Flacăra Iaşului, februarie 1966 (Anul 22, nr. 6032-6055)

1966-02-01 / nr. 6032

ORGAN AI COMITETULUI REGIONAL P.C.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXI, NR. 6032 MARTI 1 FEBRUARIE 1966 4 PAGINI 23 BANI ANCHETA NOASTRĂ Cum organizaţi producţia şi munca în întreprinderi Nu simple constatări, ci masuri de o larga eficacitate E m m i Necazuri în schimbul de noapte Revizii după metode „mobilizatoare“ Empiric sau ştiinţific E­ vident că nu ne putem referi la întreaga activitate a colec­tivului Uzinei metalurgice, ale cărei rezultate în producţie s-au îmbunătăţit în ultimul timp. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii, capabili şi pasionaţi în munca lor, au reuşit în scurt timp să stăpâneas­că tehnica nouă cu care este înzes­trată uzina lor. — In privinţa calificării şi ridicării calificării s-au făcut eforturi mari şi culegem roade frumoase, ne spune la minoristul GH. HARAS. Această afirmaţie este susţinută şi de ceilalţi interlocutori care ne-au vorbit despre munca­ lor, despre u­­zina pe care o îndrăgesc. „De aici, fireşte, nu trebuia să tragem con­cluzia că nu mai avem nimic de fă­cut, ne-au spus ei. Mai sunt încă lipsuri care ne împiedică să reali­zăm ceea ce am putea realiza cu utilajul pe care îl avem la dispo­ziţie". — La noi, problema principală, spunea ing. NIC. BALTAGIU, şef de schimb în secţia ţevi sudate, este aceea a sculelor de rezervă, de bună calitate, care să ne permită să realizăm în permanenţă o pro­ducţie la nivelul tehnic cerut. De multe ori facem improvizaţii şi a­­ceasta se resimte. — Uneori se întîmplă să avem întreruperi în schimbul de noapte sau de după-amiază, spunea la mi­noristul NIC. BAHRIM, pentru că nu avem de unde lua sculele de re­zervă. Mi s-a întîmplat, uneori, în schimbul de noapte, să nu am pîn­­ze de ferestrău potrivite sortimen­tului de ţevi intrat în fabricaţie. Deoarece sînt unele greutăţi în pri­vinţa pînzelor de ferestrău, eu aş propune să lucreze un ascuţitor şi în schimb de noapte. E adevărat că ascuţirea unei pînze cere un oare­care timp, dar tot e mai bine, decit să aşteptăm pînă dimineaţă. După cum ne informează alţi la­­minorişti şi lăcătuşi, ar trebui în schimbul de noapte şi un specialist pentru instalaţiile hidro-pneumatice. Cînd se întîmplă vreo defecţiune noaptea, intervine un lăcătuş din echipa de întreţinere, dar care e specializat la linia de ţevi şi de a­­ceea intervenţia lui durează prea mult şi nici nu-i întotdeauna cea mai potrivită. Un maistru ne povestea cum, în­­tr-o noapte, avînd nevoie de un rulment pentru a asigura desfăşura­rea normală a producţiei, a trebuit să „spargă" magazia, bineînţeles, cu „martori". O­­ cercetare mai amănunţită ar putea da la iveală şi alte aspecte care dovedesc că în schimburile de după-amiază şi de noapte, organizarea producţiei lasă de dorit. Totuşi, producţia cea mai mare se obţine tocmai în aceste două schim­buri şi, deci, s-ar putea trage con­cluzia că organizarea este mai bună decât în schimbul de dimineaţă. A­­parent aşa ar fi, dar în schimbul de dimineaţă se fac de regulă toate reviziile, intervenţii planificate şi neplanificate, încît în mod obiectiv producţia este mai mică. De ce e nevoie ca aproape în fiecare dimi­neaţă să se facă fel de fel de In­tervenţii? — Pentru că reviziile nu sunt în­totdeauna de bună calitate, ne răs­punde la minoristul TITU BULGARU. — După părarea mea, completea­ză maistrul AUREL CHIRIAC, avem destule cazuri cînd reviziile nu sînt pregătite în mod corespunzător. Ar trebui ca fiecare revizie să consti­tuie și un studiu pentru revizia ur­mătoare, încît să se poată prevedea ce piese mai grele vor trebui în­locuite. In felul acesta, ele