Flacăra Iaşului, aprilie 1966 (Anul 22, nr. 6083-6108)

1966-04-01 / nr. 6083

ANUL XXII, Nr. 6083 VINERI 1 APRILIE 4 PAGINI 25 BANI Calitate şi întreprinderile din regiunea noas­tră, mărfurile produse de ele, sunt bine cotate pe plan intern şi extern. Calitatea producţiei s-a îmbunătăţit continuu datorită unor măsuri luate pentru perfecţionarea tehnologiei şi calificării, eforturilor depuse de co­lective, răspunderii cu care organi­zaţiile de partid îndrumă şi anali­zează activitatea muncitorilor, ingi­nerilor şi tehnicienilor. In întrecerea ce se desfăşoară în acest an, pen­tru îndeplinirea angajamentelor luate In cinstea celei de a 45-a aniversări a partidului, acţionează tot mai e­­ficace controlul şi auto-controlul, pentru a satisface exigenţele în con­fruntarea cu pretenţiile justificate ale consumatorilor, ale beneficiarilor. Totuşi, scăpîndu-se din vedere unele amănunte, intre verigile con­trolului intern apar uneori „fisuri" dăunătoare calităţii, care necesită remedieri, o sporire a timpului de prelucrare, maşini utilizate peste pre­vederi, într-un cuvînt, cheltuieli în plus. Recent, cu ocazia unui „dialog" între comerţ şi industrie, s-a repro­şat unor întreprinderi că nu mani­festă suficientă atenţie calităţii pro­ducţiei livrate şi în felul acesta apar, rar, dar apar : La Fabrica de confecţii din Iaşi: şliţuri inegale, nasturi plasaţi neco­respunzător la manşete şi piepţi, mî­­neci inegale, pînă la diferenţă de 4 cm. (la cămăşi bărbăteşti). La Fabrica de confecţii din Birlad : finisaj incomplet (la cămăşi „licurici­­oare" pentru copii) şi alte defecte de calitate. La Fabrica de tricotaje Iaşi: ne­­simetrie la umeri, ochiuri nerepansate corespunzător (maieuri bărbăteşti); ti­­ghele strîmbe, întrerupte (treninguri pentru copii).­­ La Fabrica „Ţesătura“ : cute de calandru, fire duble, pete de ulei (articolul sifon colorat şi alb) etc. Lipsuri scăpate şi dincolo de poar­ta întreprinderii. Se găsesc factori de răsfruiri««*, la diferite nivele, care animalizează importanţa unora dintre defectele a­­rătate, taxînd drept curgii pe cei care le reproşează. Alt invocă di­verse cauze obiective : ibrica nouă, colectiv tînăr, experienţ mică, lăsînd la o parte: exigenţa abă a con­trolului interfazic şi a producţiei fi­nite, organizarea insun­entă a mun­cii etc. Consecinţe ? Foarte serioase. Ele au rezultat şi din dinţia pe care am purtat-o, zilele trute, cu tov. B. Barasch, şeful subanţiei din Iaşi a oficiului de controal mărfurilor. — Person­nalul nost permanent, format din ingineri­­tehnicieni, la care se adaugă circa­ de alţi spe­cialişti, colaboratori­­i noştri din întreprinderi —ne-a dus el, — e­­xercită un control aplex şi amă­nunţit. La Fabrica s mobilă, re­fuzăm uneori un adlus pentru o simplă zgirietură, dungă sau o umbră pe lustru. Eazul acesta nu e de fapt un refuz afinitiv şi nici permanent pentru intervine nu numai calificarea ci­rolu­lui ci şi... agerimea ochiului, aceea, sintem­ uneori acuzaţi de siectivitate, deşi,, Intr-adevăr, subiectivul joacă şi el, în asemenea cazuri,lanumit rol. Ob-SeiV'dttute iit'aul.i- UJ, ieiti^uilz şi dacă acestea sunt mai multe, se în­­tîrzie livrarea, separat de cheltu­ielile în plus ce se fac în întreprin­dere. Uneori acestea se fac la bene­ficiar, pe spatele furnizorului. Aşa s-a procedat cu un lot de scaune tip 308 V la care, între placă şi ramă, fabrica din Iaşi a lăsat un interval de 1—2 mm, pentru cazul cînd clientul ar dori să le tapiseze. Intenţia a fost bună, dar n-a coincis cu cea a beneficiarului. — Referiţi-vă la defecte mai mari. Au existat ? — Da. La circa 200 de tone de ţevi fabricate in 1965 de Uzina me­talurgică a sosit un refuz în 1966. De ce ? N-o să credeţi. S-au găsit brocuri, la diametrul interior, de mărimea unei cireşe. Brocurile a­­cesteia împiedică folosirea ţevilor. Este o scăpare în faza de zimfare şi beneficiarul a reproşat-o. Az­i, be­neficiarii sunt foarte pretenţioşi. La sticlele de vin nu admit ca o eti­chetă — notaţi, o etichetă ! — să fie cit de cit lipită strîmb. /Aici s-a ION HA­LIBEI (Continuare în pag. -i exigentă ■ Control­omplex şi amănunţit ■ Subiec­tivitate ?