Flacăra Iaşului, februarie 1966 (Anul 22, nr. 6032-6055)
1966-02-01 / nr. 6032
ORGAN AI COMITETULUI REGIONAL P.C.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXI, NR. 6032 MARTI 1 FEBRUARIE 1966 4 PAGINI 23 BANI ANCHETA NOASTRĂ Cum organizaţi producţia şi munca în întreprinderi Nu simple constatări, ci masuri de o larga eficacitate E m m i Necazuri în schimbul de noapte Revizii după metode „mobilizatoare“ Empiric sau ştiinţific E vident că nu ne putem referi la întreaga activitate a colectivului Uzinei metalurgice, ale cărei rezultate în producţie s-au îmbunătăţit în ultimul timp. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii, capabili şi pasionaţi în munca lor, au reuşit în scurt timp să stăpânească tehnica nouă cu care este înzestrată uzina lor. — In privinţa calificării şi ridicării calificării s-au făcut eforturi mari şi culegem roade frumoase, ne spune la minoristul GH. HARAS. Această afirmaţie este susţinută şi de ceilalţi interlocutori care ne-au vorbit despre munca lor, despre uzina pe care o îndrăgesc. „De aici, fireşte, nu trebuia să tragem concluzia că nu mai avem nimic de făcut, ne-au spus ei. Mai sunt încă lipsuri care ne împiedică să realizăm ceea ce am putea realiza cu utilajul pe care îl avem la dispoziţie". — La noi, problema principală, spunea ing. NIC. BALTAGIU, şef de schimb în secţia ţevi sudate, este aceea a sculelor de rezervă, de bună calitate, care să ne permită să realizăm în permanenţă o producţie la nivelul tehnic cerut. De multe ori facem improvizaţii şi aceasta se resimte. — Uneori se întîmplă să avem întreruperi în schimbul de noapte sau de după-amiază, spunea la minoristul NIC. BAHRIM, pentru că nu avem de unde lua sculele de rezervă. Mi s-a întîmplat, uneori, în schimbul de noapte, să nu am pînze de ferestrău potrivite sortimentului de ţevi intrat în fabricaţie. Deoarece sînt unele greutăţi în privinţa pînzelor de ferestrău, eu aş propune să lucreze un ascuţitor şi în schimb de noapte. E adevărat că ascuţirea unei pînze cere un oarecare timp, dar tot e mai bine, decit să aşteptăm pînă dimineaţă. După cum ne informează alţi laminorişti şi lăcătuşi, ar trebui în schimbul de noapte şi un specialist pentru instalaţiile hidro-pneumatice. Cînd se întîmplă vreo defecţiune noaptea, intervine un lăcătuş din echipa de întreţinere, dar care e specializat la linia de ţevi şi de aceea intervenţia lui durează prea mult şi nici nu-i întotdeauna cea mai potrivită. Un maistru ne povestea cum, într-o noapte, avînd nevoie de un rulment pentru a asigura desfăşurarea normală a producţiei, a trebuit să „spargă" magazia, bineînţeles, cu „martori". O cercetare mai amănunţită ar putea da la iveală şi alte aspecte care dovedesc că în schimburile de după-amiază şi de noapte, organizarea producţiei lasă de dorit. Totuşi, producţia cea mai mare se obţine tocmai în aceste două schimburi şi, deci, s-ar putea trage concluzia că organizarea este mai bună decât în schimbul de dimineaţă. Aparent aşa ar fi, dar în schimbul de dimineaţă se fac de regulă toate reviziile, intervenţii planificate şi neplanificate, încît în mod obiectiv producţia este mai mică. De ce e nevoie ca aproape în fiecare dimineaţă să se facă fel de fel de Intervenţii? — Pentru că reviziile nu sunt întotdeauna de bună calitate, ne răspunde la minoristul TITU BULGARU. — După părarea mea, completează maistrul AUREL CHIRIAC, avem destule cazuri cînd reviziile nu sînt pregătite în mod corespunzător. Ar trebui ca fiecare revizie să constituie și un studiu pentru revizia următoare, încît să se poată prevedea ce piese mai grele vor trebui înlocuite. In felul acesta, ele