Flacăra Iaşului, septembrie 1966 (Anul 22, nr. 6212-6237)
1966-09-01 / nr. 6212
. All Oil, Nr. 6212 JGI I SEPTEMBRIE 1966 PACINI 25 BAN ? C ^] Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional P. C. R. Iaşi şi al Sfatului popular regional O DIVERSIFICARE MAI MARE A MASELOR PLASTICE Participăm la adunarea de dezbatere a planului cincinal de la Uzina pentru prelucrarea maselor plastice din Iaşi. Adunaţi laolaltă, cadre de conducere, muncitori, cercetători, ingineri, maiştri, iată-i pe toţi cei pentru care a anticipa este o obligaţie profesională. Cu discernămînt şi multă autoritate profesională fiecare îşi spune părerea în legătură cu faptul că cifrele anilor viitori sunt mobilizatoare şi pe deplin realizabile, vin cu preţioase propuneri pentru îmbunătăţirea muncii, pentru ca producţia de mase plastice să-şi aducă un aport substanţial în cadrul economiei noastre naţionale. Directorul uzinei, ing. Gheorghe Partală, dă glas unui bilanţ îmbucurător al lunilor scurse din primul an al cincinalului: „Am reuşit pînă în prezent să realizăm toţi indicatorii de plan. Angajamentele luate de colectivul uzinei noastre în cinstea zilei de 23 August au fost îndeplinite şi depăşite. S-au realizat peste plan 46 de tone de plăci extrase din polistiren, 215 tone folii de polietilenă, peste 1.050 km. de tub pentru instalaţii electrice şi altele. Planul de livrări la fondul pieţii a fost îndeplinit în proporţie de 151 la sută, livrîndu-se peste prevederi comerţului socialist produse în valoare de 1.900.000 de lei. De asemenea, planul la export s-a îndeplinit şi depăşit cu o valoare de 14 milioane de lei. Mulţi participanţi ladezbatere, privind în perspectivă dezvoltarea întreprinderii, s-au referit la unele greutăţi pe care le întâmpină întreprinderea în problema desfacerii produselor. „Cu actualele instalaţii putem realiza depăşiri însemnate a planului de producţie dacă vom avea asigurată desfacerea produselor de mase plastice şi materie primă de bună calitate", spunea, printre altele, ing. Teofil Bodnar, adjunctul şefului secţiei I. Referindu-se la aceeaşi problemă, mai mulţi participanţi au insistat în cuvîntul lor asupra posibilităţilor de diversificare a produselor, respectiv, de lărgire a gamei sortimentale. A fost criticată cu acest prilej conducerea tehnică a întreprinderii, care nu s-a ocupat în suficientă măsură de realizarea, în fază industrială, a unor produse noi care au fost prinse în planul tehnic mai mulți ani la rînd. Este vorba de stropitori şi butoaie (cu capacitate de 120 de litri) din mase plastice. Aceste două sortimente, deşi au fost prevăzute trei ani la rînd în planul de producţie, sunt prinse şi în planul acestui an dar... nu s-au putut realiza din lipsa unor matriţe comandate la Orăştie. Atenţie deci şi preocupare mai susţinută faţă de pregătirea şi asimilarea în fabricaţie a noilor produse! Vorbind despre posibilităţile de desfacere a produselor uzinei pe piaţa internă, ing. Ion Sechi, şeful serviciului tehnic, arăta că se întîmpină greutăţi în acţiunea de omologare a produselor şi fixarea preţurilor. Lipsa de operativitate în această acţiune [recent, pentru placa ondulată şi covorul P.C.V. cu grosime de 2 mm,) împiedică întreprinderea să încheie contracte de livrare a produselor respective şi deci de desfacere pe piaţa internă a acestor noi sortimente realizate în fabrică. De aceea, forul tutelar trebuie să acorde întreprinderii mai mult sprijin Alţi participanţi la dezbatere, referindu-se la posibilităţile lărgirii gamei de produse, arătau că trebuie „să fim mai operativi în asimilarea noilor produse, să fim în pas cu noul, cu moda. Aici serviciile de cercetare şi proiectare constituie o verigă principală prin intermediul cărora noul poate pătrunde operativ în sfera obişnuitului. De ce atunci ele nu veghează mai atent la reţetele date în fabricaţie, la stabilirea tehnologiilor optime, pentru a se evita refuzurile datorate calităţii necorespunzătoare ? De ce cercetarea şi proiectarea nu-i şi la noi cu un pas înaintea producţiei industriale în ceea ce priveşte posibilităţile de extindere a folosirii maselor plastice?". Fireşte, acestor întrebări trebuie să li se găsească cit mai grabnic un răspuns competent, care să exprime mai mult capacitatea