Flacăra Iaşului, august 1965 (Anul 21, nr. 5878-5902)

1965-08-01 / nr. 5878

. ANUL XXI, Nr. 5878 DUMINICĂ 1 AUGUST 1965 4 PAGINI 25 BANI Colectivul de muncă din atelierul de strunguri automate de la Fabrica de rulmenţi din Birlad este colectiv evidenţiat în întrecerea socialistă. Iată în clişeul alăturat un aspect din acest atelier. Foto : G. Paul CUM PERFECŢIONAŢI STILUL ŞI METODELE MUNCII POLITICE? Mai multă chibzuială şi spirit creator în­ înfăptuirea cu succes a măreţelor obiective stabilite de Congresul partidului, impune îm­bunătăţirea continuă a stilului şi metodelor de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid. In Raportul G.G. al P.C.R., prezentat de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, se arată că. ..înde­plinirea sarcinilor care revin organelor de partid cere o neslăbită grijă pentru îmbună­tăţirea muncii lor. Trebuie acordată mai multă atenţie studierii temeinice a problemelor ce urmează să fie dezbătute, cu participarea tu­turor membrilor organului respectiv, a altor activişti de partid şi de stat, a celor mai buni specialişti. După adoptarea hotărîrilor, un rol esenţial are munca pentru îndeplinirea lor, repartizarea comuniştilor corespunzător pre­gătirii şi priceperii fiecăruia, atragerea la rea­lizarea sarcinilor a tuturor membrilor de partid. Totodată trebuie asigurat un control temeinic, folosindu-se asemenea metode dove­dite eficace în activitatea noastră cum sunt grupele de control alcătuite din activişti de partid şi specialişti din diferite domenii, care să acorde un ajutor practic cît mai compe­tent organelor şi organizaţiilor de partid". Ţinînd seama de însemnătatea acestor sarcini, ziarul nostru deschide, începînd de azi, o anchetă pe tema: „Cum perfecţionaţi stilul şi metodele muncii politice?". Cu acest prilej, invităm membrii de partid, membrii bi­rourilor organizaţiilor de bază, secretarii co­mitetelor de partid, activiştii de partid să parti­cipe la dezbaterea acestei probleme, scriind ziarului din experienţa cîştigată în îmbunătă­ţirea activităţii de partid în domeniul în care muncesc. In numărul de astăzi, publicăm un material în care unii membri ai biroului organizaţiei de bază şi cîţiva comunişti din secţia boghiuri a­­Atelierelor Paşcani îşi spun părerea în legătu­ră cu munca de partid desfăşurată pînă acum şi posibilităţile de îmbunătăţire a acesteia în vederea mobilizării colectivului la obţinerea de noi succese în înfăptuirea sarcinilor econo­mice. Organizaţia de bază din secţia bo­ghiuri a Atelierelor Paşcani a cîştigat o bună experienţă în conducerea pro­blemelor economice, în desfăşurarea muncii politice pentru mobilizarea co­lectivului la îndeplinirea planului. Măr­turie stau cifrele înscrise în bilanţul încheiat recent pe primul semestru al anului. Făuritorii boghiurilor din Paş­cani au raportat cu justificată mîn­­drie că sarcinile de producţie şi an­gajamentele luate în întrecerea socia­listă în cinstea Congresului partidului au fost cu mult depăşite. Ei au reali­zat, peste prevederi, 50 de boghiuri şi au obţinut economii, la preţul de cost, în valoare de 338.000 lei, în con­diţiile îmbunătăţirii continue a cali­tăţii produselor. Documentele celui de al IX-lea Congres al partidului i-a însufleţit şi mai mult în muncă. Ei au pornit cu avînt sporit la îndeplinirea planului pe acest an, condiţie principală în