Flacăra Iaşului, februarie 1966 (Anul 22, nr. 6032-6055)
1966-02-03 / nr. 6034
mtni lAkrtüi padinat SPORIREA ACUMULĂRILOR— LA BAZA PULERII ECONOMICE A COOPERATIVEI AGRICOLE la recenta adunare generală a coormativei noastre agricole de producţie s-a pus un accent deosebit in darea de seamă a consiliului de conducere, a comisiei de revizie, dar mai ales in cuvîntul participanţilor la discuţii asupra necesităţii dezvoltării proprietăţii obşteşti. In articolul 25 din proiectul de statut al cooperativei agricole se prevede că dezvoltarea proprietăţii cooperativei agricole, care este izvorul sporirii continue a producţiei vegetale şi animale, al creşterii nivelului de viaţă al cooperatorilor, se realizează prin dezvoltarea, an de an, a acumulărilor. Experienţa cooperativei noastre în această direcţie demonstrează importanţa acestei prevederi. Sporind şi gospodărind cu grijă acumulările, orientind investiţiile spre ramuri de producţie cu eficienţă economică ridicată, am asigurat creşterea averii obşteşti la suta de hectare de teren agricol de la 252.000 de lei in 1962, la 318.000 de lei în anul 1965. După cum se vede, numai in ultimii ani, proprietatea obştească a crescut simţitor, ceea ce dovedeşte preocuparea pentru dezvoltarea producţiei unităţii noastre. Aceasta a fost posibilă datorită faptului că reţinerile pentru fondul de acumulare n-au fost făcute la intimplare. Urmărind dinamica reţinerilor pentru fondul de bază, se remarcă că in fiecare an s-a realizat ceea ce s-a planificat, ba, mai mult, în anii din urmă reţinerile au depăşit pe cele planificate cu 1 sau 2 la sută din totalul veniturilor. Aşa cum se prevede în proiectul noului statut al cooperativei agricole, fondul de acumulare este destinat realizării Investiţiilor, rambursării creditelor pentru Investiţii, creării rezervelor necesare Îmbunătăţirii procesului de producţiei etc. De aici necesitatea de a le folosi cit mai raţional, dea le Investi in obiective sau activităţi absolut necesare care să asigure in ultimă Instanţă sporireaproducţiei globale şi a veninurilor băneşti. Noi am urmărit ca banii să fie folosiţi cu chibzuinţă ,cu fiecare leu să rodească. Aşa se face că pe terenurile improprii culturii cerealelor, altădată invadate de mărăcini, cum ar fi dealurile Cîrjău, Modruz, Pîlnei şi Loban, am plantat In ultimii ani 123 de hectare cu vie şi 101 hectare cu livezi. Investiţiile făcute în extinderea sectorului giti-pomicol au şi început a avea eficienţa economică scontată, majoritatea plantaţiilor intrind pe rod. De altfel, In legătură cu folosirea raţională a pămintului am luat măsuri corespunzătoare şi pentru stăvilirea eroziunii pe terenurile arabile în pantă. Astfel, pe mai bine de 808 de hectare se practică culturile In fîşii, terenul respectiv este lucrat pe curba de nivel etc. Importante sume de bani au fost Investite In procurarea de animale formîndu-ne un sector zootehnic dezvoltat, care In prezent cuprinde 114 vaci, 1313 oi, 358 de porcine, 820 de păsări nucleu matcă, 250 de colonii de albine, etc. Totodată, au fost ridicate şi construcţiile necesare adăpostirii animalelor de producţie fi de muncă, precum şi alte construcţii gospodăreşti. Pentru nevoile producţiei au fost achiziţionate maşini agricole şi alte utilaje, printre care enumerăm: 4 semănători cu tracţiune animală, 38 de vermorele, 2 motoare T.N., 2 pompe pentru irigat, 3 tocători de nuire, o moară cu ciocănele, o batoză pentru bătut porumb Şi 3 mijloace auto de transport. După cum era şi normal, pe această bază producţiile au operit. Anul trecut, de pildă, am obţinut, în medie, la hectar 2120 de kg. de grâu faţă de 1500 de kgplanificat, 2630 de kg. porumb boabe faţă de 2060 de kg, cit se prevăzuse, 11.400 de kg, de struguri