Flacăra Iaşului, martie 1965 (Anul 21, nr. 5747-5773)
1965-03-02 / nr. 5747
A PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, NR. 3747 MARTI 2 MARTIE 1965 4 PAGINI 25 BANI Industria locală şi cerinţele comerţului Datorită profilului său divers, industria locală are posibilităţi multiple de a produce şi unele sortimente solicitate mai mult in consumul individual. Ea dispune de o anumită mobilitate tehnologică şi de organizare, care-i permite, în unele cazuri, să se adapteze sau readapteze în funcţie de cerinţele comerţului. Intre aceste două compartimente importante ale economiei locale, trebuie să existe o interdependenţă şi influenţă reciprocă, directă şi continuă. Acesta este, ca să zicem aşa, enunţul teoretic al problemei pe care ne-am propus să o analizăm acum. In realitate, practic, ea ocupă un loc redus în sfera preocupărilor celor două foruri însărcinate cu coordonarea acestei activităţi, îndeosebi la secţiunea de industrie locală a Sfatului popular regional (şeful secţiunii, tov. ing. Gheorghe Olaru) şi Direcţia comercială regională (director tov. Ştefan Vrînceanu). Tov. ing. Gheorghe Olaru ne-a vorbit totuşi, despre unele preocupări, foarte interesante, ale industriei locale, care răspund unor cerinţe actuale ale comerţului. La întreprinderea economică raională din Paşcani sunt aproape gata prototipurile a circa 20 de sortimente de împletituri de nuiele, solicitate în mod expres de comerţ. La „Drumul socialismului" - Bîrlad se vor produce în curînd primele cantităţi de fiare de călcat, cu cărbuni, deci un alt sortiment nou. Refuzînd, iniţial, cererea comerţului de a produce unele sortimente de balamale, pe motivul că comenzile erau mici şi nu se putea asigura rentabilitatea producţiei, s-a insistat şi s-a obţinut ca întreaga producţie de balamale, solicitate de toate I.C.R.M.urile din ţară (la sortimentele stabilite) să fie concentrată în cadrul industriei locale din regiunea Iaşi. Dacă s-ar obţine fondurile necesare pentru construcţia a 2-3 cuptoare de ardere, s-ar putea produce ceramică glazurată, foarte solicitată la export, iar cheltuielile relativ mici pentru investiţie s-ar recupera intr-un termen foarte scurt. Am citat doar citeva aspecte care vizează însă mai mult probleme de extindere a producţiei şi mai puţin de adincime, de preocupare pentru perfecţionare tehnică şi calitativă a producţiei actuale. L-am întrebat pe şeful secţiunii : - Ce sortimente noi v-a cerut comerţul local să produceţi în acest an? Răspunsul ne-a nedumerit: : - Nimic. Nu ne-a cerut nimic. S-ar putea trage concluzia că preocupările citate mai sus trebuie puse în legătură cu o afirmare a iniţiativei proprii, ceea ce este destul de bine. Dar comerţul n-a avut nimic de spus ? Am adus apoi în discuţie observaţiile critice ale comerţului asupra calităţii slabe a unor produse, ceea ce a dus la refuzuri din partea beneficiarilor. Răspunsul a venit, de asemenea, foarte hotărît : „Nu este adevărat. N-am primit nici o sesizare, nu avem înregistrate refuzuri la nici un produs. Am fi vrut chiar să ni se semnaleze un asemenea aspect fiindcă nu vrem să ni se facă nici un fel de concesii. Nu ne-ar folosi la nimic. Dimpotrivă". Am solicitat atunci părerea unui reprezentant al I.C.R.M. Iași, principal beneficiar al producţiei industriei locale şi anume, tov. Ilie Gheorghiu, şeful serviciului comercial, iată ce ne-a spus el : „In industria locală a regiunii există tendinţa de a se asimila şi lansa în producţie o gamă prea diversă de sortimente, ale căror caracteristici tehnice şi calitate nu pot fi asigurate de utilajul şi calificarea existente în unele secţii şi ateliere. In general, pentru unele dintre acestea sunt necesare materii