vederea realizării cu succes a sarci­nilor pe care le vor avea de înfăp­tuit în viitorul plan cincinal. In aceas­tă direcţie, un rol de seamă revine organizaţiei de bază. Ea este chema­tă să militeze în continuare pentru îmbunătăţirea muncii de partid, pen­tru rezolvarea cu tot mai multă com­petenţă a problemelor economice. Membrii biroului organizaţiei de bază, comuniştii din secţie sunt de părere că pentru aceasta au create toate condiţiile. Ei şi-au manifestat hotărirea de a porni, încă de pe a­­cum, pe baza experienţei pozitive cîş­­tigate pînă in prezent, la perfecţio­narea stilului şi metodelor de muncă, in vederea ridicării întregii activităţi de partid la nivelul cerinţelor actuale.­­ La noi - ne spune tovarăşul VASILE GHIMICI, locţiitorul secretaru­lui organizaţiei de bază - s-a stator­nicit obiceiul ca principalele probleme de producţie să fie analizate în adu­nările generale ale comuniştilor. E o metodă care dă rezultate foarte bune. Cu o condiţie insă , adunarea să fie temeinic pregătită. înţeleg prin aceas­ta grija pentru stabilirea judicioasă a ordinei de zi, pentru întocmirea ma­terialului şi Informarea die timp . Pregătirea adunărilor generale Antrenarea tuturor comuniştilor la ridicarea nivelului muncii de partid Intensificarea controlului îndeplinirii hotărîrilor comuniştilor asupra problemelor ce ur­mează a fi dezbătute. M-am oprit asu­pra acestor aspecte deoarece ele au o deosebită însemnătate. Aş putea enumera, în sprijinul afirmaţiei de mai sus, numeroase exemple. Am să mă opresc însă numai la unul singur. La sfîrşitul primului trimestru al acestui an, am analizat în adunarea generală modul în care au fost îndeplinite sar­cinile de plan la toţi indicatorii. Fap­tul că am pregătit temeinic aduna­rea, că am discutat în prealabil ma­terialul într-o şedinţă de birou, că am adus din vreme la cunoştinţa comu­niştilor ordinea de zi, a făcut ca ea să se desfăşoare la un înalt nivel, ceea ce ne-a permis să adoptăm şi hotărîri judicioase, care aplicate în viaţă au dus la îmbunătăţirea muncii de partid şi a activităţii economice. Dar lucrurile nu s-au petrecut întot­deauna aşa. Am avut şi adunări ge­nerale care nu s-au ridicat la nivelul cerinţelor. — Aţi analizat şi cauzele ? - Fireşte. Principala cauză constă în pripeala cu care am­ lucrat uneori, fie la stabilirea ordinei de zi, fie la pregătirea materialului. Şi în astfel de împrejurări participarea comuniştilor la discuţii era redusă, iar problema pusă în dezbatere nu se analiza în mod temeinic. S© făcea, cum s-ar zice, o treabă pe jumătate. De aici am tras concluziile necesare de care vom ţine seama în viitor. Să lucrăm cu mai multă chibzuială, să nu ne pripim in stabilirea ordinei de zi, să studiem temeinic situaţia din secţie, de la fie­care loc de producţie, să antrenăm in această muncă un colectiv mai mare de comunişti, pe care să-l folo­sim şi la pregătirea materialului ce urmează a fi prezentat in adunarea generală. - Ar mai fi şi un alt aspect, tot le­gat de buna desfăşurare a adunări­lor generale - a intervenit în discu­ţie tovarăşul DUMITRU VULPE, mem­bru al biroului organizaţiei de bază. G. LAURENŢIU (Continuare in pag. 3) Situaţia văzută de la Consiliul agricol şi cea de pe teren Despre stadiul treierişului şi arăturilor de vară In comunele din raza oraşului Birlad Joi seara, la Consiliul agricol al o­­raşului