tate 3 ringuri tip „Unitrea“ Cluj pre­văzute cu pneumofile. Trebuie remar­cat faptul că printr-o bună organi­zare a muncii echipelor de mecani­ci, perioada de montare a noilor maşini a fost scurtată simţitor. In urma înzestrării cu maşini noi,, capacitatea de producţie a sectoru­lui linguri va creşte cu circa 3 la sută. Noile maşini v­or avea un efect, favorabil şi asupra îmbunătăţi­rii­­ calităţii firelor. Pregătiri pentru campania agricolă de primăvară Lucrătorii de la gospodăria agricolă d­e stat Ruginoasa se pregătesc intens pentru campania agricolă de primă­vară. Zilele trecute au fost terminate reparaţiile la cele 20 de tractoare, 6 semănători, la pluguri, grape, sa­pe rotative etc. In ultima perioadă, o suprafaţă de 370 hectare cu grîu a fost fertilizată cu îngrăşăminte chimiice iar alte 25 de hectare cu mrariţă. O mare atenţie se acordă desfăşu­rării în bune condiţii a învăţămîntului agricol de masă PETRE ANGHELUŢA corespondent Instalaţie de apă şi lumină electrică la grajduri La sectorul zootehnic al cooperati­vei agricole de producţie din Unţeşti, raionul Bîrlad, a intrat zilele acestea în funcţiune noua instalaţie care ali­mentează cu apă şase grajduri din brgăzile nr. 1 şi nr. 2. De menţionat faptul că instalaţia cuprinde şi o casă a apelor cu o capacitate de 7 vagoane. La brigada zootehnică din Cuci a coo­perativei agricole din Bozieni, raionul Negreşti, s-a încheiat executarea in­stalaţiei electrice în exteriorul şi in­teriorul grajdurilor, conectată la un grup electrogen. Totodată, s-a insta­lat şi un motor electric care acţionea­ză moara cu ciocănele, realizîndu-se condiţii optime pentru prepararea furajelor. O. PANAIT ŞTEFAN OPREA corespondenţi r Maşini—unelte cu comandă program Uzinele constructoare de maşini sunt dotate în fiecare an cu utilaje şi instalaţii moderne, capabile să realizeze produse la nivelul tehnicii actuale. Astăzi, aproape două treimi din totalul maşinilor-unelte din aces­te întreprinderi au o vechime mai mică de 10 ani, iar două cincimi au sub cinci ani. O extindere tot mai mare capătă folosirea maşinilor-unel­te de tip agregat şi a liniilor de fa­bricaţie echipate cu maşini care lu­crează semiautomat sau automat. Experienţa utilizării unor tipuri de linii automate în industria noastră constructoare de maşini a arătat că o dată cu îmbunătăţirea simţitoare a calităţii produselor, productivitatea muncii creşte de 3-5 ori, iar preţul de cost al produselor scade cu 20-30 la sută. Anul acesta se extinde utilizarea maşinilor-unelte cu comandă-program, care reprezintă una din cele mai noi realizări în domeniul prelucrării me­talelor. Prin înzestrarea întreprinderilor cu noi utilaje şi perfecţionarea proceselor tehnologice, se prevede ca producti­vitatea muncii să crească anul aces­ta pe întreaga ramură a industriei constructoare de maşini cu aproxi­mativ 9 la sută faţă de anul prece­dent. (Agerpres) Un nou sortiment de plăci fibrolemnoase Institutul de cercetări forestiere în colaborare cu alte institute din ţară a pus la punct, iar acum experimen­tează­ un nou sortiment de plăci fi­brolemnoase care poate fi folosit drept pardoseală la locuinţe. Astfel de pardoseli au şi fost montate în cîteva apartamente construite în Ca­pitală, iar în urma observaţiilor făcu­te de beneficiari s-a trecut la îmbu­­nătăţirea executării lor. Pe lîngă înlocuirea parchetului, pardoselile din plăci fibrolemnoase asigură o mai bună izolare termică şi fonică. Pentru a avea un interior al locuinţelor cît mai plăcut noul produs este impregnat cu coloranţi în diferite nuanţe. (Agerpres) REZULTATE LA NIVELUL TEHNICII MODERNE! In urma îndrumărilor şi sprijinului acordate de organele de partid şi ministerul tutelar, In întreprinderea de prelucrare a maselor plastice, proble­mele producţiei au început să fie pri­vite şi rezolvate cu mai multă răs­pundere. In acest an se prevăd creş­teri importante la producţia globală şi marfă ; sarcina la export este mai mare de 6,7 ori. Cu prilejul dezbate­rilor cifrelor