tehnică, preocuparea şi operativitatea specialiştilor. „O uzină modern utilată, şi cu profilul celei de la Iaşi — spunea în cuvîntul său tovarăşul inginer Gheorghe Cioacă, secretar al Comitetului orăşenesc al P.G.R. , trebuie să se afirme tot mai mult pe piaţa internă şi externă cu o producţie variată şi de tot mai bună calitate. Comitetul de partid din fabrică trebuie să vegheze, mai mult la folosirea atentă a specialiştilor din întreprindere în vederea dezvoltării şi perfecţionării producţiei de mase plastice". T. ECONOMII în acest an Peste 1000 de sate vor fi electrificate In acest an vor fi electrificate peste 1.000 din cele 5.000 de sate prevăzute a fi electrificate în cincinal. încă 20.000 de gospodării săteşti individuale vor beneficia de alimentarea cu energie electrică. Prin grija sfaturilor populare şi sprijinul Ministerului Energiei Electrice, în regiunile Banat şi Dobrogea electrificarea rurală se apropie de sfirşit, iar în regiunile Bucureşti, Oltenia, Iaşi şi altele, au fost create condiţii pentru a se electrifica anual aproximativ 160 de sate. Extinderea reţelei In mediul sătesc a creat condiţii de utilizare mai largă a energiei electrice în mecanizarea muncilor agricole, la irigaţii, alimentare cu apă, diferite lucrări zootehnice etc. Ţinînd seama de aceasta, în cadrul fiecărei regiuni s-au efectuat studii amănunţite, pe baza cărora sfaturile populare vor întocmi, programul de electrificare a tuturor unităţilor care încă nu folosesc curentul electric în procesul de producţie. (Agerpres) Mecanizatorii din brigăzile a 2-a şi a 10-a, ce deservesc cooperativa agricolă din Tg. Frumos, au terminat reparaţiile la toate semănătorile ce vor lucra în campania de toamnă. P. CLIŞEU, mecanizatorii din brigada a 2-a, condusă de N. Jrffinteanu, fac ultimele verificări. . *mss* UZINA DE PRELUCRARE A MASELOR PLASTICE IAŞI. In clişeu : Constantin Băiceanu, unul din operatorii evidenţiaţi in Întrecerea socialistă din secţia I. In pag. a 4-a Vizita președintelui de Gaulle în Cambodgia Lupte violente în delta fluviului Mekong Metalurgîşii în dialog PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Ia-9W1W1 )• Pe scena Casei raionale de cultură din Paşcani a avut loc, zilele trecute, un dialog pe aceeaşi scenă cu participarea formaţiilor artistice de la Atelierele din Paşcani şi Atelierele „Nicolina" — Iaşi. La sfîrşitul celor 10 probe, punctajul a fost favorabil metalurgiştilor din Paşcani, care au totalizat 956 de puncte, cu 15 puncte mai mult decit metalurgiştii de la Atelierele „Nicolina". Premiul excepţional al juriului a fost acordat tovarăşului Ciopraga Gh., lăcătuş la secţia boghiuri a Atelierelor Paşcani, care a recitat poezia AGENDA „Partidul“ de Demostene Botez. Alt premiu excepţional al Juriului a fost acordat tovarăşei Căruntu Margareta, de la Atelierele „Nicolina" — Iaşi pentru interpretarea melodiei „Nu te supăra pe mine", de M. Dumbravă. VASILE ZAHARIA Şezătoare literară Zilele trecute a avut loc la tabăra regională din Muncelul de Sus, raionul Paşcani, o şezătoare literară organizată de Comitetul regional U.T.S. în colaborare cu Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. Au citit din lucrările lor Florin Mihai Petrescu, Elena Cătălina Prangatt şi Ştefan Oprea. Duminici cultural-sportive începute cu oarecare timiditate şi cu unele defecţiuni de organizare, duminicile cultural-sportive au devenit, şi în raionul Vaslui, una din principalele manifestări la care iau parte artiştii amatori şi sportivii din satele raionului, precum şi numeroşi spectatori. Pînă în prezent, în întregul raion au avut loc 20 de astfel de manifestări, urmînd ca pînă la sfîrşitul sezonului călduros să se mai organizeze încă 15. De subliniat că majoritatea duminicilor culturalsportive au avut un caracter sărbătoresc aparte, contribuind totodată la valorificarea folclorului și la sporirea numărului de erdoti amatori. VIAȚA CULTURALĂ SPORT ÎN ZIARUL DE AZI pag. a 2-a Hi Se apropie stabulația, dar nu pasta tot adăposturile sunt puse la punct . Cititorii întreabă... pag. a 3-a VIZITA IN grecia a tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Miercuri dimineaţă a părăsit Capitala, plecind la Atena, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, care răspunzind invitaţiei