Birlad s-a luat din nou situa­ţia operativă privind lucrările agrico­le de vară. Cele patru cooperative agricole din Zorleni, Fruntişeni, Odaia Bursucani şi Griviţa au raportat pe rînd terminarea recoltatului. Tovarăşul inginer Ion Chele, preşedintele Consi­liului agricol orăşenesc ne-a spus :­­ In această campanie, cooperati­vele agricole din comunele ce apar­ţin de oraşul Bîrlad au recoltat griul şi secara de pe 2.410 hectare. Jumă­tate din recoltă a fost strînsă cu com­binele, iar restul manual. Acum toate forţele au fost îndreptate la treieriş. - Mai aveţi mult de treierat ? - Peste 800 de hectare. Cu mijloa­cele mecanizate pe care le avem - 26 de combine şi 4 batoze - termi­năm şi această lucrare in cel mult 5-6 zile. La Griviţa, la Odaia Bursu­cani, la Fruntişeni se lucrează şi noaptea.­­ Dar la executarea arăturilor, cum se prezintă situaţia ?­­ S-au arat numai 475 de hectare. Dar am luat măsuri să se elibereze intens terenul de paie. La ora actua­lă există eliberate de recoltă 700 de hectare. In felul acesta tractoarele pot ara din plin. Aşa ne-a fost prezentată situaţia de tovarăşul inginer Ion Chele, pre­şedintele Consiliului agricol orăşenesc. Am vizitat şi noi cîteva din coopera­tivele agricole din comunele ce a­­parţin de oraşul Bîrlad. La Zorleni, de exemplu, unde consiliul de conducere a fost îndrumat şi ajutat zi de zi în organizarea muncii de tovarăşul ingi­ner Ion Chele, s-a recoltat cu cele 19 combine griul de pe 600 de hec­tare. A doua zi, (29 iulie), toate com­binele urmau să intre la treierişul sta­ţionar. Nu ne-a plăcut însă faptul că la nici una din combine nu s-a folo­sit colector de paie şi saltele pentru strînsul plevei. (Ce părere are tov. inginer Ion Chele despre această sta­re de lucruri ?). Terenul fiind ocupat, cele 8 tractoare n-au putut ara decit 94 de hectare, iar planul însămînţări­­lor de curturi duble n-a fost îndepli­nit nici în proporţie de 50 la sută. La Griviţa, am poposit pe aria de lîngă sediu unde era adunat griul de pe 78 de hectare. Brigadierul Toa­­der Ginghină ne-a spus că treierişul s-a început de patru zile. N-am vă­zut pe arie instalaţia pentru iluminat, pentru a se putea treiera şi noaptea. De aceea am întrebat : - Nu se treieră noaptea ? - Nu, a răspuns brigadierul. (Tova­răşul inginer I. Chele afirmase că aici se treieră şi noaptea). In ziua de 28 iulie batoza a bătut 12 tone de griu. Asta înseamnă că dacă se va merge in acest ritm şi nu se vor lua măsuri pentru a se treiera zi şi noapte, treierişul nu va fi ter­minat in 5-6 zile. Şi nici cu folosirea tractoarelor la arat situaţia nu se prezintă bine. In ziua vizitei noastre, tractoristul Gheorghe Cartaş se plimba fără rost cu tractorul, Jenică Vulpe era plecat, nu se ştie unde, iar trac­torul lui stătea nefolosit, un alt trac­tor era defect... Tovarăşul Ion Grădi­­naru, secretar al Comitetului orăşe­nesc de partid care a îndrumat munca politica în actuala campanie la Grivi­ţa, ar fi trebuit să ia măsuri la timp pentru a se evita aceste neajunsuri. La Odaia Bursucani mai era de treierat griul de pe 160 de hectare. Cum mergea batoza ? In trei zile ea a treierat 12.122 de kg. (Cînd am fost aici batoza stătea de 24 de ore pen­tru „nişte mici defecţiuni"). Tovarăşul inginer Alexandru Sauciuc şi tovarăşul C. M. Şolcă, preşedintele cooperati­vei agricole nu interveniseră cu su­ficientă