de plan s-au găsit re­surse necesare pentru a se depăşi indicatorii prevăzuţi pe 1965 , cu 0,56 şi 0,69 la producţia globală şi marfă; să se obţină economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 1,2 milioane lei şi beneficii de aceeaşi sumă. Fără îndoială că aceste anga­jamente sînt expresia unui calcul pre­cis şi a hotărîrii de a le respecta, în­tregul colectiv, îndrumat de organi­zaţia de partid, va lupta să-şi respec­te cuvîntul dat. Trebuie să mai arătăm insă că pen­tru îmbunătăţirea organizării şi des­făşurării producţiei s-au luat din vre­me - încă din toamna anului tre­cut - unele măsuri bune. A fost dată în funcţiune instalaţia de transport pneumatică al prafului de P.C.V. şi barită, care evită în prezent pierderi­le de materie primă. S-a mecanizat operaţia de încărcare la maşina B.A.-100. A început să producă insta­laţia de folii suflate. Muncă politică concretă Organizaţia de partid (secretar tov. ing. Ch. Albu), foloseşte cu pricepere unele mijloace eficiente ale muncii politice pentru a mobiliza întregul co­lectiv, în frunte cu comuniştii, la lupta pentru îndeplinirea sarcinilor planifi­cate şi a angajamentelor luate în în­trecerea socialistă. Pornind de la calcule făcute asupra posibilităţilor existente şi în lumina angajamentelor luate, în diverse locuri de muncă au fost expuse lozinci concrete care ex­plică muncitorilor, inginerilor şi teh­nicienilor că : „Reducînd cu 1 la sută deşeurile de ţeavă vom realiza în 1965 o economie de 56.000 lei" ; „Re­ducerea consumurilor specifice la ţe­vile de P.C.V. cu 0,5 la sută repre­zintă o economie de 34.000 lei" etc. Asemenea lozinci sunt de natură să influenţeze colectivul, sâ-i arate di­recţiile principale în care să acţione­ze. In plus, organizaţiile de atelier au fost îndrumate să analizeze diversele aspecte ale producţiei şi să ia mă­suri pe loc atunci cînd este necesar. Un asemenea exemplu l-a dat recent organizaţia de atelier din secţia ca­­landre. Intr-o adunare de partid s-au găsit cîteva căi pentru reducerea de­şeurilor şi îmbunătăţirea calităţii. S-a stabilit, de pildă, că deşeurile pot fi reduse la jumătate prin reducerea marginilor la covorul P.C.V., îngus­­tîndu-se gurile de alimentare la ca­­landre. Unii C.T.C.-işti, fără pregătire suficientă, „scăpau" la magazia de produse finite importante cantităţi de covor cu ondulări, cu dungi sau ne­marmorat corespunzător. Etichetele se completau eronat - una din cauzele unor refuzuri în anul trecut. S-a ho­târît atragerea în rîndul C.T.C.-iştilor a unor oameni exigenţi şi cu pregă­tirea cea mai bună. In secţia de corpuri suflate, biroul or­­ganizaţiei de partid pe atelier a interve­nit pentru a lichida o practică dăună­toare , aceea ca unii oameni dintr-un schimb să nu asigure, schimbului ur­mător, utilajele în perfectă stare de funcţiune, situaţie care ducea la stag­nări, producţie neritmică. In prezent, comunişti ca P. Florea, Ion Pricop şi alţii se preocupă cu toată răspunde­rea de întreţinerea la timp şi exploa­tarea raţională a utilajelor. Şi după exemplul lor, ceilalţi fac acelaşi lucru. Sunt exemple care ne arată că or­ganizaţia de partid de la I.P.M.P. se maturizează, intervenind eficace pen­tru dezvoltarea spiritului de iniţiativă al comuniştilor şi al celorlalţi munci­tori, ingineri şi tehnicieni. O preocupare majoră: valorificarea deşeurilor Neritmicitatea aprovizionării cu ma­terie primă continuă să fie un factor care poate să influenţeze, în unele perioade, ritmul de producţie. Efectul său negativ poate fi însă diminuat prin măsurile care să asigure valori­ficarea lor în procesul de producţie. Analiza consumurilor specifice, prac­­ticate în 1964, a dus la concluzia că pot fi reduse şi­ că pe aceste baze se vor produce în plus 40.000 m.l. covor P.C.V. Acum accentul principal cade pe reducerea deşeurilor inevi­tabile şi mai ales pe refolosirea în producţie a celor rezultate în final. In acest scop, din luna decembrie trecut, deşeurile provenite de la fabri­carea