Flacăra Iaşului, august 1966 (Anul 22, nr. 6187-6211)
1966-08-02 / nr. 6187
m Cum folosim munca de înaltă calificare? Timpul de lucru al specialistului Spre deosebire de alte munci, munca specialistului nu poate fi normată. De aici nu decurge Insă imposibilitatea măsurării eficacităţii folosirii timpului lui de lucru. Sunt însă cîteva condiţii care determină această eficacitate. Aş sublinia, în primul rînd, necesitatea pregătirii multilaterale a specialistului sau măcar in cîteva direcţii care îi sînt absolut necesare. La noi, la Fabrica de antibiotice, un Aspect din staţia de însămînţări a Fabricii de antibiotice din Iaşi. Biologul Marcela Paftală pregăteşte mediul de cultură pentru vitamina D. 2. secţia a II-a streptomicină, inginerii chimişti au cunoştinţe şi în domeniul fermentaţiei, iar, la rîndul lor, biologii au cunoştinţe despre purificare. Aceasta le permite sa stabilească imediat măsurile necesare pentru buna dirijare a procesului de producţie in sensul dorit. O altă condiţie este repartizarea de sarcini precise inginerilor in munca de cercetare aplicativă, să nu lăsăm munca de cercetare numai pe seama cercetătorilor. Avantajul este că pe această cale sporim eficacitatea cercetărilor şi scurtăm timpul necesar pentru ele. La noi, fiecare inginer are, pe o perioadă de timp, o problemă de cercetare sau un aspect al unei probleme studiată de un colectiv mai larg. La aceste cercetări participă mai ales inginerii şi biologii care lucrează In schimb. Ceilalţi specialişti din secţie, o dată cu elaborarea planului de cercetare al laboratorului uzinal, cu aplicaţii imediate, sunt cuprinşi in colective împreună cu cercetătorii şi participă la rezolvarea problemelor respective in termenele stabilite. In urma unei astfel de programări a muncii inginerilor şi biologilor, s-a reuşit, de exemplu, ca un colectiv de specialişti din secţia noastră, împreună cu specialiştii de la serviciul de cercetări, să obţină o nouă reţetă pentru creşterea activităţii in fermentaţia streptomicinei, ceea ce a dus la o sporire a producţiei cu peste 20 la sută, creindu-se astfel disponibilităţi pentru export. Dar munca de cercetare presupune nu numai observaţii directe în producţie, ci şi documentare, conspectarea unor materiale de specialitate. Au timp specialiştii pentru toate acestea ? Ei trebuie să-şi facă timp. Aici intervine o altă condiţie de bază pentru asigurarea succesului muncii de concepţie — justa folosire a cadrelor de toate categoriile. In anii din urmă au fost cazuri cind inginerii făceau munca maiştrilor, operatorilor principali in probleme de evidenţă, aprovizionarea tehnico-materială de la magazia secţiei etc. In asemenea condiţii, inginerului ii răminea prea puţin timp pentru munca de concepţie. S-au luat insă măsuri pentru repartizarea judicioasă a sarcinilor profesionale, pentru folosirea mai largă a cadrelor cu pregătire medie, incit inginerii şi biologii să-şi poată dedica o mai mare parte din timpul de lucru cercetării ştiinţifice, rezolvării unor litigii care apar in cadrul secţiei. Aşa cum arăta tovarăşul ing. Aurel Zvonaru, şeful secţiei ţesătorie de la Fabrica „Ţesătura", pentru înlăturarea acestor neajunsuri trebuie să se respecte cu stricteţe ierarhia in funcţiile tehnicoadministrative, să fie întărită autoritatea conducătorilor locurilor de producţie, bineînţeles, pe baza respectării principiilor socialiste de conducere. Organizaţia de partid, organizaţiile sindicale şi de U.T.G. din secţie acordă o mare atenţie educării colectivului In spiritul atitudinii socialiste faţă de muncă. In încheiere, aş vrea să arăt că folosirea judicioasă a cadrelor inginereşti depinde In principal de modul de organizare a producţiei, de aplicarea cu consecvenţă a muncii colective, avînd la bază răspunderea personală a fiecărui cadru tehnic pentru toate problemele locului de muncă de care răspunde. Ing. VENIAMIN MUNTEANU şeful