Flacăra Iaşului, noiembrie 1966 (Anul 22, nr. 6264-6289)
1966-11-01 / nr. 6264
ANUL XXII, Nr. §264 MARTI 1 NOIEMBRIE 1966 4 PACINI 21 BANI Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional IARNA LA SATE Teren fertil pentru activitatea culturală Dacă oamenii muncii Ag la sate nu se pot lipsi de luminile culturii nici în perioadele cînd lucrările agricole sînt în toi, apoi iarna, cînd au mai mult răgaz, acestea devin un mijloc cotidian de îmbogăţire spirituală. Se impune deci ca în noul anotimp să se intensifice munca cultural-artistică la sate şi să se creeze condiţii materiale adecvate sezonului, aşa incit căminele culturale, bibliotecile etc., să devină locuri preferate de întîlnire a ţăranilor cooperatori, centre de răspîndire a luminii. Cînd spuneam Insă Intensificare nu ne referim doar la criteriul cantitativ, ci, In primul rînd, la o creştere calitativă, la o adîncire a problematicii, la o diversificare mai largă a metodelor folosite şi un spor de atractivitate impuse de stadiul actual al dezvoltării societăţii şi de nivelul cultural al maselor populare. Fiindcă, orice s-ar spune, dinamica activităţii cultural-artistice de masă trebuie privită în raport cu realităţile înconjurătoare, cu evoluţia firească a lucrurilor, cu progresele înregistrate în urcuşul spre lumină al omului contemporan. Este locul deci la începutul noii etape să subliniem cu tărie imperativul respectării exigenţelor actuale ale maselor, necesitatea îndepărtării a tot ce este perimat, rutinat, a fost într-o epocă în care radioul a pătruns la nenumărate case, alăturîndu-i-se tot mai mult şi televizorul sau biblioteca personală, ca să nu mai vorbim de atracţia pe care o exercită filmul şi celelalte arte, de influenţele ştiinţei şi tehnicii moderne. De altfel, pornind tocmai de la cerinţele prezentului, în decursul sezonului estival, au prins viaţă unele iniţiative valoroase, printre care semnalăm „Festivalul cântecului şi dansului popular birlădean“ care a antrenat aproape 700 de artişti amatori, duminicile cultural-sportive ce au constituit mari competiţii în aer liber, atrăgînd, fiecare, mii de participanţi, „Ziua recoltei", organizată cu deosebit succes în întreaga ţară. Ele au meritul de a fi contribuit nu numai la petrecerea plăcută şi instructivă a timpului liber, dar şi de a fi întreţinut vie flacăra mişcării artistice de amatori, care ar trebui să rămînă mereu nestinsă, organizîndu-se în acest scop concursuri artistice, schimburi de experienţă, spectacole în circuit, bineînţeles adecvate condiţiilor specifice perioadei de iarnă, cînd există mai mult timp pentru repetiţiile şi creşterea substanţială a nivelului interpretativ. Sub semnul aprofundării, al îmbunătăţirii calităţii este necesar fă sa desfăşoare în lunile de iarnă toate manifestările de la căminele culturale şi biblioteci, improvizaţia urmînd să fie complet înlăturată. Este vorba, dacă ne referim la grija pentru creşterea nivelului profesional, în primul rînd, de necesitatea organizării temeinice a învăţământului agricol de masă şi a ciclului de conferinţe pe teme agricole de la căminele culturale pentru asimilarea în mod sistematic a metodelor agrozootehnice avansate. Dar înainte de toate este absolut necesar să existe o preocupare constantă pentru informarea oamenilor muncii de la sate asupra problemelor curente ale politicii partidului nostru, explicîndu-se pe larg evenimentele interne şi internaţionale, documentele de partid şi de stat, prevederile hotărîrilor adoptate şi mijloacele de a se traduce în viaţă. Un interes deosebit manifestă mase tot mai largi pentru cunoaşterea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii moderne, fapt ce rezultă limpede din problemele ce se pun membrilor