Flacăra Iaşului, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5929-5955)

1965-10-01 / nr. 5929

ÎN VIZITĂ E TODIREŞTI împreună cu un coleg de breaslă, mi-am îngăduit, nu tare de mult, să colind îndes­tulă vreme, prin diferite cu­prinsuri ale raionului Negreşti poposind pe la cîteva unităţi agricole din partea locului, in­­trînd în lanurile de porumb ori stind de vorbă cu lucrători din sectorul de stat, cu tracto­rişti, cu horticultori, cu pes­cari şi zootehnicieni, — prile­juri întotdeauna utile pentru a ne umple cămările sufletului şi a da pinteni condeiului să a­­lerge. Fără să avem pretenţia că ne-am pricepe cu străşnicie în probleme care ar privi cul­tura ireproşabilă a griului, consangvinizarea păpuşoaielor sau cele relative la zootehnia generală, am cutezat totuşi ca, din gara Raiaila, să ne aburcăm pe un drumeag trudelnic, do­vedind astfel să ajungem, toro­piţi de năduşeala unei amieze de septembrie şi încărcaţi de colb, sus pe dealul din preajmă, la sediul gospodăriei agricole de stat de la Todireşti. Aflate în renovare, interioarele explica­bil răvăşite ale clădirii nu ne-au putut procura o impresie concludentă asupra spiritului gospodăresc pe care aşteptam să-l întîlnim aci. In schimb, în­să, Inginerul agronom Gheor­­ghe Aiuresei, directorul gos­podăriei, un bărbat înalt şi voi­nic, ni s-a impus, nu tîrzie vre­me, convingerii noastre, ca un om în toată puterea vredni­ciei. De felul lui sucevean de pe la mitocaşul Adîncatei, ridicat de la harul modest al sapei şi ajungînd, prin 1953, inginer a­­gronom, directorul are nu­mai ION ISTRAJI putini Vreo 12 ani de cind nume cu neabătută con­­secvenț cu neistovită rîv­­nă. Peste meleaguri ne­­grește,putind să le cunoas­că p­lacă nu chiar mai bine pe cele natale, în tot ca să le sporească rod­­nicia.'țgur' nu am avut timp ktreierăm toate cele peste de hectare de teren , carnetul storului arabil.Mie le posedă gos­podării­ abătîndu-ne înspre Dumesa şi Înspre Alexeşti, unde dat de nişte iazuri bine pate de peşte, ne-am dat sei că porumbul, — a­­tît loit de hibridare, care ocupă 1 300 ha., cit şi cele din respiră la 550 ha„ din culturetro, arată făgăduiel­­nice și o­ri dincolo. Discă cu directorul des­pre sar­e trasate de cel de-al IX-lea igris al Partidului, potrivitrora, pînă la finele lui 19?vmiîrul porcinelor trebuie ajunsă la peste 6.500.00 am­ avut surpriza deosebi plin­ă de inedit, pe care ne­ ifert-o, în continua­rea viz. noastre, sectorul zootehnAcesta este alcătuit din makulii loturi care to­­talizeaztmppână vreo 4.500 porci —­materialul nostru de prelucra privim spunea pro­fesional un brigadier, — mate­rial care e supus în permanen­ţă unor riguroase măsuri zo­otehnice şi zooeconomice luate în paralel, precum lesne ne­am edificat şi mergînd de la fişe şi registre genealogice pînă la minuţioasa întocmire a raţiei de alimentaţie, fieca­re fiind socotită şi echilibrată potrivit dinamicei cerinţelor şi variind, ca structură şi ba­last, după speciile şi pe pe­rioada de îngrăşare a grăsuni­lor. Nu ne-am notat sporul zil­nic de greutate ce se dobîn­­deşte aci, — acesta e de ordi­nul milioanelor de grame — dar am reţinut spectacolul din boxe şi padocuri al miilor de godaci sprinteni şi supli năvă­lind, ca şi masculii maturi, so­lizi şi bine înveliţi cu carne, ori învăscuţi în grăsime, spre hrănitoarele ce le stau la dis­poziţie, după cum am surprins faptul că lucrătorii de aci ştiu de serolapinizare, de valoarea nutritivă a furajelor, de