în joc de 8.000 de kg. etc. O dată cu acestea, au crescut veniturile băneşti la suta de hectare de la 189.009 de lei, cît am realizat în anul 1962, la 220.006 de Iei în anul 1965. Ca urmare firească a crescut în acelaşi ritm şi valoarea zilei-muncă. In anul 1965 am încheiat activitatea financiară cu un bilanţ rodnic. Aceasta ne-a permis să alocăm un procent mai corespunzător pentru fondul de acumulare in vederea dezvoltării averii noastre obşteşti. Trebuie să spunem că, in prezent, valoarea avutului obştesc ar fi putut fi şi mai mare dacă in fiecare an am fi acordat atenţia cuvenită sporirii acumulărilor. S-a intîmplat însă că in unii ani n-am reţinut pentru fondul de bază decit 10 la sută din venitul bănesc total, adică sub posibilităţile noastre. Avînd în vedere această experienţă, sintem hotărîţi ca în lumina indicaţiilor plenarei C.C. al P.C.L. din II—12 noiembrie 1965 să asigurăm In fiecare an un echilibru just între fondul de acumulare Şi cel de consum. Recenta adunare generală a aprobat să repartizăm la fondul de acumulare 20 la sută din producţia netă a anului în curs, restul de 80 la sută fiind alocat fondului de consum. Fondurile de acumulare vor fi folosite la realizarea unor obiective importante din planul de investiţii. Bunăoară, vom mări efectivul de animale, vom extinde via pe alte 10 hectare. In sectorul legumicol punem accentul pe extinderea irigării. Vom mai procura, în acest scop, 2 motopompe şi Un motor T.N. Vom mai cumpăra şi un autocamion, sporind astfel mijloacele de transport. Este locul aici să arăt că nu am făcut pînă acum totul nici în ceea ce priveşte păstrarea avutului obştesc. Aceasta a reieşit destul de concludent din cuvintul unor participanţi la adunarea generală, ca Ştefan Grosu, Maria Negoiţă, Gheorghe Negoiţă, Vasile Gramatic, Dumitru Mihalache şi a altora. Adunarea generală a ţinut seama de criticile şi propunerile acestora, trasând sarcina consiliului de conducere de a lua măsuri pentru buna păstrare a avutului obştesc. Toate acestea vor contribui, bineînţeles, la întărirea unităţii noastre, la ridicarea continuă a bunăstării cooperatorilor. PETRU MIHALACHE preşedintele cooperativei agricole de producţie din Tir?11 DEZBATERI PE MARGINEA PROIECTELOR DE STATUT Spectacole în pregătire .* Teatrul de stat din Bîrlad au intrat, de curînd, în repetiţie piesele „Vis de secătură" de Mircea Ştefănescu (regizor Ion Petrovici) şi „Visul unei nopţi de iarnă“ de Tudor Muşatescu (regizor Tiberiu Penţia). In acelaşi timp, la sediu şi în deplasări se prezintă spectacolele: „Vinovaţi fără vină1’, „Răspîntia cea mare“ şi „Sfîntul Mitică Blajinul''. IN CUSHU, scenă din actul al II-lea al piesei ..Răsplnta cea mare“ de VI. Popa. — Lingă lumina cărţilor - umbra nedorită a unor deficienţe De la începutul acestui an nu s-a scurs prea mult timp. Cu toate acestea, numărul noilor înscrişi la biblioteca Clubului cereniilor din Iaşi este de peste două sute. De asemenea, la cererea muncitorilor din sectorul plantaţii şi amenajarea zonei, a luat Hinta recent o nouă bibliotecă volantă, a cincisprezecea in cadrul întreprinderii. Tot in Cursul lunii ianuarie, au fost organizate în cadrul bibliotecii şi cite- VQ acţiuni destul de interesante. Aşa au fost recenziile romanelor „Fraţii fieri" de Mihail Sadoveanu şi „inimă vrăjită" de Romain Rolland. Citeva acţiuni — ciţiva paşi spre mai bine faţă de activitatea din anul trecut. Şi totuşi, unele deficienţe care s-au manifestat in perioada anterioară, îşi fac din nou apariţia■ Ne întrebam, de exemplu, de ce nu se acordă o atenţie sporită ultimelor apariţii intergre sau lucrărilor ce cuprind probleme contemporane ale vieţii artistice ? Fără discuţie că evocările îşi au locul lor in planul de activitate al unei