primului ministru al Regatului Greciei, va face o vizită oficială în Grecia, împreună cu preşedintele ATENA 31 . Trimişii speciali Agerpres, Gh. Secuiu şi C. Alexandroaie, transmit: Miercuri la amiază, delegaţia guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a sosit în capitala Greciei, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri au sosit Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. • Pe aeroportul Helenikon, pavoazat cu drapele de stat ale României şi Greciei, oaspeţii români au fost întimpinaţi de Stephanos Stephanopoulos, primul ministru al Regatului Greciei, Ioannis Toumbas, ministrul afacerilor externe, T. Rentis, ministrul adjunct de externe, A. Arghiropulo, ambasadorul Greciei la Bucureşti,, şi de alte persoane oficiale. In întîmpinare au venit, de asemenea, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Atena, membri ai Ambasadei şi agenţiei noastre economice. După prezentarea persoanelor oficiale aflate pe aero-Consiliului de Miniştri a plecat, de asemenea, Alexandru Balaci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Băneasa erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Florian Bort, premierul român a primit raportul comandantului gărzii de onoare. Fanfara militară a intonat imnurile de stat ale României şi Greciei. Premierul Ion Gheorghe Maurer, împreună cu primul ministru al Greciei, Stephanos Stephanopoulos, au trecut în revistă garda de onoare. Adresînd tovarăşului Ion Gheorghe Maurer şi celorlalţi oaspeţi români un cuvînt de bun sosit, premierul Stephanos Stephanopoulos a spus: „Cu mare plăcere vă asigur, Excelenţă, că vizita domniei voastre şi a domnului ministru al afacerilor externe se va desfăşura sub semnul celei mai mari bunăvoinţe. Sîntem bucuroşi de faptul că vom putea deveni împreună cu Excelenţele Voastre fondatorii unei noi ere în relaţiile greco-române. In numele poporului grec şi al guvernului regal, urez Excelentei d-voastre, domnule preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialste România, şi Excelentei voastre, domnule ministru al afacerilor externe, bun venit In Grecia". In cuvîntarea de răspuns, preşedintele Consiliului de Dănălache, Janos Fazekas, Constanta Crăciun, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldovan, miniştri. Au fost de faţă Spyros Adamopoulos, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Greciei la Bucureşti şi membri al ambasadei. (Agerpres) Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, după ce a mulţumit gazdelor pentru amabila invitaţie de a vizita Grecia, a spus: „Venind în ţara dv. aducem poporului grec mesajul de prietenie al poporului român, animaţi de dorinţa sinceră de a căuta împreună cu Excelenţa voastră, domnule primministru, şi cu distinşii dv. colaboratori, căile şi mijloacele de promovare a relaţiilor tradiţionale de bunăvecinătate dintre ţările noastre. Aşteptăm cu interes convorbirile pe care le vom avea cu Excelenţa voastră şi vizitele care ne vor oferi posibilitatea să admirăm vestigiile trecutului legendar al eroicului popor elen şi să cunoaştem preocupările şi activitatea sa prezentă, consacrată progresului şi prosperităţii patriei". In încheiere, premierul român a mulţumit pentru primirea prietenească făcută. Şefii guvernelor celor două ţări s-au întreţinut cordial in salonul oficial al aerogării. Răspunzind la întrebările ziariştilor, premierul român a (Continuare In pag. a 4-a) ! Rlotelul de la Repedea, în curs de finisare. Foto : M. D. CRONICA DIN COMUNA FLORILOR Zi de lucru. Soare torid. Sum vii spre sat. In dreapta, patru puternice jeturi de apă „plouă" la comandă, peste porumbul din care nu te veii călare. Alături, mari turme de oi se îndreaptă spre strungă. Ceva mai sub zare, sute de lăzi cu legume și zarzavaturi sunt Încărcate in autocamioane, care apoi iau drumul Iaşului. Dincoace, la sediu, mare torotă. Unii cooperatori îşi ridică griul ce li se cuvine pentru zilele-muncă efectuate, alţi avansul bănesc, înaintezi spre centrul satului. Ai senzaţia că treci printr-un vast parc, covorul florilor inundind atit curţile oamenilor, cit şi marginile uliţelor şi ale şoselei principale: flori la Zaboloteni, flori la Plopi, Hori la Trifeşti... life aflăm, aşadar, în comuna Triteşti din raionul Iaşi, despre