Flacăra Iaşului, aprilie 1966 (Anul 22, nr. 6083-6108)
1966-04-01 / nr. 6083
ANUL XXII, Nr. 6083 VINERI 1 APRILIE 4 PAGINI 25 BANI Calitate şi întreprinderile din regiunea noastră, mărfurile produse de ele, sunt bine cotate pe plan intern şi extern. Calitatea producţiei s-a îmbunătăţit continuu datorită unor măsuri luate pentru perfecţionarea tehnologiei şi calificării, eforturilor depuse de colective, răspunderii cu care organizaţiile de partid îndrumă şi analizează activitatea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. In întrecerea ce se desfăşoară în acest an, pentru îndeplinirea angajamentelor luate In cinstea celei de a 45-a aniversări a partidului, acţionează tot mai eficace controlul şi auto-controlul, pentru a satisface exigenţele în confruntarea cu pretenţiile justificate ale consumatorilor, ale beneficiarilor. Totuşi, scăpîndu-se din vedere unele amănunte, intre verigile controlului intern apar uneori „fisuri" dăunătoare calităţii, care necesită remedieri, o sporire a timpului de prelucrare, maşini utilizate peste prevederi, într-un cuvînt, cheltuieli în plus. Recent, cu ocazia unui „dialog" între comerţ şi industrie, s-a reproşat unor întreprinderi că nu manifestă suficientă atenţie calităţii producţiei livrate şi în felul acesta apar, rar, dar apar : La Fabrica de confecţii din Iaşi: şliţuri inegale, nasturi plasaţi necorespunzător la manşete şi piepţi, mîneci inegale, pînă la diferenţă de 4 cm. (la cămăşi bărbăteşti). La Fabrica de confecţii din Birlad : finisaj incomplet (la cămăşi „licuricioare" pentru copii) şi alte defecte de calitate. La Fabrica de tricotaje Iaşi: nesimetrie la umeri, ochiuri nerepansate corespunzător (maieuri bărbăteşti); tighele strîmbe, întrerupte (treninguri pentru copii). La Fabrica „Ţesătura“ : cute de calandru, fire duble, pete de ulei (articolul sifon colorat şi alb) etc. Lipsuri scăpate şi dincolo de poarta întreprinderii. Se găsesc factori de răsfruiri««*, la diferite nivele, care animalizează importanţa unora dintre defectele arătate, taxînd drept curgii pe cei care le reproşează. Alt invocă diverse cauze obiective : ibrica nouă, colectiv tînăr, experienţ mică, lăsînd la o parte: exigenţa abă a controlului interfazic şi a producţiei finite, organizarea insunentă a muncii etc. Consecinţe ? Foarte serioase. Ele au rezultat şi din dinţia pe care am purtat-o, zilele trute, cu tov. B. Barasch, şeful subanţiei din Iaşi a oficiului de controal mărfurilor. — Personnalul nost permanent, format din ingineritehnicieni, la care se adaugă circa de alţi specialişti, colaboratorii noştri din întreprinderi —ne-a dus el, — exercită un control aplex şi amănunţit. La Fabrica s mobilă, refuzăm uneori un adlus pentru o simplă zgirietură, dungă sau o umbră pe lustru. Eazul acesta nu e de fapt un refuz afinitiv şi nici permanent pentru intervine nu numai calificarea cirolului ci şi... agerimea ochiului, aceea, sintem uneori acuzaţi de siectivitate, deşi,, Intr-adevăr, subiectivul joacă şi el, în asemenea cazuri,lanumit rol. Ob-SeiV'dttute iit'aul.i- UJ, ieiti^uilz şi dacă acestea sunt mai multe, se întîrzie livrarea, separat de cheltuielile în plus ce se fac în întreprindere. Uneori acestea se fac la beneficiar, pe spatele furnizorului. Aşa s-a procedat cu un lot de scaune tip 308 V la care, între placă şi ramă, fabrica din Iaşi a lăsat un interval de 1—2 mm, pentru cazul cînd clientul ar dori să le tapiseze. Intenţia a fost bună, dar n-a coincis cu cea a beneficiarului. — Referiţi-vă la defecte mai mari. Au existat ? — Da. La circa 200 de tone de ţevi fabricate in 1965 de Uzina metalurgică a sosit un refuz în 1966. De ce ? N-o să credeţi. S-au găsit brocuri, la diametrul interior, de mărimea unei cireşe. Brocurile acesteia împiedică folosirea ţevilor. Este o scăpare în faza de zimfare şi beneficiarul a reproşat-o. Azi, beneficiarii sunt foarte pretenţioşi. La sticlele de vin nu admit ca o etichetă — notaţi, o etichetă ! — să fie cit de cit lipită strîmb. /Aici s-a ION HALIBEI (Continuare în pag. -i exigentă ■ Controlomplex şi amănunţit ■ Subiectivitate ?