Flacăra Iaşului, mai 1966 (Anul 22, nr. 6109-6133)

1966-05-03 / nr. 6109

Cuvîntarea tovarăşului Paul Niculescu-Mizil (Urmau din p»q, is­ toria cauzei socialismului ţl păcii este coeziunea ţărilor socialiste, a mişcă­rii comuniste mondiale, că interese­le şi ţelurile comune ce unesc parti­dele comuniste frăţeşti sint precum­pănitoare şi mai puternice decit deo­sebirile de vederi, partidul nostru a făcut şi va face şi un viitor tot ce depinde de el pentru întărirea uni­tăţii sistemului mondial socialist şi a mişcării comuniste internaţionale. Manifestindu-se activ pe arena mondială, România desfăşoară o ac­tivitate perseverentă pentru îmbună­tăţirea climatului internaţional, asi­gurarea securităţii europene, promo­vează raporturi de bună vecinătate şi prietenie între ţările balcanice, dezvoltă relaţii de colaborare cu toa­te statele, indiferent de orînduirea lor socială. Poporul român îşi expri­mă Încrederea că prin acţiunea unită şi hotărttă In vederea preintîmpină­­rii războiului, a tuturor celor cărora Ie slnt scumpe interesele fundamen­tale ale umanităţii, cauza păcii va triumfa I Tovarăşi, Anul acesta, sărbătorim 1 Mai in preajma unui măreţ eveniment — îm­plinirea a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, aniver­sare scumpă clasei muncitoare, în­tregului nostru popor. De-a lungul întregii sale existenţe, partidul no­­­stru comunist n-a cunoscut îndato­rire mai inaltă decit slujirea plină de devotament şi abnegaţie a inte­reselor poporului şi patriei, a cauzei socialismului. Mai puternic decit oricind, reunind in rîndurile sale peste un milion şi jumătate dintre cei mai înaintaţi muncitori, ţărani şi intelectuali, ur­mat cu încredere nestrămutată de întregul popor, Partidul Comunist Român îşi îndeplineşte cu cinste ro­lul de detaşament de avangardă al clasei muncitoare, de forţă politică conducătoare a societăţii noastre. Conducerea partidului nostru este ferm încredinţată că muncitorimea, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oa­menii muncii, virstnici şi tineri, băr­baţi şi femei, de toate naţionalităţile, vor munci cu toată energia şi price­perea pentru ca patria noastră, libe­ră şi stăpină pe destinele sale, să devină tot mai puternică, să realize­ze noi şi tot mai mari progrese pe drumul civilizaţiei socialiste ! Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc ! Trăiască Republica Socialistă Ro­mânia. Trăiască poporul român — constructor al socialismului ! Să se întărească unitatea şi coeziu­nea ţărilor socialiste, a mişcării co­muniste şi muncitoreşti internaţio­nale ! Trăiască pacea in întreaga lume ! Sub conducerea Partidului Comu­nist Român, a Comitetului său Cen­tral, înainte, spre noi victorii în de­­săvîrşirea construcţiei socialiste! Cuvîntarea tovarăşului Miu Dobrescu (urmare din pag. le globale pa primul trimestru din pri­mul an al cincinalului, In proporţie de 101,1 la sută, al producţiei marfă In proporţie de 101,4 la sută, iar sarcina de creştere a productivităţii muzicii a fost îndeplinită în proporţie de 100,4 la sută. In aceeaşi perioadă, colectivele de muncă din Întreprinderile ie­șene au livrat peste plan 6.000 de rulmenţi, 400.000 m.p. ţe­sături de bumbac, 23.600 de confecţii, 304 tone ulei şi alte însemnate can­tităţi de produse. Au fost îndepli­nite în mod exemplar de către majo­ritatea întreprinderilor sarcinile pri­vind exportul. Realizările obţinute sunt nu numai motive îndreptăţite de satisfacţii, ci şi certitudini de noi izbinzi în lupta pentru înfăptuirea programului ela­borat de Congresul al IX-lea al Par­tidului Comunist Român. Răspunzînd cu însufleţire măsuri­lor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1965 şi de Con­gresul cooperativelor agricole de producţie, oamenii muncii din agri­cultură muncesc cu hotărîre pentru