Flacăra Iaşului, aprilie 1965 (Anul 21, nr. 5774-5799)

1965-04-01 / nr. 5774

PROLETARI DIN TOATE TARILE,, UN­IŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGION P.M.R. IAŞI ŞI AL SPATULUI PoliK­JkAK REGIONAL 4 PAGINI 25 BANI ANUL XJH»gj77$1­­­0 I 1 APRILIE 1965 Lucrările agricole de primăvară la­ timp şi de calitate! Obiectivul nr. : buna organizare a luncii Interviu cultiv In aceste zile, şi în raionul Huşi ir sunt mobilizate majoritatea forţelor îr la pregătirea terenului, semănat, întreţinerea semănăturilor şi ogoa­­n­­elor de toamnă. In dorinţa de a ii afla cum şi-au organizat munca in­­ această campanie, ne-am adresat­­ tovarăşului ENE TATARUŞ, pr­.le­­g­dintele cooperativei agricole din­­ Berezeni şi tovarăşului PETRU MAF­­­ TEI, şeful brigăzii de tractoare nr. 1 13 de la S.M.T. Huşi, care deser­­t­veşte cooperativa agricolă din Stă-­­ nilesti, cu întrebarea :­­ -"CUM V-ATI ORGANIZAT MUN-­­­CA SI CE REZULTATE ATI OBJINUT I PINA IN PREZENT IN CAMPANIA­­ AGRICOLA DE PRIMAVARA? ! Tov. ENE TATARUS : - Experienţa­­ altor ani ne-a învăţat să dăm o mare atenţie organizării cit mai bune a muncii, dirijării chibzuite a forţelor de care dispunem, în scopul termi­nării în timpul optim a fiecărei lu­crări şi de o calitate superioară. Ţi­­nînd seama de aceasta, încă înainte de declanşarea campaniei noi am în­tocmit planul tehnico-operativ al cam­paniei de primăvară, în care s-au pre­văzut suprafeţele ce urmează a fi însămînţate, sarcinile ce revin fiecărei brigăzi în parte, mijloacele mecanizate şi atelajele ce vor fi folosite la exe­cutarea fiecărei lucrări, viteza zilnică de lucru etc. ; de asemenea, briga­dierilor de cîmp li s-au înmînat schiţele de amplasare a culturilor, astfel că, atunci­­ cînd sz,g,j££t£vt la treabă, fie­care ştia precis ce are de făcut. O atenţie deosebită am acordat fo­­­­losirii raţionale a atelajelor. Potrivit prevederilor planului tehnic-operativ al campaniei, acestea au fost repartizate la fertilizarea terenurilor mai puţin pro­ductive (au fost îngrăşate peste 100 de hectare cu îngrăşăminte naturale şi 70 hectare cu chimice), la transpor­tul gunoiului la grădina de legume, precum şi, cele mai multe, la executa­rea arăturilor pe suprafeţele rămase nearate din toamnă. Pînă în prezent, cu atelajele au fost arate circa 40 de hectare şi se continuă această lucrare în ritm susţinut. Pentru ca ani­malele de muncă să dea randamentul dorit, s-au luat măsuri în scopul fura­jării lor corespunzătoare. Ca să putem termina în timpul op­tim lucrările agricole, grija noastră principală o constituie organizarea te­meinică a muncii. In fiecare seara, la şedinţa operativă, se hotărăşte vo­lumul de lucrări ce trebuie executat a doua zi, atît cu forţele cooperativei agricole, cit şi cu mijloacele meca­­nizate. De la început, s-a stabilit ca tractoarele şi atelajele să lucreze cel mai grupat, urmărind totodată să asi­gurăm condiţii optime de lucru me­canizatorilor. Pentru ca munca să aibă o mai mare eficienţă, noi am repar­tizat pe semănători oameni instruiţi­­ cu experienţă. In dorinţa ca lucrările să fie exe­cutate la un nivel calitativ corespunză­tor, reglarea maşinilor se face numa în­ prezenţa inginerului cooperative agricole, împreună cu acesta şi cu şefii brigăzilor de tractoare; se urmă­reşte