brigăzilor ştiinţifice, oamenilor de ştiinţă care acordă consultaţii pe teme de economie agrară, agrotehnică etc., sau iniţiază simpozioane, jurnale vorbite, seri de Întrebări şi răspunsuri şi alte forme a căror diversitate şi putere de atracţie vor trebui neapărat să sporească. Atunci când acestea au fost însoţite, bunăoară, de programe speciale de filme documentare sau de experienţe ştiinţifice, cum s-a procedat la Mirceşti, Scînteia, Cozia, Strunga etc., interesul participanţilor a crescut mult, desprinzîndu-se concluzia că metoda respectivă merită să fie extinsă in lunile ce vor urma, fiind Întovărăşite şi de folosirea pe scară largă a documentarelor agricole în sprijinul învăţământului agrozootehnic de masă. De altfel, „Festivalul filmului pentru sate“ sau „Luna cărţii la sate“, care au devenit tradiţionale în sezonul de iarnă, vor duce, printre altele, la intensificarea folosirii lucrărilor de specialitate şi filmelor adecvate în vederea înlesnirii aprofundării cunoştinţelor din domeniul ştiinţei în genere şi îndeosebi al agrotehnicii înaintate. Ce se întâmplă însă acolo unde toate aceste mijloace moderne şi forme atractive sunt voit ignorate şi înlocuite cu procedee aşa-zis „mai simple“ sau mai exact, cu munca de suprafaţă, de mîntuială? Prima reacţie a publicului este aceea de a ocoli căminul cultural sau biblioteca care nu-i oferă ceva superior bucuriilor spirituale pe care şi le poate procura individual. A avea astăzi concepţia că munca cultural-artistică ar putea rămîne statică, în forme încremenite, valabile în urmă cu un deceniu sau două este o gravă eroare, cu repercusiuni incalculabile. După cum la fel de greşit este să-şi închipuie cineva că ne putem adresa unui public neomogen ca pregătire, vârstă etc., cu aceleaşi unităţi de măsură. Desigur, sunt şi probleme de interes general, dar pornind de la premisa că tineretul sătesc a trecut prin şcoli mai dezvoltate decît cei vîrstnici, a călătorit mai mult îrn afara comunei şi, în fine, are alte preferinţe, se cuvine (Continuare In pag. a 2-a) wili\ ]\M A doua coloană TG. MUREŞ — La Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg. Mureş a intrat în producţie ultimul obiectiv din prima etapă a construcţiei. Este vorba de cea de-a doua coloană de sinteză a amoniacului, care are o capacitate zilnică de 150 tone de produse. In prezent, toate fabricile combinatului produc la parametrii proiectaţi. Combinatul de la Tg. Mureş se dezvoltă în continuare. Primele obiective prevăzute în noua etapă, fabricile de amoniac, acid azotic şi azotat de amoniu se află în construcţie. La sfîrşitul tuturor lucrărilor, producţia de îngrăşăminte azotoase se va tripla. O nouă metodă BAIA MARE — Inovatorii Uzinei centrale de preparare a minereurilor din Baia Mare aplică o nouă metodă de căptuşire a bateriilor de celule ale instalaţiilor de flotare a minereurilor, prin betonarea acestora cu ciment rapid. Celulele devin astfel mai rezistente la acţiunea substanţelor chimice. Noul procedeu, aplicat aici pentru prima dată în ţară, prezintă şi alt avantaj suprimă unele pierderi generate de oprirea instalaţiilor pentru reparaţii, care se ridicau anual la peste 600.000 lei. Aparat de proiecţie la lumina zilei BRAŞOV — Inginerul Dan Barozzi, de la Institutul pedagogic din Braşov, este autorul unui ingenios aparat de proiecţie. Cu ajutorul lui se pot prezenta la lumina zilei diafilme, diapozitive şi filme, pe un ecran fluorescent. Schimbarea imaginilor la diascop, ca şi manipularea aparatului de proiecţie cinematografică se efectuează prin telecomandă. Aparatul este utilizat în institut în timpul cursurilor, studenţii putînd, în acelaşi timp, să-şi ia notiţe. (Agerpres) In secția de tricotat de la Fabrica de