Flacăra Iaşului, martie 1965 (Anul 21, nr. 5747-5773)

1965-03-02 / nr. 5747

­A PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-V­A­­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, NR. 3747 MARTI 2 MARTIE 1965 4 PAGINI 25 BANI Industria locală şi cerinţele comerţului Datorită profilului său divers, in­dustria locală are posibilităţi multiple de a produce şi unele sortimente so­licitate mai mult in consumul indivi­dual. Ea dispune de o anumită mo­bilitate tehnologică şi de organizare, care-i permite, în unele cazuri, să se adapteze sau readapteze în func­ţie de cerinţele comerţului. Intre a­­ceste două compartimente importan­te ale economiei locale, trebuie să existe o interdependenţă şi influenţă reciprocă, directă şi continuă. Acesta este, ca să zicem aşa, enun­ţul teoretic al problemei pe care ne-am propus să o analizăm acum. In realitate, practic, ea ocupă un loc redus în sfera preocupărilor celor două foruri însărcinate cu coordonarea a­­cestei activităţi, îndeosebi la secţiu­nea de industrie locală a Sfatului popular regional (şeful secţiunii, tov. ing. Gheorghe Olaru) şi Direcţia co­mercială regională (director tov. Şte­fan Vrînceanu). Tov. ing. Gheorghe Olaru ne-a vor­bit totuşi, despre unele preocupări, foarte interesante, ale industriei lo­cale, care răspund unor cerinţe ac­tuale ale comerţului. La întreprinde­rea economică raională din Paşcani sunt aproape gata prototipurile a circa 20 de sortimente de împletituri de nuiele, solicitate în mod expres de comerţ. La „Drumul socialismului" - Bîrlad se vor produce în curînd pri­mele cantităţi de fiare de călcat, cu cărbuni, deci un alt sortiment nou. Refuzînd, iniţial, cererea comerţului de a produce unele sortimente de balamale, pe motivul că comenzile erau mici şi nu se putea asigura ren­tabilitatea producţiei, s-a insistat şi s-a obţinut ca întreaga producţie de balamale, solicitate de toate I.C.R.M.­­urile din ţară (la sortimentele stabi­lite) să fie concentrată în cadrul in­dustriei locale din regiunea Iaşi. Da­că s-ar obţine fondurile necesare pen­tru construcţia a 2-3 cuptoare de ar­dere, s-ar putea produce ceramică glazurată, foarte solicitată la export, iar cheltuielile relativ mici pentru in­vestiţie s-ar recupera intr-un termen foarte scurt. Am citat doar citeva aspecte care vizează însă mai mult probleme de extindere a producţiei şi mai puţin de adincime, de preocupare pentru perfecţionare tehnică şi calitativă a producţiei actuale. L-am întrebat pe şeful secţiunii : - Ce sortimente noi v-a cerut co­merţul local să produceţi în acest an? Răspunsul ne-a nedumerit: : - Nimic. Nu ne-a cerut nimic. S-ar putea trage concluzia că pre­ocupările citate mai sus trebuie puse în legătură cu o afirmare a iniţiati­vei proprii, ceea ce este destul de bine. Dar comerţul n-a avut nimic de spus ? Am adus apoi în discuţie observa­ţiile critice ale comerţului asupra ca­lităţii slabe a unor produse, ceea ce a dus la refuzuri din partea benefi­ciarilor. Răspunsul a venit, de aseme­nea, foarte hotărît : „Nu este adevă­rat. N-am primit nici o sesizare, nu avem înregistrate refuzuri la nici un produs. Am fi vrut chiar să ni se sem­naleze un asemenea aspect fiindcă nu vrem să ni se facă nici un fel de concesii. Nu ne-ar folosi la nimic. Dimpotrivă". Am solicitat atunci părerea unui re­prezentant al I.C.R.M. Iași, principal beneficiar al producţiei industriei lo­cale şi anume, tov. Ilie Gheorghiu, şeful serviciului comercial, iată ce ne-a spus el : „In industria locală a regiunii există tendinţa de a se asi­mila şi lansa în producţie o gamă prea diversă de sortimente, ale căror caracteristici tehnice şi calitate nu pot fi asigurate de utilajul şi califica­rea existente în unele secţii şi ate­liere. In general, pentru