permanent ca atît semănatul, ci şi restul lucrărilor să fie executate d cea mai bună calitate. In acest an, ne-am propus să facem praşilele mecanice pe o suprafaţ mai mare. De aceea, am luat di timp măsuri pentru asigurarea fîecări brigăzi cu jaloanele necesare inse­nînţărio­rii-soarelui­ şi porumbului in rînd perfect drepte. Brna anizare a muncii ne-a per­mis spegistrăm un ritm de lucru intens de la declanşarea campa­niei. Şi pînă acum am întreţinut cu saptativă peste 500 hectare cu grîu şi grăpat mai bine de 600 hectare ogoare de toamnă, aceste acţiunii continuate din plin. Insă­­mînţărim­ prima urgenţă (35 hec­tare cuteag, 50 hectare cu mazăre, 29 hecta ovăz, precum şi 12 hec­tare cil, le-am terminat încă din ziua de martie. In prezent, lucrăm intens regătirea terenului şi însă­­mînţarelturilor din urgenţa a ll-a. Peste hiectare cu in şi floarea­­soarelui şi fost însămînţate. Tov. U MAFTEI : Brig­ada pe care o ne deserveşte cooperativa agricolă Stănileşti de mulţi ani. Ca şi acum, mecanizatorii din brigadă hotărîţi să depună toată pricepere în vederea obţinerii de productive la hectar. Aminti pentru eforturile depuse în acea drecţie în anul 1964, am fost răsi pe lingă premiile în va­loare ta de 17.000 lei acordate de S.M.S cite 300 kg. de porumb I şi 150 grîu, drept stimulent din partea Cativei agricole. Pentru­arna actuală ne am pre­gătit toi încă­ din iarnă, cînd am executat cea nai mare atenţie reperaiiriaşilor şi tractoarelor. Oit. tirnti^.grtlifciiMifc rT rar.erve_»rle , carbural accent deorbit punem pe vitri şi pe exploatarea ra­ţională linilor. De laşarea campaniei, ne-am preocupt una organizare a mun­cii, ţin î permanentă legătură cu consiliul aducere al cooperativei agricole particip cu regularitate la şediiperative zilnice, unde primesc site pe care brigada noastră de îndeplinit în ziua i următoartigo sunt aduse cu o seară lnt cunoştinţa mecaniza- I torilor.­­ Incepîntarţi, numărul tractoa­•­relor ce fj |a semănat s-a mă- I rit, ţinîn­4 că s-a zvîntat şi te­­­renul def,ă în prezent, am în­­sămînţatjile 20 hectare cu orz,­­ 15 hectarizăre (din 20), 15 hec-­­­tare cu d)5 hectare cu borceag­­ (din 63)|tă, au fost grăpate 3 peste lor cu ogoare de toam­­­nă. Agielucrează grupat pe 3 acec'J?' (“ -r---vin­onarea cu ■i carburanţiţă; apă se face di­­­­rect la de muncă,­ cu atelajele a puse la de cooperativa a­­ît gricolă. Uat am repartizat pe [. cei mai r­egătiţi mecanizatori, cum ar­e Bejan,­ Neculai Pru­­g­­eanu, Vasiu­riu, Ştefan Stăniles­ I- cu fi­olţii din principalele obiec- şi tive ale ţ dintre mecanizatori este ca lu­crărilor. Fiecare mem­­i­­bru al britastre se străduie să ■]. respecte î indicaţiile date de ai specialiştii!, să execute numai ei lucrări la ei agrotehnic supe-­­u­rior. 5- Aş vreai idenţiez faptul că :i­ toate semii care le folosim au de buletin roştmnenii care lucrează pe semăna bine instruiţi. Avem, ■in de asemeiaurate condiţii bune ţă de cazare», pentru care con- jn­ducerea cei agricole mani- ■ei festă p­erfebită. I­ V. FILIP IN CLIŞEUL DE SUS : agregatul condus de mecaniza­torul Ştefan Teretan, la însâmînţatul borceagului pe ulti­mele hectare. IN CLIŞEUL DE JOS: agregatul condus de Dumitru Andronache la împrăştiatul azotatului de amoniu pe cul­tura de grîu. La gospodăria agricolă de stat Murgeai lucrările din campania agricolă de primăvară se desfăşoară din plin. Pină acum mecanizatorii de aici au reuşit să termine în­.390 rţi b.n . apr şi să grupez­ă 750 de hectare cu grîu, din care pe 600 de hec­tare au împrăștiat azotat de amoniu. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX.XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX­ Lucrează din plin PAŞCANI (de la subredacţia ziaru­lui "Flacăra Iaşului"). Mecanizatorii de la G. A. S. Rugi­­noasa, sub conducerea organizaţiei de partid, şi-au organizat temeinic munca pentru succesul campaniei a­­gricole de primăvară. Imediat ce tar­lalele s-au zvîntat, ei au trecut din plin la grăpatul ogoarelor de toamnă şi la însâmînţatul Culturilor din pri­ma urgenţă. Folosind cu pricepere fiecare oră bună de lucru, mecanizatorii de aici au şi grăpat 200 de hectare de o­­goare de toamnă şi au terminat se­mănatul mazărei pe toate cele 40 de hectare. In prezent, ei însăminţea­­ză borceagul. Printre cei mai harnici mecanizatori se află Ion Judele, Ion Corungia şi Alexandru Hîncu. LALUC! CRĂCIUN Îngrăşăminte chimice aplicate la cultura grîului Şi la cooperativa agricolă din De­­leşti, raionul Vaslui, s-au început lu­crările agricole de primăvară. Pe 60 de hectare cu grîu, de exemplu, s-au împrăştiat peste 6 tone de azotat de amoniu, fertilizîndu-se totodată şi o însemnată, suprafaţă ce urmează a fi însămînţati cu culturi de primăvară. La brigada condusă de Ion Spumă, s-a insămăţat cu atelajele, pe teren nemecani­c­bil, mazăre; iar prin livadă, borceag. EDUARD RANA coresp. Vedere la Pascani. I $21 j* A/ r' r*­ V ■ .u" W . In celelalte pagini INVITAŢIE LA CALITATE ŞI EXIGENŢA - TRASEE TURISTICE - SPRE BICAZ, LACUL ROŞU... - PE TEME ŞCOLARE - LEGAREA STUDIULUI MATEMATICII DE PRACTICA - CARNET TEATRAL BIRLADEAN pag. a 2-a - SA ACORDAM TOATA ATENTIA PRODUCERII SEMINŢELOR DE PLANTE FURAJERE - TARAGANARE SI JUSTIFICĂRI... - SPORT - NOTA EXTERNA - NEPLĂCERILE LUI KASAVUB !... pag. a 3-a pag. a 4-a Cu două zile înainte de termen BIRLAD (de la subredacţia ziaru­lui „Flacăra Iaşului"). Pe lingă recentul succes , reali­zarea cu 8 zile mai devreme a pla­nului trimestrial de export, construc­torii de rulmenţi din Birlad au ra­portat un altul : realizarea integrală a tuturor indicatorilor de plan pe tri­mestrul I 1965 cu 2 zile mai devreme. Colectivul de muncă al Fabricii de rulmenţi a executat in această peri­oadă, peste sarcina planificată, mai bine de 5.000 bucăţi rulmenţi de di­ferite tipuri şi a realizat, în primele două luni ale anului, 725.000 lei eco­nomii suplimentare la preţul de cost. Modernizarea unui important număr de maşini şi mecanizarea unor ope­raţii în cadrul procesului tehnologic, înzestrarea fabricii cu unele utilaje noi dintre cele mai moderne­­ semi-auto­­mate şi automate, aplicarea unor pro­cedee tehnologice noi în construcţia de rulmenţi şi generalizarea proce­deelor cu mare eficacitate, sînt doar cîteva măsuri a căror aplicare a con­dus la realizările sus amintite. Se re­marcă şi faptul că rîndurile metalur­­giştilor birlădeni cuprind, in prezent 1.375 evidenţiaţi în întrecerea socia­listă. Rezultate bune în îndeplinirea şi depăşirea planului pe primul trimes­tru din 1965, au obţinut colectivele de muncă ale secţiilor forjă, strunga­rie şi