secţiei a II-a, 1Fabrica de antibiotice Cîte un televizor şi 4 aparate de radio pe zi - HUŞI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). In peste 90 la sută din satele raionului Huşi a pătruns lumina electrică. Iată un efect pozitiv al acestei importante realizări: în cele 7 luni care au trecut din acest an, prin unităţile comerciale ale cooperaţiei de consum şi cele aparţinînd O.C.L. Mixt — Huşi, au fost vîndute populaţiei peste 200 de televizoare şi aproape 900 de aparate de radio de diferite tipuri, ceea ce înseamnă că, în medie, s-au vîndut cîte un televizor şi 4 aparate de radio pe zi. De remarcat , că, pe lingă acestea, oamenii muncii şi-au procurat şi alte numeroase maşini şi aparate de uz casnic cum ar fi: frigidere, aspiratoare, maşini de cusut electrice, maşini de spălat rufe etc. Valoarea totală a acestor produse se ridică la peste 4 milioane, lei. Proletari din toate tarile, uniţi văi wommap ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.C.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII, Nr.181 MARTI 2 AUGUST 1966 4 PADINI 2) DANI Organizare şi studii cu finalizare practică Răspunzând anchetei întreprinsă de ziarul „Flacăra Iaşului", aş vrea să mă refer la o problemă foarte importantă ridicată de tov. ing. Gh. Badea, directorul tehnic al Fabricii de rulmenţi din Bârlad, şi anume, aceea a raportului care trebuie să existe între numărul inginerilor din serviciile funcţionale şi secţiile productive. Mi se pare deosebit de importantă această problemă nu numai pentru că de înţelegerea ei depinde rezolvarea multor probleme tehnice, dar şi pentru că, la unii, mai există concepţia că numai inginerii din secţiile de producţie ar munci cu adevărat, în timp ce ceilalţi, din serviciile funcţionale, ar „învîrti hîrtiile". Cît de importantă a fost pentru Fabrica de rulmenţi din Bîrlad întărirea cu ingineri capabili a serviciilor funcţionale, mi-am dat seama din articolul respectiv. Trebuie să subliniem încă o dată ideea că numărul inginerilor în serviciile funcţionale depinde de natura problemelor tehnice ridicate de producţia întreprinderii respective. La noi, la Fabrica de mobilă — Iaşi, sunt 21 de ingineri, dar numai 5 lucrează in secţiile productive. Tehnica modernă nu suportă improvizaţii, chiar dacă acestea aparţin unui inginer; este necesară pregătirea temeinică a producţiei, pînă in cele mai mici amănunte. Cîţi ingineri trebuie să pregătească producţia? Aceasta depinde de nivelul tehnic al Întreprinderii, de gradul de calificare a muncitorilor şi tehnicienilor. Fabrica noastră s-a dezvoltat fără a avea un fond de cadre muncitoreşti pregătite anterior; calificarea s-a făcut paralel cu producţia, mergindu-se pe specializare strictă, ceea ce impune o pregătire ct mai completă a documentaţiei. Dar trebuie să avem In vedere şi faptul că varietatea mare de produse, foarte des schimbată, mai ales la produsele pentru export, ne obligă la o pregătire operativă şi, bineînţeles, devansată faţă de producţia de serie. Experienţa ne-a arătat că atunci cind pregătirile au fost complete, nu a apă Ing. VASILE COHUŢ, şeful serviciului C.T.C. Fabrica de mobilă — Iaşi (Continuare In pag. a 3-a) mm și arăturile PE PRIMUL PLAN! Realizările la treieratul griului la data de 31 iulie a.c. Cu treierişul încheiat 11 cooperative agricole bîrlădene O dată cu terminarea secerişului, în numeroase cooperative agricole din raion au fost luate măsurile corespunzătoare pentru intensificarea treierişului, asigurîndu-se o bună organizare a muncii la transportul snopilor şi pe aici. Drept rezultat, în 11 unităţi cooperatiste, printre care cele din Găgeşti, Rînzeşti, Sîrbi, Viişoara, Fălciu, Bozia, s-a încheiat treierişul. In altele se treieră recolta de pe ultimele hectare. E vorba despre cooperativele agricole din Dragalina, Iveşti, Al. Vlahuţă, Popeni, Unţeşti. Cooperativele agricole din Şuletea, Cirja, Găgeşti şi