unele din­tre acestea sunt necesare materii pri­me scumpe, dirijate pe plan central, orientarea spre resursele naturale ale regiunii, spre deşeurile producţiei in­dustriei republicane fiind restrînsă. Nu sunt căutate continuu soluţii noi, prac­tice şi ieftine, pentru valorificarea lor. Unele produse foarte solicitate de cumpărători sunt lucrate la un nivel inferior de calitate. întreprinderile pro­ducătoare ştiu că sunt cerute1, că ne este greu să re­aducem din alte re­giuni/ acţiune care comportă cheltu­ieli ridicate, şi de aceea produc orice şi oricum. Noi am trecut însă peste aceste greutăţi şi am refuzat, de e­­xemplu, o bună parte dintre oglinzile produse la „Proletarul", tăvile creţe din tablă neagră livrate de întreprin­derile „Progresul" Iaşi şi „Drumul so­cialismului" - Bîrlad etc., aducînd sor­timente similare, bine lucrate, cu as­pect comercial corespunzător, de la Bacău, Bucureşti, Tîrgovişte. Cerinţe­le cumpărătorilor trebuiau satisfăcu­te la nivelul exigenţelor lor". Tov. Valeriu Cohlman, directorul I.C.R.M., ne-a expus clar linia pe care se va merge în 1965 , în spiritul sar­cinilor trasate de Plenara C. C. al P.M.R. din 30 noiembrie - 1 decem­brie 1964 şi a indicaţiilor exprese da­te de ministerul tutelar, I.C.R.M. Iaşi nu numai că va refuza orice lot de produse de slabă calitate dar, con­comitent, va cere și penalizarea fur­nizorului respectiv pentru întirzierea în livrarea mărfurilor contractate, în­­tîrziere provocată în acest caz de e­­ventuala calitate slabă a unor produ­se ce vor fi respinse la recepţie. Deci, pe de o parte, tov. ing. Gheorghe Olaru s-a declarat împotri­va oricărui probato făcut la calitate, iar pe de alta parte, conducerea I. C. R. M. este hotărîtă să respingă produsele de slabă calitate. De aici rezultă o exigenţă sporită şi paralelă care se va intilni — să sperăm —­in­tr-un punct comun: interesele cum­părătorilor. N-am înţeles insă de ce comerţul nu şi-a prezentat încă cererile sale de noi sortimente pentru 1965 la sec­ţiunea de industrie locală. Tovarăşa Victoria Cioflînc, vicepreşedintă a Co­mitetului executiv al Sfatului popular regional, ne-a spus că organizaţiile comerciale, în general, şi Direcţia co­mercială regională, în special, Ion- ION HALIBEI (Continuare in pag. a 3-a) Aspect din noua secţie - depănat - de la Fabrica de tricotaje „Moldova" din Iaşi. Foto : V. Botoşanu 1.500 de rulmenţi peste plan BÎRLAD (de la subredacţia zia­rului „Flacăra Iaşului"). Metalurgiştii bîrlădeni au raportat realizarea integrală a sarcinilor de plan pe luna februarie a.c. Luna trecută, constructorii de rulmenţi au executat peste prevederile pla­nului 1.539 bucăţi de rulmenţi de diferite tipuri. Rezultate frumoase în întrecerea socialistă au fost ob­ţinute de colectivele de muncă ale secţiilor forjă, bile-role şi recti­ficare, care au înregistrat importan­te depăşiri de plan. ELIADE SOLOMON CELELALTE PAGINI — ACŢIUNI CULTURALE EFICIENTE NU NUMAI LA CENTRUL COMUNEI, CI ŞI IN SATELE COMPO­NENTE — PRIN CITEVA CERCURI AGROZOOTEHNICE pag. a 2-a — VIAŢA DE PARTID: ORGANIZAŢIE DE BAZA PUTERNICA — BRIGADA FRUNTAŞA — DIN LISTE ŢĂRILE SOCIA- pag. a 3-a — LEIPZIG — STANDURI­LE R.P. ROMINE SE BUCU­RA DE SUCCES — CORESPONDENTA DIN PARIS — CAMPANIA E­­LECTORALA PENTRU A­­LEGERILE MUNICIPALE pag. a 4-a 2.500.000 lei premii drept retribuţie suplimentară In anul care a trecut, 17 coo­perative agricole de producţie din raionul Hîrlău, au aplicat sistemul retribuţiei suplimen­tare a muncii la citeva din culturile prăşitoare. Cointere­sarea materială a ţăranilor a­­sociaţi a contribuit la o mai bună participare la muncă, la efectuarea unor lucrări de bu­nă calitate, fapt ce a dus la obţinerea unor producţii spori­te. Astfel, 50 la sută din uni­tăţi au realizat