prime scumpe, dirijate pe plan central, orientarea spre resursele naturale ale regiunii, spre deşeurile producţiei industriei republicane fiind restrînsă. Nu sunt căutate continuu soluţii noi, practice şi ieftine, pentru valorificarea lor. Unele produse foarte solicitate de cumpărători sunt lucrate la un nivel inferior de calitate. întreprinderile producătoare ştiu că sunt cerute1, că ne este greu să readucem din alte regiuni/ acţiune care comportă cheltuieli ridicate, şi de aceea produc orice şi oricum. Noi am trecut însă peste aceste greutăţi şi am refuzat, de exemplu, o bună parte dintre oglinzile produse la „Proletarul", tăvile creţe din tablă neagră livrate de întreprinderile „Progresul" Iaşi şi „Drumul socialismului" - Bîrlad etc., aducînd sortimente similare, bine lucrate, cu aspect comercial corespunzător, de la Bacău, Bucureşti, Tîrgovişte. Cerinţele cumpărătorilor trebuiau satisfăcute la nivelul exigenţelor lor". Tov. Valeriu Cohlman, directorul I.C.R.M., ne-a expus clar linia pe care se va merge în 1965 , în spiritul sarcinilor trasate de Plenara C. C. al P.M.R. din 30 noiembrie - 1 decembrie 1964 şi a indicaţiilor exprese date de ministerul tutelar, I.C.R.M. Iaşi nu numai că va refuza orice lot de produse de slabă calitate dar, concomitent, va cere și penalizarea furnizorului respectiv pentru întirzierea în livrarea mărfurilor contractate, întîrziere provocată în acest caz de eventuala calitate slabă a unor produse ce vor fi respinse la recepţie. Deci, pe de o parte, tov. ing. Gheorghe Olaru s-a declarat împotriva oricărui probato făcut la calitate, iar pe de alta parte, conducerea I. C. R. M. este hotărîtă să respingă produsele de slabă calitate. De aici rezultă o exigenţă sporită şi paralelă care se va intilni — să sperăm —intr-un punct comun: interesele cumpărătorilor. N-am înţeles insă de ce comerţul nu şi-a prezentat încă cererile sale de noi sortimente pentru 1965 la secţiunea de industrie locală. Tovarăşa Victoria Cioflînc, vicepreşedintă a Comitetului executiv al Sfatului popular regional, ne-a spus că organizaţiile comerciale, în general, şi Direcţia comercială regională, în special, Ion- ION HALIBEI (Continuare in pag. a 3-a) Aspect din noua secţie - depănat - de la Fabrica de tricotaje „Moldova" din Iaşi. Foto : V. Botoşanu 1.500 de rulmenţi peste plan BÎRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Metalurgiştii bîrlădeni au raportat realizarea integrală a sarcinilor de plan pe luna februarie a.c. Luna trecută, constructorii de rulmenţi au executat peste prevederile planului 1.539 bucăţi de rulmenţi de diferite tipuri. Rezultate frumoase în întrecerea socialistă au fost obţinute de colectivele de muncă ale secţiilor forjă, bile-role şi rectificare, care au înregistrat importante depăşiri de plan. ELIADE SOLOMON CELELALTE PAGINI — ACŢIUNI CULTURALE EFICIENTE NU NUMAI LA CENTRUL COMUNEI, CI ŞI IN SATELE COMPONENTE — PRIN CITEVA CERCURI AGROZOOTEHNICE pag. a 2-a — VIAŢA DE PARTID: ORGANIZAŢIE DE BAZA PUTERNICA — BRIGADA FRUNTAŞA — DIN LISTE ŢĂRILE SOCIA- pag. a 3-a — LEIPZIG — STANDURILE R.P. ROMINE SE BUCURA DE SUCCES — CORESPONDENTA DIN PARIS — CAMPANIA ELECTORALA PENTRU ALEGERILE MUNICIPALE pag. a 4-a 2.500.000 lei premii drept retribuţie suplimentară In anul care a trecut, 17 cooperative agricole de producţie din raionul Hîrlău, au aplicat sistemul retribuţiei suplimentare a muncii la citeva din culturile prăşitoare. Cointeresarea materială a ţăranilor asociaţi a contribuit la o mai bună participare la muncă, la efectuarea unor lucrări de bună calitate, fapt ce a dus la obţinerea unor producţii sporite. Astfel, 50 la sută din unităţi au realizat de pe o suprafaţă de 11.383 