Flacăra Iaşului, februarie 1965 (Anul 21, nr. 5723-5746)
1965-02-02 / nr. 5723
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, NR. 5723 MARTI 2 FEBRUARIE 1965 I 4 PAGINI 25 BANI I SPRE FOLOSIREA DEPLINĂ A POSIBILITĂŢILOR DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI AGRICOLE 9 . 286 kg. porumb boabe, 800 kg. cartofi, 2.300 kg. sfeclă de zahăr, în medie, la hectar, fapt care a permis ca din N\\\\\\\\\\\\\\^^^ Adunarea generală a ţăranilor asociaţiin cooperativa agricolă de producţie Mirceşti Intr-una din zilele trecute, o producţie au fost depăşite cu a muncii, întrecerea socialistă a avut loc adunarea generală a ţăranilor asociaţi în cooperativa agricolă de producţie din Mirceşti, în care s-au analizat cu mult simţ de răspundere rezultatele obţinute în anul trecut precum şi sarcinile de producţie pe anul în curs. Din darea de seamă prezentată de tovarăşul C-tin Vrabie, preşedintele cooperativei agricole, a reieşit că în anul 1964 au fost cultivate cu porumb 299 de hectare, cu cartofi 200 de hectare, cu sfeclă de zahăr 120 de hectare, cu floarea-soarelui 80 de hectare etc. Deşi condiţiile de climă nu, au fost tocmai favorabile, ţăranii asociaţi în cooperativa agricolă de producţie din Mirceşti, desfăşurînd larg întrecerea socialistă, au reuşit să obţină recolte sporite la hectar. Producţiile rezultate în medie la hectar au fost de 2.136 kg. boabe la porumb, 10.500 kg. la cartofi, 1.140 kg. la floarea-soarelui, acest sector să se valorifice cantităţi mai mari de cartofi şi sfeclă de zahăr. Venitul bănesc realizat de la cultura plantelor de câmp a fost de 1.839.000 de lei faţă de 1.400.000 de lei planificat. Mulţi vorbitori, printre care Constantin Bejenaru, Ion Timofte, Mihai Bejenaru, Maria Vătămănel, au arătat în cuvîntul lor că la obţinerea acestor 18.300 kg, la sfecla de zahăr rezultate au contribuit în mare etc. Prevederile planului de măsură organizarea mai bună desfăşurată între brigăzi şi echipe, aplicarea retribuţiei suplimentare care au sporit interesul ţăranilor muncitori în aplicarea corectă şi la timp a regulilor agrotehnice. — încă din iarna anului trecut — a spus tovarăşul Ion Timofte, şeful brigăzii a II-a de cîmp — consiliul de conducere, împreună cu brigadierii, inginerul agronom, şefi de echipă şi ţărani muncitori fruntaşi în muncă, au stabilit ce producţii trebuie să se obţină de pe fiecare tarla în parte, în vederea aplicării retribuţiei suplimentare. La stabilirea producţiei s-a ţinut seama de fertilitatea pămîntului, de cantitatea în îngrăşăminte chimice ce urma să se administreze, de numărul praşilelor planificate etc. Producţiile medii planificate la hectar pe brigadă au fost următoarele : 1.778 kg. porumb boabe, 10.000 kg. cartofi, 17.500 kg. sfeclă de zahăr. Ştiind că vor primi plată suplimentară pentru depăşirea producţiei planificate, ţăranii muncitori din brigada nr. 2 au executat la timp şi de bună calitate toate lucrările agricole. Organizarea întrecerii socialiste în cadrul cooperativei noastre şi desfăşurarea ei cu multă însufleţire — a spus în continuare vorbitorul — a dus la obţinerea unor frumoase rezultate în cadrul brigăzii a II-a. Astfel noi am reuşit să obţinem producţii mult mai mari decît cele pâTn'Ficateri este vorba de 2.973 kg. porumb boabe la hectar, GH. GHINDA (Continuare în pag. a 3-a) Aspect din laboratorul de vinificare al Stațiunii experimentale hortiviticole din Iași. 