bib­­rote. Mai mult de 1.000 bucăţi confecţii peste pian De la începutul anului şi pînă-n prezent muncitorii, inginerii şi tehni­cienii de la Fabrica de confecţii „Pro­letarul roşu" din Birlad au obţinut rezultate bune în întrecerea socialis­tă. Străduindu-se să îmbunătăţească necontenit calitatea producţiei, între­gul colectiv de la această întreprin­dere înregistrează zilnic importante depăşiri de plan. În prim­ul trimes­tru, aici s-au realizat peste prevede­rile planului mai mult de 1.000 bu­căţi confecţii de bună calitate. De asemenea, folosind mai raţional ma­teria primă şi utilajele, în primele două luni de activitate s-au obţinut economii suplimentare în valoare de 30.000 de lei şi beneficii peste plan care depăşesc 35.000 de lei. Mobilă din împletituri de răchită Zilele acestea, în magazinul de pre­zentare a mobilei situat în Piaţa Unirii din Iaşi, au fost expuse cîteva piese din împletituri de răchită, confecţio­nate de către întreprinderea econo­mică raională Paşcani : mese, fotolii mici şi mari, coşuri de rufe. Aceste piese au fost prezentate cu scopul de a se primi sugestiile cumpărătorilor pentru îmbunătăţirea prototipurilor. După studierea cererii de consum a populaţiei şi primirea sugestiilor, O.C.L. Metalo-Chimice din Iaşi va contracta cu întreprinderea economică raională Pașcani cantitățile necesare de mobilă din împletituri de răchită. Premieră la Opera de stat Ieri seară, pe scena Operei de stat din Iași a fost prezentată în pre­mieră opera lui Musorgski, „Boris Go­dunov". Regia este semnată de George Zaharescu,­ Iar scenografia de Hristo­­fenia Cazacu. ^ ^ x In rolurile principale au apefc^t ■ George Popa (Boris Godunov), Traian­ Uilecan (Cneazul Suiski), Ion Prisă­­caru (Varlaam), Gheorghe Rădulescu (Scelkalov) și alţii. Naţionalul ieşean­­ » în turneu BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Colectivul artistic al Teatrului Na­ţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi a prezentat in seara zilei de 31 martie, pe scena Teatrului de stat „Victor Ion Popa’­­ din Birlad, tragedia în cinci acte „Britannicus“ de Racine. Spectacolul­­ in interpretarea acto­rilor Ion Omescu, Sergiu Tudose, Any Braeschi, artistă emerită; Cristina De­­leanu, Teofil Vîlcu, Valeriu Burlacu, Virginia Carabin-Raiciu, Marcel Fin­­chelescu; s-a bucurat de succes. Prima instalaţie romînească de comandă centralizată Colectivul Uzinelor „Electromagneti­ca" din Capitală a realizat prima in­stalaţie de comandă centralizată, tip dispecer, pentru dirijarea vagoanelor pe căile ferate. Cu ajutorul ei, de la o staţie principală de cale ferată se pot transmite diverse comenzi către alte staţii aflate în subordine şi se controlează totodată executarea lor. Comenzile se transmit prin manevrarea aparatajului de la un pupitru de co­mandă, iar controlul efectuării lor se realizează prin iluminarea automată a traseelor de cale ferată pe lumino­­schema pupitrului. Noua instalaţie, realizată pentru pri­ma dată în ţara noastră, contribuie la sporirea cu aproximativ 40 la sută a capacităţii, de trafic de pe porţiunea de cale ferată deservită de ea. Tot­­odată, se măreşte siguranţa în circula­ţia trenurilor şi se asigură sporirea vitezei vagoanelor cu peste 30 la sută. Primele instalaţii de comandă cen­tralizată tip dispecer