tricotaje „Moldova" din Iași. Protecţia muncii în întreprinderi In luna octombrie a.c„ am primit la redacţie ctteva scrisori In care, semnatarii lor (muncitori, ingineri, tehnicienii au scos In evidenţă grija partidului şi statului nostru pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă In Întreprinderi. Aplicarea unor mAsuri, legate de protecţia şi tehnica securităţii muncii, a necesitat fonduri Însemnate in diverse Întreprinderi, influenţind direct scăderea sau chiar eliminarea efectelor unor cauze generatoare de boli profesionale. Asemenea măsuri sunt evidente la Fabrica de antibiotice, In diverse unităţi ale Direcţiei regionale C.F.R., Fabrica de rulmenţi din Birlad etc. In acelaşi timp, Insă, am primit şi alt fel de scrisori, care vorbesc despre Insuficienta preocupare pentru asigurarea măsurilor (În unele cazuri elementare] necesare pentru protecţia desăvirşită a muncii. Iată, pe scurt, ce ne-au scris tovarăşii: DAN GAVRILESCU, forjor la Atelierele „Nicolina* . In întreprinderea noastră sunt unele locuri de producţie unde măsurile de protecţie a muncii sunt absolut necesare (in secţia forjă, la sudură etc.). Serviciul de resort a planificat şi contractat, ce-i drept, din timp, cu unităţile furnizoare, ca acestea din urmă să ne livreze materiale cum ar fi *sorturi de piele, mănuşi, palmare etc. In cursul anului, Insă, nu toţi muncitorii din secţia forjă au primit la timp aceste materiale. Conducerea întreprinderii a fost sesizată de această situaţie şi ca urmare au fost trimişi delegaţi la furnizori, dar ei n-au adus decit... 20 perechi de palmare. In lipsa echipamentului de protecţie noi continuăm să lucrăm In condiţii necorespunzătoare. Pină cînd ? De vreme ce noi ne străduim şi reuşim să ne îndeplinim sarcinile de producţie, să îmbunătăţim continuu calitatea, să facem economii de materiale, nu este oare cazul să fie luate toate măsurile de sprijinire şi protejare a eforturilor pe care le facem? Mai ales că, in această privinţă, legislaţia in vigoare stabileşte precis obligaţiile şi atribuţiile celor însărcinaţi să asigure o deplină protecţie a muncii in întreprinderi. CONSTANTIN DUDUMAN, Atelierele R.M.R. Paşcani: Numeroşi muncitori din secţia a II-a vagoane marfă lucrează în condiţii necorespunzătoare. Cauza o constituie neglijenţa dovedită de reviziile de vagoane. Acestea ne trimit, spre reparaţie, vagoane murdare, în care găseşti ce vrei şi ce nu vrei. Unii dintre muncitori, potrivit organizării stabilite, lucrează numai sub vagon, la nituirea suporţilor de arc-suspensie, alţii la montarea sistemelor de frînare. Mai trebuie oare să adaug că sănătatea acestora se află în pericol? La noi, in întreprindere, se fac unele eforturi pentru a îmbunătăţi cit de cît situaţia. Zilnic scoatem de prin vagoane reziduuri, apreciate cam la volumul de transport a două autocamioane. Dar de ce să facem noi această treabă şi nu serviciile sau secţiile de revizie, care, respectînd normele legale in vigoare, au obligaţia să ne trimită vagoane complet curate ? Conducerea Direcţiei regionale C.F.R. ar trebui să cerceteze această situaţie şi să ia măsuri — chiar dacă va fi necesara şi sancţionarea celor vinovaţi — pentru ca muncitorii noştri să aibă condiţii bune de lucru şi să nu fie expuşi îmbolnăvirilor. Iată două sesizări Întemeiate. Aşteptăm răspunsurile cuvenite din partea conducerilor Atelierelor „Nicolina“ şi Direcţiei regionale C.F.R. ION CRISTEA ORIZONTUL FAMILIEI ARMONIE ÎN DOISPREZECE In fapt de seară, pasajul Dun Vodă din Iaşi se linişteşte. Copiii s-au retras pe la casele lor şi prin boltă răsună numai paşii trecătorilor. In pasaj, la numărul 11, locuieşte familia Pavel. E cunoscuta şi apreciată de toţi vecinii pentru mai multe motive : e