înfăptuirea politicii partidului la sate. Cu îndreptăţită mindrie, lucrătorii ogoarelor din raioanele Hîrlău şi Huşi, cei din unităţile aparţinînd Trustului Gostat Iaşi, precum şi din aproape 150 de unităţi cooperatiste şi de stat din celelalte raioane ale regiunii noastre, au raportat Înche­ierea în linii generale a muncilor agricole de primăvară încă din seara zilei de 28 aprilie , sărbătoarea de azi găseşte oamenii muncii din agri­cultura regiunii Iaşi cu sarcinile din actuala campanie agricolă îndeplinite aproape integral. Alăturindu-şi eforturile la cele ale muncitorilor, inginerilor şi teh­nicienilor, ale ţărănimii cooperatiste, oamenii de ştiinţă şi cultură sunt chemaţi să contribuie şi de acum înainte la dezvoltarea în ritm rapid a economiei naţionale, la introdu­cerea tehnicii moderne în producţie, îmbogăţirea vieţii spirituale şi a tezaurului cultural al poporului ro­mân. Tovarăşi, Munca rodnică a poporului român, succesele sale economice şi politice contribuie la întărirea forţei siste­mului socialist mondial, la creşterea influenţei socialismului în lume. Potrivit cu interesele fundamentale ale poporului, partidul şi statul nostru pri­­n centrul activităţii lor pe plan internaţional prietenia şi alianţa cu toate ţările socialiste, militînd sub stindardul internaţionalismului, pen­tru continua întărire şi dezvoltare a relaţiilor frăţeşti dintre ele. In acelaşi timp, ţara noastră îşi lăr­geşte legăturile cu celelalte ţări, acţionînd cu consecvenţă pentru ex­tinderea colaborării internaţionale in­tre state, indiferent de orînduirea lor socială, pe baza respectării princi­piilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii in drepturi şi ne­amestecului în treburile interne, a avantajului reciproc şi a dreptului sfînt al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a alege corespun­zător voinţei şi intereselor sale calea dezvoltării politice, economice şi so­ciale. Fidelă acestor principii, ţara noastră condamnă acţiunile cercurilor imperialiste agresive, cere cu hotă­­rire încetarea agresiunii militare a S.U.A. în Vietnam, retragerea tuturor trupelor străine şi aplicarea acordu­rilor de la Geneva, sprijină lupta dreaptă a poporului vietnamez pen­tru libertate şi Independenţa patriei sale. Dragi tovarăşi, Sărbătorind ziua solidarităţii Inter­naţionale a celor ce muncesc, tre­­clnd In revistă Istoricele realizări obţinute In anii luminoşi ai socialis­mului, gîndurile oamenilor muncii se îndreaptă pline de recunoştinţă că­­tra gloriosul nostru partid, care In decursul celor 45 de ani de existen­ţă a slujit cu credinţă şi devotament interesele fundamentale ale poporu­lui nostru. De aceea, aniversarea a 45 de ani de la înfiinţarea partidului este o dată scumpă nu numai membrilor de partid, ci tuturor oamenilor muncii, care văd în Partidul Comunist propriul lor partid, iar în politica sa, propria lor politică. Expresia dragostei şi încrede­­rii nemărginite pe care toţi oamenii muncii o au faţă de Partidul Comu­nist Român, faţă de Comitetul său Central, se oglindeşte în activitatea entuziastă desfăşurată pentru dezvol­tarea continuă a economiei, ştiinţei şi culturii noastre socialiste. Alături de întregul nostru popor, oamenii muncii din oraşul şi regiu­nea Iaşi, prin munca lor harnică şi entuziastă, înscriu în cronica planu­lui cincinal noi şi măreţe victorii în lupta pentru desăvârşirea construc­ţiei socialiste în scumpa noastră pa­trie, Republica Socialistă România. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretu­tindeni ! Trăiască Partidul Comunist Român, conducătorul Încercat al poporului, inspiratorul şi organizatorul tuturor victoriilor noastre ! Trăiască cea de a 45-a aniversare a Partidului Comunist Român! Trăiască și înflorească scumpa noastră patrie, Republica Socialistă România! TI­ CAM IA$LUI PROINA 3 3 Mitiul li faonstralia paiii naţii in­­agitai (Urmare din pag. 1) înconjoară este înscrisă chemarea de luptă : „Proletari din toate ţările, uniji-vă !