Flacăra Iaşului, august 1966 (Anul 22, nr. 6187-6211)

1966-08-02 / nr. 6187

m Cum folosim munca de înaltă calificare? Timpul de lucru al specialistului Spre deosebire de alte munci, munca specialistului nu poate fi normată. De aici nu decurge Insă imposibilitatea măsurării eficacităţii folosirii timpului lui de lucru. Sunt însă cîteva condiţii care determină această eficacitate. Aş sublinia, în primul rînd, ne­cesitatea pregătirii multilaterale a specialistului sau măcar in cîteva direcţii care îi sînt absolut necesare. La noi, la Fabrica de antibiotice, un Aspect din staţia de însă­­mînţări a Fabricii de antibio­tice din Iaşi. Biologul Marcela Paftală pregăteşte mediul de cultură pentru vitamina D. 2. secţia a II-a streptomicină, inginerii chimişti au cunoştinţe şi în dome­niul fermentaţiei, iar, la rîndul lor, biologii au cunoştinţe despre puri­ficare. Aceasta le permite sa stabi­lească imediat măsurile necesare pentru buna dirijare a procesului de producţie in sensul dorit. O altă condiţie este repartizarea de sarcini precise inginerilor in munca de cercetare aplicativă, să nu lăsăm munca de cercetare nu­mai pe seama cercetătorilor. Avan­tajul este că pe această cale sporim eficacitatea cercetărilor şi scurtăm timpul necesar pentru ele. La noi, fiecare inginer are, pe o perioadă de timp, o problemă de cercetare sau un aspect al unei probleme stu­diată de un colectiv mai larg. La aceste cercetări participă mai ales inginerii şi biologii care lucrează In schimb. Ceilalţi specialişti din sec­ţie, o dată cu elaborarea planului de cercetare al laboratorului uzinal, cu aplicaţii imediate, sunt cuprinşi in colective împreună cu cercetă­torii şi participă la rezolvarea pro­blemelor respective in termenele sta­bilite. In urma unei astfel de pro­gramări a muncii inginerilor şi bio­logilor, s-a reuşit, de exemplu, ca un colectiv de specialişti din sec­ţia noastră, împreună cu specialiştii de la serviciul de cercetări, să ob­ţină o nouă reţetă pentru creşterea activităţii in fermentaţia streptomi­­cinei, ceea ce a dus la o sporire a producţiei cu peste 20 la sută, cre­­indu-se astfel disponibilităţi pentru export. Dar munca de cercetare presupu­ne nu numai observaţii directe în producţie, ci şi documentare, con­spectarea unor materiale de specia­litate. Au timp specialiştii pentru toate acestea ? Ei trebuie să-şi facă timp. Aici intervine o altă condiţie de bază pentru asigurarea succesu­lui muncii de concepţie — justa folosire a cadrelor de toate cate­goriile. In anii din urmă au fost cazuri cind inginerii făceau munca maiştrilor, operatorilor principali in probleme de evidenţă, aproviziona­rea tehnico-materială de la maga­zia secţiei etc. In asemenea condi­ţii, inginerului ii răminea prea pu­ţin timp pentru munca de concepţie. S-au luat insă măsuri pentru repar­tizarea judicioasă a sarcinilor pro­fesionale, pentru folosirea mai largă a cadrelor cu pregătire medie, incit inginerii şi biologii să-şi poată de­dica o mai mare parte din timpul de lucru cercetării ştiinţifice, rezol­vării unor litigii care apar in ca­drul secţiei. Aşa cum arăta tova­răşul ing. Aurel Zvonaru, şeful sec­­ţiei ţesătorie de la Fabrica „Ţesă­tura", pentru înlăturarea­­ acestor neajunsuri trebuie să se respecte cu stricteţe ierarhia in funcţiile tehnico­­administrative, să fie întărită auto­ritatea conducătorilor locurilor de producţie, bineînţeles, pe baza res­pectării principiilor socialiste de con­ducere. Organizaţia de partid, orga­nizaţiile sindicale şi de U.T.G. din secţie acordă o mare atenţie edu­cării colectivului In spiritul atitudi­nii socialiste faţă de muncă. In încheiere, aş vrea să arăt că folosirea judicioasă a cadrelor ingi­nereşti depinde In principal de mo­dul de organizare a producţiei, de aplicarea cu consecvenţă a muncii colective, avînd la bază răspunde­rea personală a fiecărui cadru teh­nic pentru toate problemele locu­lui de muncă de care răspunde. Ing. VENIAMIN MUNTEANU