Flacăra Iaşului, martie 1966 (Anul 22, nr. 6056-6082)
1966-03-01 / nr. 6056
A i k A. ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.C.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXI, NR. 6056 MARTI 1 MARTIE 1966 4 PAGINI 21 BANI Constructori de pe şantierul Complexului de morărit şi panificaţie Iaşi citesc cu atenţie ziarul în care sunt publicate Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., la Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din construcţii şi Chemarea Consfătuirii pe ţară a lucrătorilor din construcţii. Foto: G. Paul rfWtfVVVVtfVWVWWWVWWWVWWWWiWya'WVWVWWWVWVWWVWVWVWVW^VVWVMWb^^ ANCHETA NOASTRĂ „Cum organizaţi producţia şi munca în întreprinderi ?“ Atelierele Paşcani au obţinut importante realizări tehnice şi economice care i-au adus, pe bună dreptate, distincţii în întrecerea socialistă. In ultimii ani, la Paşcani, s-a extins producţia de boghiuri, de piese de schimb, ceea ce a impus o înzestrare tehnică corespunzătoare, un mai înalt grad de organizare a producţiei. Astfel, vechii tradiţii a Atelierelor păşcănene — reparaţia de vagoane de cale ferată — i s-a alăturat una nouă, pe care o dorim întărită cu succese de tot mai mare prestigiu. Anul 1966 a început în Atelierele Paşcani cu realizări relativ bune ■, intemperiile iernii au avut o oarecare influenţă negativă, dar decembrie trecut adusese un avans de producţie care a completat foarte bine rămînerile în urmă din ianuarie. La jumătatea lui februarie graficul de îndeplinire a planului nu arăta restanţe, însă din această situaţie nu avem dreptul să tragem concluzia că totul este perfect. „Noi îndeplinim planul, ne-au spus majoritatea tovarăşilor din Ateliere cu care am stat de vorbă, dar avem multe greutăţi din cauza unor lipsuri organizatorice sau din cauza răspunderii scăzute cu care este privită pe alocuri îndeplinirea sarcinilor de producţie“. Am încercat să avem o discuţie pe această temă cu tovarăşul Mircea Fălticeanu, şeful serviciului producţie. „ Ce părere aveţi despre calitatea pieselor produse de secţiile prelucrări mecanice şi forjă pentru boghiuri ? (Ne aflam în secţia boghiuri). — Calitatea ? Bună. Avem recepţioneri peste tot, care îşi fac datoria şi totul merge bine. — Calitatea ? Uneori ne dau cam mult de lucru tovarăşii de la strungărie şi de la forjă, ne spune muncitorul Emanuel Duca, din secţia boghiuri. Sînt zile cînd din cauza unor piese sub sau supradimensionate, cîte 6—7 oameni stau degeaba o oră, două sau chiar trei ore pînă cînd se fac remedierile. Să consemnăm şi părerea maistrului strungar Grigore Toma: — Da Aşa este. N-avem materiale In mod ritmic, Iar atunci cînd le avem trebuie să recuperăm timpul pierdut şi... scade calitatea... — Dar dv., ca maistru, de ce permiteţi să iasă din secţie piese necorespunzătoare ? — Eu nu pot să verific toate piesele. Şi n-am nici recepţioneri în schimburile de după-amiază şi de noapte. Numai unul, dimineaţa, care trebuie să controleze tot ce s-a produs în 24 de ore. Ce poate face un om ? Aşadar, declaraţia tovarăşului Mircea Fălticeanu cum că „avem peste tot recepţioneri care îşi fac datoria şi totul merge bine“ se cam îndepărtează de realitate. — Nici noi, forjorii, nu stăm prea bine, ne spune şeful secţiei, tovarăşul Ion Pricop. Datorită unor maşini cu mecanisme degradate, nişele centrale şi extreme pentru boghiuri ies cu defecte tehnice şi aproape toate trebuie îndreptate manual. Vă închipuiţi cît timp se pierde. La aceste neajunsuri se mai adaugă şi aprovizionarea cu materiale supradimensionate pentru a căror prelucrare se consumă un timp în plus faţă de cel normal. Din aceste