'D-trtj^O-trtfiaJt.Llt zilei Rulmenţi peste plan BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra laşului“). Intensificînd întrecerea socialistă, constructorii de rulmenţi din Bîrlad au raportat îndeplinirea integrală a tuturor indicatorilor de plan în luna ianuarie 1965. In plus, metalurgiştii bîrlădeni au executat, peste prevederile planului, 1.939 bucăţi de rulmenţi de diferite tipuri. Cele mai bune rezultate în întrecerea socialistă, pe această perioadă, au fost obţinute de către forjori - secţie evidenţiată în întrecerea socialistă pe trimestrul al IV lea 1964 Ei sunt urmaţi de către strungari care, recent, au primit titlul de secţie fruntaşă în întrecerea socialistă pe anul trecut. Seminarii cu activiştii culturali Sîmbătă şi duminică, la Casa raională de cultură din Huşi, a avut loc un seminar cu activiştii culturali din raion. Au participat directorii căminelor culturale şi bibliotecarii comunali. In cadrul seminarului au fost ţinute lecţii şi consultaţii metodice referitoare la activitatea căminelor culturale şi bibliotecilor săteşti în perioada actuală. Sîmbătă seara, participanţii la seminar au asistat la spectacolul cu piesa ,,Inima unei femei" de Tiberiu Vornic, prezentat de echipa de teatru a Casei raionale de cultură, iar duminică, în comuna Pădureni, au asistat la o aplicaţie practică , o seară de întrebări şi răspunsuri pe tema „Dezvoltarea şi apărarea avutului obştesc al cooperativei agricole de producţie". Tot sâmbătă şi duminică, un seminar raional asemănător s-a desfăşurat la Negreşti. Pentru pescarii amatori In vederea asigurării unor condiţii optime de practicare a sportului de către pescarii amatori, filialele de vînătoare şi pescuit din regiunea Iaşi au luat unele măsuri. Aşa, de exemplu, lîngă actualul lac de agrement „Ciric" s-a terminat de curînd amenajarea a două iazuri pentru pescuit sportiv care totalizează o suprafaţă de peste 25 de hectare . De asemenea, în apropierea comunei Negreşti s-a terminat de cîteva zile amenajarea unui nou iaz de pescuit cu o suprafaţă de 2,5 hectare, iar la marginea oraşului Bîrlad s-au amenajat lacurile „Prodana" şi „Regie". Pentru creşterea randamentului la pescuitul sportiv s-a asigurat o cantitate de 4.000 kg. puiet de crap selecţionat. Imagine din secţia ţesătorie de la Fabrica ,,Ţesătura”, secţie reutilată cu utilaj de înaltă tehnicitate. Foto : G. Paul Sesiunea generală a Academiei R. P. Romíné Luni dimineaţa au început în Capitală lucrările sesiunii generale a Academiei R.P. Romíné. La lucrări, în alara membrilor academiei, participă miniştri, conducători ai unor organizaţii centrale, ai institutelor de cercetări ale Academiei şi ai unor institute departamentale, cercetători ştiinţifici, cadre didactice din invăţămîntul superior şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură. La şedinţa de dimineaţă au participat tovarăşii Emil Bodnăraş şi Leonte Răutu. Lucrările sesiunii generale au fost deschise de acad. Ilie Murgulescu, președintele Academiei R.P. Romíné. La primul punct al ordinei de zi, acad. Dumitru Dumitrescu, secretar-prim al Academiei R. P. Romíné, a prezentat darea de seamă privind activitatea Academiei pe anul 1964. Acad. Ilie Murgulescu a prezentat apoi proiectul planului de activitate al Academiei pe anul 1965. In continuare au început dezbaterile asupra dării de seamă pe anul 1964 și proiectului de plan pe 1965. Pe ordinea de zi a sesiunii sunt înscrise, de asemenea, dezbaterea proiectului lucrării de prezentare a Academiei R. P. Române şi a unităţilor sale, confirmarea preşedinţilor unor secţii ştiinţifice, alegerea de noi membri ai Academiei, decernarea premiilor Academiei R.P.R. pe anul 1963. (Agerpres) Maşini noi în filatură In ultima vreme, sectorul filatură al fabricii „Ţesătura'' a fost înzestrat cu maşini noi, de mare productivitate. Astfel, aici au fost montate 3 ringuri tip „Unitrea“ Cluj prevăzute cu pneumofile. Trebuie remarcat faptul că printr-o bună organizare a muncii echipelor de mecanici, perioada de montare a noilor maşini a fost scurtată simţitor. In urma înzestrării cu maşini noi,, capacitatea de producţie a sectorului linguri va creşte cu circa 3 la sută. Noile maşini vor avea un efect, favorabil şi asupra îmbunătăţirii