ar putea fi pregătite din timp şi montate operativ, n-am mai aştepta ore în şir cu instalaţiile desfăcute, cum se întîmplă acum, şi s-ar îmbunătăţi şi calitatea reviziilor. Cit trebuie să dureze o revizie? Unii spun că 8 ore, dar de fapt durează 10 sau 14 ore. Uneori chiar 16 ore. Adevărul despre durata reviziilor îl aflăm de la conducerea întreprinderii. O revizie trebuie să dureze 24 de ore, aceasta a fost şi recomandarea făcută de furnizorul de utilaje, dar muncitorilor li s-a spus 8 ore, chipurile, în scop „mobilizator". Rezultatele însă n-au mulţumit pe nimeni, deoarece termenul prea scurt, neraţional, a îndemnat la superficialitate. S-a urmărit creşterea timpului direct productiv dar, din păcate, numeroasele ore de stagnare a utilajului dovedesc că nu s-a cîştigat nimic, ci mai mult s-a pierdut, deoarece desele opriri au dus la dereglare, ceea ce a necesitat un alt timp pentru reglaj şi implicit noi rebuturi. Aproape zilnic, în schimbul de dimineaţă se fac fel de fel de intervenţii la liniile de sudură, iar la acestea trebuie să adăugăm şi întreruperile din celelalte schimburi — toate dovedind că re V. GHEORGHIU (Continuare în pag. 2) . Controlul de calitate interfazic este unul din principalele obiective ce stă în atenţia colectivului C.T.C. de la Fabrica „Ţesătura" din Iaşi. Iată-le, în clişeul nostru, pe controloarea de calitate Valentina Dianu şi ţesătoarea fruntaşă Viorica Apostol într-o discuţie privind calitatea la unul din noile modele de ţesătură intrate în fabricaţie. Foto: V. Botoşanu In paginile 2-3 ■ Anouilh, pe scena Teatrului Național . SP OR T ■ RĂSPUNDERI în comuna Holboca li inătăul mmm Bloc de locuințe din oraşul Bîrlad Construcţii studenţeşti » . La planşeta de proiectare, specialiştii execută ultimele retuşuri ale construcţiilor studenţeşti care urmează să fie ridicate In anul 1966. Una dintre ele reprezintă o impunătoare clădire cu 8 etaje In str. Mihai Eminescu din Capitală prin care Îşi va extinde suprafaţa Institutul de ştiinţe economice „V.I. Lenin". Alte proiecte se referă la noile cămine ale Institutului politehnic „Gheorghe Gheorghiu- Dej". Pe lingă noile localuri ale facultăţilor de medicină veterinară din Cluj şi laşi, care se află in faza finală de execuţie, vor fi terminate, anul acesta, lucrările de dezvoltare ale Conservatorului „Ciprian Porumbescu" din Capitală. (Agerpres) glllil[|||IIlillllllllllllllillIlllllllllllllllllllllllllllllllll[||||IIIIIIIIIIIIII]||!llllilllIIÜIIII||||I|||||||||||[[|||||||||||||||||||||||illl|||||||||[||||||||||||||||l||]||||||lllll|lil|[|[||||||||||[||||Illllllll||||||]|||||||(|||||||||||lllll]|||||||||IHIIIII|lH OAMENI ŞI LOCURI Invitaţie la Perieni M-am obişnuit ca de două ori pe an să vizitez comuna Perieni, din raionul Bîrlad. Am căpătat siguranţa că de fiecare dată voi găsi aici un lucru nou, aspecte interesante ce merită a fi consemnate. Şi nu întîmplător cînd citesc un ziar, sau aflu pe altă cale o veste bună din acest loc, mă bucur de parcă aş fi fost şi eu’ părtaş la acele înfăptuiri. Am început să cunosc bine această comună, oamenii, locurile. Perienii m-au atras mult şi prin bogăţia şi frumuseţea peisajului, dar mai ales prin nesecatele comori ale folclorului local, prin frumoasele tradiţii culturale. De cite ori merg aici lecturez cu atenţie monografia comunei. Privită printr-un unghi al trecutului, comuna apare ca o aşezare tipică de clăcaşi, cu o vechime de sute de ani. In vatra satului s-a aşezat cindva un ţăran cu numele de Ene, care şi-a plantat in jurul casei nişte peri frumoşi. Cu timpul, în jurul perilor lui Ene s-au ridicat alte case. Se spune