pentru dirijarea vagoanelor vor fi date in exploatare în reţeaua căilor ferate din ţara noastră. (Agerpres) O nouă tehnologie pentru realizarea unor tricoturi superioare Institutul de cercetări textile în co­laborare cu întreprinderile „Tinara Gardă“ și „Crinul" din București au elaborat o nouă tehnologie pentru realizarea unor tricoturi superioare din fibre sintetice tip lină. Aceste articole se disting printr-un aspect plăcut şi o durabilitate mărită. Au fost realizate, de asemenea, noi blănuri ţesute şi tricotate din fibre sintetice, imprimate în diferite modele şi imitaţii, care vor fi produse la în­treprinderile „Adesgo“ şi „Ţesătoriile reunite" - Bucureşti. Şi la fabricile de confecţii şi trico­taje „Bucureşti", „Moldova" — Iaşi; „Crinul" - Bucureşti se aplică un nou proces tehnologic elaborat de specia­liştii din institut şi din întreprinderi. Datorită acestuia, se îmbunătăţeşte simţitor calitatea articolelor de îmbră­căminte confecţionate din tricot de bumbac, care îşi­ păstrează acum mai bine dimensiunile după spălare şi in timpul purtării. (Agerpres) Cercetătorul Constantin Naum, de la secţia de cercetări fizi­ce a Academiei R. P. R. Filiala Iaşi,­ studiază proprietăţile magne­tice ale păturilor subţiri, lucrare condusă­ de acad. Ştefan Procopiu. Foto : V. Petrescu Vă prezentăm o nouă construcţie: Filatura de fire fine pieptănate La sfirşitul acestui an, Iaşul va dis­pune de o nouă unitate de producţie şi anume, filatura de fire fine piep­tănate, construită in cadrul Fabricii „Ţesătura“. O nouă realizare care reflectă grija partidului şi statului nostru pen­tru dezvoltarea economică a Iaşului, pentru modernizarea continuă a pro­ducţiei industriei textile. Ea va re­prezenta o noutate de concepţie, atît în ceea ce priveşte proiectarea şi construcţia, cît şi tehnologia de fabri­caţie a viitoarei unităţi industriale. De menţionat că noua filatură va fur­niza producţia sa — fire fine pieptă­nate — Fabricii de tricotaje „Moldo­va“ iar o altă parte va fi folosită la Fabrica „Ţesătura“. Cea mai bună şi mai ieftină soluţie In faza de proiectare, pe masa de studiu s-au aflat două variante de execuţie: 1. ca­shed monolit (a­­coperiş cu dinţii unui Herăstrău, în genul Fabricii de mobilă din Iaşi, turnat in cofrag mobil) şi 2. soluţia ca acoperiş drept — un planşeu uniform — şi folosirea ele­mentelor prefabricate din beton armat. Din studiul întreprins şi documentaţia întocmită a rezultat că ultima este mai bună şi mai ieftină, ea reprezentînd o experienţă care a dat rezultate ex­celente in tehnica mondială. Se asi­gură condiţii de lucru mai bune : lumina i­luorescentă­ va fi unifo­rmă şi omogenă in toată hala. S-a pre­conizat o nouă structură de rezisten­ţă, elementele principale : stîlpii, grin­zile, panele, chesoanele, fiind prefa­bricate. Interesant este că grinzile fiind tubulare, interioarele lor vor fi folo­site drept canale de ventilaţie pen­tru condiţionarea aerului în hala filaturii. Soluţia constructivă adop­tată este mai ieftină cu circa 20 la sută decit cea clasică. Colaborare cu cercetătorii Soluţia adoptată a avut nevoie şi de rezultatele analizei specialiştilor care întreprind cercetări ştiinţifice în acest domeniu. Colaborarea construc­torilor cu specialiştii din Iaşi s-a dovedit eficientă. Filiala