şeful secţiei a II-a, 1Fabrica de antibiotice Cîte un televizor şi 4 aparate de radio pe zi - HUŞI (de la subredacţia ziaru­lui „Flacăra Iaşului"). In peste 90 la sută din satele raionului Huşi a pătruns lumina electrică. Iată un efect pozitiv al acestei importante realizări: în cele 7 luni care au trecut din acest an, prin unităţile comerciale ale coo­peraţiei de consum şi cele apar­­ţ­inînd O.C.L. Mixt — Huşi, au fost vîndute populaţiei peste 200 de televizoare şi aproape 900 de aparate de radio de diferite tipuri, ceea ce înseamnă că, în medie, s-au vîndut cîte un televizor şi 4 apara­te de­ radio pe zi. De remarcat , că, pe lingă acestea, oamenii muncii şi-au procurat şi alte numeroase maşini şi aparate de uz casnic cum ar fi: frigidere, aspiratoare, maşini de cusut electrice, maşini de spă­lat rufe etc. Valoarea totală a a­­cestor­ produse se ridică la peste 4 milioane, lei. Proletari din toate tarile, uniţi văi wommap ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.C.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII, Nr.­­181 MARTI 2 AUGUST 1966 4 PADINI 2) DANI Organizare şi studii cu finalizare practică Răspunzând anchetei întreprinsă de ziarul „Flacăra Iaşului", aş vrea să mă refer la o problemă foarte importantă ridicată de tov. ing. Gh. Badea, directorul tehnic al Fabricii de rulmenţi din Bâr­lad, şi anume, aceea a raportului care trebuie să existe între numă­rul inginerilor din serviciile func­ţionale şi secţiile productive. Mi se pare deosebit de importantă această problemă nu numai pen­tru că de înţelegerea ei depinde rezolvarea multor probleme tehni­ce, dar şi pentru că, la unii, mai există concepţia că numai ingine­rii din secţiile de producţie ar munci cu adevărat, în timp ce ceilalţi, din serviciile funcţionale, ar „învîrti hîrtiile". Cît de im­portantă a fost pentru Fabrica de rulmenţi din Bîrlad întărirea cu ingineri capabili a serviciilor funcţionale, mi-am dat seama din articolul respectiv. Trebuie să subliniem încă o dată ideea că numărul inginerilor în serviciile funcţionale depinde de natura problemelor tehnice ridicate de producţia întreprinderii respecti­ve. La noi, la Fabrica de mobilă — Iaşi, sunt 21 de ingineri, dar numai 5 lucrează in secţiile pro­ductive. Tehnica modernă nu su­portă improvizaţii, chiar dacă a­­cestea aparţin unui inginer; este necesară pregătirea temeinică a producţiei, pînă in cele mai mici amănunte. Cîţi ingineri trebuie să pregătească producţia? Aceasta de­pinde de nivelul tehnic al Întreprin­derii, de gradul de calificare a muncitorilor şi tehnicienilor. Fa­brica noastră s-a dezvoltat fără a avea un fond de cadre munci­toreşti pregătite anterior; califica­rea s-a făcut paralel cu producţia, mergindu-se pe specializare stric­tă, ceea ce impune o pregătire ct mai completă a documentaţiei. Dar trebuie să avem In vedere şi faptul că varietatea mare de pro­duse, foarte des schimbată, mai ales la produsele pentru export, ne obligă la o pregătire operati­vă şi, bineînţeles, devansată faţă de producţia de serie. Experienţa ne-a arătat că atunci cind pregă­tirile au fost complete, nu a apă­ Ing. VASILE COHUŢ, şeful serviciului C.T.C. Fabrica de mobilă — Iaşi (Continuare In pag. a 3-a) m­m și arăturile PE PRIMUL PLAN! Realizările la treieratul griului la data de 31 iulie a.c. Cu treierişul încheiat 11 cooperative agricole bîrlădene O dată cu terminarea sece­rişului, în numeroase coope­rative agricole din raion au fost luate măsurile corespun­zătoare pentru intensificarea treierişului, asigurîndu-se o bună organizare a muncii la transportul snopilor şi pe aici. Drept rezultat, în 11 unităţi cooperatiste, printre care cele din Găgeşti, Rînzeşti, Sîrbi, Viişoara, Fălciu, Bozia, s-a încheiat treierişul. In altele se treieră recolta de pe ultimele hectare. E vorba despre coo­perativele agricole din Dra­­galina, Iveşti, Al. Vlahuţă, Po­­peni, Unţeşti. Cooperativele agricole din Şuletea, Cir­ja, Găgeşti şi al­tele sunt