Flacăra Iaşului, februarie 1966 (Anul 22, nr. 6032-6055)

1966-02-03 / nr. 6034

mtni lAkrtüi padina­t SPORIREA ACUMULĂRILOR— LA BAZA PULERII ECONOMICE A COOPERATIVEI AGRICOLE la recenta adunare generală a coormativei noastre agricole de producţie s-a pus un accent deo­sebit in darea de seamă a consi­liului de conducere, a comisiei de revizie, dar mai ales in cuvîntul participanţilor la discuţii asupra necesităţii dezvoltării proprietăţii obşteşti. In articolul 25 din proiec­tul de statut al cooperativei agrico­le se prevede că dezvoltarea pro­prietăţii cooperativei agricole, care este izvorul sporirii conti­nue a producţiei vegetale şi ani­male, al creşterii nivelului de via­ţă al cooperatorilor, se realizează prin dezvoltarea, an de an, a a­­cumulărilor. Experienţa coopera­tivei noastre în această direcţie demonstrează importanţa acestei prevederi. Sporind şi gospodărind cu grijă acumulările, orien­­tind investiţiile spre ramuri de pro­ducţie cu eficienţă economică ridicată, am asigurat creşte­rea averii obşteşti la suta de hec­tare de teren agri­col de la 252.000 de lei in 1962, la 318.000 de lei în a­­nul 1965. După cum se vede, numai in ultimii ani, pro­prietatea obştească a crescut simţitor, ceea ce dovedeşte preocuparea pentru dezvoltarea producţiei unităţii noastre. A­­ceasta a fost posibilă datorită fap­tului că reţinerile pentru fondul de acumulare n-au fost făcute la intimplare. Urmărind dinamica reţinerilor pentru fondul de bază, se rema­rcă că in fiecare an s-a realizat ceea ce s-a planificat, ba, mai mult, în anii din urmă reţinerile au depăşit pe cele pla­nificate cu 1 sau 2 la sută din totalul veniturilor. Aşa cum se prevede în proiec­tul nou­lui statut al cooperativei agricole,­ fondul de acumulare este destinat realizării Investiţii­lor, rambursării creditelor pentru Investiţii, creării rezervelor nece­sare Îmbunătăţirii procesului de producţiei etc. De aici necesita­tea de a le folosi cit mai raţional, de­­a le Investi in obiective sau activităţi absolut necesare care să asigu­re in ultimă Instanţă spori­rea­­producţiei globale şi a veni­nurilor băneşti. Noi am urmărit ca banii să fie folosiţi cu chibzu­inţă­ ,cu fiecare leu să rodească. Aşa se face că pe terenurile improprii culturii cerealelor, al­tădată­ invadate de mărăcini, cum ar fi dealurile Cîrjău, Modruz, Pîlnei şi Loban, am plantat In ultimii ani 123 de hectare cu vie şi 101 hectare cu livezi. Investi­ţiile­ făcute în extinderea secto­rului giti-pomicol au şi început a avea eficienţa economică scon­tată, majoritatea plantaţiilor in­­trind pe rod. De altfel, In legă­tură cu folosirea raţională a pă­­mintului am luat măsuri cores­punzătoare şi pentru stăvilirea eroziunii pe terenurile arabile în pantă. Astfel, pe mai bine de 808 de hectare se practică culturile In fîşii, terenul respectiv este lu­crat pe curba de nivel etc. Im­portante sume de bani au fost Investite In procurarea de ani­male formîndu-ne un sector zoo­tehnic dezvoltat, care In prezent cuprinde 114 vaci, 1313 oi, 358 de porcine, 820 de păsări nucleu matcă, 250 de colonii de albine, etc. Totodată, au fost ridicate şi construcţiile necesare adăpostirii animalelor de producţie fi de muncă, precum şi alte construcţii gospodăreşti. Pentru nevoile