de pe o supra­faţă de 11.383 hectare, produc­ţii medii cuprinse între 2.200- 2.650 kg. porumb boabe la hec­tar. La cultura sfeclei de za­hăr şi floarea-soarelui s-au depăşit producţiile planificate cu 3.000 kg. şi respectiv 260 kg. la hectar. Pentru depăşirea sarcinilor de producţie la floarea-soare­lui, cooperativele agricole de producţie care au aplicat sis­temul retribuţiei suplimentare au şi acordat premii în bani. 17 cooperative agricole acor­dă premii în bani şi pentru depăşirea producţiei de po­rumb. Premiile acordate şi ce­le care urmează a se acorda se ridică la suma de peste 2.500.000 lei. La 7 martie iiiiniiiiHnijiiiiniiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiinniniiiiiiiiinifiuiiininiinininniiiiiniimiinininniiininiiiiiiniiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiRnuitNiiiiiiiiiiin Entuziaste adunări cetăţeneşti Despre viaţa noastră nouă Purtată din gură în gură, ştirea a făcut ocolul comunei : „Mîine, avem adunare cetăţenească. Participă şi can­didatul F.D.P. în circumscripţia elec­torală nr. 20 pentru alegerile de de­putaţi în Marea Adunare Naţională". A doua zi, din satele comunei, sute de alegători au poposit în sala căminului cultural din Bivolari. Adunarea cetăţenească de aici a fost folosită de participanţi , pentru a sublinia ,cu adîncă satisfacţie trans­formările mari pe care­­ hărnicia popo­rului nostru, condus de partid, le-a efectuat în întreaga ţară, viaţa tot mai bună a oamenilor muncii.­­ In bilanţul general oglindit în Manifestul F. D. P„ a spus inginerul Gh. Hristea, preşedintele cooperativei agricole de producţie, se află şi o părticică a realizărilor cetăţenilor din comuna Bivolari. Cum trăiam în trecut, ştie fiecare. In sărăcie. Acum ? Viaţa noastră e tot mai frumoasă. Coopera­tiva agricolă de producţie creşte şi se întăreşte. Iată citeva cifre com­parative : în anul 1960, cooperativa agricolă avea 171 de taurine, 958 ovine, un fond de bază de 1.027.098 de lei. La sfîrşitul anului trecut, deci numai după 4 ani, cifrele au vădit creşteri simţitoare : 889 taurine, peste 2.000 ovine, un fond de bază de 5.157.299 de lei. Sînt doar citeva cifre care vorbesc despre dezvoltarea cooperativei noastre agricole. — La rîndul meu, spunea tov. Gh. Perju, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular comunal, doresc să subliniez, tot prin citeva cifre, viaţa de azi a locuitorilor comunei. 240 de familii şi-au ridicat case noi. 305 şi-au cumpărat aparate de radio. In comună sunt mai multe televizoare. Dornici de frumos­ locuitorii au pornit a schimba faţa satelor comunei. Antrenaţi de deputaţi­ ei au efectuat muncă patri­otică la acţiunile iniţiate pentru o cit mai bună gospodărire. La Bivolari, tot prin muncă patriotică, s-a ame­najat un teatru în aer liber cu 1.500 de locuri.­­ Avea statul burghezo-moşieresc grijă de sănătatea oamenilor muncii . Nu putea fi vorba de aşa ceva — a spus medicul Elena Stratan. Partidul nostru, orînduirea noastră socialistă vă­desc o atenţie deosebită în acest do­meniu. „Grija pentru om, se spune în Manifestul F.D.P., este trăsătura ca­racteristică a regimului democrat-popu­lar". Aşa este. Iată, la noi în co­mună, la dispoziţia locuitorilor se află un spital cu 70 de paturi, o casă de naşteri cu 18 paturi, 27 de cadre medico-sanitare. Şi alţi vorbitori au subliniat reali­zările din anii noştri. In încheiere, a luat cuvîntul tovarăşul Dumitru Gheorghiu, membru supleant al C.C. al P.M.R., ambasadorul R.P. Romine în R.P. Chineză, candidatul F.D.P. în circumscripţia electorală nr. 20 Vlădeni pentru alegerile de de­putaţi în Marea Adunare Naţională. Expunerea sa, care a constituit o tre­cere în revistă a realizărilor economice şi social-culturale înfăptuite în patria noastră, în regiunea Iaşi, a