avansate şi cu arătu­rile de vară. La cooperativa agricolă din Cîrja, de exemplu, din 600 de hectare au fost arate 500. încă 6 cooperative agricole din raionul Huşi După­ cum­ am fost informaţi de la Consiliul agricol raional Huşi, în cursul zilei de ieri s-au treierat ultimii snopi în cooperativele agricole din Cre­­ţeşti, Epureni, Pădureni, Pogă­­neşti, Stroieşti şi Rînceni. Cu acestea, numărul unităţilor cooperatiste din raion care au terminat secerişul se ridică la 11. In numeroase cooperative agricole se acordă atenţia cu­venită şi fertilizării şi execu­tării arăturilor de vară. La cooperativa agricolă din Be­­rezeni au fost fertilizate 230 de hectare (cu 1.000 de tone de gunoi de grajd şi 180 de tone de îngrăşăminte chimice) şi s-au executat arături pe 800 de hectare. De la 1 iulie, in unităţile cooperatiste din raion au fost fertilizate 3.320 de hectare. 5 cooperative agricole din raionul Hîrlău la raionul Hîrlău, treierişul se desfăşoară cu intensitate în numeroase unităţi. După cooperativa agricolă din Bul­bucani au mai raportat înche­ierea treierişului şi cooperati­vele agricole din Chişcăreni, Şipote, Erbiceni şi Româneşti. Cooperatorii din Şipote, de exemplu, cu sprijinul mecani­zatorilor, au treierat recolta de pe 830 de hectare, iar pe 500 de hectare au executat arături de vară. Peste 90 la sută din recoltă s-a treierat pînă aseară la cooperativele agricole din Balş, Totoieşti, Prăjeni şi Hîr­lău. Cei doi fraţi (Te Ta­­rceşti. Foto: G. Paul Vizita în Danemarca a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România La invitaţia guvernului danez, nistrul afacerilor externe, Cornelia preşedintele Consiliului de Miniştri Mănescu, va face o vizită oficială al Republicii Socialiste România, în Danemarca, în a doua jumătate Ion Gheorghe Maurer, însoţit de mi­­a lunii august a.c. AGENDA 7 zile în munţii Retezat Agenţia Iaşi a O.N.T. „Garpaţi" or­­ganizează o excursie de 7 zile în munţii Retezat (între 10—16 august). Cei care se vor înscrie la aceas­tă excursie vor avea prilejul să viziteze, printre altele, cheia şi valea Butia, Stînele „La feţe", vîrful Cus­turii (2463 m.), lacu­rile Lia, Bucura, Ga­leş şi Zănoaga, va­lea şi cabana Pietre­le, vîrful Mare (2455 m.), vîrful Păpuşel, vîrful Retezat. Premiat la Olimpiada internaţio­nală de ma­­ tematică Recent, a avut loc la Sofia, Olimpiada internaţională de ma­tematică, la care au participat cei mai buni elevi. Patru dintre pre­miile atribuite la O­limpiadă au revenit şcolarilor români. Printre cei distinşi se numără şi elevul Popa Eugen, de la Liceul nr. 3 „G. Se­­gruzzi" din Iaşi, care a obţinut premiul II. La Băceşti O nouă centrală electrică La secţia din Schim­netea a Spitalului din Băceşti, raionul Ne­greşti, a fost termi­nată de curând o nouă centrală electrică. Această centrală va alimenta cu energie electrică aparatele şi instrumentele medica­­le, precum şi insta­laţiile de iluminat ale acestei secţii, contri­buind la îmbunătăţi­rea condiţiilor de spi­talizare a bolnavilor. Pentru studenţii­­ ieşeni Noul an universi­tar va aduce plăcute surprize studenţimii ieşene. Printre altele, în Gopou, se fac lucrări de finisaj la clădirile clinicilor veterinare care vor fi puse la dispoziţia studenţilor, Facultăţii de medicină veterinară a Institu­tului agronomic. In acelaşi timp, pe stu­denţii Institutului po­litehnic 11 aşteaptă un nou laborator pentru utilizări şi ac­ţionări electrice şi un cămin nou cu pes­te 400 de locuri. Casă a copilului la Fălciu Nu de mult, secţia sanitară a Sfatului popular raional Bîr­lad a dat în folosin­ţă, la Fălciu, o nouă unitate de copii. Este vorba despre o casă a copilului, cu 50 de paturi, prima unitate de acest fel din raionul Bîrlad. Aici se spitalizează copiii între 1—3 ani, proveniţi din alte u­­nităţi de copii din regiune. Copiii au o îngri­jire deosebită, fiin­­du-le asigurate con­diții optime de ca­zare și hrană. In apropierea Palatului Culturii d­in Iași se