motive, decalajul normal pentru unele piese nu se poate respecta şi punem în încurcătură secţia boghiuri, provocîndu-le uneori stagnări. Iată, deci, o altă problemă, aceea a realizării unui decalaj normal între secţii pentru toate piesele. Din cele relatate, reiese că atenţia trebuie îndreptată deopotrivă spre ridicarea nivelului tehnic de prelucrare şi spre aprovizionarea cumateriale la dimensiunile necesare. — Dar cu transporturile ce necazuri avem ! ne spune tovarăşul Andrei Pîrlea, şeful secţiei boghiuri. Despre greutăţile în transporturi în cadrul Atelierelor ne-au vorbit şi alţi tovarăşi, toţi subliniind faptul că datorită acestor greutăţi se pierde timp preţios din producţie. — Ca să ne satisfacem necesităţile de transport pentru forţă, ne spune şeful secţiei, trebuie să folosim zilnic cîte 10 muncitori din producţie timp de 5 ore. — Eu, la strungărie, spune maistrul Grigore Toma, trebuie să folosesc zilnic pînă la 10 strungari cîte 1—2 ore. S-ar mai putea da şi alte exemple care să arate că un număr de muncitori calificaţi trebuie să facă transporturi, bineînţeles, manual, dar să ascultăm şi părerea tovarăşului Virgil Giştescu, inginerul şef al Atelierelor. — Intr-adevăr, în primele ore ale dimineţii este o mare cerere detransport şi electrocarele nu dovedesc. Dar se întîmplă aşa pentru că şefii de secţii vor să li se facă transporturile numai în primele ore ale dimineţii. Deci, şefii de secţie sînt vinovaţi. Oare aşa să fie? Să ne gîndim puţin. In schimburile de după-amiază şi de noapte nu se face recepţia pieselor şi prin urmare nu se poate atinge nimeni de ele pentru a le transporta, decît în cazuri excepţionale. Atunci ce trebuie să facă şefii de secţie, maiştrii, cînd vin dimineaţa la lucru ? Trebuie să se asigure cu piese şi materiale ca să V. GHEORGHIU (Continuare în pag. 3) iu idumn nu se poate ajunge departe PE MERIDIANELE GLOBULEI „Cei şase“ s-au reîntîlnit la Bruxelles ■ A 6-a sesiune ministerială O.U.A. ■ Comentar extern Justificări nejustificabile ■IAP0HIA 2 milioane de manifestanți în cadrul „ofensivei de primăvară" Ritm mai rapid la amenajarea răsadniţelor Iarna era încă în toi cînd legumicultorii au trecut la pregătirea răsadniţelor. Aceasta a permis cooperativelor agricole să însămînţeze în răsadniţe întreaga suprafaţă cu roşii şi alte legume timpurii. Există astfel garanţia că se vor obţine răsaduri viguroase care vor putea fi transplantate în cîmp la momentul potrivit. In prezent, se continuă amenajarea răsadniţelor pentru restul culturilor şi pentru repicatul răsadurilor. In numeroase unităţi agricole cooperatiste amenajarea răsadniţelor se desfăşoară din plin. Cele mai bune rezultate în această privinţă se înregistrează în raioanele Bîrlad, Huşi, Paşcani şi Hîrlău. Dar nu peste tot această acţiune se bucură de atenţia cuvenită. Astfel, în raionul Iaşi, în care legumicultura deţine o pondere importantă, cooperativele agricole sunt cele mai întîrziate cu pregătirea răsadniţelor, pînă spre sfârşitul săptămînii trecute, aici nu se amenajase decît abia o zecime din suprafaţa planificată. Nu cu mult mai bine se situează în această privinţă unităţile agricole cooperatiste din raionul Vaslui. Pentru producerea răsadurilor necesare, în acest an, s-a planificat să se construiască în sectorul agricol cooperatist peste 40.000 de metri pătraţi de noi răsadniţe. In multe locuri însă se semnalează mari rămlneri In urmă şl In această privinţă. Raionul Vaslui n-a realizat pînă acum decît 5,9 la sută din suprafaţa prevăzută, raionul Hîrlău 20,6 la sută, raionul Paşcani 26,3 la sută. Unele unităţi nu şi-au ridicat încă materialele necesare, altele, deşi