ar pu­tea fi pregătite din timp şi mon­tate operativ, n-am mai aştepta ore în şir cu instalaţiile desfăcute, cum se întîmplă acum, şi s-ar îmbună­tăţi şi calitatea reviziilor. Cit trebuie să dureze o revizie? Unii spun că 8 ore, dar de fapt durează 10 sau 14 ore. Uneori chiar 16 ore. Adevărul despre durata reviziilor îl aflăm de la conducerea întreprin­derii. O revizie trebuie să dureze 24 de ore, aceasta a fost şi reco­mandarea făcută de furnizorul de u­­tilaje, dar muncitorilor li s-a spus 8 ore, chipurile, în scop „mobilizator". Rezultatele însă n-au mulţumit pe nimeni, deoarece termenul prea scurt, neraţional, a îndemnat la su­perficialitate. S-a urmărit creşterea timpului direct productiv dar, din păcate, numeroasele ore de stag­nare a utilajului dovedesc că nu s-a cîştigat nimic, ci mai mult s-a pierdut, deoarece desele opriri au dus la dereglare, ceea ce a necesitat un alt timp pentru reglaj şi impli­cit noi rebuturi. Aproape zilnic, în schimbul de dimineaţă se fac fel de fel de intervenţii la liniile de su­dură, iar la acestea trebuie să adău­găm şi întreruperile din celelalte schimburi — toate dovedind că re­ V. GHEORGHIU (Continuare în pag. 2) . Controlul de calitate interfazic este unul din principalele obiective ce stă în atenţia colectivului C.T.C. de la Fabrica „Ţesătura" din Iaşi. Iată-le, în clişeul nostru, pe controloarea de calitate Valentina Dianu şi ţesătoarea fruntaşă Viorica A­­postol într-o discuţie privind calitatea la unul din noile mo­dele de ţesătură intrate în fabricaţie. Foto: V. Botoşanu In paginile 2-3 ■ Anouilh, pe scena Teatrului Național . S­P O­R T ■ RĂSPUNDERI în comuna Holboca li in­ătău­l mmm Bloc de locuințe din oraşul Bîrlad Construcţii studenţeşti » . La planşeta de proiectare, specialiştii execută ultimele retuşuri ale construcţiilor stu­denţeşti care urmează să fie ridicate In anul 1966. Una dintre ele reprezintă o im­punătoare clădire cu 8 etaje In str. Mihai Eminescu din Capitală prin care Îşi va extinde suprafaţa Institutul de ştiinţe economice „V.I. Lenin". Alte proiecte se referă la noi­le cămine ale Institutului poli­tehnic „Gheorghe Gheorghiu- Dej". Pe lingă noile localuri ale facultăţilor de medicină vete­rinară din Cluj şi laşi, care se află in faza finală de execuţie, vor fi terminate, anul acesta, lucrările de dezvoltare ale Conservatorului „Ciprian Po­­rumbescu" din Capitală. (Ager­pres) glllil[|||IIlillllllllllllllillIlllllllllllllllllllllllllllllllll[||||IIIIIIIIIIIIII]||!llllilllIIÜIIII||||I|||||||||||[[|||||||||||||||||||||||illl|||||||||[||||||||||||||||l||]||||||lllll|lil|[|[||||||||||[||||Illllllll||||||]|||||||(|||||||||||lllll]|||||||||IHIIIII|lH OAMENI ŞI LOCURI Invitaţie la Perieni M-am obişnuit ca de două ori pe an să vizitez comuna Perieni, din raionul Bîrlad. Am căpătat siguranţa că de fiecare dată voi găsi aici un lucru nou, aspecte interesante ce merită a fi consemnate. Şi nu întîmplător cînd citesc un ziar, sau aflu pe altă cale o veste bună din acest loc, mă bucur de parcă aş fi fost şi eu’ părtaş la acele înfăptuiri. Am început să cunosc bine această comună, oa­menii, locurile. Perienii m-au atras mult şi prin bogăţia şi frumuseţea peisajului, dar mai ales prin ne­secatele comori ale folclorului local, prin frumoasele tradiţii culturale. De cite ori merg aici lecturez cu atenţie monografia comunei. Privită printr-un unghi al trecutului, comuna apare ca o aşezare tipică de clăcaşi, cu o vechime de sute de ani. In vatra satului s-a aşezat cindva un ţăran cu numele de Ene, care şi-a plantat in jurul casei nişte peri frumoşi. Cu timpul, în jurul perilor lui Ene s-au ridicat alte case. Se spune că, în diva­nul ad-hoc, Ion