biblioteci dar, în nici un caz, nu pot fi înscrise atât de des şi, mai ales, şi una după alta. Are bine ca in centrul atenţiei să stea permanent noutăţile editoriale, imbinindu-se armonios grija pentru răspindirea operelor clasicilor noştri, cu popularizarea largă a literaturii actuale. Incă un aspect al activităţii cu care nu ne putem declara de acord este faptul că majoritatea acţiunilor sunt realizate, aproape exclusiv, de una şi aceeaşi persoană: bibliotecarul Departe de a nega posibilităţile acestuia de a organiza acţiuni atractive, observăm însă că antrenarea membrilor colectivului bibliotecii şi chiar a unor Cititori fruntaşi la întocmirea programelor şi materialelor ar face ca activitatea să devină mai bogată, mai interesantă. In acelaşi scop, Conducerea bibliotecii ar putea invita, în mijlocul cititorilor, scriitori şi poeţi ieşeni, oameni de cultură şi artă etc. Asemenea intilniri şi discuţii ar stimula ln mod evident interesul ceferiştilor pentru cartea beletristică şi ştiinţifică, atrăgind după sine creşterea numărului celor înscrişi la bibliotecă. Altă deficienţă a conducerii bibliotecii, care a făcut ca anul trecut numărul cititorilor sâ nu fie pe măsura posibilităţilor, constă în aceea că li s-a împrumutat unor tovarăşi prea multe cărţi deodată, intre 7 şi 14 volume şi de obicei, titlurile cele mai des solicitate, îngreuind astfel procesul de rulare a cărţilor. Activitatea bibliotecii poate fi îmbunătăţită. Felul în care ea s-a desfăşurat de la începutul acestui an şi pînă acum promite. Este necesară insă înlăturarea tuturor deficienţelor semnalate, o mai îrinsă legătură cu problemele vieţii culturale contemporane. Nu mai încape discuţie că cele 19.775 de volume aflate în posesia bibliotecii se vor citi şi că lângă lumina lor nu mai are ce căuta umbra nedorită a unor deficienţe. ION CHIRIAC In depozitul de cărţi al Bibliotecii centrale universitare „Mihai Eminescu" din Iaşi ■jrme*4m*4M**m** **m04m**m4 Organizarea nu-i o simplă tehnică de măsurare a muncii (Urmare din pag. 1) ţie, formarea şi organizarea muncii râmîn uneori în urma organizării şi lansării producţiei. Este şi cazul cu cele două sortimente noi, la care v-aţi referit. A întîrziat întocmirea şi predarea documentaţiei, a S.D.V.urilor, a planului de operaţii, care constituie doar o bază de pornire în normarea şi organizarea muncii. Producţia a fost lansată, dar noi n-am putut interveni la timp în rezolvarea problemelor de norme şi organizare a muncii. Frîna aceasta artificială, produsă in organizarea raţională a producţiei şi a muncii, duce la un efect necorespunzător, resimţit, din păcate, şi în alte prilejuri: la început treaba merge, apoi se ivesc stagnări, neconcordante, tocmai pe axul acesta important al organizării. Dar întrepătrunderea flagrantă de sarcini la problemele de organizare ne creează dificultăţi în relaţiile cu sectoarele de producţie. Adeseori, tehnologii serviciului nostru nu găsesc înţelegerea necesara din partea maiştrilor ori de câte ori nivelul tehnic ridicat, obţinut pe diverse căi, undeva în producţie, impune modificări în normare şi deci organizare. La operaţia de şlefuit mecanic din sectorul finisaj, la lucrările de montaj (e vorba de mobila corp) am observat la un moment dat că normele fuseseră depăşite cu 80 la sută. Mi-am dat seama că undeva, ceva nu e în regulă. I-am cerut explicaţii unui maistru. Mi-a răspuns că vreo cîţiva muncitori lucraseră suplimentar. „Pontează-l, i-am spus, trebuie plătiţi* — „Nu vreau!