energie pentru a se repara cît mai repede batoza. în toate cooperativele agricole din comunele ce aparţin de oraşul Bîrlad există forţe pentru a se termina grab­nic treierişul şi a se intensifica ritmul arăturilor de vară. Pentru aceasta este necesar ca atît consiliile de conduce­re ale unităţilor, cît şi tovarăşii care răspund din partea Sfatului popular orăşenesc, Consiliului agricol de felul cum se desfăşoară lucrările agricole de sezon, să dovedească mai multă preocupare pentru o temeinică orga­nizare a muncii și să urmărească da­că cele stabilite se aplică în practică. GH. STEJARU IN CELELALTE PAGINI ■ Odă la harta patriei ■ Tinereţe şi înnoire ■ Reducerea cheltuielilor de producţie - preocupare permanentă pag. 3 ■ Criza politică din Grecia se adînceşte ■ PARIS-Succesul spectacolului Teatrului „C. Tănase“ pag. 4 pag. 2 Pe baltă la Fălciu. Fot®:: Aurion NOI MODELE DE CONFECŢII BIRLAD (de la subredacţia zia­rului „Flacăra Iaşului"). Creatorii de modele de la Fabri­ca de confecţii din Bîrlad depun o muncă susţinută pentru realizarea unor noi modele de confecţii pen­tru femei, copii şi bărbaţi, modele cu o linie elegantă, frumoasă, plă­cută. De exemplu, pînă în prezent s-au creat 175 de modele pentru anul 1966 destinate sezonului rece, cu 85 modele mai mult decît sar­cina de plan. Din acestea, 56 de modele au fost expuse în expozi­ţiile organizate la Iaşi şi Cluj de Ministerul Industriei Uşoare şi Mi­nisterul Comerţului Interior. EXPOZIŢIE DAN HATMANU­, LA BUCUREŞTI Astăzi se deschide la Bucureşti, în sala Victoria (Calea Victoriei nr. 110) expoziţia pictorului Dan Hat­­manu, intitulată Aspecte din Paris. Ea cuprinde numeroase peisaje din perioada cît pictorul a studiat în capitala Franţei, ca deţinător al bursei Nicolae Grigorescu. GRIJA PENTRU CALITATE Era un timp cînd margarina bloc (la Fabrica de ulei Unirea") se ambala manual, din care cauză nu puteau fi evitate unele goluri de aer care aveau repercusiuni asu­pra calităţii. lată însă că trei o­­peratori - Ion Carabulea, Ilie Budu şi Aurel Adumitroaie s-au gîndit la un dispozitiv cu ajutorul căruiler o­­peraţia de ambalare să se facă mecanic şi au reuşit să-l constru­iască. Acum margarina bloc nu mai trece prin mîna omului, ci direct din maşină intră în cutii, iar o ban­dă transportoare te duce la ma­gazie. A crescut productivitatea muncii, s-au realizat economii și s-a asigurat calitatea integrală a margarinei pînă la consumarea ei. Mecanizatorii din brigada a IX-a de la S.M.T. .Frumuşica execută arături de vară la cooperativa agricolă de produc­ţie din Deleni — raionul Hîrlău. ...­­„ Foto.: V. Botoşanu schiţe In creion n Dreptul La­­ezier­e Simfim adesea nevoia de a ne sprijini o părere proprie cu altele, asemănătoare, ale semenilor noştri. Şi asta e o dovadă că singurătatea e stearpă, pe cînd simţul colectivităţii e generator de certitudini. Cu adevărat trăim numai intre oameni. Nu citez o personalitate celebră, ci pe un om alături de care am călătorit, întimplător, intr-un compartiment de tren, cîteva sute de kilometri. Pornind de la căldura apăsătoare a după-amiezii şi de la dorinţa de a ne azvîrli intr-un lac răcoros, ne-am oprit mai multă vreme asupra citorva aspecte ale construcţiei hidrocentralei de la Porţile de Fier, dispută in care am fost bătut la un scor mare, deoarece tovarăşul meu de drum se nimerise să fie om de