au totul asigurat pentru confecţionarea răsadniţelor, tărăgănează în mod nejustificat lucrul. Timpul fiind înaintat se impune, atît din partea consiliilor agricole, cît şi a unităţilor în care lucrările legumicole de sezon sunt neglijate, mai multă preocupare pentru lichidarea deficienţelor semnalate. Au început însămînțatul mazărei Pe ogoarele birlădene, primăvara a sosit mai devreme. Bine pregătiţi, ţăranii cooperatori din Rînzeşti o intîmpină cum se cuvine şi anume, pornind din plin la executarea lucrărilor agricole. In ultimele două zile, de exemplu, ei au trecut la însămînţatul mazărei pe cele 60 de hectare planificate, folosind mijloacele cu tracţiune animală. Au şi fost însămînţate 10 hectare. Cei mai harnici s-au dovedit ţăranii cooperatori Vasile Cogean, Gheorghe Tofan şi Constantin Motiga. Tot în aceste zile, se fertilizează cu îngrăşăminte chimice griul. ELVIRA SITARU tehnician agronom ÎN RAIONUL VASLUI E timpul să se încheie peste tot pregătirile pentru campania agricolă de primăvară Peste puţine zile se va trece din plin la executarea lucrărilor agricole de primăvară. In multe cooperative agricole din raionul Vaslui, pregătirile în vederea acestei importante etape pentru obţinerea de recolte bogate — sunt încheiate. Zilele trecute ne-am interesat de felul cum au întîmpinat campania de primăvară cîteva unităţi agricole cooperatiste din raion. Iată cele constatate : »Aşteptăm doar momentul optim" Tov Frideric Cotea, preşedintele cooperativei agricole din Codăieşti ne-a spus : „Pregătirile pentru însămînţările de primăvară au început încă de la sfîrşitul anului trecut. Aşa se face că în momentul de faţă sîntem gata pentru campanie. Aşteptăm doar momentul optim". Intr-adevăr, la Codăieşti, campania de primăvară a fost pregătită pînă în cel mai mic amănunt. In această unitate se vor însămînţa însemnate suprafeţe cu porumb, floarea-soarelui, mazăre, sfeclă de zahăr, borceag, fasole etc. Sămînţa necesară este în întregime asigurată şi condiţionată. Probele de seminţe au fost expediate din timp la laboratorul pentru controlul seminţelor, iar pentru o parte din ele au sosit deja buletine de analiză roşii. Paralel cu aceste lucrări o atenţie cuvenită s-a acordat şi acţiunii de fertilizare a terenurilor mai slab productive. „La transportul gunoiului de grajd — ne-a informat în continuare tov. Cotea — am folosit cîte 120 de atelaje, care au transportat pînă acum îngrăşăminte naturale pe 40 de hectare. Peste 200 de hectare cu grîu au fost fertilizate, nu de mult, cu îngrăşăminte chimice. In toate aceste acţiuni s-au situat în frunte ţăranii cooperatori din brigăzile de cîmp conduse de Constantin E. Ioan, Teodoru Baciu şi Neculai Gheţu. întreg P. AGACHI (Continuare în pag. 3) Semne de primăvară. Foto: Ticu Baciu coresp. AGENDA Primul tur de manivelă la filmul „Dacii“ S-a dat primul tur de manivelă la filmul „Dacii“, producţie a studioului „Bucureşti“, care va da viaţă uneia din primele pagini ale istoriei poporului nostru. Regizorul Sergiu Nicolaescu va folosi în rolurile principale pe Mircea Albulescu, Geo Barton, Amza Pelea, Kovács György, alături de care îşi vor mai da concursul alţi artişti şi cîteva mii de figuranţi. Filmările, programate de-a lungul a 13 săptămîni de lucru, se vor face la Buftea, pe Dunăre, lingă Giurgiu, în Apuseni, pe Retezat şi pe vîrful Cimil. Pentru reconstruirea bătăliei împăratului Domiţian cu regele Decebal, din anul 87, au fost confecţionate mii de costume de vară şi de iarnă, s-au fabricat coifuri, armuri, scuturi, suliţe, săbii, arcuri, săgeţi, un amănunt de organizare, realizatorii au nevoie de aproape 8.000 