“. „De ce, ţi-e frică să nu te afle sindicatul şi să te tragă la răspundere pentru nerespectarea programului de lucru* ?. Explicaţia însă era aceea arătată mai sus: modernizarea tehnologiei în fazele amintite a dus la depăşirea considerabilă a normelor, dar maistrul nu era de acord să corelăm eficienţa tehnico-economică a modernizării cu norma practicată. Realitatea este că unii maiştri se preocupă exclusiv de îndeplinirea planului, indiferent pe ce cale. Pe noi ne interesează — ar trebui să-l intereseze şi pe el — şi eficienţa muncii în orice fază, la fiecare operaţie. — Şi ce-ar trebui făcut? — Rezistenţa pe care o întîmpinăm îşi are explicaţia şi nu fapt«l că sintem încă puţin prezenţi, şi deci cunoscuţi, ca organizatori de concepţie ai muncii în secţii şi sectoare. Ar trebui să se lămurească acest lucru, să se stabilească precis atribuţiile ce ne revin în organizarea muncii, rezolvindu-se pe cît posibil şi concentrarea organizării producţiei şi a muncii în cadrul unui singur serviciu, bine încadrat, care să răspundă de realizarea în practică a acestor obiective. In lumina sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al partidului, cu privire la ridicarea muncii de organizare la un nivel calitativ superior, rezolvarea problemelor arătate este actuală şi urgentă. — Ce scontaţi să obţineţi? — Un răspuns clar la o întrebare pe care ne-o punem tot mai mulţi oameni din întreprinderea noastră şi anume, aceea nu-,ci folosim metodele cele mai enervate, mai moderne şi mai eficace de organizare care să valorifice complet dotarea cu tehnica modernă a secțiilor din fabrica noastră. Acesta este în permanență și obiectivul nostru nr. 1. SPORT HANDBAL ?NT Constatări pe marginea întrecerilor „Cupei de iarnă“ Informam pe cititorii despre încheierea întrecerilor din cadrul „Cupei de iarnă" la handbal. înainte de a face citeva constatări asupra comportării echipelor, dăm clasamentul final la băieţi. La fete, s-au clasat, in ordine, Liceul nr. 2, Institutul politehnic, Şcoala sportivă de elevi şi Voinţa. Şi acum, citeva caracterizări ale evoluţiei fiecărei echipe masculine participante la această competiţie. C.S.M.S. Folosind la majoritatea jocurilor elemente tinere, antrenorul echipei şi-a putut da seama de potenţialul fiecărui jucător, aceasta fiind de un real folos în vederea promovării lor în echipa divizionară. Meciurile prestate au plăcut prin fazele spectaculoase pe semicerc şi prin finalizarea acţiunilor, contribuind astfel la ridicarea calităţii partidelor. Totuşi, echipa prezintă şi o serie de lacune pentru remedierea cărora, după cite suntem informaţi, se va lucra de la jumătatea lunii februarie, o dată cu începerea antrenamentelor. Handbaliştii ieșeni doresc să promoveze în seria I. I. R. A. 4. Deşi situată pe ultimul loc în clasament, echipa, formată în exclusivitate din muncitori, merită toate felicitările pentru sportivitatea de care a dat dovadă, prezenţa la toate întîlnirile, cît şi pentru voinţa cu care a luptat în majoritatea meciurilor unde şi-a disputat şansele, de la egal la egal, cu echipele adverse. MOLDOVA. Formaţia cuprinde elemente tinere, talentate. Dar a prezentat, mai ales în tur, o formă inconstantă, pierzînd astfel unele întâlniri. VOINŢA. La întreaga echipă s-a observat un vădit progres faţă de evoluţiile precedente. INSTIT. POLITEHNIC. Echipa antrenată de asistentul C. Damian are elemente tinere ce s-au impus printr-un joc în viteză, folosind o gamă variată de procedee tactice și tehnice. Ocuparea locului 2 în clasament e meritorie. INSTIT. AGRONOMIC. Deşi se anunta, la început, a fi pretendentă le un loc fruntaş, avînd jucători cu o mare putere de luptă, nu s-a mai prezentat, în mod surprinzător, la ultimele trei întîlniri. Ea a ocupat astfel locul 4 în clasament. V. ALEXA coresp. C.S.M.S. Instit. polit. Moldova Instit. agr. Voința IR. A. 4 10 10 0 0 330.194=20 10 7 0 3 248.202=14 10 60 4 286:223=12 10 40 6 164:191= 8 10 20 8 214:281= 4 10 10 9 187:331= 2 Cercul de scrimă