cea mai numeroasă familie de aici, cuprinde 12 membri, soţii se Înţeleg de minune, armonia În casă fiind caracteristica dominantă ■, copiii sunt respectuoşi. Acum, In fapt de seară, aproape toţi sunt acasă. Lipsesc Paulică, cel mai mare, plecat In altă localitate, şi Ortansa, care n-a venit Încă de la liceu. Gheorghe Pavel, capul familiei, In viaţa zilnică lucrător de miliţie, se destinde ascultind la radio un program de melodii. Aglaia, soţia lui, trebăluieşte în bucătărie. Cîţiva dintre copii Îşi pun la punct lecţiile pentru miine, Intr-o altă Încăpere. Scurte biografii Petru la certificatul de naştere, Paulică in familie — printr-o metamorfoza ciudată — este „decanul de vîrstă“. Are 19 ani. A terminat Liceul de arte plastice din Iași, tuindu-și bacalaureatul cu o medie foarte bună. Ortansa e cea mai bună dintre fete. Are 15 ani, e elevă in clasa a IX-a a Liceului nr. 7. Mina dreaptă a mamei in treburile gospodăriei. Ghiocel, In virstă de 13 ani, îmbină in mod armonios Învăţătura cu sportul, cele două pasiuni ale lui. Este elev in clasa a Vil-a la Liceul nr. 6 şi fotbalist in grupa condusă de antrenorul Marius Berariu. Joacă „vîrf de atac“. Cu Viorel e o problemă. El are 11 ani şi învaţă în clasa a V-a, tot la Liceul nr. 6. O problemă pe care o va rezolva, sperăm, viitorul. Meştereşte ceva (nu de mult şi-a „fabricat“■ un turism liliput ultimul tip, bazat pe... pedalei, dar e hotărît să se facă artist ca Jean Marais sau Gerard Barray. Mişu, cu doi ani mai mic decit Jean Marais In devenire, elev In clasa a III-a la Liceul nr. 6, Işi ajută mama (mai ceva ca o fată) la treburile gospodăreşti şi visează la clipele cînd, aviator fiind, va infrunta înălţimile Intr-un supersonic. Gabriela a pășit pragul școlii in această toamnă. Așa de mult a impresionat-o atmosfera de aici, incit s-a hotărît dintr-o dată să se facă educatoare. Pină atunci insă îmbină culorile pe un desen in mod surprinzător de armonios. O pasiune Împărtășită de Paulică... Marinela are abia 5 ani. Nu-şi pune prea multe probleme de viitor. E preocupată să înveţe cu mai multe poezii la grădiniţă. Vasile, cel de 4 ani, n-a putut să-mi explice de ce toată lumea 11 cunoaşte sub numele de Birlic. Era somnoros. Se pare că are stofă de actor de comedie... Carmen se ţine mai mult de maică-sa. Are abia doi ani şi, deocamdată, puţine date autobiografice. Ultimul din fa- milia Pavel e Florin. A încercat să-mi explice ceva la cele şapte luni ale lui, dar, mărturisesc, n-am priceput. E şi el blond ca toţi ceilalţi nouă fraţi ai lui. Cred că nu se află cineva care să afirme că a creşte şi educa 10 copii e o chestiune uşoară. Ridică atltea probleme, incit i-am Întrebat pe soţii Pavel cum reuşesc. — De fapt, totul porneşte de la atmosfera pe care am reuşit s-o permanentizăm in familie: seriozitate, lipsa apostrofărilor între soţi, conştiinciozitatea. Copiii, fiecare la rindul lui, s-au născut şi crescut într-o asemenea atmosferă. Lenea nu face casă GHEORGHE MATEI (Continuare pe pag. a 3-a) Familia Pavel. Lipsesc doar Paulică, plecat in altă localitate, şi Ghiocel, care la această oră are antrenament. ■ PE MERIDIANELE GLOBULUI Interviul preşedintelui Ho Si Min acordat revistei „Evenementu Addisabeba Deschiderea lucrărilor Consiliului ministerial al C. U. A. Sesiunea V. N. E. S. C. O. Au mai terminat semănatul griului: cooperativele agricole din raioanele Birlad, Huşi, Iaşi şi gospodăriile de stat din Trustul Birlad Alte unităţi agricole raportează terminarea însămînţării griului. Astfel, cooperativelor din raionul Hirlău li s-au adăugat rele din raioanele Birlad, Huşi, Iaşi, iar gospodăriilor de stat din Trustul Iaşi cele din Trustul Bîrlad. In continuare, toate forţele sunt folosite la executarea