ÎNCERC şi catedra de beton armat de la Institu­tul politehnic din Iaşi au efectuat experimentări, pe standuri de probă, ale grinzilor prefabricate. Experimen­tarea a avut in vedere două tipuri de grinzi şi după determinările de rigoare s-a indicat soluţia cea mai bună. Grinzile se execută la între­prinderea de prefabricate din Roman, iar asamblarea prin precomprimare a tronsoanelor — cite 3 la fiecare grindă — se execută la Iaşi, pe şan­tierul întreprinderii de constrcţii­­montaje a Ministerului Industriei Construcţiilor. Grad înalt de industrializare Lucrarea in sine este simplă, dar de mare tehnicitate, subliniind o su­perioritate netă de concepţiei faţă de alte lucrări similare. Metodele industriale preconizate constituie un pas important in promo­varea tehnicii celei mai noi. Munca pe şantier se reduce la simple lu­crări de montaj. Echipe speciale pre­­comprimă şi îmbină elementele pre­fabricate, iar o alta, cu o macara, execută montajul. Consumul de fier in secţiunile de beton este re­dus. Schelele de cofrag, turnarea betonului şi tencuielile sunt complet eliminate. La întreaga lucrare concu­ră un colectiv de constructori de 5 ori mai mic decit acela necesar in ■V cazul soluţiei clasice, începută la 1 februarie a.c., lucrarea va fi ter­minată in acest an, primele spaţii pentru montarea maşinilor urmind să fie predate beneficiarului in cursul trimestrului al patrulea. Propriile soluţii ale constructorilor Preocupaţi să realizeze lucrarea in cel mai scurt timp, la un înalt nivel de calitate şi cu cheltuielile cele mai mici, constructorii au cău­tat şi găsit propriile lor soluţii. Unele dintre acestea se referă la organiza­rea producţiei pe şantier. De exem­plu , a început turnarea fundaţiilor şi a stilpilor. Pentru dirijarea şi fo­losirea raţională a forţelor manuale şi mecanice s-a recurs la următorul sis­tem de organizare: pe axul clădirii s-a montat o linie de cale ferată. Perpendicular pe aceasta s-au dispus linii de coiii pentru vagoneţii care preiau stilpii prefabricaţi şi-i trans­portă la locul „paharelor“ (fundaţi­ilor). In acest fel se elimină depo­zitele de stîlpi, cheltuielile efectuate in cadrul noului sistem de organizare reprezentînd doar 10 la sută din cele ce ar fi fost necesare în cazul depozi­telor clasice. Se elimină astfel manipulările inutile, greutăţile de transport, se evită degradările etc. Toate măsurile luate pe linia pro­iectării şi execuţiei vor asigura o durată redusă de execuţie, tocmai ca urmare a gradului ridicat de indus­trializare a construcţiei. Aceste mă­suri vor influenţa in final, pozi­tiv, activitatea beneficiarului. In ansamblu, cheltuielile de exploatare a halei vor fi mai mici cu circa 200.000 de Iei decit in varianta cu sheduri. Durata de recuperare a in­vestiţiilor­­din economiile rezultate la preţul de cost al producţiei de fire line pieptănate), va fi cu 2 ani mai mică faţă de aceeaşi variantă. Sintem­ in faţa unei noi lucrări de construcţie in care progresul con­tinuu al tehnicii este prezent, influen­­ţind pozitiv, atît activitatea construc­torilor, cit și a viitorului colectiv chemat să producă — pentru prima dată la Iași — fire line pieptănate necesare producerii unor sortimente de calitate superioară in întreprins­derile industriei textile. H. IONESCU.

Next