pro­ducţiei au fost achiziţionate ma­şini agricole şi alte utilaje, prin­tre care enumerăm: 4 semănători cu tracţiune animală, 38 de ver­­morele, 2 motoare T.N., 2 pom­pe pentru irigat, 3 tocători de nu­­ire­, o moară cu ciocănele, o ba­toză pentru bătut porumb Şi 3 mijloace auto de transport. După cum era şi normal, pe această bază producţiile au ope­rit. Anul trecut, de pildă, am ob­­ţinut, în medie, la hectar 2120 de kg. de grâu faţă de 1500 de kg­­planificat, 2630 de kg. porumb boabe faţă de 2060 de kg, cit se prevăzuse, 11.400 de kg, de stru­guri în joc de 8.000 de kg. etc. O dată cu acestea, au crescut veniturile băneşti la suta de hectare de la 189.009 de lei, cît am reali­zat în anul 1962, la 220.006 de Iei în a­­nul 1965. Ca ur­mare firească a crescut în acelaşi ritm şi valoarea zilei-muncă. In anul 1965 am încheiat activitatea financiară cu un bilanţ rodnic. A­­ceasta ne-a permis să alocăm un pro­cent mai corespun­zător pentru fondul de acumulare in vederea dezvoltării averii noastre obşteşti. Trebuie să spu­nem că, in prezent, valoarea avu­tului obştesc ar fi putut fi şi mai mare dacă in fiecare an am fi a­­cordat atenţia cuvenită sporirii acumulărilor. S-a intîmplat însă că in unii ani n-am reţinut pen­tru fondul de bază decit 10 la sută din venitul bănesc total, a­­dică sub posibilităţile noastre. A­­vînd în vedere această experien­ţă, sintem­ hotărîţi ca în lumina indicaţiilor plenarei C.C. al P.C.L. din II—12 noiembrie 1965 să asi­gurăm In fiecare an un echilibru just între fondul de acumulare Şi cel de consum. Recenta adunare generală a aprobat să repartizăm la fondul de acumulare 20 la sută din producţia netă a anului în curs, restul de 80 la sută fiind alocat fondului de consum. Fon­durile de acumulare vor fi folo­site la realizarea unor obiective importante din planul de investi­ţii. Bunăoară, vom mări efectivul de animale, vom extinde via pe alte 10 hectare. In sectorul legu­micol punem accentul pe extin­derea irigării. Vom mai procura, în acest scop, 2 motopompe şi Un motor T.N. Vom mai cumpă­ra şi un autocamion, sporind ast­fel mijloacele de transport. Este locul aici să arăt că nu am făcut pînă acum totul nici în ceea ce priveşte păstrarea avu­tului obştesc. Aceasta a reieşit destul de concludent din cuvin­­tul unor participanţi la adunarea generală, ca Ştefan Grosu, Maria Negoiţă, Gheorghe Negoiţă, Va­sile Gramatic, Dumitru Mihala­­che şi a altora. Adunarea gene­rală a ţinut seama de criticile şi propunerile acestora, trasând sarcina consiliului de conducere de a lua măsuri pentru buna păs­trare a avutului obştesc. Toate acestea vor contribui, bineînţeles, la întărirea unităţii noastre, la ridicarea continuă a bunăstării cooperatorilor. PETRU MIHALACHE preşedintele cooperativei agricole de producţie din Tir?11 DEZBATERI PE MARGINEA PROIECTELOR DE STATUT Spectacole în pregătire .