“. Steme ale parti­dului şi patriei Încadrează tribuna centrală. In partea cealaltă a pie­lii, In centru, se Înalţă un mare medalion cu portretele dascălilor proletariatului — Marx-Engels- Lenin. Fluturind In adierea via­tului de primăvară, flamuri pur­purii se îngemănează cu trico­lorul steagurilor patriei. Sute de drapele se Înalţă dea­supra mulţimii aflate in piaţă pen­tru a lua parte la miting. Oa­menii muncii poartă stemele par­tidului şi ţării, tablouri ale lui Marx, Engels, Lenin, al fiului credincios al poporului nostru — Gheorghe Gheorghiu-Dej, portre­tele membrilor Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., grafice ilustrind realizări ale economiei noastre naţionale, nenumărate bu­chete de flori. Sentimentele inter­naţionaliste de care sunt animali îşi găsesc expresia in cuvintele de salut adresate popoarelor tră­ieşti ale ţărilor socialiste, oameni­lor muncii din lumea Întreagă. Aerul vibrează de urările re­luate de mii de glasuri şi care sunt înscrise pe mari pancarte deasupra tribunelor : „Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţia­­le a celor ce muncesc, ziua t­ra­fiei muncitorilor de pretutindeni!“, ,Trăiască Partidul Comunist Ro­mân, conducătorul Încercat al po­porului, Inspiratorul şi organiza­torul tuturor victoriilor noastre .Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie, Republica Socia­listă România !", „Trăiască po­porul român, constructor al so­cialismului­­“, „Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a mişcării co­muniste şi muncitoreşti interna­ţionale !“, „Trăiască pacea şi prie­tenia intre popoare­­“. Ora 9. Miile de oameni ai muncii aliaţi in piaţă salută cu aplauze şi male îndelungi pe to­varăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bir­­lădeanu, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Petre Borilă, Constantin Drăgan, Alexandru Moghioroş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, pe mem­brii supleanţi ai Comitetului Exe­cutiv şi secretarii Comitetului Cen­­tral al Partidului Comunist Român, pe vicepreşedinţii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, care urcă in tribuna oficială. In tribuna oficială iau loc, de asemenea, membri şi membri su­pleanţi ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului. In celelalte tribune sunt pre­zenţi conducătorii organizaţiilor de masă şi ai instituţiilor centrale, reprezentanţi ai în­treprinderilor şi instituţiilor bucu­­reştene, numeroşi fruntaşi in în­trecerea socialistă, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cul­tură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti. Sunt prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi In tara noas­tră şi alţi membri ai corpului diplomatic. Asistă numeroşi oaspeţi de pes­te hotare, invitaţi la sărbători­rea Zilei internaţionale a oame­nilor muncii. Răsună solemn acordurile Imnului de stat al Republicii So­cialiste România. începe mitingul — preludiu al marii demonstraţii a oamenilor muncii. El este deschis de tova­răşul Florian Dănălache, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului orăşenesc de par­tid Bucureşti. Ia cuvântul tovarăşul Paul Ni­culescu-Mizil, membru al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cuvlntarea este subliniată In repetate rinduri de aplauze şi u­­rale îndelungate. Mitingul la sfirşit intr-o atmos­feră de puternică însufleţire. Douăzeci de trompeţi vestesc apoi sosirea pionierilor. Intr-o continuă revărsare, copil, îmbră­catI In costume de culoarea ce­rului de primăvară, pătrund in marea piaţă legănlnd In plinele tinere Hori de toate culorile curcu­beului ; parcă vin In coloană În­seşi poienile şi livezile ţării. In frunte o gardă de zece pionieri poartă tricolorul scump al ţării şi drapelul organizaţiei lor. In timp ce peste piaţă aerul de primăvară vibrează de uralele co­piilor care scandează numele drag al partidului, un stol de fetiţe şi bârefi urcă la tribună şi oferă conducătorilor de partid şi de stat buchete de flori. Flori pen­tru Partidul Comunist Român — părintele iubit al copiilor ţării, d­ori pentru cei 45 de ani de lupte şi de victorii al partidului, d­ori pentru cei care conduc minuna­tul nostru popor către culmile civilizaţiei socialiste. Care alego­rice trec prin faţa tribunelor în­cărcate cu simboluri infăţişind viaţa fericită a copiilor noştri, multiplele activităţi prin care se pregătesc să devină constructori destoinici şi puternici, „schimbul de miine" capabil să ducă mai departe steagul victoriilor cişti­­gate de părinţii lor. După pionieri — insoliţi tot timpul de aplauzele celor din tribune — pătrund în piaţă oa­menii muncii. E o revărsare de forţă şi entuziasm. In fruntea co­loanelor de demonstranti e pur­tată de brate vin joase de muncitori, o mare lozincă — „Trăiască 1 Mai“. Urmează grupuri de muncitori purtind portrete ale clasicilor marxism-leninismului. Alte gru­puri compacte aduc stemele Par­tidului Comunist Român şi Repu­blicii Socialiste România, înca­drate de rinduri nesfirşite de steaguri roşii şi tricolore. Citim pe mari pancarte cuvinte de salut adresate in această zi a solidarităţii internaţionale a ce­lor ce muncesc popoarelor tră­ieşti din ţările socialiste. Apropiatul eveniment din viaţa ţării noastre este întruchipat de urarea: „Trăiască a 45-a aniver­sare a Partidului Comunist Ro­mân". In şuvoiul uriaş al demon­stranţilor se văd portretele con­ducătorilor partidului şi statului nostru. Tabloul măreţelor Înfăptuiri, cu care se mlndreşte poporul este redat in graiul solemn dar eloc­vent al graficelor şi cifrelor. Bucu­­reştenii ţin să raporteze reali­zările cu care ei intîmpină ani­versarea partidului. Cifrele în­scrise pe panouri evidenţiază noi şi importante succese. Volumul global al producţiei industriale a Capitalei este in prezent de 2,28 ori mai mare decit in 1959, iar ritmul anual de creştere a producţiei a fost in perioada 1959 — 1965 de 14,7 la sută. Bucureş­­tiul, cel mai important centru In­dustrial al ţării, produce aproape un sfert din întreaga producţie industrială. Munca harnică, plină de abnegaţie a colectivelor din Întreprinderile industriale ale Ca­pitalei se oglindeşte In succesele obţinute In îndeplinirea sarcini­lor planului de stat pe primul tri­mestru al anului 1966, in pro­porţie de 101,9 la sută, in Îm­bunătăţirea continuă a calităţii produselor la nivelul cerinţelor actuale ale tehnicii moderne. „De partid condus poporul Îşi clădeşte viitoml“ — „Cel de-al noulea Congres, nou imbold pen­tru progres“, sunt lozinci pe care mii de demonstranţi le scandează plini de Însufleţire. Pentru el, pentru tofi oamenii muncii, rea­lizările remarcabile doblndite In dezvoltarea economiei şi culturii sint Indisolubil legate de politica Înţeleaptă a partidului, de desă­­vlrşire a construcţiei socialiste In patria noastră. Trei coloane şi-au unit, aici In plată, rîndurile compacte pline de dinamism. Păstrlnd tradiţia, deschid demonstraţia cei ce mun­cesc în raioanele „23 August", „Tudor Vladimirescu“ şi „Grivița Roşie". In frunte sint colectivele marilor întreprinderi constructoare de maşini „23 August“, „Timpuri noi" şi „Griviţa Roşie.