calităţii firelor. Pregătiri pentru campania agricolă de primăvară Lucrătorii de la gospodăria agricolă de stat Ruginoasa se pregătesc intens pentru campania agricolă de primăvară. Zilele trecute au fost terminate reparaţiile la cele 20 de tractoare, 6 semănători, la pluguri, grape, sape rotative etc. In ultima perioadă, o suprafaţă de 370 hectare cu grîu a fost fertilizată cu îngrăşăminte chimiice iar alte 25 de hectare cu mrariţă. O mare atenţie se acordă desfăşurării în bune condiţii a învăţămîntului agricol de masă PETRE ANGHELUŢA corespondent Instalaţie de apă şi lumină electrică la grajduri La sectorul zootehnic al cooperativei agricole de producţie din Unţeşti, raionul Bîrlad, a intrat zilele acestea în funcţiune noua instalaţie care alimentează cu apă şase grajduri din brgăzile nr. 1 şi nr. 2. De menţionat faptul că instalaţia cuprinde şi o casă a apelor cu o capacitate de 7 vagoane. La brigada zootehnică din Cuci a cooperativei agricole din Bozieni, raionul Negreşti, s-a încheiat executarea instalaţiei electrice în exteriorul şi interiorul grajdurilor, conectată la un grup electrogen. Totodată, s-a instalat şi un motor electric care acţionează moara cu ciocănele, realizîndu-se condiţii optime pentru prepararea furajelor. O. PANAIT ŞTEFAN OPREA corespondenţi r Maşini—unelte cu comandă program Uzinele constructoare de maşini sunt dotate în fiecare an cu utilaje şi instalaţii moderne, capabile să realizeze produse la nivelul tehnicii actuale. Astăzi, aproape două treimi din totalul maşinilor-unelte din aceste întreprinderi au o vechime mai mică de 10 ani, iar două cincimi au sub cinci ani. O extindere tot mai mare capătă folosirea maşinilor-unelte de tip agregat şi a liniilor de fabricaţie echipate cu maşini care lucrează semiautomat sau automat. Experienţa utilizării unor tipuri de linii automate în industria noastră constructoare de maşini a arătat că o dată cu îmbunătăţirea simţitoare a calităţii produselor, productivitatea muncii creşte de 3-5 ori, iar preţul de cost al produselor scade cu 20-30 la sută. Anul acesta se extinde utilizarea maşinilor-unelte cu comandă-program, care reprezintă una din cele mai noi realizări în domeniul prelucrării metalelor. Prin înzestrarea întreprinderilor cu noi utilaje şi perfecţionarea proceselor tehnologice, se prevede ca productivitatea muncii să crească anul acesta pe întreaga ramură a industriei constructoare de maşini cu aproximativ 9 la sută faţă de anul precedent. (Agerpres) Un nou sortiment de plăci fibrolemnoase Institutul de cercetări forestiere în colaborare cu alte institute din ţară a pus la punct, iar acum experimentează un nou sortiment de plăci fibrolemnoase care poate fi folosit drept pardoseală la locuinţe. Astfel de pardoseli au şi fost montate în cîteva apartamente construite în Capitală, iar în urma observaţiilor făcute de beneficiari s-a trecut la îmbunătăţirea executării lor. Pe lîngă înlocuirea parchetului, pardoselile din plăci fibrolemnoase asigură o mai bună izolare termică şi fonică. Pentru a avea un interior al locuinţelor cît mai plăcut noul produs este impregnat cu coloranţi în diferite nuanţe. (Agerpres) REZULTATE LA NIVELUL TEHNICII MODERNE! In urma îndrumărilor şi sprijinului acordate de organele de partid şi ministerul tutelar, In întreprinderea de prelucrare a maselor plastice, problemele producţiei au început să fie privite şi rezolvate cu mai multă răspundere. In acest an se prevăd creşteri importante la producţia globală şi marfă ; sarcina la export este mai mare de 6,7 ori. Cu prilejul dezbaterilor cifrelor de plan s-au găsit resurse necesare pentru a se depăşi indicatorii prevăzuţi pe 1965 , cu 0,56 şi 0,69 la producţia globală şi marfă; să se obţină economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 1,2 milioane lei şi beneficii de aceeaşi sumă. Fără îndoială că aceste angajamente sînt expresia unui calcul precis şi a hotărîrii de a le respecta, întregul colectiv, îndrumat de organizaţia de partid, va lupta să-şi respecte cuvîntul dat. Trebuie să mai arătăm insă că pentru îmbunătăţirea organizării şi desfăşurării producţiei s-au luat din vreme - încă din toamna anului trecut - unele măsuri bune. A fost dată în funcţiune instalaţia de transport pneumatică al prafului de P.C.V. şi barită, care evită în prezent pierderile de materie primă. S-a mecanizat operaţia de încărcare la maşina B.A.