■ Ienedieri pe spatele... furnizorului ■ „Pierden prima!4" ■ „Cireaşa buclucaşă“ ■ Dedesuituire unor presiuni a Controlori sancţionaţi Vă prezentăm trei mecanizatori fruntaşii brigada a 12-a de la S.M.T- Frumuşica. De la stingă la apta : Gheorghe Agâinăriţei, Dumitru Agafiţei şi MihaiUnschi. n We V&T I.C.U. „M. EMINESCU“ | IAȘI ___„ PE MERIDIANELE GLOBULUI ■ Alegerile din Marea Britanie ■ Vietnamul de sud Demonstraţiile antiguvernamentale iau amploare Lupte în zona platourilor înalte B Corespondenţă din Rio de Janeiro Ecuadorul Iv V ■ IV fara junta militară CU O ZI MAI DEVREME BIRLAD (de la subredacţia ziarului Flacăra Iaşului"). De la serviciul de planificare al Fabricii de rulmenţi am aflat că în ziua de 30 martie, harnicii şi pricepuţii metalurgişti bîrlădeni, desfăşurînd larg întrecerea socialistă în cinstea celei da a 45-a aniversări a partidului, au îndeplinit sarcinile de plan pe trimestrul I, 1966 la toţi indicatorii, executînd, în acelaşi timp, peste sarcina de plan, 5.948 de bucăţi de rulmenţi de diferite tipuri. Noul succes al metalurgiştilor bîrlădeni vine să confirme o muncă entuziastă, însufleţită, depusă de fiecare muncitor, tehnician şi inginer pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru realizarea unor produse de calitate superioară. i în raionul Negreşti Ce s-a făcut în «ferestrele“ dintre ploi ? Intr-o serie de cooperative agricole din raionul Negreşti, lucrările din actuala campanie sunt avansate. In altele, însă, se constată serioase rămîneri în urmă. Tov. ing. Dumitru Dandeş, preşedintele Consiliului agricol raional, ne-a spus : „Faptul că în unele unităţi muncile de sezon se află într-un stadiu nesatisfăcător, se datoreşte nefolosirii din plin a „ferestrelor" dintre ploi. In timp ce în unele locuri s-a preţuit fiecare oră bună de lucru şi s-a trecut la însămînţat pe porţiunile de teren zvîntate, în altele s-a aşteptat zilele însorite şi posibilitatea de a se lucra în acelaşi timp pe toate suprafeţele". Vizita noastră prin cîteva cooperative agricole din raionul Negreşti ne-a confirmat cele spuse de tov. preşedinte al Consiliului agricol. De la tov. Ion Olani, inginer agronom la cooperativa agricolă din Vultureşti, am aflat că în această unitate s-a terminat însămînţatul celor 70 de hectare cu mazăre, 20 de hectare cu lucernă, 10 hectare cu ovăz, s-au grăpat 280 de hectare cu ogoare de toamnă, s-au pregătit pentru semănatul florii-soarelui şi porumbului 210 hectare, iar pe 250 de hectare cu grîu s-a aplicat o lucrare cu sapa rotativă. „Au fost şi zile ploioase, ne-a spus tov. Ion Olaru. Dar noi am folosit la maximum timpul bun de lucru". Acelaşi interes pentru grăbirea lucrărilor agricole a existat şi la cooperativele din spatele: Oşeşti, Oniceni, Draxeni, Rebricea şi altele. Oprindu-ne însă la cooperativa agricolă din Ţibăneşti, am constatat că situaţia este cu totul alta. Aici mai sunt de însămînţat 45 de hectare cu mazăre, 20 de hectare cu lucernă, 10 hectare cu sparcetă, iar din 1.323 de hectare cu ogoare de toamnă au fost grăpate numai 280 de hectare. Care este cauza ? In vreme ce la vecinii din Todireşti, Ţibana, Gîrbeşti se lucra de zor în timpul „ferestrelor", aici, la Ţibăneşti, tractoarele stăteau la sediul brigăzii, iar atelajele nu erau mobilizate în campanie. De exemplu, în trei zile bune de lucru (27, 28, 29 martie) la cooperativa agricolă din Ţibăneşti s-au semănat numai 18 hectare cu mazăre şi 9 hectare cu ovăz. O situaţie asemănătoare am întîlnit şi la cooperativa agricolă din Scînteia. Tov. ing. Dan Condurache a afirmat că rămînerea în urmă cu semănatul și alte lucrări de sezon (aici mai erau de semănat 10 hectare cu mazăre, 20 de hectare cu lucernă, 45 de hectare cu borceag, 18 hectare cu sparcetă) se datorește ploilor că P. AGACHI (Continuare în pag. 3) Un nou libret de economii In vederea organizării acţiunii de economisire pentru construirea de locuinţe proprietate personală a cetăţenilor de la oraşe, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a introdus un nou instrument de economisire : libretul de economii pentru construirea de locuinţe. Libretele de economii pentru construirea de locuinţe se emit in sume fixe de 5.000 lei numai de către casele raionale de economii din regiunea noastră. Pentru sumele depuse pe aceste librete, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă o dobîndă de 3,5 la sută pe an, sub formă de cîştiguri în bani, prin trageri la sorţi trimestriale, la care participă libretele de economii ale căror depuneri au fost păstrate la C.E.C. în tot cursul trimestrului pentru care se efectuează