de la Casa tineretului In toamna anului 1962, la Casa tineretului din Iaşi, a luat fiinţă un cerc de scrimă. Iniţial şi condus de antrenorul Nicelae Pufnei, cercul a avut de la început o activitate continuă şi fructuoasă. In scurtă vreme, dintre numeroşii amatori ai acestui frumos sport s-au ridicat elemente de valoare. Astfel, Constantin Soroceanu, inclus în echipa de spadă a C.S.M.S., a contribuit la calificarea acesteia in faza de zonă de la Ploieşti (1964). Un an mai tîrziu, la „zona" de la Cluj, Mircea Şerbănescu, alt sportiv talentat de la cercul de scrimă al Casei tineretului, a „tras, în cadrul echipei de spadă a C.S.M.S., eforturile sale şi ale coechipierilor situind formaţia ieşeană pe locul al doilea. Cercul de scrimă cuprinde mulţi alţi sportivi talentaţi. Să amintim doar numele elorvai Gabriela Chiriac, Almeria Nathanaohn, Felicia Prodalea, fraţii Ion » Mihai Budescu, Gicu Popa, Vasile Olaru (floretă), Viorel Oarza (spadă). Echipele de floretă—băieţi şi fete — au atins o valoare ridicată. Concludem este faptul că acestea au realizat victorii in faţa echipelor similare ale clubului ieşean. In prezent, cercul de scrimă de la Casa tineretului cuprinde peste 20 de sportivi legitimaţi, precum şi numeroşi alţi tineri şi copii, care muncesc cu drag la antrenamente pentru a atinge un nivel superior de pregătire. Conducerea Casei tineretului a pus la dispoziţia tinerilor scrimeri tot ce este necesar pentru desfăşurarea în condiţii optime a pregătirilor. B. SERGIU — coresp. In citeva rinduri LONDRA 2 (Agerpres) — Alf Ramsey, selecţionerul unic al reprezentativei engleza de fotbal, a comunicat un lot de 22 de jucători care se pregătesc în vederea turneului final al campionatului mondial de fotbal. Lotul cuprinde pe: Banks, Waiters, Stepney (portari); Cohep, Newton, Wilson, J. Charlton, Thomson, Norman, Hunter, Stiles, Moore (fundaşi şi mijlocaşi); Baker, Eastbam, Connelly, B. Charlton, Hunt, Thompson, Oall, Greaves, Douglas, Ghivers (atacantl), * Miercuri a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Torino, delegaţia sportivă studenţească a României, care ne va reprezenta la Universiada de iarnă. După cum s-a mai anunţat, ţara noastră participă la turneul de hochei pe gheaţă şi la competiţia de patinaj artistic. (Agerpres) Mozaic (Urmare din pag. 1. — N-am să mai rabd şi-n Fetiţa, calmă în nevinovăţia ei, îşi pierde Încrederea şi în joc şi în băieţei. Poate, fiindcă nu i s-a spus niciodată acel cuvînt: mincinoasă. Are o suferinţă de lujer de crin lovit cu nuiaua de o mină rece, printre uluci de gard-A doua zi, băieţelul e Singur. Copiii l-au singularizat. Nu-l mai primesc in joaca lor. Mă uit la el. Se simt un vid împrejur, un vid ale cărui margini nu se încumetă să le treacă. 11 mingii pe zulufii blonzi. Cine-i de vină pentru acel gol sufletesc ? Amicul meu, pe care, din simpatie l-am înzestrat cu un nume Lunatecul, citea „Urzica". — Te-am pierdut, îi zic, dacă... — Caut umor, domnule, umor. — Cum, ce ? — Păi nu știi frumosul meu bloc? (S-o fi mutat? Stătea pe undeva aproape de gară!) Am deasupra nişte comori umblătoare. Mai întîi, să vezi, pe la ora zece (92), se petrec nişte salturi■ Nişte salturi ca la antipozi• O pulbere de var începe să se cearnă Încet. Apoi, e un fel de 110 metri garduri, plină-n baie. Aici, se deschid toate robinetele, cu dibăcie şi o tînguire de ţevi orchestrate Iţi curge pină in măduva oaselor. Retragerea din baie e uşoară, discretă, linsă cu talpa piciorului complice. Dar la un semn, scheletul caloriferului zăgănea intr-o ireală surpare. Asta, la zece și la șase dimineața. — Și? — La noapte nu mai am nici o rezervă de rîs. Și caut umor, domnule, în ,,Urzica", să am cu ce răspunde la reprezentația de deasupra. * Morala? Or