“ Cu puternice aplauze sunt pri­miţi muncitorii uzinelor construite In ultimii ani, printre care, fa­brica de maşini-unelte şi agre­gate şi cea de ţevi sudate, între­prinderea de piese de radio şi semiconductori — Băneasa, Com­plexul pentru industrializarea lem­nului de la Pipera. Citeva grafice înfăţişează dez­voltarea impetuoasă a construc­ţiilor Capitalei care a devenit tot mai frumoasă, mai modernă. Noi şi impunătoare clădiri comple­tează peisajul bucureştean ■, numai in perioada 1959—1965 s-au con­struit peste 76.000 de apartamente, precum şi un număr însemnat de edificii social-culturale. Printre demonstranţi se află nu­meroşi lucrători in domeniul ştiin­ţei din institutele de cercetări şi proiectări departamentale şi ale A­­cademiei Republicii Socialiste Ro­mânia. In rîndurile coloanelor se află şi mulţi dintre creatorii noş­tri de valori spirituale : scriitori, compozitori, mînuitori ai penelu­lui, sculptori —cei chemaţi In e­­poca noastră să ridice spre culmi tradiţiile Înaintate ale culturii ro­mâneşti, să-i Îmbogăţească patri­moniul şi să contribuie la dezvol­tarea conştiinţei socialiste, salută din toată inima ziua de azi, marea sărbătoare a muncii. In mijlocul coloanelor care stră­bat Piaţa Aviatorilor, un grup de oameni în alb. Sunt medici, chi­­mişti, biologi, farmacişti. In pre­zent, Republica Socialistă Româ­nia se află printre primele zece ţări din lume in ceea ce priveşte numărul medicilor raportaţi la nu­mărul de locuitori. Mesagerii tineretului studios, veriţi la demonstraţie, îşi exprimă cu elanul specific tinereţii, re­cunoştinţa fierbinte pentru con­diţiile de viaţă şi de studiu ce le sunt create. Braţ la braţ cu ei sunt colegi de-ai lor din zeci de ţări ale lumii care studiază la Bucureşti, îmbrăcat d in pitoreşti costume naţionale, îşi fac apariţia in piată grupuri de oameni ai muncii de pe ogoarele regiunii Bucureşti. In sunetele vesele ale taratului, in piaţă se încing hore. Pe o mare pancartă este scrisă lozinca „Tră­iască şi să se întărească alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărăni­mea muncitore“. Zecile de mii de oameni ai muncii care demonstrează in pia­ţă au braţele încărcate cu flori, flutură eşarfe multicolore, dau drumul la baloane multicolore, porumbei care se înalţă in văz­duh. Exprimindu-şi solidaritatea cu cei ce muncesc de pretutin­deni, dind glas sentimentelor in­ternaţionaliste, demonstranta tac urări pentru Întărirea unicâi a ţă­rilor socialiste, a coeziunii miş­cării comuniste şi muncitoreşti In­ternaţionale, a luptătorilor de pretutindeni pentru pace şi pro­gres social. Impresiile bogate şi variate se contopesc intr-o singură imagine, aceea a omului muncii liber din patria noastră — român, maghiar, german şi de alte naţionalităţi — conştient de răspunderile sale, optimist, încrezător în torţele lui creatoare. Şi această imagine este străbătută de uriaşa torţă a celui care dă vieţii noastre noi de as­tăzi strălucire, profunzimi şi sen­suri majore — Partidul Comunist Român. Demonstraţia oamenilor muncii din Capitală ia silişit cu tradi­ţionala paradă a sportivilor. In mijlocul coloanelor se află un car alegoric ce ilustrează puter­nica dezvoltare a sportului de masă din ţara noastră cuprinzind astăzi peste 4 milioane de tineri şi tinere. In plată, deasupra căreia mai stăruie încă ecoul marii demon­straţii, ce a durat patru ore, ră­sună din mii de piepturi Imnul de luptă al clasei muncitoare de pretutindeni — Internaţionala. ALEXANDRU BRAD ADRIAN IONESCU MIRCEA IONESCU — Redactori ai Agerpres — Bîrlad (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). E parcă mai multă primăvară as­tăzi, în Birlad. O animaţie continuă e pe străzi. Centrul oraşului devine punctul de atracţie spre care se în­dreaptă miile de cetăţeni. Se declară deschise mitingul şi demonstraţia oamenilor muncii din oraşul Bîrlad. Despre însemnătatea Zilei de 1 Mai, marea sărbătoare a muncii, vor­beşte tovarăşul Gheorghe Puni, Se­cretar al Comitetului orăşenesc de partid. Opt trompetişti, purtători ai crava­telor roşii, dau semnalul Începerii