Roată l-a întrebat pe un ţă­ran din acest Ioc : — De unde eşti matale năcăjîtule ? — Ia, din satul de Ungă perii lui Ene — i-a răspuns clăcaşul. —­ Spune omule, Perieni ! Şi de atunci nu­mele satului a rămas aşa : — Perieni. Fostul dirijor al cimpoierilor de aici, re­gretatul moş Gheorghe Machedon, care ui­mea prin măiestria şi improvizaţia de mo­ment a cîntecului din cimpoi, mi a cîntat, cîndva, într-o seară, multe doine de demult, adevărate comori de frumuseţe, veridice cro­nici ale acelor timpuri. Perieni, un fost sat de clăcaşi în trecut. Astăzi, ai vi faţă un sat frumos, cu case as­pectuoase, unde civilizaţia şi cultura au pă­truns peste tot ca lumina soarelui prin nişte ferestre larg deschise. Harta agricolă a co­munei, parcelată în trecut cu petece de pă­­mînt şi cusută în răzoare­ şi-a schimbat infă­­ţişarea la dimensiunile orinzonturilor noi. Dealurile lutoase nu mai păstrează­ amintirea rănilor vechi. Oamenii au asaltat pămîntul, , l-au terasat şi au plantat, numai in ultimii doi ani, 18 hectare cu viţă de vie, 80 de hec­tare livadă, care vor aduce venituri frumoa­se. Cu cartea în mină, harnicii ţărani coope­ratori învaţă în cadrul­­ celor cinci cercuri, de la Invăţămîntul agrozootehnic, metodele avansate de lucru, iau cunoştinţă de noută­ţile tehnice din agricultură pe care le aplică apoi în practică, la locurile de muncă. In a­­ceste zile de iarnă, i-am găsit la sediul coo­perativei agricole pe mulţi ţărani coopera­tori studiind documente­ de partid. Ei discu­tau cu­­competenţă despre perspective, fă­ceau calcule, propuneri judicioase pentru ca pămîntul să rodească şi mai bine. Geografia spirituală a Perienilor s-a lumi­nat dintr-o dată. O dată cu cărţile puse gra­tuit la îndemîna celor 750 de şcolari, o dată cu cele 11.000 de volume din biblioteci, bu­nul cultural a devenit al tuturor. Ediţiile Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Rebreanu ti- I. ARHIP (Continuare în pag. 3) |lllIllllllllllll(lllll!llIIilillllillllllllllliillilllíllllllllllllll>ílillilllíllllllllIllli|illlllllll:llllllllllllIllllllIllllliilllIlllllllllllllllllllllllllIllllIIIIIIIII,lllllllllllilllill,lilllllllllllllll,llllllillil,llllll,lllll,llllllllllllllllilllllllllllIilllTÍ In raport cu nevoile producţiei, cu specificul unităţii. In cadrul învă­­ţămîntului agrozooteh­nic la cooperativa agri­colă din Holboca func­ţionează în acest an 5 cercuri. La aceste cercuri sunt înscrişi peste 100 de cursanţi. Explicaţia bunei frecvenţe a cursanţilor In anul care a tre­cut, la cooperativa a­­gricolă din Holboca, prevederile planului de producţie au fost depă­şite la toate culturile. Aşa după cum ne spu­nea tov. Ion Cărare, inginerul agronom al cooperativei, „sporul de recoltă se datoreşte şi faptului că ţăranii co­operatori, stăpînind te­meinic regulile agro­tehnice, au lucrat mai bine pămîntul". „In unitatea noas­tră, eficacitatea învăţă­­mîntului agrozootehnic, a continuat să spună tov. Ion Cărare, poate fi demonstrată şi cu alte exemple. Noi am avut grădină de legu­me şi în ceilalţi ani, dar obţineam producţii mici. In 1965 am reali­zat peste plan, în me­die, la fiecare hectar, 2.500 de kg. la roşiile de toamnă, 10.000 de kg. la varză ete. Lec­tor la cercul de le­gumicultura este tov. profesor Corneliu Luş­­tun. Am participat la cîteva lecţii şi n-am avut de făcut decit a­­precieri favorabile. Cu 2—3 zile înainte de pre­darea lecţiei lectorul întocmeşte conspecte folosind in acest scop manualul şi alte lucrări de specialitate. Pe baza conspectului face ex­punerea la un nivel corespunzător pentru a putea fi urmărită şi în­ţeleasă de cursanţi. Pentru reţinerea aten­ţiei cursanţilor, se fo­loseşte, la