că, în divanul ad-hoc, Ion Roată l-a întrebat pe un ţăran din acest Ioc : — De unde eşti matale năcăjîtule ? — Ia, din satul de Ungă perii lui Ene — i-a răspuns clăcaşul. — Spune omule, Perieni ! Şi de atunci numele satului a rămas aşa : — Perieni. Fostul dirijor al cimpoierilor de aici, regretatul moş Gheorghe Machedon, care uimea prin măiestria şi improvizaţia de moment a cîntecului din cimpoi, mi a cîntat, cîndva, într-o seară, multe doine de demult, adevărate comori de frumuseţe, veridice cronici ale acelor timpuri. Perieni, un fost sat de clăcaşi în trecut. Astăzi, ai vi faţă un sat frumos, cu case aspectuoase, unde civilizaţia şi cultura au pătruns peste tot ca lumina soarelui prin nişte ferestre larg deschise. Harta agricolă a comunei, parcelată în trecut cu petece de pămînt şi cusută în răzoare şi-a schimbat infăţişarea la dimensiunile orinzonturilor noi. Dealurile lutoase nu mai păstrează amintirea rănilor vechi. Oamenii au asaltat pămîntul, , l-au terasat şi au plantat, numai in ultimii doi ani, 18 hectare cu viţă de vie, 80 de hectare livadă, care vor aduce venituri frumoase. Cu cartea în mină, harnicii ţărani cooperatori învaţă în cadrul celor cinci cercuri, de la Invăţămîntul agrozootehnic, metodele avansate de lucru, iau cunoştinţă de noutăţile tehnice din agricultură pe care le aplică apoi în practică, la locurile de muncă. In aceste zile de iarnă, i-am găsit la sediul cooperativei agricole pe mulţi ţărani cooperatori studiind documente de partid. Ei discutau cucompetenţă despre perspective, făceau calcule, propuneri judicioase pentru ca pămîntul să rodească şi mai bine. Geografia spirituală a Perienilor s-a luminat dintr-o dată. O dată cu cărţile puse gratuit la îndemîna celor 750 de şcolari, o dată cu cele 11.000 de volume din biblioteci, bunul cultural a devenit al tuturor. Ediţiile Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Rebreanu ti- I. ARHIP (Continuare în pag. 3) |lllIllllllllllll(lllll!llIIilillllillllllllllliillilllíllllllllllllll>ílillilllíllllllllIllli|illlllllll:llllllllllllIllllllIllllliilllIlllllllllllllllllllllllllIllllIIIIIIIII,lllllllllllilllill,lilllllllllllllll,llllllillil,llllll,lllll,llllllllllllllllilllllllllllIilllTÍ In raport cu nevoile producţiei, cu specificul unităţii. In cadrul învăţămîntului agrozootehnic la cooperativa agricolă din Holboca funcţionează în acest an 5 cercuri. La aceste cercuri sunt înscrişi peste 100 de cursanţi. Explicaţia bunei frecvenţe a cursanţilor In anul care a trecut, la cooperativa agricolă din Holboca, prevederile planului de producţie au fost depăşite la toate culturile. Aşa după cum ne spunea tov. Ion Cărare, inginerul agronom al cooperativei, „sporul de recoltă se datoreşte şi faptului că ţăranii cooperatori, stăpînind temeinic regulile agrotehnice, au lucrat mai bine pămîntul". „In unitatea noastră, eficacitatea învăţămîntului agrozootehnic, a continuat să spună tov. Ion Cărare, poate fi demonstrată şi cu alte exemple. Noi am avut grădină de legume şi în ceilalţi ani, dar obţineam producţii mici. In 1965 am realizat peste plan, în medie, la fiecare hectar, 2.500 de kg. la roşiile de toamnă, 10.000 de kg. la varză ete. Lector la cercul de legumicultura este tov. profesor Corneliu Luştun. Am participat la cîteva lecţii şi n-am avut de făcut decit aprecieri favorabile. Cu 2—3 zile înainte de predarea lecţiei lectorul întocmeşte conspecte folosind in acest scop manualul şi alte lucrări de specialitate. Pe baza conspectului face expunerea la un nivel corespunzător pentru a putea fi urmărită şi înţeleasă de cursanţi. Pentru reţinerea atenţiei cursanţilor, se foloseşte, la