* Teatrul de stat din Bîrlad au intrat, de curînd, în repe­tiţie piesele „Vis de secătu­ră" de Mircea Ştefănescu (re­gizor Ion Petrovici) şi „Visul unei nopţi de iarnă“ de Tudor Muşatescu (regizor Tiberiu Penţia). In acelaşi timp, la sediu şi în deplasări se prezintă spec­tacolele: „Vinovaţi fără vină1’, „Răspîntia cea mare“ şi „Sfîn­­tul Mitică Blajinul''. IN CUSHU, scenă din actul al II-lea al piesei ..Răsplnta cea mare“ de V­­I. Popa. — Lingă lumina cărţilor - umbra nedorită a unor deficienţe De la începutul a­­cestui an nu s-a scurs prea mult timp. Cu toa­­te acestea, numărul no­ilor înscrişi la biblio­teca Clubului ceren­­­­iilor din Iaşi este de peste două sute. De a­­semenea, la cererea muncitorilor din secto­rul plantaţii şi amena­jarea zonei, a luat Hin­ta recent o nouă biblio­tecă volantă, a cinci­sprezecea in cadrul în­treprinderii. T­ot in Cursul lunii ianuarie, au fost organizate în ca­drul bibliotecii şi cite- VQ acţiuni destul de in­teresante. Aşa au fost recenziile romanelor „Fraţii fieri" de Mi­hail Sadoveanu şi „ini­mă vrăjită" de Romain Rolland. Citeva acţiuni — ciţi­­va paşi spre mai bine faţă de activitatea din anul trecut. Şi totuşi, unele deficienţe care s-au manifestat in peri­oada anterioară, îşi fac din nou apariţia■ Ne întrebam, de exemplu, de ce nu se acordă o atenţie sporită ultime­lor apariţii intergre sau lucrărilor ce cuprind probleme contemporane ale vieţii artistice ? Fă­ră discuţie că evocă­rile îşi au locul lor in planul de activitate al unei biblioteci dar, în nici un caz, nu pot fi înscrise atât de des şi, mai ales, şi una după alta. Ar­e bine ca in centrul atenţiei să stea permanent noutăţile e­­ditoriale, imbinindu-se armonios grija pentru răspindi­rea operelor clasicilor noştri, cu popularizarea largă a literaturii actuale. Incă un aspect al ac­tivităţii cu care nu ne putem declara de acord este faptul că majori­tatea acţiunilor sunt re­alizate, aproape exclu­siv, de una şi aceeaşi persoană: bibliotecarul­ Departe de a nega po­sibilităţi­le acestuia de a organiza acţiuni a­­tractive, observăm însă că antrenarea membri­lor colectivului biblio­tecii şi chiar a unor Cititori fruntaşi la în­tocmirea programelor şi materialelor ar face ca activitatea să devină mai bogată, mai intere­santă. In acelaşi scop, Con­ducerea bibliotecii ar putea invita, în mijlo­cul cititorilor, scriitori şi poeţi ieşeni, oameni de cultură şi artă etc. Asemenea intilniri şi discuţii ar stimula ln mod evident interesul ceferiştilor pentru car­tea beletristică şi şti­inţifică, atrăgind după sine creşterea număru­lui celor înscrişi la bi­bliotecă. Altă deficienţă a con­ducerii bibliotecii, ca­re a făcut ca anul tre­cut numărul cititorilor sâ nu fie pe măsura posibilităţilor, constă în aceea că li s-a împru­mutat unor tovarăşi prea multe cărţi de­odată, intre 7 şi 14 volume şi de obicei, tit­lurile cele mai des so­licitate, îngreuind ast­fel procesul de rulare a cărţilor. Activitatea bibliotecii poate fi îmbunătăţită. Felul în care ea s-a desfăşurat d­e la începu­­tul acestui an şi pînă acum promite. Este ne­cesară insă înlăturarea tuturor deficienţelor semnalate, o mai îrin­să legătură cu proble­mele vieţii culturale contemporane. Nu mai încape dis­cuţie că cele 19.775 de volume aflate în pose­sia bibliotecii se vor citi şi că lângă lumi­na lor nu mai are ce căuta umbra nedorită a unor deficienţe. ION CHIRIAC In depozitul de cărţi al Bibliotecii centrale universitare „Mihai Eminescu" din Iaşi­ ■jrme*4m­*4M**m** **m04m**m4 Organizarea nu-i o simplă tehnică de măsurare a muncii (Urmare din pag. 1) ţie, formarea şi organizarea muncii râmîn uneori în urma organizării şi lansării producţiei. Este şi cazul cu cele două sortimente noi, la care v-aţi referit. A întîrziat întocmirea şi predarea documentaţiei, a S.D.V.