Flacăra Iaşului, septembrie 1966 (Anul 22, nr. 6212-6237)

1966-09-01 / nr. 6212

. All Oil, Nr. 6212 JGI I SEPTEMBRIE 1966­­ PACINI 25 BAN ? C ^] Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional P. C. R. Iaşi şi al Sfatului popular regional O DIVERSIFICARE MAI MARE A MASELOR PLASTICE Participăm la adunarea de dezbatere a planului cincinal de la Uzina pentru prelucra­rea maselor plastice din Iaşi. Adunaţi laolaltă, cadre de conducere, muncitori, cercetă­tori, ingineri, maiştri, iată-i pe toţi cei pentru care a an­ticipa este o obligaţie profe­sională. Cu discernămînt şi multă autoritate profesională fiecare îşi spune părerea în legătură cu faptul că cifrele anilor viitori sunt mobilizatoa­re şi pe deplin realizabile, vin cu preţioase propuneri pentru îmbunătăţirea muncii, pentru ca producţia de mase plastice să-şi aducă un aport substanţial în cadrul econo­miei noastre naţionale. Direc­torul uzinei, ing. Gheorghe Partală, dă glas unui bilanţ îmbucurător al lunilor scurse din primul an al cincinalului: „Am reuşit pînă în prezent să realizăm toţi indicatorii de plan. Angajamentele luate de colectivul uzinei noastre în cinstea zilei de 23 August au fost îndeplinite şi depăşite. S-au realizat peste plan 46 de tone de plăci extrase din po­­listiren, 215 tone folii de po­lietilenă, peste 1.050 km. de tub pentru instalaţii electrice şi altele. Planul de livrări la fondul pieţii a fost îndeplinit în proporţie de 151 la sută, li­­vrîndu-se peste prevederi co­merţului socialist produse în valoare de 1.900.000 de lei. De asemenea, planul la ex­port s-a îndeplinit şi depăşit cu o valoare de 14 milioane de lei. Mulţi participanţi la­­dezba­tere, privind în perspectivă dezvoltarea întreprinderii, s-au referit la unele greutăţi pe care le întâmpină întreprinde­rea în problema desfacerii produselor. „Cu actualele in­stalaţii putem realiza depăşiri însemnate a planului de pro­ducţie dacă vom avea asigu­rată desfacerea produselor de mase plastice şi materie pri­mă de bună calitate", spunea, printre altele, ing. Teofil Bodnar, adjunctul şefului sec­ţiei I. Referindu-se la aceeaşi problemă, mai mulţi partici­panţi au insistat în cuvîn­­tul lor asupra posibilităţilor de diversificare a produselor, res­pectiv, de lărgire a gamei sor­timentale. A fost criticată cu acest prilej conducerea teh­nică a întreprinderii, care nu s-a ocupat în suficientă mă­sură de realizarea, în fază in­dustrială, a unor produse noi care au fost prinse în planul tehnic mai mulți ani la rînd. Este vorba de stropitori şi butoaie (cu capacitate de 120 de litri) din mase plastice. Aceste două sortimente, deşi au fost prevăzute trei ani la rînd în planul de producţie, sunt prinse şi în planul aces­tui an dar... nu s-au putut realiza din lipsa unor matriţe comandate la Orăştie. Atenţie deci şi preocupare mai susţi­nută faţă de pregătirea şi asi­milarea în fabricaţie a noilor produse! Vorbind despre posibilităţile de desfacere a produselor u­­zinei pe piaţa internă, ing. Ion Sechi, şeful serviciului tehnic, arăta că se întîmpină greutăţi în acţiunea de omo­logare a produselor şi fixarea preţurilor. Lipsa de operativi­tate în această acţiune [re­cent, pentru placa ondulată şi covorul P.C.V. cu grosime de 2 mm,) împiedică între­prinderea să încheie contrac­te de livrare a produselor res­pective şi deci de desfacere pe piaţa internă a acestor noi sortimente realizate în fabri­că. De aceea, forul tutelar trebuie să acorde întreprin­derii mai mult sprijin­­­ Alţi participanţi la dezbate­re, referindu-se