de cai. (Agerpres) In raionul Bîrlad Un nou ax de înaltă tensiune Lucrările de electrificări rurale cunosc un tot mai mare avînt şi în raionul Bîrlad. Pentru acest an sunt planificate a fi electrificate 17 noi sate, dintre care 14 vor fi racordate la un nou ax de înaltă tensiune: Bîrlad — Ibăneşti — Chetrosu. Pentru acest an au fost făcute aprovizionările necesare, iar de curind a început acţiunea de plantare a stîlpilor. La sfîrşitul anului curent, numărul satelor electrificate din raionul Bîrlad va fi de 90. Turneu al Teatrului Naţional La 5 martie, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" întreprinde un turneu la Suceava, Cluj, Hunedoara, Braşov şi Ploieşti cu spectacolul cu piesa „Idolul şi Ion Anapoda” de George Mihail Zamfirescu, în regia lui Ion Lascăr, artist emerit, şi scenografia Margăi Ene. Olimpiada elevilor BÂRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Recent, s-a desfăşurat la Liceul nr. 1 „Gh. Gheorghiu-Dej" din oraşul Bîrlad Olimpiada elevilor de la cele trei licee bîrlădene, la obiectele limba şi literatura română, matematică, fizică şi chimie. La startul întrecerii s-au prezentat peste 400 de concurenţi. S-a calificat pentru faza regională un număr mare de elevi şi eleve. CTIN. CLISU Aspect din expoziţia „înregistrarea şi redarea sunetului" deschisă de curind în cadrul Muzeului politehnic din Iaşi- Din carnetul scriitorului Mărţişorul Cînd fluturii acestor litere în plumb îţi vor naviga lent în uimirea ochilor, cititorule, tata subţire de fum albastru . — Primăvara — va fi ridicat bagheta. Ea vine din ţarind şi azur, electrizînd norii, schimbînd arhipelaguri pe atlasul celest, dinamitînd muguri, suflînd cald în vîrful arborilor. ...In noaptea scursă, noi am văzut mîini într-un balet mecanic. Oficiau calm, cu migală şi tandreţe, un joc copilăros. Erau mîini aspre ce dau suprafaţă lucie metalului, mîini cu degetul mijlociu afumat de negrul de grafit, mîini mai gingaşe ca o orchidee. Luau un fir de roşu şi unul de alb, fir alb de stea norocoasă, fir roşu de foc îndrăgostit. Şi le împleteau intr-unul, cît să cuprindă, petrecut de trei ori, încheietura mîinii stingi. Sau cît să măsoare nervurile unei libelule^ fixată pe un rever. (Aceleaşi mîini care au înălţat c-o zi în urmă cu încă o cărămidă ziduri cetăţii, care au prelungit virsta unei locomotive, ori au făcut să bată din nou inima omului, în ciclul vieţii...). Oribilul păianjen, filigranat, nu mi s-a părut, nicicînd, atît de gingaş, lebede, cărăbuşi şi domnul greier gata să împrumute frac stihuitorului. Imaginaţi-vă că o mînă ar arunca, în aer, la un semn, toate aceste insecte şi instrumente în miniatură. Ce ploaie naivă ne-ar umple de surîs şi voioşie! Nu i se aude muzica de beteală şi filigran ? Atunci e în noi, acum, cînd sîntem puţin puţin nişte copii. Din ploaia naivă, însă, unele vietăţi ar invada acele vitrine, în care doar nişte buburuze stacojii zac pe miriştea unei pînze decolorate, unde s-ar simţi în voia ei, molia. Dar cine-o fi inventat jocul acestor mai nimicuri ? In ceasul acesta, poate, se petrec schimburile de dar. Ca nişte mesaje cifrate: de atenţie, de stimă, de colegialitate, de împăcare, de dragoste, de amintire... chiar de umor. Mă gîndesc la atitea chipuri entuziaste, pe care le-am intîlnit umblînd după această minusculă podoabă. Parcă văd, undeva pe-o stradă ce-o calc în taină de suflet, silueta Poetei timiţînd mărţişor şi şoptind azurului ca o petala de miozot: „Stele mici de cositor ard de dragul..." dinfrîn T-t Tclu!det ,dezgheţ al naturii, pe reverul hainei dumitale, cititorule, iţi prind un mărţişor în formă de lyrăl HORIA ZILIERII