­­urilor, a planului de operaţii, care constituie doar o bază de pornire în normarea şi organizarea muncii. Producţia a fost lansată, dar noi n-am putut interveni la timp în rezolva­rea problemelor de norme şi orga­nizare a muncii. Frîna aceasta ar­tificială, produsă in organizarea ra­ţională a producţiei şi a muncii, duce la un efect necorespunzător, resimţit, din păcate, şi în alte pri­lejuri: la început treaba merge, a­­poi se ivesc stagnări, neconcordante, tocmai pe axul acesta important al organizării. Dar întrepătrunderea fla­grantă de sarcini la problemele de organizare ne creează dificultăţi în relaţiile cu sectoarele de producţie. Adeseori, tehnologii serviciului nos­tru nu găsesc înţelegerea necesara din partea maiştrilor ori de câte ori nivelul tehnic ridicat, obţinut pe diverse căi, undeva în producţie, impune modificări în normare şi deci organizare. La operaţia de şlefuit mecanic din sectorul finisaj, la lu­crările de montaj (e vorba de mo­bila corp) am observat la un mo­ment dat că normele fuseseră de­păşite cu 80 la sută. Mi-am dat seama că undeva, ceva nu e în re­gulă. I-am cerut explicaţii unui mai­stru. Mi-a răspuns că vreo cîţiva mun­citori lucraseră suplimentar. „Pon­tează-l, i-am spus, trebuie plătiţi* — „Nu vreau!“. „De ce, ţi-e frică să nu te afle sindicatul şi să te tragă la răspundere pentru neres­­pectarea programului de lucru* ?. Explicaţia însă era aceea arătată mai sus: modernizarea tehnologiei în fazele amintite a dus la depăşirea considerabilă a normelor, dar mai­strul nu era de acord să corelăm eficienţa tehnico-economică a mo­dernizării cu norma practicată. Reali­tatea este că unii maiştri se pre­ocupă exclusiv de îndeplinirea pla­nului, indiferent pe ce cale. Pe noi ne interesează — ar trebui să-l in­tereseze şi pe el —­ şi eficienţa mun­cii în orice fază, la fiecare operaţie. — Şi ce-ar trebui făcut? — Rezistenţa pe care o întîmpinăm îşi are explicaţia şi nu fapt«l că sintem­ încă puţin prezenţi, şi deci cunoscuţi, ca organizatori de con­cepţie ai muncii în secţii şi sectoa­re. Ar trebui să se lămurească a­­cest lucru, să se stabilească precis atribuţiile ce ne revin în organiza­rea muncii, rezolvindu-se pe cît posibil şi concentrarea organizării producţiei şi a muncii în cadrul u­­nui singur serviciu, bine încadrat, care să răspundă de realizarea în practică a acestor obiective. In lu­mina sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al partidului, cu privire la ridicarea muncii de organizare la un nivel calitativ superior, rezol­varea problemelor arătate este ac­tuală şi urgentă. — Ce scontaţi să obţineţi? — Un răspuns clar la o întrebare pe care ne-o punem tot mai mulţi oameni din întreprinderea noastră şi anume, aceea nu­-,ci folosim metodele cele mai enervate, mai moderne şi mai eficace de organizare care să valorifice complet dotarea cu tehni­ca modernă a secțiilor din fabrica noastră. Acesta este în permanență și obiectivul nostru nr. 1. S­PORT HANDBAL ?N­T Constatări pe marginea întrecerilor „Cupei de iarnă“ Informam pe cititori­i despre încheie­rea întrecerilor din cadrul „Cupei