a cărei vechime cei mai bătrini oameni ştiu doar că „străbunicii tot pe aici şi-au durat case". Trifeşti e una din unităţile agricole cooperatiste obişnuite ale regiunii noastre. Rezultată din unificarea, in primăvara anului 1962, a două cooperative mai mici, din Lunca-Prut şi Trifeşti, ea deţine, in prezent, suprafaţa de 2.296 de hectare de teren Fermele de animale sunt in curs de dezvoltare. Oamenii din satul florilor au hotărit să cultive, anul acesta, POD de hectare cu griu, 970 de hectare cu porumb pentru boabe, 80 de hectare cu legume şi zarzavaturi, 380 de hectare au floarea-soarelui. Şi acestea sunt, bineînţeles, cărturile de bară. La griu era planificat şi se obţină o producţie de 1.800 de kilograme la hectar. S-a obţinut cu 684 de kilograme mai imit. Iată şi triunghiul succesului , aplicarea ca pricepere a îngrăşămintelor, efectuarea tuturor lucrărilor potrivit recomandărilor agrotehnicii, recoltarea într-un timp record. Porumbul este frumos, cu mult mai frumos decit in anii trecuţi. De pe 880 de hectare e prevăzut să se obţină cite 2.300 de kilograme de boabe, iar de pe 90 de hectare irigate cite 5.000. Cultura promite o recoltă mai bogată. Lanurile de tiparea-soarelui, de asemenea, te rătăceşti in ele. Planificat este să se obţină, in medie, 1800 de kilograme la hectar. Oamenii vorbesc insă, au siguranţa meşterului priceput, că vor obţine, dacă nu mai mult, dar 300 de kilograme in plus, cel puţin. Veniturile totale prevăzute pentru acest an se cifrează la 3.644.000 de lei. Vor fi, cu siguranţă, depăşite. O dovadă. Pentru primul semestru erau prevăzute 491.500 de lei şi s-au realizat 729.700 de lei. Am toiletat şi planul de perspectivă al cooperativei agricole. Pînă în 1970, suprafaţa de porumb irigat va ajunge la 700 de hectare. In acelaşi timp, producţia va spori la 5.500 de kilograme de boabe la hectar, cea de griu la 2.000, cea de floarea-soarelui la 1.800, iar cea de cartofi la 25.000 de kilograme la hectar. De asemenea, numărul vacilor cu lapte aproape se va dubla, iar al porcinelor va creşte de şase ori. Holărirea oamenilor, urmând îndemnul comuniştilor, este de a face din fiecare nouă prevedere o faptă vie, demnă de hărnicia lor. Cei 826 de copii de vârstă şcolară învaţă în cinci şcoli noi. Un amănunt. Pe zidurile şcolii din satul Plopi abia s-a uscat varul. Căminul cultural este şi el nou. Trei echipe de dansuri populare, o consacrată echipă de fluierari, două brigăzi artistică de agitaţie şi o formaţie de teatru, soliştii vocali şi instrumentişti, fotbaliştii şi voleibaliştii — nelipsiţi de la fazele regionale ale spartachiadelor — au sporit in raion şi regiune prestigiul comunei. La fiecare casă arli doi cititori ai bibliotecii. Activitatea culturală şi sportivă de masă reprezintă, deci, un atribut al vieţii cotidiene a trifeştenilor. Oamenii din satul florilor sunt bogaţi spiritual, bogaţi material. Tovarăşul Mihai Prisecaru ne relata, lapidar : „Anual, in comună se construiesc 25 — 30 de case noi". Tovarăşul Ion Şurubaru, contabilul şef al cooperativei de consum, întregea: „Avem 11 unităţi de desfacere. Trebuie să amintesc neapărat despre magazinul universal nou de la centrul de comună şi despre un alt magazin universal, care se construieşte in prezent la Lunca-Prut. De la 1 ianuarie şi pînă la 15 august, unităţile cooperaţiei de consum au desfăcut populaţiei mărfuri in valoare de 3.530.000 de Iei. Sătenii au cumpărat 65 de biciclete, 55 de aparate de radio, 5 maşini de cusut. S-au vîndut, totodată, mari cantităţi de îmbrăcăminte şi încălţăminte“. Preşedintele statului popular ne mărturisea: „Omul îşi împrumută frumuseţea locului unde trăieşte". Avea dreptate. După ce au fost reparate şi încărcate cu fiori drumurile din satele amintite, acum se lucrează, cu aceeaşi hărnicie, pe şoseaua ce duce la Lunca-Prut. Prin rotaţie, in fiecare zi, cite 10—15 oameni din fiecare brigadă efectuează muncă patriotică la înfrumuseţarea tuturor satelor comunei lor. Privită din unghiuri diferite, viaţa oamenilor din satul florilor, pasiunea lor pentru tot ce infăptuiesc merită aceeaşi apreciere, care se potriveşte satului românesc contemporan: punerea in valoare a energiei creatoare a poporului, in scopul propriei sale prosperităţi ţi fericiri. P S. ÎLAtm