hectare, producţii medii cuprinse între 2.200- 2.650 kg. porumb boabe la hectar. La cultura sfeclei de zahăr şi floarea-soarelui s-au depăşit producţiile planificate cu 3.000 kg. şi respectiv 260 kg. la hectar. Pentru depăşirea sarcinilor de producţie la floarea-soarelui, cooperativele agricole de producţie care au aplicat sistemul retribuţiei suplimentare au şi acordat premii în bani. 17 cooperative agricole acordă premii în bani şi pentru depăşirea producţiei de porumb. Premiile acordate şi cele care urmează a se acorda se ridică la suma de peste 2.500.000 lei. La 7 martie iiiiniiiiHnijiiiiniiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiinniniiiiiiiiinifiuiiininiinininniiiiiniimiinininniiininiiiiiiniiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiRnuitNiiiiiiiiiiin Entuziaste adunări cetăţeneşti Despre viaţa noastră nouă Purtată din gură în gură, ştirea a făcut ocolul comunei : „Mîine, avem adunare cetăţenească. Participă şi candidatul F.D.P. în circumscripţia electorală nr. 20 pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională". A doua zi, din satele comunei, sute de alegători au poposit în sala căminului cultural din Bivolari. Adunarea cetăţenească de aici a fost folosită de participanţi , pentru a sublinia ,cu adîncă satisfacţie transformările mari pe care hărnicia poporului nostru, condus de partid, le-a efectuat în întreaga ţară, viaţa tot mai bună a oamenilor muncii. In bilanţul general oglindit în Manifestul F. D. P„ a spus inginerul Gh. Hristea, preşedintele cooperativei agricole de producţie, se află şi o părticică a realizărilor cetăţenilor din comuna Bivolari. Cum trăiam în trecut, ştie fiecare. In sărăcie. Acum ? Viaţa noastră e tot mai frumoasă. Cooperativa agricolă de producţie creşte şi se întăreşte. Iată citeva cifre comparative : în anul 1960, cooperativa agricolă avea 171 de taurine, 958 ovine, un fond de bază de 1.027.098 de lei. La sfîrşitul anului trecut, deci numai după 4 ani, cifrele au vădit creşteri simţitoare : 889 taurine, peste 2.000 ovine, un fond de bază de 5.157.299 de lei. Sînt doar citeva cifre care vorbesc despre dezvoltarea cooperativei noastre agricole. — La rîndul meu, spunea tov. Gh. Perju, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular comunal, doresc să subliniez, tot prin citeva cifre, viaţa de azi a locuitorilor comunei. 240 de familii şi-au ridicat case noi. 305 şi-au cumpărat aparate de radio. In comună sunt mai multe televizoare. Dornici de frumos locuitorii au pornit a schimba faţa satelor comunei. Antrenaţi de deputaţi ei au efectuat muncă patriotică la acţiunile iniţiate pentru o cit mai bună gospodărire. La Bivolari, tot prin muncă patriotică, s-a amenajat un teatru în aer liber cu 1.500 de locuri. Avea statul burghezo-moşieresc grijă de sănătatea oamenilor muncii . Nu putea fi vorba de aşa ceva — a spus medicul Elena Stratan. Partidul nostru, orînduirea noastră socialistă vădesc o atenţie deosebită în acest domeniu. „Grija pentru om, se spune în Manifestul F.D.P., este trăsătura caracteristică a regimului democrat-popular". Aşa este. Iată, la noi în comună, la dispoziţia locuitorilor se află un spital cu 70 de paturi, o casă de naşteri cu 18 paturi, 27 de cadre medico-sanitare. Şi alţi vorbitori au subliniat realizările din anii noştri. In încheiere, a luat cuvîntul tovarăşul Dumitru Gheorghiu, membru supleant al C.C. al P.M.R., ambasadorul R.P. Romine în R.P. Chineză, candidatul F.D.P. în circumscripţia electorală nr. 20 Vlădeni pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională. Expunerea sa, care a constituit o trecere în revistă a realizărilor economice şi social-culturale înfăptuite în patria noastră, în regiunea Iaşi, a