de iarnă" la handbal. înainte de a face citeva constatări asupra comportării echipelor, dăm clasamentul final la băieţi. La fete, s-au clasat, in ordine, Liceul nr. 2, Institutul politehnic, Şcoala sportivă de elevi şi Voinţa. Şi acum, citeva caracterizări ale evoluţiei fiecărei echipe masculine participante la această competiţie. C.S.M.S. Folosind la majoritatea jocurilor elemente tinere, antreno­rul echipei şi-a putut da seama de potenţialul fiecărui jucător, aceasta fiind de un real folos în vederea promovării lor în echipa divizionară. Meciurile prestate au plăcut prin fazele spectaculoase pe semicerc şi prin finalizarea acţiunilor, contri­buind astfel la ridicarea calităţii partidelor. Totuşi, echipa prezintă şi o serie de lacune pentru reme­dierea cărora, după cite suntem­ in­formaţi, se va lucra de la jumăta­tea lunii februarie, o dată cu înce­perea antrenamentelor. Handbaliştii ieșeni doresc să promoveze în se­ria I. I. R. A. 4. Deşi situată pe ul­timul loc în clasament, echipa, formată în exclusivitate din mun­citori, merită toate felicitările pentru sportivitatea de care a dat dovadă, prezenţa la toate întîl­­nirile, cît şi pentru voinţa cu care a luptat în majoritatea meciurilor unde şi-a disputat şansele, de la egal la egal, cu echipele adverse. MOLDOVA. Formaţia cuprinde e­­lemente tinere, talentate. Dar a pre­zentat, mai ales în tur, o formă in­constantă, pierzînd astfel unele în­tâlniri. VOINŢA. La întreaga echipă s-a observat un vădit progres faţă de evoluţiile precedente. INSTIT. POLITEHNIC. Echipa an­trenată de asistentul C. Damian are elemente tinere ce s-au impus prin­­tr-un joc în viteză, folosind o gamă variată de procedee tactice și teh­nice. Ocuparea locului 2 în clasa­ment e meritorie. INSTIT. AGRONOMIC. Deşi se a­­nunta, la început, a fi pretendentă le un loc fruntaş, avînd jucători cu o mare putere de luptă, nu s-a mai prezentat, în mod surprinzător, la ultimele trei întîlniri. Ea a ocupat astfel locul 4 în clasament. V. ALEXA coresp. C.S.M.S. Instit. polit. Moldova Instit. agr. Voința IR. A. 4 10 10 0 0 330.194=20 10 7 0 3 248.202=14 10 6­0 4 286:223=12 10 4­0 6 164:191= 8 10 2­0 8 214:281= 4 10 1­0 9 187:331= 2 Cercul de scrimă de la Casa tineretului In toamna anului 1962, la Casa tineretului din Iaşi, a luat fiinţă un cerc de scrimă. Iniţial şi condus de antrenorul Ni­­celae Pufnei, cercul a avut de la început o activitate continuă şi fruc­tuoasă. In scurtă vreme, dintre nu­meroşii amatori ai acestui frumos sport s-au ridicat elemente de va­loare. Astfel, Constantin Soroceanu, inclus în echipa de spadă a C.S.M.S., a contribuit la calificarea acesteia in faza de zonă de la Ploieşti (1964). Un an mai tîrziu, la „zona" de la Cluj, Mircea Şerbănescu, alt sportiv talentat de la cercul de scri­mă al Casei tineretului, a „tras, în cadrul echipei de spadă a C.S.M.S., eforturile sale şi ale coechipierilor situind formaţia ieşeană pe locul al doilea. Cercul de scrimă cuprinde mulţi alţi sportivi talentaţi. Să amintim doar numele el­orvai Gabriela Chi­­riac, Almeria Nathanaohn, Felicia Prodalea, fraţii Ion »­ Mihai Bu­­descu, Gicu Popa, Vasile Olaru (flo­retă), Viorel Oarza (spadă). Echipele de floretă—băieţi şi fete — au atins o valoare ridicată. Con­cludem este