impor­tanţa sărurilor minerale şi de carotină, despre administrarea antibioticelor etc., peste tot lucrîndu-se astfel în mod şti­inţific. Fără îndoială, avînd în vedere că din cele 890 tone de carne ce trebuie livrate a­­nul acesta, numai pînă la 1 septembrie ch­., gospodăria a şi predat peste 800 tone, realizînd însemnate beneficii încă de pe acum, se poate spune că, într­­un anume sens, îngrăşătoria acestui gostat denotă un carac­ter aproape industrial care, credem, se cuvine subliniat. El învederează faptul că, îm­preună cu alte succese asemă­nătoare repurtate în ţară în ceea ce priveşte ştiinţa şi creş­terea animalelor în general şi a porcinelor. In special, şi aci se înregistrează deprinderi practice şi progrese remarcabile pe care am socotit că e bine să le menţionăm. Cînd se dă atenţie calităţii prestărilor Mai de mult, pe lingă coopera­tiva de consum din comuna noas­tră, Popricani, au luat fiinţă două unităţi: de croitorie bărbătească şi de cizmărie. Măsurile luate de către conducerea cooperativei (preşedin­te tov. Octavian Radu), au făcut ca serviciile prestate de aces­te unităţi să fie de o calita­te din ce in­­en mai bună ,­ tot mai mulţi locuitori ai comunei se îndreptau cu încredere spre ele. Acum, responsabilii unităţilor res­pective (Gh. Săndulache şi Gavril Arusti) abia reuşesc să facă faţă cererilor tot mai sporite ale clien­telei. Iată cum se explică faptul că planul de prestări, revenit acestor unităţi pe trimestrul III al anului Curent, a fost depăşit, şi încă cu o săptămînă înainte de termen. DUMITRU MORCOV raionul Iaşi Cinematograf sau stadion ? Cinematograful Clubului munci­toresc din oraşul nostru este mult solicitat de publicul spectator. Ra­reori sînt cazurile cînd sala acestuia să nu fie plină pînă la refuz. Se întîmplă însă, cîteodată, ca proiec­ţia să se întrerupă din cauza rupe­rii filmului. In astfel de cazuri, sala cinematografului se transformă în­tr-un adevâr...­tadion. Spectato­rii îşi manesta mulţumirea prin fluierături s stri­ţe. Adăugaţi la acestea şi sunt sălii care scîr­­ţîie la cea mi­că mişcare, lesne se poate înclipiream în ce con­diţii se vizid­eai un film la ci­nematograful,CIŞul muncitoresc. Cu ceva mai ţiul energie ca pînă acum, cei în drt pot îndrepta lucrurile şi Io adcinematograf. l­CI CRĂCIUN Paşcani KTTul mi&zi deschide cîndva Standurile de fi de la F.R.B, s-au dovedit, artacesta, insufi­ciente pentru a­­duce cumpără­torii de cărţi. Intrastfel de situa­ţie, s-a născut lativa lăudabilă de a se înfiinţa, fabrică, o libră­rie. S-a construiteci, chiar la poarta de intrare, chioşc des­tinat vînzării cărţi De peste pa­tru luni însă cheul nu a fost deschis, perioadă care nici stan­durile nu au fund­at cu regulari­tate. Cu trei sărmîni în urmă, responsabilul librer nr. 1­7­i-a spus că, în cel 1­ 10 zile, noua unitate se va dihide. Dar au trecut aceste 10 , apoi încă 10 şi, nimic. De cuit, acelaşi res­ponsabil m-a asigur (cu ceva mai puţină convingere)! noul chioşc de difuzare a cărţii­­ va deschide... cîndva. Cînd am­, însă, nu se Ştie. IASOVEANU Bîrlad PUBLICITATE Şcoala tehnică financiară de 2 mn Iaşi anunţă că între 5—10 oct. 1965 va avea loc un nou examen de admitere în anul I. f. Se pot înscrie absolvenţi ai şcoliEredii cu şi fără examen de maturitate, în diferent vîrstă, din regiunile­­ Bacău, Iaşi şi Suceava pe baza actelor care se cer la toate instituţiile de Informaţii suplimentare se pot fon 2789, intre orele 7—15. Direcţia de gospodărire a apelor