arăturilor pentru însămînţările de primăvară. Pînă acum, gospodăriile de stat din regiune şi cooperativele agricole din raioanele amintite au avut 99.000 de hectare din peste 175.000 planificate. Vizita primului ministru al Iranului la Cluj CLUJ 31 — De la trimişii speciali M. Moarcăş şi N. Popovici! In continuarea vizitei pe care o fac prin ţară, primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, şi soţia, împreună cu persoanele care îi însoţesc au sosit luni dimineaţa la Cluj. In gara oraşului, oaspeţii au fost salutati cordial de preşedintele Sfatului popular regional Cluj, Clement Rusu, de preşedintele Sfatului popular orăşenesc, Gh. Lăpădean, şi alte persoane oficiale locale. In cursul dimineţii a avut loc în aula Universităţii „Babeş-Bolyai" solemnitatea conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al universităţii clujene premierului Amir Abbas Hoveida. La ceremonie au luat parte acad. Ştefan Bălan, ministrul Invăţămîntului, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, acad. Şerban Ţiţeica, vicepreşedinte al Academiei, membrii Consiliului ştiinţific al universităţii, decani, profesori universitari şi alţi membri ai corpului didactic, student, reprezentanţi ai presei. Au participat, de asemenea, persoanele oficiale care însoţesc pe înaltul oaspete. Salutînd pe premierul iranian, acad. C. Daicoviciu, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai" a relevat personalitatea omului de stat iranian, căruia Consiliul ştiinţific al acestui important for de învăţămînt superior al ţării noastre i-a conferit înaltul titlu de Doctor Honoris Causa. Prof. univ. Ioan Gliga, decanul Facultăţii de drept din Cluj, a prezentat apoi Raportul Consiliului, în care este evidenţiată activitatea multilaterală desfăşurată de primul ministru al Iranului, ca om de stat şi specialist in ştiinţe economice şi politice, precum şi contribuţia sa deosebită la dezvoltarea bunelor relaţii dintre România şi Iran. In aplauzele asistentei, rectorul universităţii clujene a înmînat oaspetelui documentul care atestă înaltul titlu universitar. A luat apoi cuvîntul primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, care a făcut o expunere urmărită cu atenţie de cei prezenţi. Mă simt deosebit de onorat primind astăzi diploma de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cluj — a spus premierul iranian. Pot să vă asigur că sunt deplin conştient de importanţa titlului pe care aţi binevoit să mi-l acordaţi şi îl voi purta cu multă bucurie. Aceasta cu atît mai mult cu cît el va fi legat de numele unui frumos oraş. Aceasta, cu atît mai mult cu cît prin mine aţi vrut, desigur, să cinstiţi Iranul şi poporul său. In continuare, primul ministru Hoveida a relevat tradiţiile, prosperitatea universităţii clujene şi a numeroaselor institute superioare de învăţămint din localitate. Apoi şeful guvernului iranian a subliniat că astăzi, mai mult ca oricînd, educaţia apare ca o cheie de boltă a progresului şi a înţelegerii între popoare. In zilele noastre — a spus oaspetele — nu mai este permis de a ignora acest adevăr primordial că cea mai bună şi singura şansă pentru un popor ca să se dezvolte şi-o trage din el însuşi. Iniţiativa, dinamismul şi într-o oarecare măsură succesul tuturor experienţelor naţionale apar ca legate nu de imitarea precedentelor străine, ci de construcţia modelelor proprii, care ţin seama de condiţiile şi de aspiraţiile comunităţii naţionale. In acest sens, vorbitorul a subliniat că, după părerea sa, un principiu esenţial care stă la baza dreptului modern este dreptul popoarelor de a dispune de ele însele. Oaspetele a arătat apoi că ţara sa a pornit spre o dezvoltare economică şi socială rapidă, în baza unor planuri potrivite