-100. A început să producă instalaţia de folii suflate. Muncă politică concretă Organizaţia de partid (secretar tov. ing. Ch. Albu), foloseşte cu pricepere unele mijloace eficiente ale muncii politice pentru a mobiliza întregul colectiv, în frunte cu comuniştii, la lupta pentru îndeplinirea sarcinilor planificate şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Pornind de la calcule făcute asupra posibilităţilor existente şi în lumina angajamentelor luate, în diverse locuri de muncă au fost expuse lozinci concrete care explică muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor că : „Reducînd cu 1 la sută deşeurile de ţeavă vom realiza în 1965 o economie de 56.000 lei" ; „Reducerea consumurilor specifice la ţevile de P.C.V. cu 0,5 la sută reprezintă o economie de 34.000 lei" etc. Asemenea lozinci sunt de natură să influenţeze colectivul, sâ-i arate direcţiile principale în care să acţioneze. In plus, organizaţiile de atelier au fost îndrumate să analizeze diversele aspecte ale producţiei şi să ia măsuri pe loc atunci cînd este necesar. Un asemenea exemplu l-a dat recent organizaţia de atelier din secţia calandre. Intr-o adunare de partid s-au găsit cîteva căi pentru reducerea deşeurilor şi îmbunătăţirea calităţii. S-a stabilit, de pildă, că deşeurile pot fi reduse la jumătate prin reducerea marginilor la covorul P.C.V., îngustîndu-se gurile de alimentare la calandre. Unii C.T.C.-işti, fără pregătire suficientă, „scăpau" la magazia de produse finite importante cantităţi de covor cu ondulări, cu dungi sau nemarmorat corespunzător. Etichetele se completau eronat - una din cauzele unor refuzuri în anul trecut. S-a hotârît atragerea în rîndul C.T.C.-iştilor a unor oameni exigenţi şi cu pregătirea cea mai bună. In secţia de corpuri suflate, biroul organizaţiei de partid pe atelier a intervenit pentru a lichida o practică dăunătoare , aceea ca unii oameni dintr-un schimb să nu asigure, schimbului următor, utilajele în perfectă stare de funcţiune, situaţie care ducea la stagnări, producţie neritmică. In prezent, comunişti ca P. Florea, Ion Pricop şi alţii se preocupă cu toată răspunderea de întreţinerea la timp şi exploatarea raţională a utilajelor. Şi după exemplul lor, ceilalţi fac acelaşi lucru. Sunt exemple care ne arată că organizaţia de partid de la I.P.M.P. se maturizează, intervenind eficace pentru dezvoltarea spiritului de iniţiativă al comuniştilor şi al celorlalţi muncitori, ingineri şi tehnicieni. O preocupare majoră: valorificarea deşeurilor Neritmicitatea aprovizionării cu materie primă continuă să fie un factor care poate să influenţeze, în unele perioade, ritmul de producţie. Efectul său negativ poate fi însă diminuat prin măsurile care să asigure valorificarea lor în procesul de producţie. Analiza consumurilor specifice, practicate în 1964, a dus la concluzia că pot fi reduse şi că pe aceste baze se vor produce în plus 40.000 m.l. covor P.C.V. Acum accentul principal cade pe reducerea deşeurilor inevitabile şi mai ales pe refolosirea în producţie a celor rezultate în final. In acest scop, din luna decembrie trecut, deşeurile provenite de la fabricarea covorului P.C.V. au început să fie refolosite în chiar luna în care s-au produs. Laboratorul tehnologic a elaborat