la posibilită­ţile lărgirii gamei de produse, arătau că trebuie „să fim mai operativi în asimilarea noilor produse, să fim în pas cu noul, cu moda. Aici serviciile de cercetare şi proiectare con­stituie o verigă principală prin intermediul cărora noul poate pătrunde operativ în sfera obişnuitului. De ce a­­tunci ele nu veghează mai a­­tent la reţetele date în fabri­caţie, la stabilirea tehnologi­ilor optime, pentru a se evita refuzurile datorate calităţii necorespunzătoare ? De ce cercetarea şi proiectarea nu-i şi la noi cu un pas înaintea producţiei industriale în ceea ce priveşte posibilităţile de extindere a folosirii maselor plastice?". Fireşte, acestor în­trebări trebuie să li se gă­sească cit mai grabnic un răs­puns competent, care să ex­prime mai mult capacitatea tehnică, preocuparea şi ope­rativitatea specialiştilor. „O u­­zină modern utilată, şi cu pro­filul celei de la Iaşi — spu­nea în cuvîntul său tovarăşul inginer Gheorghe Cioacă, se­cretar al Comitetului orăşe­nesc al P.G.R. , trebuie să se afirme tot mai mult pe piaţa internă şi externă cu o producţie variată şi de tot mai bună calitate. Comitetul de partid din fabrică trebuie să vegheze, mai mult la folo­sirea atentă a specialiştilor din întreprindere în vederea dezvoltării şi perfecţionării producţiei de mase plastice". T. ECONOMII în acest an Peste 1000 de sate vor fi electrificate In acest an vor fi electrifi­cate peste 1.000 din cele 5.000 de sate prevăzute a fi electri­ficate în cincinal. încă 20.000 de gospodării săteşti indivi­duale vor beneficia de alimen­tarea cu energie electrică. Prin grija sfaturilor popu­lare şi sprijinul Ministerului Energiei Electrice, în regiunile Banat şi Dobrogea electrifica­rea rurală se apropie de sfir­­şit, iar în regiunile Bucureşti, Oltenia, Iaşi şi altele, au fost create condiţii pentru a se e­­lectrifica anual aproximativ 160 de sate. Extinderea reţelei In mediul sătesc a creat condiţii de uti­lizare mai largă a energiei e­lectrice în mecanizarea mun­cilor agricole, la irigaţii, ali­mentare cu apă, diferite lucrări zootehnice etc. Ţinînd seama de aceasta, în cadrul fiecărei regiuni s-au efectuat studii amănunţite, pe baza cărora sfa­turile populare vor întocmi, programul de electrificare a tuturor unităţilor care încă nu folosesc curentul electric în procesul de producţie. (Agerpres) Mecanizatorii din brigăzile a 2-a şi a 10-a, ce deservesc coo­perativa agricolă din Tg. Frumos, au terminat reparaţiile la toate semănătorile ce vor lucra în campania de toamnă. P. CLIŞEU, mecanizatorii din brigada a 2-a, condusă de N. Jrffinteanu, fac ultimele verificări. . *mss* UZINA DE PRELU­CRARE A MASELOR PLASTICE IAŞI. In cli­şeu : Constantin Băi­­ceanu, unul din opera­torii evidenţiaţi in În­trecerea socialistă din secţia I. In pag. a 4-a Vizita președintelui de Gaulle în Cambodgia Lupte violente în delta fluviului Mekong Metalurgîşii în dialog PAŞCANI (de la subre­dacţia ziarului „Flacăra Ia­­-9W1W1 )• Pe scena Casei raionale de cultură din Paşcani a avut loc, zilele trecute, un dialog pe aceeaşi scenă cu participarea formaţiilor ar­tistice de la Atelierele din Paşcani şi Atelierele „Ni­­colina" — Iaşi. La sfîrşitul celor 10 pro­be, punctajul a fost favo­rabil metalurgiştilor din Paşcani, care au totalizat 956 de puncte, cu 15 punc­te mai mult decit meta­­lurgiştii de la Atelierele „Nicolina". Premiul excep­ţional al juriului a fost a­­cordat tovarăşului Ciopra­­ga Gh., lăcătuş la secţia boghiuri a Atelierelor Paş­cani, care a recitat poezia A­GENDA „Partidul“ de Demostene Botez. Alt premiu excep­ţional al Juriului a fost a­­cordat tovarăşei Căruntu Margareta, de la Ateliere­le „Nicolina" — Iaşi pen­­tru interpretarea melodiei „Nu te supăra pe mine", de M. Dumbravă. VASILE ZAHARIA Şezătoare literară Zilele trecute a avut loc la tabăra regională din Muncelul de Sus, raionul Paşcani, o şezătoare lite­rară organizată de Comi­tetul regional U.T.S. în co­laborare cu Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă Româ­nia. Au citit din lucrările lor Florin Mihai Petrescu, Elena Cătălina Prangatt şi Ştefan Oprea. Duminici cultural-sportive începute cu oarecare ti­miditate şi cu unele de­fecţiuni de organizare, du­minicile cultural-sportive au devenit, şi în raionul Vaslui, una din principale­le manifestări la care iau parte artiştii amatori şi sportivii din satele raionu­lui, precum şi numeroşi spectatori. Pînă în prezent, în întregul raion au avut loc 20 de astfel de mani­festări, urmînd ca pînă la sfîrşitul sezonului călduros să se mai organizeze încă 15. De subliniat că majo­ritatea duminicilor cultural­­sportive au avut un carac­ter sărbătoresc aparte, contribuind totodată la va­lorificarea folclorului și la sporirea numărului de er­­d­oti amatori. VIAȚA CULTURALĂ S­PORT ÎN ZIARUL DE AZI pag. a 2-a Hi Se apropie stabulația, dar nu pasta tot adăposturile sunt puse la punct . Cititorii întreabă... pag. a 3-a VIZITA IN grecia a tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Miercuri dimineaţă a părăsit Capitala, plecind la Atena, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul a­­facerilor externe, Corneliu Mănescu, care răspunzind in­vitaţiei primului ministru al Regatului Greciei, va face o vizită oficială în Grecia, împreună cu preşedintele ATENA 31 . Trimişii spe­ciali Agerpres, Gh. Secuiu şi C. Alexandroaie, transmit: Miercuri la amiază, delegaţia guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, a sosit în capitala Greciei, împreună cu preşedintele Con­siliului de Miniştri au sosit Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Co­mitetului de Stat pentru Cul­tură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. • Pe aeroportul Helenikon, pavoazat cu drapele de stat ale României şi Greciei, oas­peţii români au fost întimpi­­naţi de Stephanos Stephano­­poulos, primul ministru al Regatului Greciei, Ioannis Toumbas, ministrul afaceri­lor externe, T. Rentis, minis­trul adjunct de externe, A. Arghiropulo, ambasadorul Gre­ciei la Bucureşti,, şi de alte persoane oficiale. In întîmpinare au venit, de asemenea, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socia­liste România la Atena, mem­bri ai Ambasadei şi agenţiei noastre economice. După prezentarea persoane­lor oficiale aflate pe aero-Consiliului de Miniştri a ple­cat, de asemenea, Alexandru Bal­aci, vicepreşedinte al Co­mitetului de Stat pentru Cul­tură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Băneasa erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădea­­nu, Emil Bodnaraş, Ilie Ver­deţ, Maxim Berghianu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Florian Bort, premierul român a pri­mit raportul comandantului gărzii de onoare. Fanfara mi­litară a intonat imnurile de stat ale României şi Greciei. Premierul Ion Gheorghe Maurer, împreună cu primul ministru al Greciei, Stephanos Stephanopoulos, au trecut în revistă garda de onoare. Adresînd tovarăşului Ion Gheorghe Maurer şi celorlalţi oaspeţi români un cuvînt de bun sosit, premierul Stepha­nos Stephanopoulos a spus: „Cu mare plăcere