fost însoţită de puternice aplauze. Alegătorii au manifestat îndelung pentru Partidul Muncitoresc Român, Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. RADU COSMINC-TIN CALARASU coresp. ALEGERI DIN MANIFESTUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE Cuvîntul alegătorilor Pe şoseaua asfaltată, care străbate de la un capăt la altul centrul de comună Tomeşti, şi-şi continuă panglica vineţie către Chicerea, şi mai departe rar întîlneşti cite un om. Azi, toată lumea şi-a stabilit loc de întîlnire la şcoala de 8 ani. Adunare cetăţenească, la care participă şi candidata F.D.P. în circumscripţia electorală nr. 3 laşi-Sud pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională, muncitoarea Eugenia Iordachez de la Fabrica „Ţesătura". In sală e linişte. Cei prezenţi ascultă vorba domoală a unui om trecut de prima tinereţe/ pe nume Pantele Podaru/ din Chicerea : Un vălmăşag de gînduri mă împresoară acum ! Eram de vîrstă şcolară. M-a dat tata să dezleg tainele buchiilor. Era prin 1926. „Şcoala" funcţiona în casa lui Neculai Dobrea. Şcoală era ?... Veneau din Dealul Doamnei/ copii, cale de vreo 4 km., să înveţe cu noi, la Chicerea. Prin pădure. La ei în sat nu se găsea şcoală... Plecam la tîrg, la Iaşi, cu treburi. Dacă era uscat, mai mergea. Dacă nu înotam prin glod tot drumul’ Azi, cei din Dealul Doamnei au un frumos local de şcoală... Dacă vrem să mergem la Iaşi, ne suim în autobuzul I.T.I. Ca la oraş. Şosea asfaltată... La începutul acestei luni, în sat la noi s-au pornit lucrările de electrificare. Cred că pînă la 7 martie avem lumină electrică. Am citit Manifestul F.D.P., şi fiecare rînd, fiecare cifră expusă îmi produceau o mare bucurie. Ca femeie, spune Elena Manea, ţărancă asociată în cooperativa agricolă de producţie, sunt fericită că trăiesc aceste vremi, că partidul ne-a dat drepturi egale cu ale bărbaţilor. De cită grijă şi atenţie ne bucurăm noi din partea statului! Pe timpuri, dacă vreo femeie din sat era pe cale de a naşte, o asista vreo bătrînă care o ajuta şi ea cum putea. Dacă era vreun caz mai greu, pînă ajungea la Iaşi se pierdea sau mama sau copilul. In comuna noastră, avem astăzi o circumscripţie sanitară cu nouă cadre medico-sanitare, o casă de naşteri şi un staţionar pentru copii. Cu aceeaşi atenţie sunt ascultaţi directorul şcolii din Tomeşti, Petru Olteanu, brigadierul Dumitru Daminescu, tehnicianul veterinar George Ţuţurman, ţăranul asociat în cooperativa agricolă, Vasile Săcăleanu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular comunal, Ion Brădescu... Şi, în faţa participanţilor, se deapănă amintiri din vremuri apuse pentru totdeauna, imagini şi fapte luminoase din anii noştri. Tabloul realizărilor este întregit, generalizat, în încheiere, de candidata F.D.P., care vorbeşte despre înfăţişarea de azi a patriei, a regiunii Iaşi. Şi toţi participanţii la această adunare cetăţenească, prin cei care au luat cuvîntul, se angajează să dea cu încredere votul, încă în primele ore ale dimineţii de 7 martie, candidaţilor Frontului Democraţiei Populare. M. GRIGORIU itelo-viaţut ziLei Brigăzi ştiinţifice la sate Duminică, 44 de brigăzi ştiinţifice, formate din oameni de ştiinţă, medici, cadre didactice s-au deplasat în regiune, poposind la Grajduri, Mădîrjac, Cozia, Popeşti - raionul Iaşi, Cepleniţa, Belceşti - raionul Hîrlău, Mirceşti - raionul Paşcani ş.a. Membrii brigăzilor ştiinţifice au răspuns întrebărilor puse de numeroşii participanţi la aceste manifestări, vorbind despre : „Sfaturile populare — organe locale ale puterii de stat"; „Alegerile din ţara noastră - In trecut şi astâzi"; „Dezvoltarea literaturii în anii puterii populare" ş.a. Brigăzile ştiinţifice au fost