demonstraţiei. Prin faţa tribunei se revarsă primăvara, sute de pionieri care poartă cu mindrie note de 9 şi 10, şi conturează cu trupurile lor tinere o hartă vie a patriei. Strada Republicii devine o albie a entuziasmului. Braţe puternice duc cu mindrie pancarte pe care se pot citi realizările cu care se prezintă bîrlădenii la acest 1 Mai şi la cea de a 45-a aniversare a partidului : producţia globală — realizată în pro­porţie de 101,4 la sută, producţia marfă — în proporţie de 101,9 la sută. Trec prin faţa tribunei elevii Şcolii profesionale de ucenici a F.R.B., vii­tori constructori de rulmenţi, urmaţi de metalurgiştii bîrlădeni. La 1 Mai 1953, primii făurari de rulmenţi ra­portau „naşterea" primului rulment care nu depăşea 100 de grame. A­­cum, metalurgiştii bîrlădeni sunt „na­şii" a peste 450 de tipuri de rulmenţi-Ceferişti, colective de muncitori, Ingineri şi tehnicieni de la între­prinderea de industrie locală, de la Fabrica de ulei, de la Fabrica de confecţii, oameni de cultură, lucră­tori pe tărâm sanitar, raportează, la rândul lor, rezultatele obţinute. În­deplinirea exemplară a tuturor anga­jamentelor luate. Peste 15.000 de oa­meni ai muncii, de cetăţeni ai unui Bîrlad în continuă ascensiune, îşi arată din toată inima ataşamentul lor deplin faţă de partid. Paşcani ELIADE SOLOMON (de­­a­mbredacţia ziarului „Fla­căra Iaşului") In dimineaţa zilei de 1 Mai, din toate colţurile oraşului Paşcani, se îndreptau spre piaţa centrală coloane de oameni ai muncii din întreprin­derile şi instituţiile din localitate, ţărani cooperatori din suburbii. La mitingul care a avut loc cu pri­lejul sărbătoririi Zilei solidarităţii in­ternaţionale a celor ce muncesc, a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Ivan, prim-secretar al Comitetului raional de partid. Reliefind succesele obţinute de po­porul nostru în întimpinarea zilei de 1 Mai şi a celei de a 45-a aniver­sări a P.C.R., vorbitorul a subliniat şi realizările oamenilor muncii din raionul Paşcani. Angajate în între­cerea socialistă, unităţile industriale din raion au realizat în primul tri­mestru al anului planul producţiei globale in proporţie de 103,8 la sută. De asemenea, la producţia marfă s-a înregistrat o creştere de 2,9 la sută. Rezultate frumoase în cinstea zilei de 1 Mai au obţinut şi oamenii mun­cii din agricultura raionului care au depus eforturi sporite pentru înche­ierea la timp a campaniei agricole de primăvară. După miting, pînă seara tîrzîu, pe estrada din faţa Casei de cultură, formaţii premiate la recentul con­curs regional al artiştilor amatori au susţinut bogate şi frumoase programe cultural-artistice. Vaslui C. LALUCI (de la subredacţia ziarului „Fla­căra Iaşului") Peste 8.000 de oameni ai muncii din oraşul Vaslui au participat la mitingul consacrat zilei de 1 Mai ce a avut loc în „Piaţa 1907“. In cuvîntul său, tov. Vasile Miron, se­cretar al Comitetului raional de par­tid, a evidenţiat succesele cu care a fost Intlmpinată ziua de 1 Mai de către oamenii muncii din oraşul şi raionul Vaslui. Planul producţiei globale industriale pe trimestrul I s-a realizat In proporţie de 104,8 la sută ; productivitatea muncii a cres­cut cu 2,8 la sută. Amintind despre perspectivele dezvoltării industriale a oraşului, vorbitorul a arătat că cele două mari obiective (Fabrica de confecţii şi Fabrica de mobilă) aflate în construcţie, precum şi mo­dernizarea întreprinderii de prelucrare a tulpinelor de cînepă vor da oraşu­lui Vaslui un pronunţat profil in­dustrial. Au fost, de asemenea, evidenţiate şi succesele obţinute de membrii cooperativelor agricole de producţie din raionul Vaslui, care au încheiat cu succes campania lucrărilor agri­cole de primăvară. După miting, a urmat un bogat pro­gram artistic susţinut de corul Casei raionale de