fost în­soţită de puternice aplauze. Alegătorii au manifestat îndelung pentru Partidul Muncitoresc Român, Comitetul său Cen­tral, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. RADU COSMIN­C-TIN CALARASU coresp. ALEGERI DIN MANIFESTUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE Cuvîntul alegătorilor Pe­ şoseaua asfaltată, care străbate de la un capăt la altul centrul de comună Tomeşti, şi-şi continuă pan­glica vineţie către Chicerea, şi mai departe­ rar întîlneşti cite un om. Azi, toată lumea şi-a stabilit loc de în­­tîlnire la şcoala de 8 ani. Adunare cetăţenească, la care participă şi candidata F.D.P. în circumscripţia e­­lectorală nr. 3 laşi-Sud pentru alege­rile de deputaţi în Marea Adunare Naţională, muncitoarea Eugenia Ior­­dachez de la Fabrica „Ţesătura". In sală e linişte. Cei prezenţi as­cultă vorba domoală a unui om tre­cut de prima tinereţe/ pe nume Pan­tele Podaru/ din Chicerea :­­ Un vălmăşag de gînduri mă îm­presoară acum ! Eram de vîrstă şco­lară. M-a dat tata să dezleg tainele buchiilor. Era prin 1926. „Şcoala" funcţiona în casa lui Neculai Dobrea. Şcoală era ?... Veneau din Dealul Doamnei/ copii, cale de vreo 4 km., să înveţe cu noi, la Chicerea. Prin pădure. La ei în sat nu se găsea şcoală... Plecam la tîrg, la Iaşi, cu treburi. Dacă era uscat, mai mergea. Dacă nu­ înotam prin glod tot dru­mul­’ Azi, cei din Dealul Doamnei au un frumos local de şcoală... Dacă vrem să mergem la Iaşi, ne suim în auto­buzul I.T.I. Ca la oraş. Şosea asfal­tată... La începutul acestei luni, în sat la noi s-au pornit lucrările de e­­lectrificare. Cred că pînă la 7 mar­tie avem lumină electrică.­­ Am citit Manifestul F.D.P., şi fie­care rînd, fiecare cifră expusă îmi produceau o mare bucurie. Ca fe­meie, spune Elena Manea, ţărancă a­­sociată în cooperativa agricolă de producţie, sunt fericită că trăiesc a­­ceste vremi, că partidul ne-a dat drepturi egale cu ale bărbaţilor. De cită grijă şi atenţie ne bucurăm noi din partea statului! Pe timpuri, dacă vreo femeie din sat era pe cale de a naşte, o asista vreo bătrînă care o ajuta şi ea cum putea. Dacă era vreun caz mai greu, pînă ajungea la Iaşi se pierdea sau mama sau copi­lul. In comuna noastră, avem astăzi o circumscripţie sanitară cu nouă ca­dre medico-sanitare, o casă de naş­teri şi un staţionar pentru copii. Cu aceeaşi atenţie sunt ascultaţi directorul şcolii din Tomeşti, Petru Ol­­teanu, brigadierul Dumitru Daminescu, tehnicianul veterinar George Ţuţurman, ţăranul asociat în cooperativa agri­colă, Vasile Săcăleanu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popu­lar comunal, Ion Brădescu... Şi, în faţa participanţilor, se dea­pănă amintiri din vremuri apuse pen­tru totdeauna, imagini şi fapte lumi­noase din anii noştri. Tabloul realizărilor este întregit, ge­neralizat, în încheiere, de candidata F.D.P., care vorbeşte despre înfăţişa­rea de azi a patriei, a regiunii Iaşi. Şi toţi participanţii la această a­­dunare cetăţenească, prin cei care au luat cuvîntul, se angajează să dea cu încredere votul, încă în primele ore ale dimineţii de 7 martie, can­didaţilor Frontului Democraţiei Popu­lare. M. GRIGORIU itelo-viaţu­­t ziLei Brigăzi ştiinţifice la sate Duminică, 44 de brigăzi ştiinţifice, formate din oameni de ştiinţă, medici, cadre didactice s-au deplasat în regiune, poposind la Grajduri, Mădîrjac, Cozia, Po­peşti - raionul Iaşi, Cepleniţa, Belceşti - raionul Hîrlău, Mirceşti - raionul Paşcani ş.a. Membrii brigăzilor ştiinţifice au răspuns întrebărilor puse de nume­roşii participanţi la aceste mani­festări, vorbind despre : „Sfaturile populare — organe locale ale pu­terii de stat"; „Alegerile din ţara noastră - In trecut şi astâzi"; „Dez­voltarea literaturii în anii puterii populare" ş.a. Brigăzile ştiinţifice au fost înso­ţite de formaţii artistice care au prezentat la sfîrşit programe mult apreciate de public. De la Universitatea populară Iaşi In cadrul cursului „Probleme de geografie economică şi politică" de la Universitatea populară din laşi, in ziua de 4 martie a.c., orele 18, în amfiteatrul E 3 de la Universi­tatea „AI. I. Cuza" va avea loc lecţia­­: „Aspecte ale geografiei eco­nomice a Romîniei socialiste". Expu­nerea va fi susţinută de tov. prof.