prepararea lecţiei, de exemple con­crete din activitatea cooperativei. Intr-adevăr, cercul de legumicultură condus de Corneliu Luştun desfăşoară o bogată ac­tivitate. Cursanţii vin la cerc cu plăcere şi frecvenţa este bună. In plus, trebuie de adăugat faptul că in afară de ţăranii cooperatori în­scrişi la acest cerc, par­ticipă şi alţii, numărul lor ridicîndu-se la pes­te 40". Lecţii practice Cuvinte asemănătoa­re se pot spune şi despre cercul de creş­tere a animalelor con­dus de ing. Luiza Băn­­cescu. La acest cerc s-au predat 10 lecţii. „Pe lingă adaptarea lecţiilor la condiţiile concrete ale unităţii, ne spunea tov. ing. Luiza Băncescu, un rol deosebit în însuşirea temeinică a cunoştinţe­lor de către cursanţi ca şi pentru buna partici­pare a acestora la cursuri, îl are folosi­rea materialului didac­tic, intuitiv. De un real folos în ilustrarea lec­ţiilor predate îmi sunt planşele editate de Con­­siliul Superior al Agri­culturii. Un material intuitiv, util şi atrăgă­tor pe care il folosesc în timpul predărilor este şi diafilmul. In a­fară de acestea mai trebuie să adăugăm că expunerile teoretice sunt urmate de lecţii practice pe care le or­ganizez în sectorul zo­otehnic. Un ciclu de lecţii practice a fost legat de îngrijirea şi hrănirea vacilor ges­­tante". Stînd de vorbă cu Dumitru Bălan, Aurel Buca şi alţi cursanţi ne-am putut da seama că metodele folosite au eficienţa scontată. Iată ce ne-a declarat Dumi­tru Bălan: — In acest an, voi absolvi cercul de creş­tere a animalelor. Am căpătat cunoştinţe mul­te şi preţioase. Ele îmi sunt de un real folos în munca mea. Din nou în aşteptarea documentarelor agricole Este ştiută importan­ţa filmelor documenta­re agricole pentru fixa­rea cunoştinţelor pre­date la învăţămîntul a­­grozootehnic. Din pă­cate, însă, nu toate uni­tăţile au la dispoziţie a­­ceste documentare. In această situaţie se află şi cooperativa agricolă din Holboca. Deşi are încheiat contract cu I.C.R.S.­Iaşi pentru fil­me documentare agri­cole, acestea n-au sosit încă. In anul trecut, lectorii cursurilor au primit documentarele agricole abia cind în­văţămîntul agricol era încheiat. Să nu se în­­tîmple şi în acest an la fel. E de datoria I.C.R.S. Iaşi să rezolve imediat această situaţie. P.­AGACHI I I AGENDA COMENTAR EXTERN „Efectele crizei­­ nu aparţin încă trecutului“ Simbătă la Luxemburg a luat sfîrşit cea de-a doua confruntare din anul acesta dintre cei şase parteneri ai Pieţei comune, care au convenit de data aceasta asu­pra unei soluţii de compromis In ceea ce priveşte cele două teme puse in discuţie : raporturile din­tre Consiliul Ministerial şi Co­misia Pieţei comune şi principiul votului majoritar. După cum se ştie, în urmă cu cîteva luni, gu­vernul francez s-a declarat cate­goric împotriva adoptării princi­piului votului majoritar în cadrul Consiliului Ministerial, in confor­mitate cu Tratatul de la Roma, considerînd că adoptarea acestui principiu ar duce la crearea unei organizaţii suprastatale avind drept consecinţe inevitabile ştir­birea suveranităţii statelor mem­bre ale Pieţei comune. Potrivit tratatului de la Roma al C.E.E., acest principiu urma să intre in DUPĂ SESIUNEA PIEŢEI COMUNE vigoare la 1 ianuarie anul aces­ta. Deşi cei cinci parteneri ai Franţei au declarat că nu vor ad­mite schimbări esenţiale ale pre­vederilor Tratatului de Roma, ei au convenit totuşi că „un acord unanim este preferabil votului majorităţii, angajindu-se să de­pună permanent eforturi în ve­derea obţinerii acestui acord in problemele importante". Referitor la raporturile dintre Comisia Pieţei comune şi Consi­liului Ministerial, cei şase mi­niştri de externe au hotărît să reconsidere aceste