covorului P.C.V. au început să fie refolosite în chiar luna în care s-au produs. Laboratorul tehnologic a elaborat recepturi (reţete) potrivit cărora materia primă de bază este înlocuită în proporţii corespunzătoare cu deşeurile obţinute de la fabrica­rea foliilor plastifiate, dure şi granu­lelor electrotehnice. Fără a dăuna calităţii, aceste deşeuri sunt folosite ca strat de bază la covorul P. C. V. (pînâ la 20 ianuarie a. c. se valorifi­ H. IONESCU O duminică din primăvara a­­nului 1964. In acea zi cu mult soare mă aflam în parcul „Pro­dana" din Bîrlad. Intenţionam să scriu un reportaj despre munca bîrlădenilor pentru ca oraşul lor să devină de la o zi la alta tot mai frumos. M-am oprit atunci lîngă un grup de femei inimoase, care doreau să planteze nişte ar­bori ornamentali. Am privit atent cum o femeie înaltă de statură, cu o privire blîndă, a luat cu gin­găşie în mîini o mlădiţă, a aşe­zat-o cu grijă, a mărunţit ţărîna ce trebuia s-o aşeze la rădăcină, a cernut-o printre degete şi apoi a aşezat mlada drept cu faţa spre soare. Atunci am făcut cunoştin­ţă cu deputata şi învăţătoarea fruntaşă Alexandrina Mihăescu. Zilele, săptămînile, s-au scurs pe neobservate. Luna mai 1964. Pe scena Tea­trului de stat din Bîrlad, corul Ca­sei de cultură din localitate se prezenta la faza regională a con­cursului al Vll-lea al formaţiilor artistice de amatori. Printre inter­preţi, în primele rînduri, am ză­rit-o şi pe învăţătoarea Alexandri­na Mihăescu. Noiembrie 1964. Intenţionam să scriu un articol de la un cerc de citit fruntaş din oraşul Bîrlad. Mi-a fost recomandată circumscripţia nr. 6. Aici am găsit-o din nou pe Alexandrina Mihăescu. Sfîrşit de ianuarie 1965. Urmă­rind noile blocuri ce se ridică în Bîrlad, privirea mi-a fost atrasă de o construcţie cu ferestre mari, elegante. Am citit cu nerăbdare noua firmă în culori: „Şcoala me­die nr. 3 Bîrlad”. Actul de naşte­re al acestei şcoli moderne, a fost semnat la data de 1 septem­brie 1964. In sălile de clasă, în laboratoarele spaţioase dotate cu toată aparatura necesară, ,au in­trat în prima zi de şcoală din a­­cest an de învăţământ 1.400 de elevi, fii ai oamenilor muncii bîr­­lădeni. M-am oprit o clipă la a­­ceastă şcoală în faţa primei săli unde învaţă şcolarii din clasa I-a. De undeva, o sonerie a anunţat uşor sfîrşitul unei ore de curs. Li­niştea a fost o clipă întreruptă de un „bună ziua” prelung. O uşă s-a deschis încet şi, din clasă, cu un catalog sub braţ, a ieşit aceeaşi învăţă­toare înaltă de statură, cu privi­rea blîndă. In cancelaria şcolii colegii tovarăşei Alexandrina Mi­hăescu mi-au vorbit cu mîndrie despre rezultatele mi­nunate obţinute de ea în munca didactică. De 23 de ani mii de copii au învăţat slove­le cărţilor de la aceas­tă pasionată educa­toare. Pentru succese­le deosebite obţinute la catedră, tov. Ale­xandrina Mihăescu a fost distinsă în anul 1958 cu titlul de învă­ţător fruntaş, iar în 1964, i s-a conferit tit­lul de învăţător eme­rit. Cu bucurie, dăru­ire, ea îşi împărtăşeş­te experienţa colegilor mai tineri, fie în ca­drul cercului pedago­gic din şcoală, pe ca­­re-l conduce, fie la di­ferite consfătuiri orga­nizate pe oraş. Soneria a întrerupt firul discu­ţiei. Am intrat împreună cu învă­ţătoarea în clasă, am stat şi am ascultat ca un elev lecţia pe care a predat-o. Aveam impresia, la un moment dat, că învăţătoarea s-a contopit complet cu clasa, că inima ei nobilă vibrează în fiecare condei ce scria aceste cuvinte fru­moase şi mari: Partid -­ lumină.­ Am rămas cu ferma convingere că atunci cînd alegătorii din cir­cumscripţia electorală orăşeneas­că nr. 6 Bîrlad, au aprobat ca tov. Alexandrina Mihăescu să candideze din partea F.D.P. pen­tru alegerile de la 7 martie, au adus un elogiu muncii ei încu­nunate de frumoase succese. ION ARHIP CANDIDAŢI Al F. D. P. Elogiu muncii (Continuare în pag. a 3-a) ÎN CELELALTE PAGINI Viaţa culturală SPORT pag. a 2-a La şcoala recoltelor bogate pag. a 3-a Eşuarea unei lovituri de stat în Laos pag. a 4-a

Next