­ univ. loan Şandru, prorector al Universităţii „Al. I. Cuza". După lecţie va urma filmul Orizont 1964". Consfătuire cu legumicultorîi Intr-una din zilele trecute, Consi­liul agricol raional Vaslui, îndrumat de Comitetul raional de partid, a organizat la cooperativa agricolă din Tanacu o consfătuire la care au participat brigadieri, şefi de echipă, ţărani cooperatori fruntaşi şi tehni­cieni care lucrează în sectorul legu­micol. In cadrul acestei consfătuiri s-au analizat rezultatele obţinute în cursul anului trecut şi măsurile ce trebuie luate pentru obţinerea unei producţii sporite de legume la hectar în 1965 insistîndu-se asupra urgentării însămînţărilor în răsad­niţe. Programe artistice dedicate alegerilor Formaţiile artistice ale clu­­­bului muncitoresc Paşcani — orchestra, brigada de agitaţie, fanfara, soliştii vocali — au prezentat, în cinstea alegerilor de la 7 martie, mai multe spec­tacole în deplasare. Spectaco­­lele au cuprins, pe lîngă cîn­­tece populare, melodii de mu­zica uşoară şi piese interpret­­ate de fanfară, scenetele ,,Vo­tez la 18 ani“, „Nicuţă votea­ză“ şi altele. Numeroşii spectatori din lo­calităţile gazdă : Miroslăveşti, Cozmeşti, Moţca şi altele au răsplătit cu aplauze îndelun­gate pe interpreţi. lotul prin a pentru «ăla Iui An de an, pe măsura înaintării ţării noastre pe făgaşul desăvirşirii construcţiei socialiste, se înregistrea­ză şi în domeniul ocrotirii sănătăţii populaţiei realizări impresionante, expresie a politicii înţelepte a parti■ dului nostru, In centrul căreia stă omul. Grija permanentă a partidului pen­tru îmbunătăţirea continuă a stării de sănătate a populaţiei este con­cretizată în măsurile care au dus la lichidarea unor boli infecto-contagi­­oase, la scăderea însemnată a mor­bidităţii şi mortalităţii infantile, la creşterea duratei medii de viaţă a populaţiei din ţară de la 43 de ani in 1938 la 68 de ani in prezent şi cu tendinţe continue de creştere. Pe tot cuprinsul ţării, şi cu atit mai mult în regiunile altădată ne­glijate şi din punct de vedere sani­tar, printre care şi regiunea Iaşi, se construiesc noi unităţi sanitare, spo­reşte numărul medicilor şi cadrelor medii sanitare, se îmbunătăţeşte con­tinuu dotarea unităţilor cu aparatu­ra şi mobilierul necesar, la inde­­mina populaţiei se pun cantităţi me­reu sporite de medicamente. Dezvoltarea continuă a activităţii de ocrotire a sănătăţii populaţiei in regiunea noastră este ilustrată eloc­vent de sumele alocate in acest scop. La bugetul Statului popular regional, de exemplu, s-a prevăzut în anul trecut suma de peste 240 milioane de lei pentru acţiunile de ocrotire a sănătăţii, ceea ce înseam­nă cu peste 10 la sută mai murt de­cit in 1963. Pentru anul curent s-au prevăzut pentru acţiuni sanitare in bugetul Statului popular regional a­­proape 260 de milioane de lei, cu aproape 20 milioane de lei mai mult decit in anul 1964 şi cu peste 80 de milioane de lei mai mult faţă de 1060. Ca urmare a fondurilor mereu spo­rite alocate s-a lărgit considerabil şi in regiunea Iaşi reţeaua de spi­tale, policlinici, maternităţi şi alte instituţii de asistenţă medicală. Nu­mărul spitalelor din mediul rural şi urban, de pildă, a ajuns de la 28 in anul 1948 la 33 în prezent, iar al paturilor de spital de la 3.476 în Dr. ION JITARU şeful Sectiei