vă asigur, Excelenţă, că vizita domniei voastre şi a domnului ministru al afacerilor externe se va desfăşura sub semnul celei mai mari bunăvoinţe. Sîntem bucuroşi de faptul că vom putea deveni împreună cu Ex­celenţele Voastre fondatorii unei noi ere în relaţiile gre­­co-române. In numele poporului grec şi al guvernului regal, urez Ex­celentei d-voastre, domnule preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­lste România, şi Excelentei voastre, domnule ministru al afacerilor externe, bun venit In Grecia". In cuvîntarea de răspuns, preşedintele Consiliului de Dănălache, Janos Fazekas, Constanta Crăciun, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldo­van, miniştri. Au fost de faţă Spyros A­­damopoulos, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Greciei la Bucureşti şi membri al amba­sadei. (Agerpres) Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, după ce a mulţumit gazdelor pentru a­­mabila invitaţie de a vizita Grecia, a spus: „Venind în ţara dv. aducem poporului grec mesajul de prietenie al poporului român, animaţi de dorinţa sinceră de a căuta împreună cu Exce­lenţa voastră, domnule prim­­ministru, şi cu distinşii dv. colaboratori, căile şi mijloa­cele de promovare a relaţiilor tradiţionale de bunăvecinătate dintre ţările noastre. Aşteptăm cu interes con­vorbirile pe care le vom a­­vea cu Excelenţa voastră şi vizitele care ne vor oferi posibilitatea să admirăm ves­tigiile trecutului legendar al eroicului popor elen şi să cunoaştem preocupările şi activitatea sa prezentă, con­sacrată progresului şi prospe­rităţii patriei". In încheiere, premierul ro­mân a mulţumit pentru primi­rea prietenească făcută. Şefii guvernelor celor două ţări s-au întreţinut cordial in salonul oficial al aerogării. Răspunzind la întrebările ziariştilor, premierul român a (Continuare In pag. a 4-a) ! Rlotelul de la Repedea, în curs de finisare. Foto : M. D­. CRONICA DIN COMUNA FLORILOR Zi de lucru. Soare torid. Sum vii spre sat. In dreapta, patru puter­nice jeturi de apă „plouă" la comandă, peste porumbul din care nu te veii călare. A­­lături, mari turme de oi se îndreaptă spre strungă. Ceva mai sub zare, sute de lăzi cu legume și zarzavaturi sunt Încărcate in auto­camioane, care apoi iau drumul Iaşului. Din­coace, la sediu, mare tor­otă. Unii coopera­tori îşi ridică griul ce li se cuvine pentru zi­­lele-muncă efectuate, al­ţi­ avansul bănesc, îna­intezi spre centrul sa­tului. Ai senzaţia că treci printr-un vast parc, covorul florilor inun­dind atit curţile oame­nilor, cit şi marginile u­­liţelor şi ale şoselei principale: flori la Zaboloteni, flori la Plopi, Hori la Trifeşti... life aflăm, a­­şadar, în comuna Tri­­teşti din raionul Iaşi, despre a cărei vechime cei mai bătrini oameni ştiu doar că „străbuni­cii tot pe aici şi-au du­rat case". Trifeşti e una din u­­nităţile agricole coope­ratiste obişnuite ale re­giunii noastre. Rezultată din unificarea, in primă­vara anului 1962, a două cooperative mai mici, din Lunca-Prut şi Tri­feşti, ea deţine, in pre­zent, suprafaţa de 2.296 de hectare de teren Fermele de animale sunt in curs de dezvoltare. Oamenii din satul florilor au hotărit să cultive, anul acesta, POD de hectare cu griu, 970 de hectare cu porumb pentru boabe, 80 de hectare cu legume şi zarzavaturi, 380 de hec­tare au floarea-soarelui. Şi acestea sunt, bineîn­ţeles, cărturile de bară. La griu era planificat şi se obţină o produc­ţie de 1.800 de kilogra­me la hectar. S-a obţi­nut cu 684 de kilogra­me mai imit. Iată şi triunghiul succesului , a­­plicarea ca pricepere a îngrăşămintelor, efectu­­area tuturor lucrărilor potrivit recomandărilor agrotehnicii, recoltarea într-un timp record. Po­rumbul este frumos, cu mult mai frumos decit in anii trecuţi. De pe 880 de hectare e prevă­zut să se obţină cite 2.300 de kilograme de boabe, iar de pe 90 de hectare irigate cite 5.000. Cultura promite o re­coltă mai bogată. Lanu­rile de tiparea-soarelui, de asemenea, te rătăceşti in ele. Planificat este să se obţină, in medie, 1800 de kilograme la hectar. Oamenii vorbesc insă, au siguranţa meş­terului priceput, că vor obţine, dacă nu mai mult, dar 300 de kilograme in plus, cel puţin. Venitu­rile totale prevăzute pentru acest an se ci­frează la 3.644.000 de lei. Vor fi, cu siguranţă, depăşite. O dovadă. Pentru primul semestru erau prevăzute 491.500 de lei şi s-au realizat 729.700 de lei. Am toiletat şi planul de perspectivă al coo­perativei agricole. Pînă în 1970, suprafaţa de porumb irigat va ajunge la 700 de hectare. In a­­celaşi timp, producţia va spori la 5.500 de kilo­grame de boabe la hec­tar, cea de griu la 2.000, cea de floarea-soarelui la 1.800, iar cea de car­tofi la 25.000 de kilo­grame la hectar. De a­semenea, numărul vaci­lor cu lapte aproape se va dubla, iar al porcine­lor va creşte de şase ori. Holărirea oameni­lor, urmând îndemnul co­muniştilor, este de a face din fiecare nouă prevedere o faptă vie, demnă de hărnicia lor. Cei 826 de copii de vârstă şcolară învaţă în cinci şcoli noi. Un amă­nunt. Pe zidurile şcolii din satul Plopi abia s-a uscat varul. Căminul cul­tural este şi el nou. Trei echipe de dansuri popu­lare, o consacrată echipă de fluierari, două brigăzi artistică de agitaţie şi o formaţie de teatru, so­liştii vocali şi instrumen­tişti, fotbaliştii şi volei­baliştii — nelipsiţi de la fazele regionale ale spartachiadelor — au sporit in raion şi regi­une prestigiul comunei. La fiecare casă arli doi cititori ai bibliotecii. Ac­tivitatea culturală şi sportivă de masă repre­zintă, deci, un atribut al vieţii cotidiene a trifeş­­tenilor. Oamenii din sa­tul florilor sunt bogaţi spiritual, bogaţi material. Tovarăşul Mihai Prise­­caru ne relata, lapidar : „Anual, in comună se construiesc 25 — 30 de case noi". Tovarăşul Ion Şurubaru, contabilul şef al cooperativei de consum, întregea: „A­­vem 11 unităţi de des­facere. Trebuie să amin­tesc neapărat despre ma­gazinul universal nou de la centrul de comună şi despre un alt magazin universal, care se con­struieşte in prezent la Lunca-Prut. De la 1 ia­nuarie şi pînă la 15 au­gust, unităţile coopera­ţiei de consum au des­făcut populaţiei mărfuri in valoare de 3.530.000 de Iei. Sătenii au cum­părat 65 de biciclete, 55 de aparate de radio, 5 maşini de cusut. S-au vîndut, totodată, mari cantităţi de îmbrăcă­minte şi încălţăminte“. Preşedintele statului popular ne mărturisea: „Omul îşi împrumută frumuseţea locului unde trăieşte". Avea dreptate. După ce au fost repa­rate şi încărcate cu fiori drumurile din satele a­­mintite, acum se lu­crează, cu aceeaşi hăr­nicie, pe şoseaua ce du­ce la Lunca-Prut. Prin rotaţie, in fiecare zi, cite 10—15 oameni din fie­care brigadă efectuează muncă patriotică la în­frumuseţarea tuturor sa­telor comunei lor. Privită din unghiuri diferite, viaţa oamenilor din satul florilor, pasiu­nea lor pentru tot ce infăptuiesc merită ace­eaşi apreciere, care se potriveşte satului româ­nesc contemporan: pu­nerea in valoare a e­­nergiei creatoare a po­porului, in scopul pro­priei sale prosperităţi ţi fericiri. P S. ÎLAtm

Next