faptul că acestea au realizat victorii in faţa echipelor si­milare ale clubului ieşean. In prezent, cercul de scrimă de la Casa tineretului cuprinde peste 20 de sportivi legitimaţi, precum şi nu­meroşi alţi tineri şi copii, care mun­cesc cu drag la antrenamente pentru a atinge un nivel superior de pre­gătire. Conducerea Casei tineretului a pus la dispoziţia tinerilor scrimeri tot ce este necesar pentru desfăşurarea în condiţii optime a pregătirilor. B. SERGIU — coresp. In citeva rinduri LONDRA 2 (Agerpres) — Alf Ramsey, selecţionerul unic al repre­zentativei engleza de fotbal, a co­municat un lot de 22 de jucători care se pregătesc în vederea tur­neului final al campionatului mon­dial de fotbal. Lotul cuprinde pe: Banks, Waiters, Stepney (portari); Cohep, Newton, Wilson, J. Charlton, Thomson, Nor­man, Hunter, Stiles, Moore (fundaşi şi mijlocaşi); Baker, Eastbam, Con­nelly, B. Charlton, Hunt, Thompson, Oall, Greaves, Douglas, Ghivers (a­­tacantl), * Miercuri a părăsit Capitala, în­­dreptîndu-se spre Torino, delegaţia sportivă studenţească a României, care ne va reprezenta la Universiada de iarnă. După cum s-a mai anunţat, ţara noastră participă la turneul de hochei pe gheaţă şi la competiţia de patinaj artistic. (Agerpres) Mozaic (Urmare din pag. 1. —­ N-am să mai rabd şi-n Fetiţa, calmă în nevino­văţia ei, îşi pierde Încrede­rea şi în joc şi în băieţei. Poate, fiindcă nu i s-a spus niciodată acel cuvînt: min­cinoasă. Are o suferinţă de lujer de crin lovit cu nu­iaua de o mină rece, prin­tre uluci de gard-A doua zi, băieţelul e Sin­gur. Copiii l-au singulari­zat. Nu-l mai primesc in joaca lor. Mă uit la el. Se simt un vid împrejur, un vid ale cărui margini nu se încumetă să le treacă. 11 mingii pe zulufii blonzi. Ci­­ne-i de vină pentru acel gol sufletesc ? Amicul meu, pe care, din simpatie l-am înzestrat cu un nume­­ Lunatecul, citea „Urzica". — Te-am pierdut, îi zic, dacă... —­ Caut umor, domnule, umor. — Cum, ce ? — Păi nu știi frumosul meu bloc? (S-o fi mutat? Stătea pe undeva aproape de gară!) Am deasupra niş­te comori umblătoare.­ Mai întîi, să vezi, pe la ora zece (92), se petrec nişte salturi■ Nişte salturi ca la antipozi• O pulbere de var începe să se cearnă Încet. Apoi, e un fel de 110 metri garduri, pli­nă-n baie. Aici, se deschid toate robinetele, cu dibăcie şi o tînguire de ţevi orches­trate Iţi curge pină in mă­duva oaselor. Retragerea din baie e uşoară, discretă, linsă cu talpa piciorului complice. Dar la un semn, scheletul caloriferului zăgă­­nea intr-o ireală surpare. Asta, la zece și la șase di­mineața. — Și? — La noapte nu mai am nici o rezervă de rîs. Și caut umor, domnule, în ,,Urzica", să am cu ce răspunde la re­prezentația de deasupra. * Morala? Or fi chestiuni aparent neînsemnate­ __ Țin insă de o anumită conduită cetățenească. Mici-mici, dar ele afectează impresia ma­re. Deh! buturuga mică răs­toarnă carul mare... cum zi­cea bunul si înțeleptul nos­tru Anton Pann. Din patrie. Ba Cabana Cristianul Mare Foto: Agerpres (R. Cristescu) SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE RADIO VINERI, 4 FEBRUARIE 1907 PROGRAMUL I. La orele 5; 6; 7; 10; 14; 16; 18; 22; 23.52, buletine de ştiri şi radio­jurnale; 11 Din spectacolele Operei de stat din Iaşi; 11.15 