prepararea lecţiei, de exemple concrete din activitatea cooperativei. Intr-adevăr, cercul de legumicultură condus de Corneliu Luştun desfăşoară o bogată activitate. Cursanţii vin la cerc cu plăcere şi frecvenţa este bună. In plus, trebuie de adăugat faptul că in afară de ţăranii cooperatori înscrişi la acest cerc, participă şi alţii, numărul lor ridicîndu-se la peste 40". Lecţii practice Cuvinte asemănătoare se pot spune şi despre cercul de creştere a animalelor condus de ing. Luiza Băncescu. La acest cerc s-au predat 10 lecţii. „Pe lingă adaptarea lecţiilor la condiţiile concrete ale unităţii, ne spunea tov. ing. Luiza Băncescu, un rol deosebit în însuşirea temeinică a cunoştinţelor de către cursanţi ca şi pentru buna participare a acestora la cursuri, îl are folosirea materialului didactic, intuitiv. De un real folos în ilustrarea lecţiilor predate îmi sunt planşele editate de Consiliul Superior al Agriculturii. Un material intuitiv, util şi atrăgător pe care il folosesc în timpul predărilor este şi diafilmul. In afară de acestea mai trebuie să adăugăm că expunerile teoretice sunt urmate de lecţii practice pe care le organizez în sectorul zootehnic. Un ciclu de lecţii practice a fost legat de îngrijirea şi hrănirea vacilor gestante". Stînd de vorbă cu Dumitru Bălan, Aurel Buca şi alţi cursanţi ne-am putut da seama că metodele folosite au eficienţa scontată. Iată ce ne-a declarat Dumitru Bălan: — In acest an, voi absolvi cercul de creştere a animalelor. Am căpătat cunoştinţe multe şi preţioase. Ele îmi sunt de un real folos în munca mea. Din nou în aşteptarea documentarelor agricole Este ştiută importanţa filmelor documentare agricole pentru fixarea cunoştinţelor predate la învăţămîntul agrozootehnic. Din păcate, însă, nu toate unităţile au la dispoziţie aceste documentare. In această situaţie se află şi cooperativa agricolă din Holboca. Deşi are încheiat contract cu I.C.R.S.Iaşi pentru filme documentare agricole, acestea n-au sosit încă. In anul trecut, lectorii cursurilor au primit documentarele agricole abia cind învăţămîntul agricol era încheiat. Să nu se întîmple şi în acest an la fel. E de datoria I.C.R.S. Iaşi să rezolve imediat această situaţie. P.AGACHI I I AGENDA COMENTAR EXTERN „Efectele crizei nu aparţin încă trecutului“ Simbătă la Luxemburg a luat sfîrşit cea de-a doua confruntare din anul acesta dintre cei şase parteneri ai Pieţei comune, care au convenit de data aceasta asupra unei soluţii de compromis In ceea ce priveşte cele două teme puse in discuţie : raporturile dintre Consiliul Ministerial şi Comisia Pieţei comune şi principiul votului majoritar. După cum se ştie, în urmă cu cîteva luni, guvernul francez s-a declarat categoric împotriva adoptării principiului votului majoritar în cadrul Consiliului Ministerial, in conformitate cu Tratatul de la Roma, considerînd că adoptarea acestui principiu ar duce la crearea unei organizaţii suprastatale avind drept consecinţe inevitabile ştirbirea suveranităţii statelor membre ale Pieţei comune. Potrivit tratatului de la Roma al C.E.E., acest principiu urma să intre in DUPĂ SESIUNEA PIEŢEI COMUNE vigoare la 1 ianuarie anul acesta. Deşi cei cinci parteneri ai Franţei au declarat că nu vor admite schimbări esenţiale ale prevederilor Tratatului de Roma, ei au convenit totuşi că „un acord unanim este preferabil votului majorităţii, angajindu-se să depună permanent eforturi în vederea obţinerii acestui acord in problemele importante". Referitor la raporturile dintre Comisia Pieţei comune şi Consiliului Ministerial, cei şase miniştri de externe au hotărît să reconsidere aceste raporturi