fi chestiuni aparent neînsemnate __ Țin insă de o anumită conduită cetățenească. Mici-mici, dar ele afectează impresia mare. Deh! buturuga mică răstoarnă carul mare... cum zicea bunul si înțeleptul nostru Anton Pann. Din patrie. Ba Cabana Cristianul Mare Foto: Agerpres (R. Cristescu) SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE RADIO VINERI, 4 FEBRUARIE 1907 PROGRAMUL I. La orele 5; 6; 7; 10; 14; 16; 18; 22; 23.52, buletine de ştiri şi radiojurnale; 11 Din spectacolele Operei de stat din Iaşi; 11.15 Teatru la microfon: „Părinţii lui Grişa". Adaptare radiofonică după piesa lui Serghei Mihalkov; 12.30 Carnet plastic; 14.08 Itinerar folcloric muzical prin regiunile patriei; 15 Nathan Milstein vă prezintă Concertul în Re major pentru vioară și orchestră de Ceaikovski; 16.20 Uverturi de estradă; 16.54 Pentru prima oară în emisiunile noastre; 17.30 In slujba patriei; 18.03 In jurul globului; 18.45 Din valsurile compozitorilor noştri; 19 Orizont românesc — emisiune de reportaj literar; 20.30 Compozitor şi interpret: Charles Aznavour; 20.45 Noapte bună, copii; 21.30 Interpreţi români ai canţonetei (montaj); 22.20 Capodopere ale muzicii universale şi marii lor interpreţi; 22.46 Moment poetic. Versuri dedicate lui Mihai Eramnescu; 23 Odihnă cu muzică. PROGRAMUL II. La orele 7.30; 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21;17; 23; 0.52; buletine de ştiri şi radiojurnale; 12 Pagini din opereta „Contesa Marita“ de Kalman ; 12.30 Din folclorul muzical al popoarelor; 13 Refrene fără vtrstă; 14 Karl Millöcker şi operetele sale; 14.30 Gintă Ima Sumak,' 15.10 Album de piese corale prezentate de corul Radioteleviziunii; 15.30 Dansuri de estradă»' 16.30 Inelus mnvlrtecus; 17.20 Un scurt program de hore şi sîrbe; 19.03 „Doină, doină vier» cu foc"; 19.30 Memoria pămintului românesc; 20 Muzică uşoară; 20.14 Seară de operă: „Lohengrin" de Richard Wagner; 0.07 Ritm şi visare. RADIO IAŞI pe 285 m, lungime de undă JOI, 3 FEBRUARIE 1966 17.30 Rubrica de informaţii utilitare: „Concert-ghicitoare”; 18 Radioinformaţia; „Concertul serii pentru sate”; 18,30 Emisiunea: „Fapte, răspunderi, împliniri"; Urmează muzică din filme. 19 Emisiunea: „Actualitatea tehnico-ştiinţifică; In încheiere, un album de romanţe. TELEVIZIUNE JOI, 3 FEBRUARIE 1966 19 Telejurnalul de seară; 19.15 Emisiune pentru copil; 19.30 Clubul tinereţii; 20.45 Seară de teatru: „Montserrat" de Em. Robles; 23.05 Telejurnalul de noapte, buletinul meteorologic. SPECTACOLE OPERA DE STAT, joi 3 februarie, ora 19.30: „Liliacul". CINEMATOGRAFE: VICTORIA (orele 9; 11, 15; 17; 19, 21): „Trageţi în Stanislas!", TINERETULUI (orele 9; 11; 14.45; 16.45; 19, 21): „In compania lui Max Linder”, ARTA (orele 10, 14.30; 17.45; 21): „Oameni şi drapele", cinemascop, ambele serii, TATARASI (orele 16, 18; 20): „Cineva, acolo sus, mă iubeşte”. IN REGIUNE: la BIRLAD, cinema Victoria: „Fata lui Bube"; cinema Bîrladul: „Unchiul meu”; VASLUI: „Dincolo de barieră”;• HUŞI: „Runda a 6-a”; PAŞCANI: „Unora le place jazzul"; Clubul C.F.R. — Paşcani: „Cineva, acolo sus, mă iubeşte”. TIMPUL PROBABIL Vreme în general frumoasă cu cerul temporar senin, pînă la noros. Vînt alab din sectorul nord-vestic. Temperatura aerului, uşor variabilă, va fi cuprinsă noaptea între minus 4 şi minus 8 grade, local mai coborîte, iar ziua intre minus 2 şi plus 3 grade. Ceaţă dimineaţa şi seara. Dezlegarea jocului apărut în nr. 6033 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Zăpadă — Crivăț; 2. Aparate — Alina; 3. Pat — Răcitor — M; 4. A — Imaculat — Ab; 5. Tunică — Ic — Pau; 6. Nani — Acizi — R; 7. Tije — Gheţarii; 8. Ut — Ceha — Opt — N; 9. Rafale — Troică; 10 Tro — Iară — Aer— 11. U — Centenar — Av; 12. Real — Ac— Ceapă; 13. Iarnă — Bre —, Pas.