însoţite de formaţii artistice care au prezentat la sfîrşit programe mult apreciate de public. De la Universitatea populară Iaşi In cadrul cursului „Probleme de geografie economică şi politică" de la Universitatea populară din laşi, in ziua de 4 martie a.c., orele 18, în amfiteatrul E 3 de la Universitatea „AI. I. Cuza" va avea loc lecţia: „Aspecte ale geografiei economice a Romîniei socialiste". Expunerea va fi susţinută de tov. prof. univ. loan Şandru, prorector al Universităţii „Al. I. Cuza". După lecţie va urma filmul Orizont 1964". Consfătuire cu legumicultorîi Intr-una din zilele trecute, Consiliul agricol raional Vaslui, îndrumat de Comitetul raional de partid, a organizat la cooperativa agricolă din Tanacu o consfătuire la care au participat brigadieri, şefi de echipă, ţărani cooperatori fruntaşi şi tehnicieni care lucrează în sectorul legumicol. In cadrul acestei consfătuiri s-au analizat rezultatele obţinute în cursul anului trecut şi măsurile ce trebuie luate pentru obţinerea unei producţii sporite de legume la hectar în 1965 insistîndu-se asupra urgentării însămînţărilor în răsadniţe. Programe artistice dedicate alegerilor Formaţiile artistice ale clubului muncitoresc Paşcani — orchestra, brigada de agitaţie, fanfara, soliştii vocali — au prezentat, în cinstea alegerilor de la 7 martie, mai multe spectacole în deplasare. Spectacolele au cuprins, pe lîngă cîntece populare, melodii de muzica uşoară şi piese interpretate de fanfară, scenetele ,,Votez la 18 ani“, „Nicuţă votează“ şi altele. Numeroşii spectatori din localităţile gazdă : Miroslăveşti, Cozmeşti, Moţca şi altele au răsplătit cu aplauze îndelungate pe interpreţi. lotul prin a pentru «ăla Iui An de an, pe măsura înaintării ţării noastre pe făgaşul desăvirşirii construcţiei socialiste, se înregistrează şi în domeniul ocrotirii sănătăţii populaţiei realizări impresionante, expresie a politicii înţelepte a parti■ dului nostru, In centrul căreia stă omul. Grija permanentă a partidului pentru îmbunătăţirea continuă a stării de sănătate a populaţiei este concretizată în măsurile care au dus la lichidarea unor boli infecto-contagioase, la scăderea însemnată a morbidităţii şi mortalităţii infantile, la creşterea duratei medii de viaţă a populaţiei din ţară de la 43 de ani in 1938 la 68 de ani in prezent şi cu tendinţe continue de creştere. Pe tot cuprinsul ţării, şi cu atit mai mult în regiunile altădată neglijate şi din punct de vedere sanitar, printre care şi regiunea Iaşi, se construiesc noi unităţi sanitare, sporeşte numărul medicilor şi cadrelor medii sanitare, se îmbunătăţeşte continuu dotarea unităţilor cu aparatura şi mobilierul necesar, la indemina populaţiei se pun cantităţi mereu sporite de medicamente. Dezvoltarea continuă a activităţii de ocrotire a sănătăţii populaţiei in regiunea noastră este ilustrată elocvent de sumele alocate in acest scop. La bugetul Statului popular regional, de exemplu, s-a prevăzut în anul trecut suma de peste 240 milioane de lei pentru acţiunile de ocrotire a sănătăţii, ceea ce înseamnă cu peste 10 la sută mai murt decit in 1963. Pentru anul curent s-au prevăzut pentru acţiuni sanitare in bugetul Statului popular regional aproape 260 de milioane de lei, cu aproape 20 milioane de lei mai mult decit in anul 1964 şi cu peste 80 de milioane de lei mai mult faţă de 1060. Ca urmare a fondurilor mereu sporite alocate s-a lărgit considerabil şi in regiunea Iaşi reţeaua de spitale, policlinici, maternităţi şi alte instituţii de asistenţă medicală. Numărul spitalelor din mediul rural şi urban, de pildă, a ajuns de la 28 in anul 1948 la 33 în prezent, iar al paturilor de spital de la 3.476 în Dr. ION JITARU şeful Sectiei