tragerea. Depunerile pentru libretele de economii pentru construirea de T MflB locuint fac pe numele persoanei car efectuează depunerea sau penele altei persoane. CasaEconomii şi Consemnaţiuni rufe în numerar sumele depuse libretele de economii pentrunstruirea de locuinţe oricînt cererea titularilor sau a altor soane împuternicite să dispuisupra depunerilor. Titu libretelor ieşite cîştigătoar o tragere la sorţi trimestr care solicită sprijinul statuii vederea construirii de locuit sînt preferaţi la încheiereatractelor pentru construirea tora, indiferent de mărime ensurilor şi de vechimea depuor, dacă folosesc în întregii a constituirea avansurilor,ele cîştigate. Concursul regional al formaţiilor artistice de amatori In cadrul Conursului artistic regional al formţiilor muzicale, coregrafice şi bigăzilor artistice de agitaţie, astăz pe scena Casei de cultură a sinicatelor, îşi vor disputa întîietate brigăzile artistice de agitaţi şi orchestrele de muzică populră ale I.G.L.L., Grupului nr. 1 costrucţii şi I.T.S. Olimpiadele elevilor In zilele de 3 şi 4 aprilie va avea loc, la Iaşi, faza regională a Olimpiadelor de limba română, matematică, fizică şi chimie. La Olimpiade vor participa cei mai buni elevi, cîştigătorii mergînd la faza republicană. Vor avea loc numai probe scrise. 12.000 de pui livraţi cooperativelor agricole Zilele trecute, de la incubatorul Consiliului agricol Paşcani a fost scoasă prima serie de 12.000 de pui, care au fost livraţi cooperativelor agricole. Cooperativa agricolă din Al. I. Cuza, de exemplu, a cumpărat un număr de 4.000 de pui. Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la Congresul al XXIII-lea al P. C. U. S. Dragi tovarăşi, Permiteţi-mi, înainte de toate, să mulţumesc, în numele delegaţiei Partidului Comunist Român, pentru invitaţia de a participa la cel de-al 23-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, îmi revine plăcuta misiune de a vă adresa dumneavoastră, delegaţi la congres, tuturor comuniştilor, întregului popor, salutul cald şi mesajul de prietenie şi solidaritate internaţionalistă al Comitetului Central al Partidului nostru, al comuniştilor, al oamenilor muncii din Republica Socialistă România. Delegaţia română urmăreşte cu deosebit interes lucrările congresului dumneavoastră. In documentele pe care le dezbateţi, în amplul raport prezentat de tovarăşul Brejnev, in cuvîntările delegaţilor se oglindeşte cu pregnanţă înalta răspundere cu care comuniştii abordează problemele progresului economiei şi culturii ţării, ale activităţii Partidului Comunist pentru întărirea şi înflorirea continuă a Uniunii Sovietice. Poporul român se bucură din toată inima de succesele remarcabile dobîndite de popoarele sovietice în dezvoltarea industriei, a bazei tehnico-materiale a agriculturii, în ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc, în toate domeniile activităţii sociale. Schimbările profunde petrecute în economia sovietică, creşterea impetuoasă a forţelor de producţie, au transformat Uniunea Sovietică într-un stat socialist cu un uriaş potenţial economic, într-o mare putere industrială a lumii contemporane. Remarcabilele victorii obţinute în explorarea Cosmosului, în folosirea energiei nucleare, în tehnica rachetelor şi în alte domenii de importanţă hotărîtoare pentru dezvoltarea civilizaţiei situează Ţara Sovietelor la foc de frunte în ştiinţa şi tehnica mondială. Realizările Uniunii Sovietice — rod al muncii eroice, creatoare şi pline de abnegaţie a poporului, al vastei activităţi organizatorice şi politice a încercatului Partid Comunist al Uniunii Sovietice — constituie un aport de mare însemnătate la întărirea forţei economice, poli-Live,uimicue şi sistemului munutal socialist, o contribuţie de seamă la creşterea influenţei socialismului, a forţelor progresului în lume. Stabilind directivele noului plan cincinal, trasînd obiectivele dezvoltării viitoare a ţării, Congresul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice deschide perspective însufleţitoare pentru un nou avînt al economiei, ştiinţei şi culturii, al întregii vieţi sociale, pentru înaintarea continuă a patriei dumneavoastră pe drumul comunismului, spre binele popoarelor Uniunii Sovietice, al cauzei socialismului şi păcii. Vă urăm, dragi tovarăşi, succes deplin în realizarea acestor măreţe sarcini. Tovarăşi, Poporul