raporturi care, in esenţă, limitează drepturile e­­xecutive ale Comisiei Pieţei co­mune prin lărgirea atribuţiunilor Consiliului Ministerial in acest domeniu. Observatorii politici işi pun întrebarea in ce măsură compro­misul realizat va determina o nouă evoluţie a complicatelor re­laţii dintre partenerii Pieţei co­mune, precum şi în ce măsură lu­na sau alta dintre părţi a făcut concesii de la poziţia sa iniţială. Remarca făcută de ziarişti la în­cheierea tratativelor că „n-au e­­xistat nici învinşi nici învingă­tori", explică intr-o bună măsu­ră limitele acestui compromis la care s-a ajuns după stăruitoare eforturi. In ciuda declaraţiilor a­­mabile ale participanţilor la tra­tative, nu au putut fi evitate şi unele mărturisiri cu iz de amă­răciune. Astfel, ziarul francez „24 Heures“, referindu-se la ga­ranţiile date Franţei de ceilalţi parteneri ai săi cu privire la principiul de adoptare a hotăriri­­lor în Consiliul Ministerial, se întreabă dacă Franța se poate a- C. VARVARA (Continuare în pag. 4) Combinatul avicol va lucra cu întreaga capacitate La Combinatul avicol de la Uri­­cani se lucrează, în prezent, la mon­tarea unor noi instalaţii, cum ar fi hrănitorul mecanic şi altele. Măsurile luate, care sunt în curs de înfăptuire, permit ca în acest an Combinatul avicol de la Uricani să lucreze cu întreaga sa capacitate. Combinatul va pro­duce, în acest an, peste 13 mi­lioane de ouă faţă de 7,5 milioa­ne de ouă în 1965. Cu 100 de bucăţi confecţii mai mult în brigada condusă de tovară­şa Maria Avram, de la Fabrica de confecţii — Bîrlad, se lucra într-un timp nesatisfăcător la producţia de cămăşi pentru copii. Analizîndu-se mai îndeaproape cauzele, s-a reuşit perfecţionarea procesului tehnologic, distribuirea mai judicioasă a muncitoarelor la fazele de lucru. Astfel, pro­ducţia în 8 ore a sporit cu peste 100 de cămăşi. Unităţi renovate BÎRLAD (de la subredacţia zia­rului „Flacăra laşului“). In scopul unei deserviri imbu-I nătăţite ,ti locuitorilor din oraş, s-au redeschis, zilele acestea, în localuri modern renovate, unită­ţile „Ceas“ nr. 1, „Bijuteria" şi „Croitorie de comandă" (pentru femei), aparţinind cooperativei meşteşugăreşti „Progresul" din localitate. Anul trecut, alte 5 u­­nităţi ale acestei cooperative au fost renovate. In prezent, la Casa agrono­mului din Iaşi se găseşte la şcolarizare cea de a doua se­rie de 72 de operatori de la punctele de însămînţări arti­ficiale din raioanele Vaslui, Huşi şi Negreşti. Excursii In „colaborare" cu iarna aceas­ta bogată în zăpadă, Agenţia Iaşi a O.N.T. Carpaţi şi-a elaborat un plan adecvat. Mai întîi, elevii pot participa duminică la un tur al oraşului Iaşi, care continuă pînă la pădurea Breazu, cu un popas pentru cei care şi-au adus săni­uţele în portbagajul autocarului. Pentru pasionaţii mai vîrstnici ai sporturilor de iarnă se organi­zează excursii la Bîrnova, iar în cazul în care aceştia preferă una dintre staţiunile balneo-climate­­rice sau cabanete turistice din ţară — Poiana Braşov, Păltiniş, Rarău, staţiunile de pe Valea Prahovei etc. — agenţia le pune la dispoziţie bilete turistice speciale. A apărut prima hartă a peş­terilor identificate pînă în pre­zent în ţara noastră. Ea a fost elaborată de un colectiv de specialişti, condus de prof. univ. Traian Orghidan, direc­torul Institutului de speologie al Academiei. Harta relevă e­­xistenţa a 985 grote răspîndite in diferite localităţi din Car­­paţii orientali şi meridionali, Munţii Apuseni, Platoul Tran­silvaniei şi regiunea Dobrogea. (Agerpres) Pe strada Ştefan cel Mare din Iaşi a fost montată o nouă ex­poziţie de fotografii intitulată „Monumen­te de arhitectură din ţara noastră"­ .

Next