■ Ienedieri pe spatele... furnizorului ■ „Pierden prima!4" ■ „Cireaşa buclucaşă“ ■ Dedesuituire unor presiuni a Controlori sancţionaţi Vă prezentăm trei mecanizatori fruntaşii brigada a 12-a de la S.M.T- Frumuşica. De la stingă la apta : Gheorghe Agâinăriţei, Dumitru Agafiţei şi Mihai­­Unschi. n We V&T I.C.U. „M. EMINESCU“ | IAȘI ___„ PE MERIDIANELE GLOBULUI ■ Alegerile din Marea Britanie ■ Vietnamul de sud Demonstraţiile antiguvernamen­tale iau amploare Lupte în zona platourilor înalte B Corespondenţă din Rio de Janeiro Ecuadorul Iv V ■ IV fara junta militară CU O ZI MAI DEVREME BIRLAD (de la subredacţia ziarului Flacăra Iaşului"). De la serviciul de planificare al Fabricii de rulmenţi am aflat că în ziua de 30 martie, harnicii şi pricepuţii metalurgişti bîrlădeni, desfă­­şurînd larg întrecerea socialistă în cinstea celei da a 45-a aniversări a partidului, au îndeplinit sarcinile de plan pe trimestrul I, 1966 la toţi indicatorii, executînd, în acelaşi timp, peste sarcina de plan, 5.948 de bu­căţi de rulmenţi de diferite tipuri. Noul succes al metalurgiştilor bîr­lădeni vine să confirme o muncă entuziastă, însufleţită, depusă de fie­care muncitor, tehnician şi inginer pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru realizarea unor pro­duse de calitate superioară. i în raionul Negreşti Ce s-a făcut în «ferestrele“ dintre ploi ? Intr-o serie de cooperative agricole din raionul Negreşti, lucrările din actuala campanie sunt avansate. In altele, însă, se constată serioase rămîneri în urmă. Tov. ing. Dumitru Dandeş, preşedintele Consiliu­lui agricol raional, ne-a spus : „Faptul că în unele unităţi muncile de sezon se află în­­tr-un stadiu nesatisfăcător, se datoreşte nef­olosirii din plin a „ferestrelor" dintre ploi. In timp ce în unele locuri s-a preţuit fiecare oră bună de lucru şi s-a trecut la însămîn­­ţat pe porţiunile de teren zvîn­­tate, în altele s-a aşteptat zi­lele însorite şi posibilitatea de a se lucra în acelaşi timp pe toate suprafeţele". Vizita noastră prin cîteva cooperative agricole din raio­nul Negreşti ne-a confirmat cele spuse de tov. preşedinte al Consiliului agricol. De la tov. Ion Olani, inginer agro­nom la cooperativa agricolă din Vultureşti, am aflat că în această unitate s-a terminat în­­sămînţatul celor 70 de hectare cu mazăre, 20 de hectare cu lucernă, 10 hectare cu ovăz, s-au grăpat 280 de hectare cu ogoare de toamnă, s-au pregă­tit pentru semănatul florii-soa­­relui şi porumbului 210 hecta­re, iar pe 250 de hectare cu grîu s-a aplicat o lucrare cu sapa rotativă. „Au fost şi zile ploioase, ne-a spus tov. Ion Olaru. Dar noi am folosit la maximum timpul bun de lucru". Acelaşi interes pentru grăbi­rea lucrărilor agricole a exis­tat şi la cooperativele din spa­­tele: Oşeşti, Oniceni, Draxeni, Rebricea şi altele. Oprindu-ne însă la coopera­tiva agricolă din Ţibăneşti, am constatat că situaţia este cu totul alta. Aici mai sunt de în­­sămînţat 45 de hectare cu ma­zăre, 20 de hectare cu lucernă, 10 hectare cu sparcetă, iar din 1.323 de hectare cu ogoare de toamnă au fost grăpate numai 280 de hectare. Care este cauza ? In vreme ce la vecinii din Todireşti, Ţibana, Gîr­­beşti se lucra de zor în timpul „ferestrelor", aici, la Ţibăneşti, tractoarele