român, care a încheiat o etapă importantă în construcţia societăţii socialiste, a făcut de curînd bilanţul unor însemnate realizări în industrializarea ţării, în transformarea socialistă a satului, în creşterea nivelului de viaţă al celor ce muncesc. In prezent, el îşi concentrează eforturile spre înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a ţării, stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Aplicînd în mod creator învăţătura marxist-leninistă la condiţiile concrete ale României, folosind experienţa acumulată, partidul nostru perfecţionează continuu conducerea economiei, cercetării ştiinţifice, învăţămîntului şi a altor domenii de activitate. Punînd în continuare accentul pe industrializarea ţării — baza dezvoltării întregii economii, a ridicării nivelului de trai al poporului, partidul nostru acordă o atenţie deosebită agriculturii, înzestrării ei tehnico-materiale, îmbunătăţirii conducerii şi îndrumării acestei ramuri, corespunzător cerinţelor sporite ale desăvârşirii construcţiei socialismului. In vederea asigurării unei mai largi participări a ţărănimii la conducerea agriculturii, a dezvoltării democraţiei cooperatiste şi în general a democraţiei socialiste, potrivit hotărîrii Comitetului Central al partidului nostru, au fost create uniunile raionale şi regionale ale cooperativelor agricole de producţie, iar recent a avut loc congresul ţărănimii cooperatiste, la care s-a constituit Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie. Deşi de la congresul partidului nostru a trecut un timp scurt, rezultatele obţinute în această perioadă, munca entuziastă desfăşurată de popor pentru îndeplinirea hotărîrilor congresului evidenţiază caracterul realist al obiectivelor stabilite, concordanţa lor cu necesităţile vitale ale ţării, constituie garanţia înfăptuirii cu succes a prevederilor noului plan cincinal, a progresului continuu al României socialiste. Tovarăşi, între popoarele român şi sovietic, între ţările noastre se dezvoltă relaţii trainice de prietenie şi alianţă, de colaborare tovărăşească în domeniul economic, tehnico-ştiinţific, cultural, se extind legăturile frăţeşti dintre? Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, schimburile de experienţă în construcţia noii orînduiri sociale, consultările şi vizitele reciproce de delegaţii. Vizita făcută nu de mult de delegaţia română de partid şi guvernamentală în ţara dumneavoastră, convorbirile purtate cu conducătorii partidului şi statului sovietic, întîlnirile cu populaţia au contribuit la întărirea prieteniei dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, în interesul cauzei socialismului şi păcii. Punînd în centrul politicii sale externe prietenia şi alianţa frăţească cu toate ţările socialiste, Republica Socialistă România dezvoltă totodată relaţii de colaborare cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială. Colaborarea internaţională şi menţinerea păcii presupun respectarea principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a dreptului sfînt al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a alege, corespunzător voinţei şi intereselor sale, calea dezvoltării politice, economice şi sociale. Fidelă acestor principii, ţara noastră condamnă acţiunile cercurilor imperialiste agresive, care recurg la imixtiuni în treburile interne ale altor ţări, la presiuni şi comploturi, atentează la independenţa şi cuceririle popoarelor, pun în primejdie pacea lumii. Partidul şi guvernul ţării noastre cer cu hotărîre încetarea agresiunii imperialiste a Statelor Unite ale Americii în Vietnam, retragerea tuturor trupelor străine şi aplicarea acordurilor de la Geneva, ele sprijină lupta dreaptă a poporului vietnamez pentru libertatea şi independenţa patriei sale. Evidenţiind creşterea agresivităţii imperialismului, în frunte cu cel american, pericolul pe care îl constituie acesta pentru cauza păcii, raportul prezentat de tovarăşul Brejnev a subliniat totodată hotărirea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice de a acţiona pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste internaţionale pe baza egalităţii, a independenţei fiecărui partid, a neamestecului in treburile interne, a marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist. Pe toate continentele, forţe uriaşe acţionează astăzi pentru democraţie