sănătate şi prevederi sociale a Sfatului popular regional 1948 la peste 7.200 in prezent. A sporit, lată de anul 1938, de 4 ori numărul medicilor şi de peste 7 ori numărul personalului mediu sanitar. Cadrele medico-sanitare sunt răspindite astăzi in întreaga regiune şi nu concentrate, ca in trecut, in citeva centre principale. Pentru om şi sănătatea lui s-au înfiinţat în anii noştri noi instituţii sanitare despre care nici nu se putea pomeni în anii regimului burghezo-moşieresc. Amintim dintre acestea cele 203 case de naştere cu peste 1.000 de paturi, 103 staţionare pentru copii, 191 de bucătării de lapte, staţii de salvare înzestrate în prezent cu peste 100 de maşini auto etc. Numai în ultimii 4 ani, s-au construit 3 policlinici moderne in centrele raioanelor Paşcani, Negreşti şi Hîrlău şi patru dispensare în raioanele Bîrlad, Vaslui, Negreşti şi Hîrlău. In acelaşi timp, au fost executate importante lucrări de amenajare a Staţiunii balneo-climaterice Strunga, a Preventoriului de copii din Popeşti ş.a. Dezvoltarea bazei materiale a unităţilor sanitare a permis cadrelor medicale abordarea unor tehnici noi, moderne, de diagnostic şi terapie, în raport direct cu cerinţele medicinei moderne. Apreciind condiţiile minunate de lucru ce li s-au creat şi manifestînd totodată dragoste faţă de meseria ce şi-au ales-o şi mai presus de toate — dragostea faţă de om, cadrele medico-sanitare îşi îndeplinesc cu conştiinciozitate sarcinile ce le revin, dovedind, în majoritatea cazurilor, o înaltă etică profesională. Şi strădaniile lor permanente sunt încununate de succes, starea sănătăţii populaţiei este mereu mai bună în regiunea Iaşi. Mortalitatea datorită malariei, bunăoară, a constituit zeci şi zeci de ani un adevărat flagel. In 1938, la 100.000 de locuitori, 4.350 mureau de malarie. Datorită acţiunii de stirpire a focarelor de infecţie şi asistenţei medicale susţinute, mortalitatea datorită malariei s-a redus la zero. Cu bune rezultate s-au desfăşurat acţiunile de depistare şi stirpire a tuberculozei, difteriei, pelagrei şi altor boli. Fenomenele demografice pe ultimii ani arată că s-au înregistrat scăderi simţitoare ale indicilor de mortalitate generală şi mortalitate infantilă. In obţinerea acestor rezultate un rol deosebit îl are şi activitatea de educaţie sanitară desfăşurată de organele sanitare în colaborare cu comitetele de cruce roşie şi comisiile de femei. Numai în 1964, de exemplu, au fost pregătiţi prin cursuri de igienă şi prim ajutor peste 8.000 de cetăţeni, s-au organizat 217 concursuri „Sanitarii pricepuţi" şi au fost ţinute 2.648 de conferinţe pe teme sanitare. Regimul democrat-popular aduce concepţii noi în organizarea sănătăţii publice. Prima, şi fundamentala, este ideea dreptului la sănătate a populaţiei şi caracterul de stat al problemelor de sănătate publică. De aici, ca o consecinţă, gratuitatea asistenţei medicale, larg accesibilă, calificată şi specializată, acordată numai în instituţii sanitare de stat. O tot mai mare grijă se acordă astăzi problemelorde igienă şi protecţia muncii in întreprinderi, urmărindu-se îndeaproape respectarea normelor de protecţie, prevenirea, printr-un complex de măsuri profilactice şi de securitate, a bolilor profesionale şi a accidentelor de muncă. Prin grija partidului şi guvernului nostru s-au creat posibilităţi noi pentru cercetarea medicală, s-au creat condiţii noi invăţămîntului medical. La Iaşi, de exemplu, în locul vechii facultăţi de medicină, avem astăzi un institut medico-farmaceutic în care studiază peste 1.000 de studenţi. Totul pentru om, pentru sănătatea lui. Acesta este ţelul suprem al politicii partidului şi statului nostru, fel care se înfăptuieşte pas cu pas.