stăteau la sediul brigăzii, iar atelajele nu erau mobilizate în campanie. De exemplu, în trei zile bune de lucru (27, 28, 29 martie) la coo­perativa agricolă din Ţibăneşti s-au semănat numai 18 hecta­re cu mazăre şi 9 hectare cu ovăz. O situaţie asemănătoare am întîlnit şi la cooperativa agri­­colă din Scînteia. Tov. ing. Dan­ Condurache a afirmat că rămînerea în urmă cu semă­natul și alte lucrări de sezon (aici mai erau de semănat 10 hectare cu mazăre, 20 de hec­tare cu lucernă, 45 de hectare cu borceag, 18 hectare cu spar­cetă) se datorește ploilor că­ P. AGACHI (Continuare în pag. 3) Un nou libret de economii In vederea organizării acţiunii de economisire pentru construirea de locuinţe proprietate personală a cetăţenilor de la oraşe, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a in­trodus un nou instrument de eco­nomisire : libretul de economii pentru construirea de locuinţe. Libretele de economii pentru construirea de locuinţe se emit in sume fixe de 5.000 lei numai de către casele raionale de eco­nomii din regiunea noastră. Pentru sumele depuse pe aceste librete, Casa de Economii şi Con­semnaţiuni acordă o dobîndă de 3,5 la sută pe an, sub formă de cîştiguri în bani, prin trageri la sorţi trimestriale, la care parti­cipă libretele de economii ale căror depuneri au fost păstrate la C.E.C. în tot cursul trimestrului pentru care se efectuează tra­gerea. Depunerile pentru libretele de economii pentru construirea de T MflB locuint fac pe numele persoa­nei car efectuează depunerea sau penele altei persoane. CasaEconomii şi Consemna­­ţiuni rufe în numerar sumele depuse libretele de economii pentrunstruirea de locuinţe oricînt cererea titularilor sau a altor soane împuternicite să dispuisupra depunerilor. Titu libretelor ieşite cîşti­­gătoar o tragere la sorţi tri­­mestr care solicită sprijinul statuii vederea construirii de locuit sînt preferaţi la înche­­iereatractelor pentru constru­irea tora, indiferent de mă­­rime ensurilor şi de vechimea depuor, dacă folosesc în în­tregii a constituirea avansuri­lor,­ele cîştigate. Concursul regional al formaţiilor artistice de amatori In cadrul Conursului artistic regional al formţiilor muzicale, coregrafice şi bigăzilor artistice de agitaţie, astăz pe scena Casei de cultură a sinicatelor, îşi vor disputa întîietate brigăzile ar­tistice de agitaţi şi orchestrele de muzică populră ale I.G.L.L., Grupului nr. 1 costrucţii şi I.T.S. Olimpiadele elevilor In zilele de 3 şi 4 aprilie va avea loc, la Iaşi, faza regională a Olimpiadelor de limba română, matematică, fizică şi chimie. La Olimpiade vor participa cei mai buni elevi, cîştigătorii mergînd la faza republicană. Vor avea loc numai probe scrise. 12.000 de pui livraţi cooperativelor agricole Zilele trecute, de la incubato­rul Consiliului agricol Paşcani a fost scoasă prima serie de 12.000 de pui, care au fost livraţi coope­rativelor agricole. Cooperativa agricolă din Al. I. Cuza, de exemplu, a cumpărat un număr de 4.000 de pui. Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la Congresul al XXIII-lea al P. C. U. S. Dragi tovarăşi, Permiteţi-mi, înainte de toate, să mulţumesc, în numele delegaţiei Partidului Comunist Român, pentru invitaţia de a participa la cel de-al 23-lea Congres al Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice, îmi re­vine plăcuta misiune de a vă adre­sa dumneavoastră, delegaţi la con­gres, tuturor comuniştilor, întregu­lui popor, salutul cald şi mesajul de prietenie şi solidaritate interna­ţionalist­ă al Comitetului Central al Partidului nostru, al comuniştilor, al oamenilor muncii din Republica Socialistă România. Delegaţia română urmăreşte cu deosebit interes lucrările congresu­lui