şi progres social, pentru apărarea păcii mondiale, împotriva planurilor agresive ale cercurilor imperialiste. O condiţie esenţială a victoriei în această luptă nobilă este coeziunea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Viaţa arată că o importantă hotărîtoare pentru realizarea şi întărirea acestei unităţi are aplicarea consecventă a normelor de bază ale relaţiilor dintre partidele frăţeşti, discutarea de la partid la partid, de la conducere la conducere, în mod sincer, tovărăşesc, în spirit de stimă şi respect reciproc, a problemelor de interes comun. Partidul nostru consideră că dificultăţile existente în mişcarea comunistă nu sînt de netrecut şi că nu este prea tîrziu ca, prin eforturile stăruitoare, pline de răspundere şi de răbdare ale tuturor partidelor, să se împiedice agravarea divergenţelor şi adîncirea sciziunii, să se salvgardeze unitatea şi coeziunea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Exprimîndu-şi convingerea că mai puternice decit deosebirile de vederi şi precumpănitoare sunt interesele şi ţelurile comune ce unesc partidele comuniste, sub steagul marxism-leninismului, al internaţionalismului proletar, Partidul Comunist Român va depune şi în viitor toate eforturile pentru a contribui la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste internaţionale. Dragi tovarăşi, In încheiere, vă urez încă o dată, din toată inima, deplin succes în desfăşurarea lucrărilor congresului, în înfăptuirea hotărîrilor pe care le veţi adopta pentru fericirea şi prosperitatea popoarelor Uniunii Sovietice, în Interesul cauzei comunismului şi păcii. Trăiască prietenia frăţească româno-sovietică! Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste internaţionale. ÎN pagina 2 VIAŢA CULTURALĂ Berzele au sosit, dar iarna se lasă greu plecată. Foto: Gh. Ghindă Criza din N. A. T. O. se adînceşte cel de al doilea memorandum adresat de guvernul francez partenerilor atlantici aduce precizări cu privire la recentele hotărtri ale Franţei in legătură cu N.A.T.O. In baza dreptului inalienabil pe care i-1 oferă independenţa şi suveranitatea, Franţa, prin documentul adresat Statelor Unite, Marii Britanii, R. F. Germane şi Italiei şi-a definitivat calendarul degajării ei de N.A.T.O. Sunt delimitate trei sectoare care ar urma să fie afectate de măsurile preconizate de guvernul francez. Mai untii, Franţa a hotărit să stabilească termenul de 1 iulie 1966 pentru retragerea forţelor terestre şi aeriene franceze afectate comandamentului aliat, staţionate in R.F.G. şi in Europa centrală. Ele se compun din două divizii staţionate in Germania occidentală şi din escadrilele plasate sub controlul comandamentului forţelor aeriene ale N.A.T.O. pentru Europa centrală. In al doilea rind, urmează să fie modificat statutul ofițerilor francezi care participă la activitatea comandamentelor integrate ale N.A.T.O. In acest scop, hotărind retragerea elementelor franceze afectate statelor majore aliate, guvernul francez arată că este gata să COMENTAR EXTERN discute celelalte probleme care s-ar putea pune in legătură cu viitoarea colaborare a Franţei cu organismele militare ale N.A.T.O. Şi in fine, se stabileşte 1 aprilie 1967 ca dată pentru a duce la capăt operaţiunile necesare pentru transferarea de pe teritoriul francez a statului major al forţelor americane din Europa occidentală, precum şi a diverselor instalaţii militare terestre şi aviatice ale S.U .A. In această ultimă categorie, se află cele aproximativ 30 de instalaţii militare americane (baze şi depozite) deservite de efective care depăşesc cifra de 25.000 de oameni. Pe lingă aceştia îndeplinesc diferite funcţii 1.300 de civili, împreună cu familiile lor, militarii şi civilii americani, staţionaţi la bazele şi instalaţiile de pe teritoriul francez numără 65.000 de persoane. Hotărîrile franceze au determinat, după cum se ştie, o puternică activitate diplomatică in rindul partenerilor atlantici, evidenţiind in acelaşi timp poziţii diferite cu privire la măsurile ce se impun a fi luate. Sunt semnificative din acest punct de vedere cele relatate de cunoscutul comentator american Walter Lippmann într-un articol apărut in „New York Herald Tribune". Referindu-se la necesitatea care devine tot mai evidentă, pentru Washinggton de a-și revizui politica exter-RADU SIMIONESCU (Continuare în pag. 4)