cultură, orchestrele că­minelor culturale din Soleşti şi Ro­­şieşti, brigada artistică de agitaţie din Laza şi de mai multe formaţii de dansuri. VASILE ZUGRAVU Huşi * (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). In faţa oamenilor muncii dirn în­treprinderile, instituţiile şi unităţile agricole huşene, a vorbit despre în­semnătatea zilei de 1 Mai tovarăşul Stelian Mărăcineanu, secretar al Co­mitetului raional de partid Huşi. Tre­­cînd în revistă principalele înfăptu­iri din ţară şi regiune, vorbitorul a subliniat succesele cu care oamenii muncii din raionul Huşi au întîmpi­­nat această sărbătoare. Astfel, pla­nul producţiei globale pe primul tri­mestru al acestui an a fost îndepli­nit în proporţie de 100,4 la sută, iar cel al producţiei marfă în proporţie de 102,1 la sută. De asemenea, lu­crătorii din G. A. S.-uri şi harnicii cooperatori din raion au întîmpinat măreaţa sărbătoare de la 1 Mai cu rezultate frumoase, executînd la timp şi de bună calitate arăturile şi însă­­mînţările de primăvară. Expunerea a fost subliniată de o­­vaţii puternice. Pe stadionul „23 August" din lo­calitate şi pe o estradă special ame­najată în parcul „1 Mai" au avut loc apoi frumoase manifestări cultural­­sportive la care au participat mii de oameni ai muncii. Pînă seara tirziu, nu au contenit cîntecele şi jocurile manifestare elocventă a bucuriei vie­ţii noi. Hîrlău E. PASCAL (de la subredacţia ziarului „Fla­căra Iaşului"). Neîncăpătoare s-a dovedit marea curte a Liceului din Hîrlău pentru cei peste 5.000 de oameni ai muncii participanţi la mitingul consacrat zi­lei de 1 Mai. Despre sărbătoarea oamenilor mun­cii de pretutindeni a vorbit tovară­şul Eugen Nechifor, secretar al Co­mitetului raional de partid. In cinstea zilei de 1 Mai şi a ce­lei de a 45-a aniversări a partidu­lui, mecanizatorii, ţăranii cooperatori din raionul Hîrlău şi-au înteţit efor­turile pentru terminarea la timp a însămînţărilor de primăvară. In întrecerea pentru buna gospo­dărire şi înfrumuseţare a satelor, au participat, de la începutul anului, peste 28.000 de cetăţeni, valoarea ac­ţiunilor patriotice ridicîndu-se la su­ma de 2.204.805 Iei. Trecînd în revistă aceste succese, participanţii la miting şi-au manifes­tat dragostea faţă de partid, care ne călăuzeşte spre o viaţă tot mai bună, hotărîrea de a îndeplini cu cinste sarcinile Congresului al IX-lea al P. G. R. PETRE GOG­ALNI­CE­AN­U Negreşti Sala Casei raionale de cultură din Negreşti devenise neîncăpătoare pen­tru sutele de participanţi la mitingul care a avut loc cu ocazia zilei de 1 Mai. Despre însemnătatea acestui eveniment a vorbit tovarăşul Mihai Maftei, secretar al Comitetului ra­ional de partid. Subliniind succesele obţinute de oamenii muncii din ra­ionul Negreşti, vorbitorul a amintit că în cooperativele agricole de pro­ducţie şi G.A.S.-uri însămînţările de primăvară au fost în linii mari terminate. Formaţiile artistice ale Casei raio­nale de cultură, premiate la con­cursul regional al formaţiilor de ar­tişti amatori, au prezentat un pro­gram bogat, primit cu căldură de participanţii la miting. CONSTANTIN COJOCEA Sărbătorirea zilei de 1 Mai în regiune \ NICOLAE GH. LUPU ~\ In ziua de 30 aprilie s-a stins din viaţă profesorul dr. N. Gh. Lupu, membru titular al Academiei Repu­blicii Socialiste România din anul 1948, directorul Institutului de medi­cină internă, valoros om de ştiinţă, deschizător de noi drumuri în ştiinţa medicală românească. Acad. N. Gh. Lupu s-a născut la 24 februarie 1884, în satul Arsura, raionul Huşi. Studiile medicale le-a făcut la Facultatea de medicină din Bucureşti. A fost elevul profesorului Ion Cantacuzino, în al cărui labora­tor de medicină experimentală și-a făcut ucenicia de cercetător. După terminarea facultăţii, a făcut stagii de specializare la Berlin, Berna