dumneavoastră. In documentele pe care le dezbateţi, în amplul ra­port prezentat de tovarăşul Brejnev, in cuvîntările delegaţilor se oglin­­deşte cu pregnanţă înalta răspun­dere cu care comuniştii abordează problemele progresului economiei şi culturii ţării, ale activităţii Parti­dului Comunist pentru întărirea şi înflorirea continuă a Uniunii Sovie­tice. Poporul român se bucură din toată inima de succesele remarcabile do­­bîndite de popoarele sovietice în dezvoltarea industriei, a bazei teh­­nico-materiale a agriculturii, în ridi­carea nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc, în toate domeniile activităţii sociale. Schimbările profunde petrecute în e­­conomia sovietică, creşterea impetu­oasă a forţelor de producţie, au transformat Uniunea Sovietică în­tr-un stat socialist cu un uriaş po­tenţial economic, într-o mare putere industrială a lumii contemporane. Remarcabilele victorii obţinute în explorarea Cosmosului, în folosirea energiei nucleare, în tehnica rache­telor şi în alte domenii de impor­tanţă hotărîtoare pentru dezvolta­rea civilizaţiei situează Ţara Sovie­telor la foc de frunte în ştiinţa şi tehnica mondială. Realizările Uniunii Sovietice — rod al muncii eroice, creatoare şi pline de abnegaţie a poporului, al vastei activităţi organizatorice şi po­litice a încercatului Partid Comu­nist al Uniunii Sovietice — consti­tuie un aport de mare însemnătate la întărirea forţei economice, poli-Liv­e,­­uimi­­cue şi sistemului munutal socialist, o contribuţie de seamă la creşterea influenţei socialismului, a forţelor progresului în lume. Stabilind directivele noului plan cincinal, trasînd obiectivele dezvol­tării viitoare a ţării, Congresul Par­tidului Comunist al Uniunii Sovieti­ce deschide perspective însufleţi­­toare pentru un nou avînt al eco­nomiei, ştiinţei şi culturii, al între­gii vieţi sociale, pentru înaintarea continuă a patriei dumneavoastră pe drumul comunismului, spre binele popoarelor Uniunii Sovietice, al ca­uzei socialismului şi păcii. Vă urăm, dragi tovarăşi, succes deplin în realizarea acestor măreţe sarcini. Tovarăşi, Poporul român, care a încheiat o etapă importantă în construcţia so­cietăţii socialiste, a făcut de curînd bilanţul unor însemnate realizări în industrializarea ţării, în transforma­rea socialistă a satului, în creşte­rea nivelului de viaţă al celor ce muncesc. In prezent, el îşi concen­trează eforturile spre înfăptuirea programului de dezvoltare multila­terală a ţării, stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Aplicînd în mod creator în­văţătura marxist-leninistă la condi­ţiile concrete ale României, folo­sind experienţa acumulată, partidul nostru perfecţionează continuu con­ducerea economiei, cercetării ştiin­ţifice, învăţămîntului şi a altor do­menii de activitate. Punînd în continuare accentul pe industrializarea ţării — baza dezvol­tării întregii economii, a ridi­cării nivelului de trai al poporului, partidul nostru acordă o atenţie deo­sebită agriculturii, înzestrării ei tehni­­co-materiale, îmbunătăţirii conducerii şi îndrumării acestei ramuri, corespun­zător cerinţelor sporite ale desă­vârşirii construcţiei socialismului. In vederea asigurării unei mai largi participări a ţărănimii la conducerea agriculturii, a dezvoltării democra­ţiei cooperatiste şi în general a democraţiei socialiste, potrivit hotă­­rîrii Comitetului Central al partidu­lui nostru, au fost create uniunile raionale şi regionale ale cooperati­velor agricole de producţie, iar recent a avut loc congresul ţărăni­mii cooperatiste, la care s-a consti­tuit Uniunea Naţională a Cooperati­velor Agricole de Producţie. Deşi de la congresul partidului nostru a trecut un timp