care, in esenţă, limitează drepturile executive ale Comisiei Pieţei comune prin lărgirea atribuţiunilor Consiliului Ministerial in acest domeniu. Observatorii politici işi pun întrebarea in ce măsură compromisul realizat va determina o nouă evoluţie a complicatelor relaţii dintre partenerii Pieţei comune, precum şi în ce măsură luna sau alta dintre părţi a făcut concesii de la poziţia sa iniţială. Remarca făcută de ziarişti la încheierea tratativelor că „n-au existat nici învinşi nici învingători", explică intr-o bună măsură limitele acestui compromis la care s-a ajuns după stăruitoare eforturi. In ciuda declaraţiilor amabile ale participanţilor la tratative, nu au putut fi evitate şi unele mărturisiri cu iz de amărăciune. Astfel, ziarul francez „24 Heures“, referindu-se la garanţiile date Franţei de ceilalţi parteneri ai săi cu privire la principiul de adoptare a hotăririlor în Consiliul Ministerial, se întreabă dacă Franța se poate a- C. VARVARA (Continuare în pag. 4) Combinatul avicol va lucra cu întreaga capacitate La Combinatul avicol de la Uricani se lucrează, în prezent, la montarea unor noi instalaţii, cum ar fi hrănitorul mecanic şi altele. Măsurile luate, care sunt în curs de înfăptuire, permit ca în acest an Combinatul avicol de la Uricani să lucreze cu întreaga sa capacitate. Combinatul va produce, în acest an, peste 13 milioane de ouă faţă de 7,5 milioane de ouă în 1965. Cu 100 de bucăţi confecţii mai mult în brigada condusă de tovarăşa Maria Avram, de la Fabrica de confecţii — Bîrlad, se lucra într-un timp nesatisfăcător la producţia de cămăşi pentru copii. Analizîndu-se mai îndeaproape cauzele, s-a reuşit perfecţionarea procesului tehnologic, distribuirea mai judicioasă a muncitoarelor la fazele de lucru. Astfel, producţia în 8 ore a sporit cu peste 100 de cămăşi. Unităţi renovate BÎRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra laşului“). In scopul unei deserviri imbu-I nătăţite ,ti locuitorilor din oraş, s-au redeschis, zilele acestea, în localuri modern renovate, unităţile „Ceas“ nr. 1, „Bijuteria" şi „Croitorie de comandă" (pentru femei), aparţinind cooperativei meşteşugăreşti „Progresul" din localitate. Anul trecut, alte 5 unităţi ale acestei cooperative au fost renovate. In prezent, la Casa agronomului din Iaşi se găseşte la şcolarizare cea de a doua serie de 72 de operatori de la punctele de însămînţări artificiale din raioanele Vaslui, Huşi şi Negreşti. Excursii In „colaborare" cu iarna aceasta bogată în zăpadă, Agenţia Iaşi a O.N.T. Carpaţi şi-a elaborat un plan adecvat. Mai întîi, elevii pot participa duminică la un tur al oraşului Iaşi, care continuă pînă la pădurea Breazu, cu un popas pentru cei care şi-au adus săniuţele în portbagajul autocarului. Pentru pasionaţii mai vîrstnici ai sporturilor de iarnă se organizează excursii la Bîrnova, iar în cazul în care aceştia preferă una dintre staţiunile balneo-climaterice sau cabanete turistice din ţară — Poiana Braşov, Păltiniş, Rarău, staţiunile de pe Valea Prahovei etc. — agenţia le pune la dispoziţie bilete turistice speciale. A apărut prima hartă a peşterilor identificate pînă în prezent în ţara noastră. Ea a fost elaborată de un colectiv de specialişti, condus de prof. univ. Traian Orghidan, directorul Institutului de speologie al Academiei. Harta relevă existenţa a 985 grote răspîndite in diferite localităţi din Carpaţii orientali şi meridionali, Munţii Apuseni, Platoul Transilvaniei şi regiunea Dobrogea. (Agerpres) Pe strada Ştefan cel Mare din Iaşi a fost montată o nouă expoziţie de fotografii intitulată „Monumente de arhitectură din ţara noastră" .