sănătate şi prevederi sociale a Sfatului popular regional 1948 la peste 7.200 in prezent. A sporit, lată de anul 1938, de 4 ori numărul medicilor şi de peste 7 ori numărul personalului mediu sanitar. Cadrele medico-sanitare sunt răspin­dite astăzi in întreaga regiune şi nu concentrate, ca in trecut, in citeva centre principale. Pentru om şi sănătatea lui s-au înfiinţat în anii noştri noi instituţii sanitare despre care nici nu se pu­tea pomeni în anii regimului bur­ghezo-moşieresc. Amintim dintre a­­cestea cele 203 case de naştere cu peste 1.000 de paturi, 103 staţionare pentru copii, 191 de bucătării de lapte, staţii de salvare înzestrate în prezent cu peste 100 de maşini auto etc. Numai în ultimii 4 ani, s-au con­struit 3 policlinici moderne in cen­trele raioanelor Paşcani, Negreşti şi Hîrlău şi patru dispensare în raioa­nele Bîrlad, Vaslui, Negreşti şi Hîr­lău. In acelaşi timp, au fost execu­tate importante lucrări de amena­jare a Staţiunii balneo-climaterice Strunga, a Preventoriului de copii din Popeşti ş.a. Dezvoltarea bazei materiale a uni­tăţilor sanitare a permis cadrelor me­dicale abordarea unor tehnici noi, moderne, de diagnostic şi terapie, în raport direct cu cerinţele medicinei moderne. Apreciind condiţiile minunate de lucru ce li s-au creat şi manifestînd totodată dragoste faţă de meseria ce şi-au ales-o şi­­ mai presus de toate — dragostea faţă de om, ca­drele medico-sanitare îşi îndeplinesc cu conştiinciozitate sarcinile ce le revin, dovedind, în majoritatea ca­zurilor, o înaltă etică profesională. Şi strădaniile lor permanente sunt încununate de succes­, starea sănă­tăţii populaţiei este mereu mai bună în regiunea Iaşi. Mortalitatea dato­rită malariei, bunăoară, a constituit zeci şi zeci de ani un adevărat fla­gel. In 1938, la 100.000 de locuitori, 4.350 mureau de malarie. Datorită acţiunii de stirpire a focarelor de infecţie şi asistenţei medicale susţi­nute, mortalitatea datorită malariei s-a redus la zero. Cu bune rezul­tate s-au desfăşurat acţiunile de depistare şi stirpire a tuberculozei, difteriei, pelagrei şi altor boli. Fenomenele demografice pe ultimii ani arată că s-au înregistrat scăderi simţitoare ale indicilor de mortali­­tate generală şi mortalitate infantilă. In obţinerea acestor rezultate un rol deosebit îl are şi activitatea de educaţie sanitară desfăşurată de or­ganele sanitare în colaborare cu co­mitetele de cruce roşie şi comisiile de femei. Numai în 1964, de exem­­plu, au fost pregătiţi prin cu­rsuri de igienă şi prim ajutor peste 8.000 de cetăţeni, s-au organizat 217 con­cursuri „Sanitarii pricepuţi" şi au fost ţinute 2.648 de conferinţe pe teme sanitare. Regimul democrat-popular aduce concepţii noi în organizarea sănătă­ţii publice. Prima, şi fundamentala, este ideea dreptului la sănătate a populaţiei şi caracterul de stat al problemelor de sănătate publică. De aici, ca o consecinţă, gra­tuitatea asistenţei medicale, larg ac­cesibilă, calificată şi specializată, a­­cordată numai în instituţii sanitare de stat. O tot mai mare grijă se acordă astăzi problemelor­­de igienă şi pro­tecţia muncii in întreprinderi, urmă­­rindu-se îndeaproape respectarea normelor de protecţie, prevenirea, printr-un complex de măsuri profi­­lactice şi de securitate, a bolilor pro­fesionale şi a accidentelor de muncă. Prin grija partidului şi guvernului nostru s-au creat posibilităţi noi pentru cercetarea medicală, s-au creat condiţii noi invăţămîntului me­dical. La Iaşi, de exemplu, în locul vechii facultăţi de medicină, avem astăzi un institut medico-farmaceu­­tic în care studiază peste 1.000 de studenţi. Totul pentru om, pentru sănătatea lui. Acesta este ţelul suprem al po­liticii partidului şi statului nostru, fel care se înfăptuieşte pas cu pas.

Next