altele sunt avansate şi cu arăturile de vară. La cooperativa agricolă din Cîrja, de exemplu, din 600 de hectare au fost arate 500. încă 6 cooperative agricole din raionul Huşi După cum am fost informaţi de la Consiliul agricol raional Huşi, în cursul zilei de ieri s-au treierat ultimii snopi în cooperativele agricole din Creţeşti, Epureni, Pădureni, Pogăneşti, Stroieşti şi Rînceni. Cu acestea, numărul unităţilor cooperatiste din raion care au terminat secerişul se ridică la 11. In numeroase cooperative agricole se acordă atenţia cuvenită şi fertilizării şi executării arăturilor de vară. La cooperativa agricolă din Berezeni au fost fertilizate 230 de hectare (cu 1.000 de tone de gunoi de grajd şi 180 de tone de îngrăşăminte chimice) şi s-au executat arături pe 800 de hectare. De la 1 iulie, in unităţile cooperatiste din raion au fost fertilizate 3.320 de hectare. 5 cooperative agricole din raionul Hîrlău la raionul Hîrlău, treierişul se desfăşoară cu intensitate în numeroase unităţi. După cooperativa agricolă din Bulbucani au mai raportat încheierea treierişului şi cooperativele agricole din Chişcăreni, Şipote, Erbiceni şi Româneşti. Cooperatorii din Şipote, de exemplu, cu sprijinul mecanizatorilor, au treierat recolta de pe 830 de hectare, iar pe 500 de hectare au executat arături de vară. Peste 90 la sută din recoltă s-a treierat pînă aseară la cooperativele agricole din Balş, Totoieşti, Prăjeni şi Hîrlău. Cei doi fraţi (Te Tarceşti. Foto: G. Paul Vizita în Danemarca a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România La invitaţia guvernului danez, nistrul afacerilor externe, Cornelia preşedintele Consiliului de Miniştri Mănescu, va face o vizită oficială al Republicii Socialiste România, în Danemarca, în a doua jumătate Ion Gheorghe Maurer, însoţit de mia lunii august a.c. AGENDA 7 zile în munţii Retezat Agenţia Iaşi a O.N.T. „Garpaţi" organizează o excursie de 7 zile în munţii Retezat (între 10—16 august). Cei care se vor înscrie la această excursie vor avea prilejul să viziteze, printre altele, cheia şi valea Butia, Stînele „La feţe", vîrful Custurii (2463 m.), lacurile Lia, Bucura, Galeş şi Zănoaga, valea şi cabana Pietrele, vîrful Mare (2455 m.), vîrful Păpuşel, vîrful Retezat. Premiat la Olimpiada internaţională de ma tematică Recent, a avut loc la Sofia, Olimpiada internaţională de matematică, la care au participat cei mai buni elevi. Patru dintre premiile atribuite la Olimpiadă au revenit şcolarilor români. Printre cei distinşi se numără şi elevul Popa Eugen, de la Liceul nr. 3 „G. Segruzzi" din Iaşi, care a obţinut premiul II. La Băceşti O nouă centrală electrică La secţia din Schimnetea a Spitalului din Băceşti, raionul Negreşti, a fost terminată de curând o nouă centrală electrică. Această centrală va alimenta cu energie electrică aparatele şi instrumentele medicale, precum şi instalaţiile de iluminat ale acestei secţii, contribuind la îmbunătăţirea condiţiilor de spitalizare a bolnavilor. Pentru studenţii ieşeni Noul an universitar va aduce plăcute surprize studenţimii ieşene. Printre altele, în Gopou, se fac lucrări de finisaj la clădirile clinicilor veterinare care vor fi puse la dispoziţia studenţilor, Facultăţii de medicină veterinară a Institutului agronomic. In acelaşi timp, pe studenţii Institutului politehnic 11 aşteaptă un nou laborator pentru utilizări şi acţionări electrice şi un cămin nou cu peste 400 de locuri. Casă a copilului la Fălciu Nu de mult, secţia sanitară a Sfatului popular raional Bîrlad a dat în folosinţă, la Fălciu, o nouă unitate de copii. Este vorba despre o casă a copilului, cu 50 de paturi, prima unitate de acest fel din raionul Bîrlad. Aici se spitalizează copiii între 1—3 ani, proveniţi din alte unităţi de copii din regiune. Copiii au o îngrijire deosebită, fiindu-le asigurate condiții optime de cazare și hrană. In apropierea Palatului Culturii din Iași se