condiţiilor şi nevoilor poporului iranian. Diversitatea sistemelor naţionale nu împiedică de loc colaborarea între ţări, a spus oaspetele in continuarea cuvîntării sale. Dimpotrivă, ea cheamă la această colaborare intr-un mod cît se poate de urgent. Problema păcii şi relaţiilor armonioase între popoare nu mai este monopolul unora, a devenit o problemă a tuturor. Stabilind relaţii strînse de colaborare, ţările, oricare ar fi calea pe care au ales-o pe plan Intern, ajută la dezvoltarea lor reciprocă şi la realizarea unei comunităţi internaţionale armonioase. Colaborarea internaţională este consecinţa însăşi a independenţei şi Iniţiativei naţionale. In încheiere, oaspetele şi-a exprimat încă o dată întreaga recunoştinţă pentru titlul acordat. După ceremonie, premierul iranian s-a întreţinut cordial cu conducătorii instituţiilor de Învăţămint superior din Cluj. La amiază, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai" a oferit un dejun în onoarea Doctorului Honoris Causa al universităţii clujene, Amir Abbas Hoveida. In timpul dejunului, acad. G. Daicoviciu şi premierul Hoveida au rostit toasturi. In cursul după-amiezii, oaspeţii iranieni au făcut o vizită cu maşinile prin Cluj, poposind la Grădina botanică, la unele din căminele complexului studenţesc şi la Sala sporturilor. Numeroşi locuitori ai oraşului au făcut oaspeţilor o caldă manifestaţie de simpatie. Seara, primul ministru al Iranului şi persoanele care îl însoţesc au plecat cu trenul special spre Bucureşti. (Agerpres) AGENDA Brigăzi ştiinţifice la sate Duminică, 30 octombrie, în satele comunei Corneşti (oraşul Iaşi), precum şi în localităţile Podu Iloaiei, Grajduri, Andrieşeni, Larga Jijia şi Vlădeni (raionul Iaşi) au poposit brigăzi ştiinţifice, trimise la cererea ţăranilor cooperatori de către Comitetul orăşenesc pentru cultură şi artă. Cu acest prilej, ingineri, medici, jurişti, profesori au răspuns numeroaselor întrebări în legătură cu familia şi legalitatea socialistă, cu natalitatea şi consecinţele întreruperii sarcinii, cu cauzele cutremurelor de pămînt etc. La Negreşti Parada modei Cooperativa de consum din Negreşti a organizat duminică dimineaţa, în prezenţa a numeroşi cumpărători, la magazinul universal din localitate, parada modei. Au fost prezentate, cu acest prilej, pe manechine vii, 60 de modele noi de confecţii pentru sezonul de toamnă — iârnă 1966. Cîştigătorii concursului organizat pe teme de circulaţie Duminică dimineaţa, in sala Casei de cultură a sindicatelor din Iaşi, s-a desfăşurat concursul gen „Cine ştie cîştigă", organizat de Direcţia miliţiei regionale pe teme de circulaţie. Concurenţi : conducători auto de la D.R.T.A. Din cele mai bune răspunsuri, Constantin Cojocaru şi Ilie Cocriş de la autobaza nr. 1, s-au clasat pe primele locuri în concurs. Concurenţii N. Mistreanu şi M. Balahur de la autobaza nr. 1 şi M Mitru de la autobaza nr. 2 s-au prezentat slab pregătiţi, ei neputind da răspunsurile corespunzătoare la întrebările fulger ce le-au fost puse. Spectacole în deplasare A intrat în tradiţia Teatrului de păpuşi din Iaşi să dea spectacole şi în satele regiunii. Astfel, recent, au fost prezentate, în satele Tomeşti şi Goruni (oraşul Iaşi), două spectacole cu piesa „Aladin şi lampa fermecată". Cei peste şapte sute de spectatori au făcut o primire frumoasă colectivului de interpreţi, răsplătindu-i cu aplauze călduroase. Revaccinare antipoliomielitică Intre 15 noiembrie 1966, In întreaga regiune, se desfăşoară acţiunea de revaccinare antipoliomielitică a copiilor născuţi între 1 noiembrie 1964 — 1 noiembrie 1965, copii care au primit trei administrări de vaccin în primăvara anului 1966. Revaccinările vor fi efectuate la circumscripţia sanitară de domiciliu.