şi Paris, desăvîrşindu-şi formaţia de clinician cu studii temeinice de ana­tomie patologică, bacteriologie şi pa­­razitologîe. Rodnica sa activitate didactică în­cepe din 1920. In 1931 preia condu­cerea catedrei de anatomie-patolo­­gică, dezvoltînd concepţiile marelui său înaintaş Victor Babeş, iar în 1936 devine titularul Clinicei Medi­cale Colentina din Bucureşti, pe care a condus-o pînă spre sfîrşitul vieţii sale. A fost decan al Facultăţii de medicină din Bucureşti şi apoi rec­tor al Institutului de medicină şi far­macie de la înfiinţarea acestuia pină în anul 1953. Din anul 1949, acad. N. Gh. Lupu a condus, ca director, primul institut de cercetări ştiinţi­fice în domeniul medicinii interne. A fost un remarcabil animator al vieţii ştiinţifice medicale din ţara noastră, participind intens la activi­tatea Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale. Personalitatea ştiinţifică viguroasă, marea sa putere de obser­vaţie şi sinteză, devotamentul ne­mărginit faţă de om i-au permis lui N. Gh. Lupu să desfăşoare o multi­laterală muncă de­ cercetare ştiinţă-ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA fică în aproape toate domeniile im­portante ale medicinii. Concretizată în peste 400 de lucrări cunoscute în ţară şi peste hotare, activitatea sa ştiinţifică îmbogăţeşte patrimoniul ştiinţei medicale româneşti şi uni­versale. Acad. N. Gh. Lupu a participat cu lucrări valoroase la numeroase ma­nifestări ştiinţifice de peste hotare. A fost membru fondator al Societăţii internaţionale de medicină internă şi membru al mai multor societăţi ştiin­ţifice străine. Ca desăvîrşit pedagog, prof. N. Gh. Lupu a format timp de aproape ju­mătate de secol multe generaţii de medici, precum şi numeroşi cercetă­tori ştiinţifici. întreaga sa viaţă, opera sa, se ca­racterizează printr-o înaltă conştiinţă cetăţenească şi patriotică pusă în slujba ocrotirii sănătăţii şi a prospe­rităţii poporului român. Ca cetăţean, medic, profesor, om de ştiinţă, acad. N. Gh. Lupu a des­făşurat continuu o importantă acti­vitate obştească şi a militat activ pentru apărarea păcii în lume. Cu­noscut activist pe tărâm obştesc, N. Gh. Lupu a fost ales deputat în toate legislaturile Marii Adunări Na­ţionale. Pentru activitatea sa deosebită pe linie ştiinţifică, didactică şi obşteas­că, a fost distins cu titlul de medic emerit, profesor emerit, om de ştiinţă emerit, laureat al Premiului de Stat şi a primit cele mai înalte ordine ale ţării şi înalte distincţii străine, încetarea din viaţă a acad. N. Gh. Lupu reprezintă o grea pierdere pen­tru ştiinţa medicală românească, pe care a slujit-o cu o mare putere de dăruire în întreaga sa activitate de medic, profesor fondator de şcoală, remarcabil om de ştiinţă român şi activist de frunte pe tărîm obştesc. MINISTERUL SĂNĂTĂŢII SI PREVEDERILOR SOCIALE MINISTERUL INVAŢAMINTULUI, UNIUNEA SOCIETĂŢILOR DE ŞTIINŢE MEDICALE Pentru organizarea funeraliilor acad. prof. dr. N. Gh. Lupu a fost constituită o comisie formată din: acad. Miron Niculescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste Ro­mânia, acad. Ştefan S. Nicolau, vice­preşedinte al Marii Adunări Naţio­nale, acad. Ştefan Milcu, preşedin­tele Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale, acad. Ştefan Bălan, minis­trul învăţămîntului, prof. Voinea Ma­­rinescu, ministrul sănătăţii şi pre­vederilor sociale, acad. Theodor Bur­ghele, rectorul Institutului de medi­cină şi farmacie Bucureşti. 14. Corpul defunctului se află depus la Facultatea de medicină din b-dul dr. Petru Groza nr. 8. Accesul pu­blicului este permis în ziua de 3 mai intre orele 10-13 și 16—20 și miercuri 4 mai intre orele 9—12. Mitingul de doliu va avea loc miercuri , 4 mai ora 12, la Facul­tatea de medicină, iar înhumarea la Cimitirul Belu la ora 13,30.

Next