Teatru la mi­crofon: „Părinţii lui Grişa". Adapta­re radiofonică după piesa lui Serghei Mihalkov; 12.30 Carnet plastic; 14.08 Itinerar folcloric muzical prin regiu­nile patriei; 15 Nathan Milstein vă prezintă Concertul în Re major pen­tru vioară și orchestră de Ceaikov­­ski; 16.20 Uverturi de estradă; 16.54 Pentru prima oară în emisiunile noastre; 17.30 In slujba patriei; 18.03 In jurul globului; 18.45 Din valsu­rile compozitorilor noştri; 19 Orizont românesc — emisiune de reportaj literar; 20.30 Compozitor şi inter­pret: Charles Aznavour; 20.45 Noap­te bună, copii; 21.30 Interpreţi ro­mâni ai canţonetei (montaj); 22.20 Capodopere ale muzicii universale şi marii lor interpreţi; 22.46 Moment poetic. Versuri dedicate lui Mihai Eramnescu; 23 Odihnă cu muzică. PROGRAMUL II. La orele 7.30; 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21;17; 23; 0.52; buletine de ştiri şi radiojurnale; 12 Pagini din ope­reta „Contesa Marita“ de Kalman ; 12.30 Din folclorul muzical al popoa­relor; 13 Refrene fără vtrstă; 14 Karl Millöcker şi operetele sale; 14.30 Gintă Ima Sumak,' 15.10 Album de piese corale prezentate de corul Ra­­dioteleviziunii; 15.30 Dansuri de estradă»' 16.30 Inelus mnvlrtecus; 17.20 Un scurt program de hore şi sîrbe; 19.03 „Doină, doină vier» cu foc"; 19.30 Memoria pămintului românesc; 20 Muzică uşoară; 20.14 Seară de operă: „Lohengrin" de Richard Wag­ner; 0.07 Ritm şi visare. RADIO IAŞI pe 285 m, lungime de undă JOI, 3 FEBRUARIE 1966 17.30 Rubrica de informaţii utili­tare: „Concert-ghicitoare”; 18 Radio­­informaţia; „Concertul serii pentru sate”; 18,30 Emisiunea: „Fapte, răs­punderi, împliniri"; Urmează muzică din filme.­ 19 Emisiunea: „Actuali­tatea tehnico-ştiinţifică; In încheiere, un album de romanţe. TELEVIZIUNE JOI, 3 FEBRUARIE 1966 19 Telejurnalul de seară; 19.15 Emisiune pentru copil; 19.30 Clubul tinereţii; 20.45 Seară de teatru: „Montserrat" de Em. Robles; 23.05 Telejurnalul de noapte, buletinul meteorologic. SPECTACOLE OPERA DE STAT, joi 3 februarie, ora 19.30: „Liliacul". CINEMATOGRAFE: VICTORIA (orele 9; 11, 15; 17; 19, 21): „Trageţi în Stanislas!", TINE­RETULUI (orele 9; 11; 14.45; 16.45; 19, 21): „In compania lui Max Linder”, ARTA (orele 10, 14.30; 17.45; 21): „Oameni şi drapele", cinemascop, ambele serii, TATARASI (orele 16, 18; 20): „Cineva, acolo sus, mă iu­beşte”. IN REGIUNE: la BIRLAD, cinema Victoria: „Fata lui Bube"; cinema Bîrladul: „Unchiul meu”; VASLUI: „Dincolo de barieră”;• HUŞI: „Runda a 6-a”; PAŞCANI: „Unora le place jazzul"; Clubul C.F.R. — Paşcani: „Cineva, acolo sus, mă iubeşte”. TIMPUL PROBABIL Vreme în general frumoasă cu cerul temporar senin, pînă la noros. Vînt alab din sectorul nord-vestic. Temperatura aerului, uşor variabilă, va fi cuprinsă noaptea între minus 4 şi minus 8 grade, local mai cobo­­rîte, iar ziua intre minus 2 şi plus 3 grade. Ceaţă dimineaţa şi seara. Dezlegarea jocului apărut în nr. 6033 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Zăpadă — Crivăț; 2. Aparate — Alina; 3. Pat — Răcitor — M; 4. A — Imaculat — Ab; 5. Tunică — Ic — Pau; 6. Nani — A­­cizi — R; 7. Tije — Gheţarii; 8. Ut — Ceha — Opt — N; 9. Rafale — Troică; 10 Tro — Iară — Aer— 11. U — Centenar — Av; 12. Real — Ac—­ Ceapă; 13. Iarnă — Bre —, Pas.

Next