scurt, re­zultatele obţinute în această perioa­dă, munca entuziastă desfăşurată de popor pentru îndeplinirea hotă­­rîrilor congresului evidenţiază ca­racterul realist al obiectivelor sta­bilite, concordanţa lor cu necesităţile vitale ale ţării, constituie garanţia înfăptuirii cu succes a prevederilor noului plan cincinal, a progresului continuu al României socialiste. Tovarăşi, între popoarele român şi sovietic, între ţările noastre se dezvoltă re­laţii trainice de prietenie şi alianţă, de colaborare tovărăşească în do­meniul economic, tehnico-ştiinţific, cultural, se extind legăturile frăţeşti dint­re? Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii So­vietice, schimburile de experienţă în construcţia noii orînduiri sociale, consultările şi vizitele reciproce de delegaţii. Vizita făcută nu de mult de delegaţia română de partid şi guvernamentală în ţara dumnea­voastră, convorbirile purtate cu con­ducătorii partidului şi statului so­vietic, întîlnirile cu populaţia au contribuit la întărirea prieteniei din­tre partidele, ţările şi popoarele noastre, în interesul cauzei socialis­mului şi păcii. Punînd în centrul politicii sale ex­terne prietenia şi alianţa frăţească cu toate ţările socialiste, Republica Socialistă România dezvoltă totodată relaţii de colaborare cu toate sta­tele, indiferent de orînduirea lor so­cială. Colaborarea internaţională şi men­ţinerea păcii presupun respectarea principiilor suveranităţii şi indepen­denţei naţionale, egalităţii în drep­turi, neamestecului în treburile in­terne, avantajului reciproc, a drep­tului sfînt al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a alege, co­respunzător voinţei şi intereselor sale, calea dezvoltării politice, economice şi sociale. Fidelă acestor principii, ţara noastră condamnă acţiunile cercu­rilor imperialiste agresive, care re­curg la imixtiuni în treburile interne ale altor ţări, la presiuni şi com­ploturi, atentează la independenţa şi cuceririle popoarelor, pun în primej­die pacea lumii. Partidul şi guvernul ţării noastre cer cu hotărîre înce­tarea agresiunii imperialiste a Sta­telor Unite ale Americii în Vietnam, retragerea tuturor trupelor străine şi aplicarea acordurilor de la Geneva, ele sprijină lupta dreaptă a poporului vietnamez pentru libertatea şi inde­pendenţa patriei sale. Evidenţiind creşterea agresivităţii imperialismului, în frunte cu cel a­­merican, pericolul pe care îl con­stituie acesta pentru cauza păcii, raportul prezentat de tovarăşul Brej­nev a subliniat totodată hotărirea Partidului Comunist al Uniunii So­vietice de a acţiona pentru în­tărirea unităţii ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste interna­ţionale pe baza egalităţii, a independenţei fiecărui partid, a nea­mestecului in treburile interne, a marxism-leninismului şi internaţiona­lismului socialist. Pe toate continentele, forţe uriaşe acţionează astăzi pentru democraţie şi progres social, pentru apărarea păcii mondiale, împotriva planurilor agresive ale cercurilor imperialiste. O condiţie esenţială a victoriei în această luptă nobilă este coeziunea ţărilor socialiste, a mişcării comu­niste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Viaţa arată că o importantă hotă­rîtoare pentru realizarea şi întă­rirea acestei unităţi are aplicarea consecventă a normelor de bază ale relaţiilor dintre partidele frăţeşti, discutarea de la partid la partid, de la conducere la conducere, în mod sincer, tovărăşesc, în spirit de stimă şi respect reciproc, a proble­melor de interes comun. Partidul nostru consideră că difi­cultăţile existente în mişcarea co­munistă nu sînt de netrecut şi că nu este prea tîrziu ca, prin efor­turile stăruitoare, pline de