Siret-Prut Iaşi Strada Săulescu nr. 10 are vacante următoarele posturi : 2 tractorişti rutierişti Condiţii de angajare s să aibă carnet de calificare. Relaţii la sediul institu­­ţiei — Serviciul personal. Citiţi „FLACĂRA IAŞULUI IIU livrează fără apartiţie următoa­rele: esenţă lămîi, săpun de rufe, divers mobilier şelar, cuie diferite, holt şuruburi, cremane, grund gal­ben, tub P.V.C. • ţeavă construc­ţie, cureluşe trasparente, obezi căruţă, lădiţe amalaj, rame feres­tre, glaspapir, meuţe copil. Comenzile se vor face direct în­treprinderii din Pşeami, str. Traian Vuia nr. 7. Vizitat­ restaurantul „Parcul trandafirilor“ din Vaslui unitate renovată, care oferă consumaţi­lor un bogat sortimer/ffie băuturi și pr­­­p­arate culinare INTREPRI­smint­ rc la tele-ECONOMICA Pentru extinderea măsurilor de prevenire şi combatere a eroziunii solului In raionul Vaslui există importante suprafeţe de teren în pantă, supuse eroziunii. Pentru ridicarea productivi­tăţii lor, s-au luat şi se iau în con­tinuare măsuri de combatere a acestui fenomen. Astfel, pe terenurile arabile în pantă, arăturile se execută în pro­porţie de 80 la sută pe direcţia curbe­lor de nivel, iar pe o suprafaţă de aproape 5.500 de hectare s-a aplicat sistemul culturilor în fâşii sau cu benzi înierbate. Totodată, în ultimii ani, au fost puse în valoare prin înfiinţarea de vii şi livezi aproape 4.000 de hec­tare de terenuri în pantă, puternic erodate, improprii altor culturi. Consiliul agricol, îndrumat de comi­tetul raional de partid, se preocupă de extinderea rezultatelor bune ob­ţinute de o serie de unităţi în lupta de stăvilire şi combatere a eroziunii solului. In acest scop, s-a organizat, recent, un schimb de experienţă la cooperativa agricolă de producţie din Micleşti la care au participat factori de răspundere din unităţile agricole cooperatiste din Vaslui, Muntenii de jos, Muntenii de sus,­ Pungeşti, Curseşti şi Tăcuta. Cu acest prilej, partici­panţii au putut cunoaşte măsurile luate la Micleşti pe linia bunei gos­podăriri a terenurilor în pantă, care reprezintă circa 60 la sută din în­treaga suprafaţă. Ei au vizitat, de asemenea, culturile în fîşii ce însu­mează 300 de hectare şi parte din viile in terase şi noile plantaţii pomi­cole, întinse pe 160 de hectare. După cum au arătat tovarăşii P. Huhurez, preşedinte, şi M. Leucov, inginer agronom al cooperativei agri­cole din Micleşti, aici, amenajările antierozionale vor căpăta o extindere şi mai mare pe toate categoriile de folosinţă. Oaspeţii au purtat vii discuţii pe marginea celor văzute la Micleşti, ex­­primîndu-şi hotărîrea de a aplica şi în unităţile lor culturile în fîşii şi alte metode antierozionale de a căror efi­cienţă s-au convins la schimbul de experienţă. Ing. GEORGETA DIMITRIU Consiliul agricol raional Vaslui DIRECŢIA CENTRALA DE STATISTICA DE PE LINGĂ CONSILIUL DE MINISTRI. Aici se centralizează toate dările de seamă privind realizarea planului de stat de la direcţiile regionale de statistică şi de la ministere. Cadre superioare de economişti şi statisticieni execută aici mari lucrări de anchetă, ca recensăminte demografice, bugete de familie etc. Centralizarea şi prelucrarea datelor se realizează într-un sector meca­nizat, cu moderne maşini care execută operaţiuni multiple. UN CLIŞEU : aspect din sectorul maşini de perforat cu 80 de coloare din Direcţia mecanizării evidenţei şi lucrărilor statistice. (Aici se reproduc in cartele toate datele din documente). Foto : Agerpres (M. Alexe). DIRECTIA REGIONALA DRUMURI Șl PODURI ANGAJEAZA : I. PENTRU CENTRALUL DIRECTIEI REGIONALE : - Ingineri proiectanţi - Tehnicieni proiectanţi - Ingineri drumuri sau construcţii - Tehnicieni de drumuri și tehnicieni constructori II. PENTRU SECTII ȘI ŞANTIERE : - Inginer principal diriginte (pentru şantier Suceava - Botoşani) - Ingineri drumuri sau construcţii pentru S.D.P. - Tehnicieni I drumuri sau construcţii Cîmpulung - Ingineri drumuri sau construcţii - Tehnicieni I drumuri sau construcţii - Picher drumuri (pentru districtul Vaslui) - Tehnician I normator - Funcţionar tehnic principal normare pentru şantierul Bicaz - Contabil principal (pentru S.C.P. Suceava). Condiţiile de angajare : conform H.C.M. nr. 1053/1960. Informaţii suplimentare se pot lua la sediul unităţii din Iaşi, str. Gh. Asachi nr. 19, telefon nr. 2610 - Biroul personal. IAȘI pentru S.D.P. Botoșani Trustul Gostar Bîrlad |­ angajează de urgenţă« - inginer constructor (şef serviciu) -inginer proiectant - doi revizori contabili Angajările se fac cu în­deplinirea condiţiilor ce­rute de HCM 1053/1960. Orice relaţii pot fi cerute la întreprindere, telefon 450 Bîrlad. FLMAPA !\Slin PAfiM­A 3 octombrie Aniversarea proclamării Republicii Populare Chineze CIFRE ŞI FAPTE In anul 1964, valoarea pro­ducţiei industriale a R. P. Chineze a crescut cu 15 la sută faţă de anul precedent. Obiectivele industriei grele şi industriei bunurilor de larg consum au fost îndeplinite, iar calitatea produselor s-a îmbunătăţit S-a produs cu 20 la sută mai mult oţel, petrol, îngrăşăminte chimice; ciment, autovehicule; fire de bumbac, zahăr; ţigări. S-au fabricat numeroase produse noi, printre care roţi de oţel pentru căile ferate, penicilină semisintetică, maşini agrico­le, chimicale pentru agricul­tură. Industria constructoare de maşini a produs mai multe tractoare, motoare, utilaj ener­getic, piese de rezervă pen­tru maşini agricole, vehicule de transport, maşini pentru industria prelucrătoare etc. In anul 1964, în ciuda con­diţiilor atmosferice nefavora­bile din unele regiuni ale Chinei; valoarea totală a producţiei agricole a crescut cel mai mult în raport cu ul­timii ani, realizîndu-se spo­ruri la orez, grîu, porumb şi mei. Producţia de bumbac brut a crescut cu sute de mii de tone, iar recoltele de plante oleaginoase, trestie de zahăr, tutun, fructe şi legume au fost cele mai bune din ultimii ani. S-au realizat progrese în sectorul creşterii animalelor, îndeosebi la porcine şi în sectorul creş­terii păsărilor. Vedere parţială a hidrocentralei Hsichin din regiunea autonomă Kwansgi-Chuang, cea mai mare hidrocentrală din această regiune. PRIN ORAŞUL SIAN Sianul este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Chinei şi, incepînd din secolul XI înaintea erei noastre, a fost cu inter­mitenţă capitala a 11 dinastii feudale. Cunoscut In vechime sub numele de Cianan, oraşul a fost un important cen­tru politic, administrativ şi cultural; mo­numente ale culturii sale străvechi se păstrează şi astăzi, atrăgînd in fiecare an numeroşi vizitatori. In trecutul îndepăr­tat el reprezenta limita de est a vechiu­lui „Drum al mătăsii". In perioada domi­naţiei gomindaniste, oraşul a înregistrat o perioadă de stagnare şi decădere. In ajunul eliberării sale in 1949, Sian era un oraş provincial, purtînd urme vădite ale războiului, şi se întindea pe o supra­faţă de numai 13 km. pătraţi. întreaga sa Industrie consta în citeva ateliere meşte­şugăreşti rudimentar