amenajea­­, zilele acestea, un lapidarium în aer liber. Aici vor fi expuse unele piese din raza regiunii noastre, datînd din epoca feudală. za în pieţele Itwil Corigente la Nu e necesar să amintim ce în­seamnă o piaţă. Ştie oricine, în spe­cial gospodinele, pe agenda zilnică a cărora figurează ca o primă în­datorire. Aspectul igienic al pieţe­lor noastre ne obligă să precizăm, însă, mai degrabă ceea ce nu este o piaţă. De multe ori, de prea multe ori, pavajul pieţelor noastre e o adevărată listă... de bucate. E des­tul să te uiţi in jos ca să-ţi dai seama că au apărut har­­bujii, numai după semin­ţele şi cojile împrăş­tiate peste tot. Sint mai gustoase perele nespă­late mincate chiar in piajă, sint mai copţi pepenii consumaţi pe o margine de tarabă ? Nu cred, şi totuşi unii dintre cumpără­tori au o plăcere a lor secretă să arunce cu neglijenţă nedisimulată resturile fructelor pe dos d­in incinta şi în jurul pieţelor, cind ar fi su­ficienţi ciţiva paşi pînă la unul dintre coşurile de gunoi. Lor li se adaugă unii dintre producători ca­­re-şi sortează marfa în piaţă, arun­­cind la intimplare fructele strivite, ardeii rupţi etc., ceea ce face ca pentru I.T.S. pieţele oraşului să fi­gureze printre marii producători de gunoi. lucrătorii de întreţinere ai I.T.S.­­ului din pieţe dau şi ei dovadă de o deosebită discreţie şi prezenţa lor abia de se face simţită. De aseme­nea, taxatorii din pieţe consideră că, după ce au tăiat chitanţe pen­tru producători, sarcina lor e în­cheiată şi că tot ceea ce-i în le­gătură cu respectarea igienei nu-i priveşte. Ne-am oprit mai îndelung In piaţa Halei, unde igiena este considerată drept cenuşăreasă. In sectorul de brinzeturi şi produse lac­tate al Halei sint numeroşi vinzători fă­­ră halate, iar cei care au nu se prea pot mîndri cu culoarea lor. Aşa in­cit se poate spune pe bună drep­tate : halat halate la Hală ! Aici se tărăgănează şi organizarea corespun­zătoare a punctului de igienă indi­viduală. Corigenţi la igienă se dovedesc atit conducerea Administraţiei pie­ţelor, cit şi cea a I.T.S.-ului. Nici chiar curăţenia zilnică a pieţelor, acest act de igienă, nu ţine cont de regulile elementare de igienă. In ziua raidului nostru, in piaţa Halei, Const. Munteanu, responsabilul pie­ţei, şi-a amintit cu punctualitate să dea semnalul de închidere a pieţei şi Începerea curăţeniei generale la ora 12. A uitat însă că în atribu­ţiile sale, ca şi a celorlalţi taxatori, intră şi supravegherea felului in care se respectă şi se efectuează curăţenia. Sub privirile lui pline de înţelegere, lucrătorii I.T.S.-ului au început să vinture praful de pe jos igienă pe mesele cu produse (culmea co­incidenţei — chiar in ziua aceea a­­utocisterna nu venise să stropească piaţa in prealabil), executînd ade­vărate driblinguri printre picioarele vinzătorilor şi cumpărătorilor, iar producătorii continuau vinzarea. Praf­tul se depunea cu generozitate pe produse, in timp ce prelatele pen­­tru acoperirea lor aşteptau in ma-­­gazie. Tov. Ion Isache mărturiseşte că el ştie că se folo­sesc aceste prelate, insă, ceilalţi recunosc sincer că anul acesta ele nu au părăsit magazia. Poa­te drumul spre birou al administratorului pieţe­lor nu trece prin piaţă, de aceea nu ştie nici de prelate, nici de felul in care se efectuează şi se menţine curăţenia. E destul să priveşti spectacolul lă­zilor aruncate la intimplare, in faţa unităţilor de legume şi trude din piaţa Halei­­sau chiar din piaţa Gheorghi Dimitrov­, ca să-ţi dai seama că şi responsabilul Magazi­nului de legume şi fructe nr. 1, Ştefan Leonte, e corigent la cură­ţenie. De altfel, ne mărturiseşte cu nevinovăţie că unităţile de legume şi fructe din piaţă vind toată ziua, că el nu ştie de existenţa unui pro­gram de curăţenie in piaţă, care trebuie respectat şi că e curios Se afle unde scrie. Ar fi bine ca Oficiu N. ALDEA (Continuare în pag. a 3-a) ■ Pavajul — listă de bucate ■ Halal halate la Hală! ■ Nepăsarea, inamicul nr. 1

Next