răspun­dere şi de răbdare ale tuturor par­tidelor, să se împiedice agravarea divergenţelor şi adîncirea sciziunii, să se salvgardeze unitatea şi coeziu­nea­ mişcării comuniste şi munci­toreşti internaţionale. Exprimîndu-şi convingerea că mai puternice decit deosebirile de vederi şi precum­pănitoare sunt interesele şi ţelurile comune ce unesc partidele comu­niste, sub steagul marxism-leninis­­mului, al internaţionalismului pro­letar, Partidul Comunist Român va depune şi în viitor toate eforturile pentru a contribui la întărirea uni­tăţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste internaţionale. Dragi tovarăşi, In încheiere, vă urez încă o dată, din toată inima, deplin succes în desfăşurarea lucrărilor congresului, în înfăptuirea hotărîrilor pe care le veţi adopta pentru fericirea şi pros­peritatea popoarelor Uniunii Sovieti­ce, în Interesul cauzei comunismu­lui şi păcii. Trăiască prietenia frăţească româ­­no-sovietică! Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste internaţionale. ÎN pagina 2 VIAŢA CULTURALĂ Berzele au sosit, dar iarna se lasă greu plecată. Foto: Gh. Ghindă Criza din N. A. T. O. se adînceşte cel de al doilea memorandum adre­sat de guvernul fran­cez partenerilor at­lantici aduce pre­cizări cu privire la recentele hotărtri ale Franţei in legătură cu N.A.T.O. In baza dreptului inalienabil pe care i-1 oferă in­dependenţa şi su­veranitatea, Franţa, prin documentul a­­dresat Statelor Unite, Marii Britanii, R. F. Germane şi Italiei şi-a definitivat calen­darul degajării ei de N.A.T.O. Sunt delimi­tate trei sectoare care ar urma să fie afec­tate de măsurile pre­conizate de guvernul francez. Mai untii, Franţa a hotărit să stabilească termenul de 1 iulie 1966 pen­tru retragerea forţe­lor terestre şi aerie­ne franceze afectate comandamentului a­­liat, staţionate in R.F.G. şi in Europa centrală. Ele se com­pun din două divizii staţionate in Germa­nia occidentală şi din escadrilele plasate sub controlul coman­damentului forţelor aeriene ale N.A.T.O. pentru Europa cen­trală. In al doilea rind, urmează să fie modificat statutul o­­fițerilor francezi care participă la activita­tea comandamente­lor integrate ale N.A.T.O. In acest scop, hotărind retra­gerea elementelor franceze afectate sta­telor majore aliate, guvernul francez ara­tă că este gata să COMENTAR EXTERN discute celelalte pro­bleme care s-ar pu­tea pune in legătură cu viitoarea colabo­rare a Franţei cu or­ganismele militare ale N.A.T.O. Şi in fine, se stabileşte 1 apri­lie 1967 ca dată pentru a duce la ca­păt operaţiunile ne­cesare pentru trans­­ferarea de pe terito­riul francez a statu­lui major al forţelor americane din Euro­pa occidentală, pre­cum şi a diverselor instalaţii militare te­restre şi aviatice ale S.U .A. In această ul­timă categorie, se află cele aproxima­tiv 30 de instalaţii militare americane (baze şi depozite) de­servite de efective care depăşesc cifra de 25.000 de oameni. Pe lingă aceştia în­deplinesc diferite funcţii 1.300 de civili, împreună cu familiile lor, militarii şi civilii americani, staţionaţi la bazele şi instala­ţiile de pe teritoriul francez numără 65.000 de persoane. Hotărîrile franceze au determinat, după cum se ştie, o puter­nică activitate diplo­matică in rindul par­tenerilor atlantici, e­­videnţiind in acelaşi timp poziţii diferite cu privire la măsuri­le ce se impun a fi luate. Sunt semnifica­tive din acest punct de vedere cele rela­tate de cunoscutul comentator american Walter Lippmann în­tr-un articol apărut in „New York He­rald Tribune". Refe­­rindu-se la necesita­tea care devine tot mai evidentă, pentru Washinggton de a-și revizui politica exter-RADU SIMIONESCU (Continuare în pag. 4)

Next