recepturi (reţete) potrivit cărora materia primă de bază este înlocuită în proporţii corespunzătoare cu deşeurile obţinute de la fabricarea foliilor plastifiate, dure şi granulelor electrotehnice. Fără a dăuna calităţii, aceste deşeuri sunt folosite ca strat de bază la covorul P. C. V. (pînâ la 20 ianuarie a. c. se valorifi H. IONESCU O duminică din primăvara anului 1964. In acea zi cu mult soare mă aflam în parcul „Prodana" din Bîrlad. Intenţionam să scriu un reportaj despre munca bîrlădenilor pentru ca oraşul lor să devină de la o zi la alta tot mai frumos. M-am oprit atunci lîngă un grup de femei inimoase, care doreau să planteze nişte arbori ornamentali. Am privit atent cum o femeie înaltă de statură, cu o privire blîndă, a luat cu gingăşie în mîini o mlădiţă, a aşezat-o cu grijă, a mărunţit ţărîna ce trebuia s-o aşeze la rădăcină, a cernut-o printre degete şi apoi a aşezat mlada drept cu faţa spre soare. Atunci am făcut cunoştinţă cu deputata şi învăţătoarea fruntaşă Alexandrina Mihăescu. Zilele, săptămînile, s-au scurs pe neobservate. Luna mai 1964. Pe scena Teatrului de stat din Bîrlad, corul Casei de cultură din localitate se prezenta la faza regională a concursului al Vll-lea al formaţiilor artistice de amatori. Printre interpreţi, în primele rînduri, am zărit-o şi pe învăţătoarea Alexandrina Mihăescu. Noiembrie 1964. Intenţionam să scriu un articol de la un cerc de citit fruntaş din oraşul Bîrlad. Mi-a fost recomandată circumscripţia nr. 6. Aici am găsit-o din nou pe Alexandrina Mihăescu. Sfîrşit de ianuarie 1965. Urmărind noile blocuri ce se ridică în Bîrlad, privirea mi-a fost atrasă de o construcţie cu ferestre mari, elegante. Am citit cu nerăbdare noua firmă în culori: „Şcoala medie nr. 3 Bîrlad”. Actul de naştere al acestei şcoli moderne, a fost semnat la data de 1 septembrie 1964. In sălile de clasă, în laboratoarele spaţioase dotate cu toată aparatura necesară, ,au intrat în prima zi de şcoală din acest an de învăţământ 1.400 de elevi, fii ai oamenilor muncii bîrlădeni. M-am oprit o clipă la această şcoală în faţa primei săli unde învaţă şcolarii din clasa I-a. De undeva, o sonerie a anunţat uşor sfîrşitul unei ore de curs. Liniştea a fost o clipă întreruptă de un „bună ziua” prelung. O uşă s-a deschis încet şi, din clasă, cu un catalog sub braţ, a ieşit aceeaşi învăţătoare înaltă de statură, cu privirea blîndă. In cancelaria şcolii colegii tovarăşei Alexandrina Mihăescu mi-au vorbit cu mîndrie despre rezultatele minunate obţinute de ea în munca didactică. De 23 de ani mii de copii au învăţat slovele cărţilor de la această pasionată educatoare. Pentru succesele deosebite obţinute la catedră, tov. Alexandrina Mihăescu a fost distinsă în anul 1958 cu titlul de învăţător fruntaş, iar în 1964, i s-a conferit titlul de învăţător emerit. Cu bucurie, dăruire, ea îşi împărtăşeşte experienţa colegilor mai tineri, fie în cadrul cercului pedagogic din şcoală, pe care-l conduce, fie la diferite consfătuiri organizate pe oraş. Soneria a întrerupt firul discuţiei. Am intrat împreună cu învăţătoarea în clasă, am stat şi am ascultat ca un elev lecţia pe care a predat-o. Aveam impresia, la un moment dat, că învăţătoarea s-a contopit complet cu clasa, că inima ei nobilă vibrează în fiecare condei ce scria aceste cuvinte frumoase şi mari: Partid - lumină. Am rămas cu ferma convingere că atunci cînd alegătorii din circumscripţia electorală orăşenească nr. 6 Bîrlad, au aprobat ca tov. Alexandrina Mihăescu să candideze din partea F.D.P. pentru alegerile de la 7 martie, au adus un elogiu muncii ei încununate de frumoase succese. ION ARHIP CANDIDAŢI Al F. D. P. Elogiu muncii (Continuare în pag. a 3-a) ÎN CELELALTE PAGINI Viaţa culturală SPORT pag. a 2-a La şcoala recoltelor bogate pag. a 3-a Eşuarea unei lovituri de stat în Laos pag. a 4-a