amenajea, zilele acestea, un lapidarium în aer liber. Aici vor fi expuse unele piese din raza regiunii noastre, datînd din epoca feudală. za în pieţele Itwil Corigente la Nu e necesar să amintim ce înseamnă o piaţă. Ştie oricine, în special gospodinele, pe agenda zilnică a cărora figurează ca o primă îndatorire. Aspectul igienic al pieţelor noastre ne obligă să precizăm, însă, mai degrabă ceea ce nu este o piaţă. De multe ori, de prea multe ori, pavajul pieţelor noastre e o adevărată listă... de bucate. E destul să te uiţi in jos ca să-ţi dai seama că au apărut harbujii, numai după seminţele şi cojile împrăştiate peste tot. Sint mai gustoase perele nespălate mincate chiar in piajă, sint mai copţi pepenii consumaţi pe o margine de tarabă ? Nu cred, şi totuşi unii dintre cumpărători au o plăcere a lor secretă să arunce cu neglijenţă nedisimulată resturile fructelor pe dos din incinta şi în jurul pieţelor, cind ar fi suficienţi ciţiva paşi pînă la unul dintre coşurile de gunoi. Lor li se adaugă unii dintre producători care-şi sortează marfa în piaţă, aruncind la intimplare fructele strivite, ardeii rupţi etc., ceea ce face ca pentru I.T.S. pieţele oraşului să figureze printre marii producători de gunoi. lucrătorii de întreţinere ai I.T.S.ului din pieţe dau şi ei dovadă de o deosebită discreţie şi prezenţa lor abia de se face simţită. De asemenea, taxatorii din pieţe consideră că, după ce au tăiat chitanţe pentru producători, sarcina lor e încheiată şi că tot ceea ce-i în legătură cu respectarea igienei nu-i priveşte. Ne-am oprit mai îndelung In piaţa Halei, unde igiena este considerată drept cenuşăreasă. In sectorul de brinzeturi şi produse lactate al Halei sint numeroşi vinzători fără halate, iar cei care au nu se prea pot mîndri cu culoarea lor. Aşa incit se poate spune pe bună dreptate : halat halate la Hală ! Aici se tărăgănează şi organizarea corespunzătoare a punctului de igienă individuală. Corigenţi la igienă se dovedesc atit conducerea Administraţiei pieţelor, cit şi cea a I.T.S.-ului. Nici chiar curăţenia zilnică a pieţelor, acest act de igienă, nu ţine cont de regulile elementare de igienă. In ziua raidului nostru, in piaţa Halei, Const. Munteanu, responsabilul pieţei, şi-a amintit cu punctualitate să dea semnalul de închidere a pieţei şi Începerea curăţeniei generale la ora 12. A uitat însă că în atribuţiile sale, ca şi a celorlalţi taxatori, intră şi supravegherea felului in care se respectă şi se efectuează curăţenia. Sub privirile lui pline de înţelegere, lucrătorii I.T.S.-ului au început să vinture praful de pe jos igienă pe mesele cu produse (culmea coincidenţei — chiar in ziua aceea autocisterna nu venise să stropească piaţa in prealabil), executînd adevărate driblinguri printre picioarele vinzătorilor şi cumpărătorilor, iar producătorii continuau vinzarea. Praftul se depunea cu generozitate pe produse, in timp ce prelatele pentru acoperirea lor aşteptau in ma-gazie. Tov. Ion Isache mărturiseşte că el ştie că se folosesc aceste prelate, insă, ceilalţi recunosc sincer că anul acesta ele nu au părăsit magazia. Poate drumul spre birou al administratorului pieţelor nu trece prin piaţă, de aceea nu ştie nici de prelate, nici de felul in care se efectuează şi se menţine curăţenia. E destul să priveşti spectacolul lăzilor aruncate la intimplare, in faţa unităţilor de legume şi trude din piaţa Haleisau chiar din piaţa Gheorghi Dimitrov, ca să-ţi dai seama că şi responsabilul Magazinului de legume şi fructe nr. 1, Ştefan Leonte, e corigent la curăţenie. De altfel, ne mărturiseşte cu nevinovăţie că unităţile de legume şi fructe din piaţă vind toată ziua, că el nu ştie de existenţa unui program de curăţenie in piaţă, care trebuie respectat şi că e curios Se afle unde scrie. Ar fi bine ca Oficiu N. ALDEA (Continuare în pag. a 3-a) ■ Pavajul — listă de bucate ■ Halal halate la Hală! ■ Nepăsarea, inamicul nr. 1