utilate. (La fiece pas se intilneau fortificaţii şi tranşee constru­ite de trupele gomindaniste. Unele clă­diri de valoare istorică au fost transfor­mate in sedii ale poliţiei secrete gomin­daniste sau închisori pentru elementele progresiste. Canalizarea nu exista, iar stră­zile înguste şi strimte erau pline de mur­dărie). După eliberare, Stonul s-a trans­format radical şi a început să devină un important centru industrial, de comunica­ţii şi cultural, cu numeroase instituţii de învăţămînt. Dată fiind concentrarea de fabrici texti­­le în această regiune cultivatoare de bumbac, s-a trecut la construirea primu­­lui grup modern de fabrici de egrenat bumbacul şi fi­laturi, care folosesc pen­tru reglarea temperaturii şi a umidităţii, abur provenit de la o termocentrală din a­­propiere. Prin construirea unor noi impri­merii şi vopsitorii, Sianul este astăzi cel mai important centru textil din nord-vestul ţării. Dar în capitala provinciei Sensi s-au construit şi alte întreprinderi, ca, de pil­dă, fabrica de motoare electrice şi trans­formatoare­­ atît de necesare mediului rural, cea de utilaj electrotehnic, de ma­­şini-unelte, o serie de întreprinderi mijlo­cii şi mici de îngrăşăminte azotoase etc. Cu ajutorul prietenilor chinezi am făcut cunoştinţă cu activitatea şi realizările co­lectivului de muncitori de la Fabrica de im­primeuri nr. 1. Construită în 1960, fabrica are un aspect modern, dotată cu utilaj nou în mare măsură construit în R. P. Chineză. Din explicaţiile date cu multă competenţă de către tov. Wan Tun-cin, directorul întreprinderii, aflăm că aici pes­te 2.000 de harnici şi pricepuţi munci­tori imprimă zilnic o însemnată cantitate de ţesături în aproape 2.000 de modele diferite , lunar se introduc - pentru a fi in pas cu cerinţele populaţiei - aproxi­mativ 50 de desene noi, iar imprimarea se poate face simultan in opt culori di­ferite. „întreprinderea noastră, menţio­nează Wan Tun-c­u, face parte dintr-un complex de întreprinderi textile, imprime­rii şi o fabrică de covoare, care cuprind aproximativ 30.000 de muncitori, împreu­nă cu membrii familiilor acestora se a­­junge la 100.000 de persoane. După cum vedeţi, „familia“ noastră este nu­meroasă şi a fost necesar să se con­struiască un intreg cartier de locuinţe, căruia i se spune pe bună dreptate „o­­raşul textiliştilor". Grijii pe care o mani­festă statul pentru bunăstarea noastră, în­ţelegem să-i răspundem îmbunătăţind per­manent calitatea şi sortimentul producţiei noastre". Părăsind fabrica, continuăm totuşi să ne aflăm in „oraşul textiliştilor" incă citat­va vreme.­­Admirăm noile lor locuinţe spa­­ţioase şi luminoase, care in majoritate sint clădiri cu 2-5 etaje. Din loc in loc sint amenajate centre de deservire, restau­rante, creşe, cluburi, şcoli, clinici etc. Spa­ţii largi sint rezervate parcurilor şi focu­rilor de joacă pentru copii, florilor). Pen­tru a atenua zgomotul de la fabrici şi a împrospăta aerul d­intre casele de locuit şi întreprinderi au fost plantate trei per­dele de arbori care fac­ şi mai plăcută viaţa celor 1.500.000 de locuitori ai o­­raşului. Totalul construcţiilor noi - prin­tre care se remarcă Hotelul Poporului, magazinele universale, cinematografele - reprezintă de două ori mai mult spaţiu lo­­cativ decit cel existent înainte de 1949.