specialitate.. Aşa am ajuns să discutăm despre asigurarea dreptului la muncă in România Socialistă, prevedere­a proiectului de Constituţie. — Mai există un drept, pe deplin asigurat un tară noas­tră, dar care totuşi nu apare Înscris. Care ? fac eu intrigat. — Dreptul la fericire ! N-a fost numit acest drept poate fiindcă fericirea e ceva extrem de delicat, ţine mult de starea noastră sufletească, pe cind mărea lege are rigorile ei juridice. Insă de pre­tutindeni, nu numai din titlul „Drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor", străbate lumina aureolată a acestui drept la fericire. — Mata te exprimi destul de poetic pentru un specialist în hidrotehnică. — Şi ce, n-am voie ? Expresia lirică e oare monopolul literaţilor ? Străbunii noştri au cizelat „Mioriţa“ între două plaiuri de munte, proptiţi noaptea în bilă şi botezind stelele. Fericirea nu este o himeră, fiindcă trăieşte in noi. Nu vreau să simplific, dar omul nostru socialist s-a eliberat de nenumărate lanţuri care păreau de nesfărimat. Taică-meu, meseriaş foarte bun şi serios, cind visează unii se vede in vremea şomajului, cinci luni în şir se lungea contul la băcanul din coif şi noi, copiii, mincam doar ca să nu murim de foame. Se trezeşte speriat după asemenea vise şi iese noaptea un prag să turneze o ţigară, să vadă oraşul cu noile contururi, să arunce ochii asupra coşurilor fabricii care respiră sănătos. Pentru el, lipsa grijii de miine înseamnă fericire. Ca şi pentru mama ce nu se teme că-i vor rămine odraslele pe drumuri. Te fericeşte şi siguranţa apro­pierii concediului, cu frigurile pregătirii pentru o staţiune de odihnă. E bucuros şi ţăranul care nu se mai teme că va rămine cu grinele nevindute, că-i va lua perceptorul boii şi carul, dacă le avea bietul om, că-l va roade pelagra. Conştiinţa egalităţii in drepturi, a orizon­turilor larg deschise pentru toji, accesibilitatea aict de evidentă a băncii universitare, lipsa oricărei discriminări naţionale, iată reali­tăţi ce vorbesc despre demnitate şi mulţumire. Legea a devenit ceea ce era menită — o apărătoare a omului, nu o sperietoare. Spiritul se poate manifesta liber şi multilateral, poate dobindi neţărmurită satis­­facţie a activităţii creatoare. Nimeni nu mai împilează, nimeni nu mai poate fi împilat. Femeia a devenit egala solului ei şi dragostea teme­lia căsniciei, a familiei. Zestrea nu mai mărită sluga şi fata cea mân­dră a săracului nu mai intră slugă fără plată in casa socrului, bogat, cu fecior puhav şi tont. Ai văzut multe nunti in ultima vreme ? Eu da. Peste tot a dispărut vechea crispare a tocmelilor şi ritualul boce-­­ tului miresii a căzut in ridicol. — N-aş vrea să te întrerup, însâ încerci să mă convingi de adevăruri pe care le recunosc cu prisosință. Dacă-i vorba să folo­sesc limbajul inimii, ar trebui să completez că marele dirijor al odei noastre a bucuriei e Partidul Comunist Român. Că, totodată, ştiu de insalistactiile ce le mai au unii in anumite momente ale vieţii, dar fundalul e sănătos, tonic... N-am apucat să termin discuţia. Intram în Iaşi. Căldura se mai potolise, cetăţile vechi de pe dealuri deveneau violete In um­brele inserării şi zona industrială ne saluta cu freamăt. Am avut atunci impresia că adie un vintuleț ozonat in dantelăria spumegindă a cas­cadelor de optimism ale comunismului. Era suflul viitorului. MIHAI DUMITRU)

Next