­­Străzi drepte şi largi, pavate sau asfal­tate, deosebit de animate în cursul zilei, dau oraşului forma unei imense table de şah). Obţinerea unor bune rezultate in muncă este legată nemijlocit de dezvoltarea u­­nei largi reţele de învăţămînt. Partea de sud a oraşului, cunoscută în trecut nu­mai prin faima pagodelor Tayen şi Hsiao­­yen din timpul dinastiei Than, este astăzi o vastă regiune a ştiinţei. Aici se înal­ţă, printre arbori, săli de cursuri spaţioa­se, dormitoare, terenuri de sport. Cele 17 instituţii şi universităţi unde studiază pes­te 30.000 de studenţi, împreună cu cele 23 de şcoli tehnice concentrate aici şi care cuprind 400.000 de elevi, ocupă o suprafaţă egală cu aproape jumătate din cea a vechiului oraş. Acesta constituie un minunat exemplu al distanţei uriaşe care separă prezentul de trecutul Sionului. N. PUICEA Elevi ! Revistele „Arici Pogonici", „Lumi­niţa", „Cravata Roşie", „Ştiinţă şi tehnică", vă oferă o lectură plă­cută şi instructivă în timpul liber. Abonamentele se primesc prin difuzorii de presă din şcoli, oficiile şi factorii poştali. ȘCOALA TEHNICA DE PERSONAL TEHNIC CU DURATA DE 2 ANI DIN ARAD, REGIUNEA BANAT mai ține un examen de admitere incepînd cu data de 5 octombrie 1965, la următoarele secții : - HIDROTEHNICA AGRICOLA - CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE - PROTECȚIA CALITĂȚII APELOR - METEOROLOGIA, Se primesc candidaţi absolvenţi ai şcolilor medii de cultură gene­rală, cu sau fără examen de maturitate. Nu se fixează limită de vârstă. Pe timpul şcolarizării elevii sunt scutiţi de efectuarea stagiului militar. Informaţii suplimentare se primesc la secretariatul şcolii din Arad, strada N. Grigorescu nr. 8-10, telefon 16-45. Cooperativa „Mobilă şi tapiţerie“ Iaşi execută diferite modele de mo­bilă după cerinţele clienţilor. Li­vrare promptă. Plata in rate. De asemenea, se execută repa­raţii, relustruiri de mobilă şi tapi­ţerie la domiciliul clienţilor. Lucrările peste 1.000 lei se exe­cută cu plata in rate. lapzinul JHIt“ vă oferă zilnic: Carne de pasăre conservată prin frig: gîşte, raţe, găini, pui La Şanhai, 14 fabrici sunt profilate pe producţia de e­­chipament sportiv, livrînd populaţiei o mare varietate de articole pentru atletism, gimnastică, vînătoare, aero­nautică, ciclism şi alte spor­turi. Recent, s-a început pro­ducţia în serie a unui nou tip de biciclete de curse, cu cadrul din aluminiu. Cîntă­­rind numai 10,6 kg, ea este una din cele mai ușoare biciclete de acest gen din lume. In R. P. Chineză se fabri­că în prezent acceleratoare electrostatice. IN CLIȘEU : tehnicieni instalînd capacul acceleratorului. COOPERATIVA „PRESTAŢIUNEA“ IAŞI aduce la cunoştinţă că a deschis o unitate de închirieri obiecte pen­tru populaţie, în strada Gheorghe Dimitrov nr. 14. Se închiriază : - magnetofoane - pikapuri­­ cu discuri - aparate radio portative - maşini de spălat rufe - aspiratoare de praf - articole sportive şi de voiaj­­ veselă pentru diferite ocazii etc. Adresaţi-vă cu încredere unităţii menţionate. S­ĂTENI ! în fiecare gospodărie — aparat de radio — maşină de cusut — mobilă elegantă de vânzare în toate magazinele cooperativelor de consum. ■ - -iw o.*li\ - \ - i •: i i z ÎNTREPRINDEREA REPARAŢII CONSTRUCŢII IAŞI Str. Dobrogeanu-Gherea nr. 15, telefon 2774, execută pentru populaţie repa­raţii la clădiri constînd din lucrări de construcţii, instalaţii electrice şi sanitare, cu plata în rate sau in­tegral. Şcoala profesională de ucenici Atelierele „Nicolina“ Iaşi angajează­­ un şef contabil care să aibă cel puţin 6 ani vechime în funcţie de specialitate (contabilitate bu­getară). Condiţii de angajare , conform H.C.M. 1054/1960.

Next