Flacăra Iaşului, noiembrie 1966 (Anul 22, nr. 6264-6289)

1966-11-01 / nr. 6264

ANUL XXII, Nr. §264 MARTI 1 NOIEMBRIE 1966 4 PACINI 21 BANI Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional IARNA LA SATE Teren fertil pentru activitatea culturală Dacă oamenii muncii Ag la sate nu se pot lipsi de lumi­nile culturii nici în perioade­le cînd lucrările agricole sînt în toi, apoi iarna, cînd au mai mult răgaz, acestea devin un mijloc cotidian de îmbogă­ţire spirituală. Se impune deci ca în noul anotimp să se in­tensifice munca cultural-artis­­tică la sate şi să se creeze condiţii materiale adecvate se­zonului, aşa incit căminele culturale, bibliotecile etc., să devină locuri preferate de în­­tîlnire a ţăranilor cooperatori, centre de răspîndire a lumi­nii. Cînd spuneam Insă Intensifi­care nu ne referim doar la criteriul cantitativ, ci, In pri­mul rînd, la o creştere calita­tivă, la o adîncire a proble­maticii, la o diversificare mai largă a metodelor folosite şi un spor de atractivitate impu­se de stadiul actual al dez­voltării societăţii şi de nivelul cultural al maselor populare. Fiindcă, orice s-ar spune, di­namica activităţii cultural-ar­­tistice de masă trebuie pri­vită în raport cu realităţile înconjurătoare, cu evoluţia fi­rească a lucrurilor, cu pro­gresele înregistrate în urcuşul spre lumină al omului con­temporan. Este locul deci la începutul noii etape să subli­niem cu tărie imperativul res­pectării exigenţelor actuale ale maselor, necesitatea îndepărtă­rii a tot ce este perimat, ruti­nat, a fost într-o epocă în care radioul a pătruns la nenumă­rate case, alăturîndu-i-se tot mai mult şi televizorul sau biblioteca personală, ca să nu mai vorbim de atracţia pe care o exercită filmul şi ce­lelalte arte, de influenţele şti­inţei şi tehnicii moderne. De altfel, pornind tocmai de la cerinţele prezentului, în decursul sezonului estival, au prins viaţă unele iniţiative valoroase, printre care semna­lăm „Festivalul cântecului şi dansului popular birlădean“ care a antrenat aproape 700 de artişti amatori, duminicile cultural-sportive ce au con­stituit mari competiţii în aer liber, atrăgînd, fiecare, mii de participanţi, „Ziua recoltei", organizată cu deosebit succes în întreaga ţară. Ele au meritul de a fi con­tribuit nu numai la petrecerea plăcută şi instructivă a timpu­lui liber, dar şi de a fi între­ţinut vie flacăra mişcării artis­tice de amatori, care ar trebui să rămînă mereu nestinsă, or­­ganizîndu-se în acest scop concursuri artistice, schimburi de experienţă, spectacole în circuit, bineînţeles adecvate condiţiilor specifice perioadei de iarnă, cînd există mai mult timp pentru repetiţiile şi creş­terea substanţială a nivelului interpretativ. Sub semnul a­­profundării, al îmbunătăţirii ca­lităţii este necesar fă sa des­făşoare în lunile de iarnă toa­te manifestările de la căminele culturale şi biblioteci, impro­vizaţia urmînd să fie complet înlăturată. Este vorba, dacă ne referim la grija pentru creşte­rea nivelului profesional, în primul rînd, de necesitatea or­ganizării temeinice a învăţă­mântului agricol de masă şi a ciclului de conferinţe pe teme agricole de la căminele cul­turale pentru asimilarea în mod sistematic a metodelor agrozootehnice avansate. Dar înainte de toate este absolut necesar să existe o preocupare constantă pentru informarea oamenilor muncii de la sate asupra problemelor curente a­­le politicii partidului nostru, explicîndu-se pe larg eveni­mentele interne şi internaţio­nale, documentele de partid şi de stat, prevederile hotărî­­rilor adoptate şi mijloacele de a se traduce în viaţă. Un interes deosebit mani­festă mase tot mai largi pen­tru cunoaşterea cuceririlor şti­inţei şi tehnicii moderne, fapt ce rezultă limpede din pro­blemele ce se pun membrilor brigăzilor ştiinţifice, oamenilor de ştiinţă care acordă con­sultaţii pe teme de economie agrară, agrotehnică etc., sau iniţiază simpozioane, jurnale vorbite, seri de Întrebări şi răspunsuri şi alte forme a că­ror diversitate şi putere de a­­tracţie vor trebui neapărat să sporească. Atunci când aces­tea au fost însoţite, bunăoară, de programe speciale de fil­me documentare sau de ex­perienţe ştiinţifice, cum s-a procedat la Mirceşti, Scînteia, Cozia, Strunga etc., interesul participanţilor a crescut mult, desprinzîndu-se concluzia că metoda respectivă merită să fie extinsă in lunile ce vor urma, fiind Întovărăşite şi de folosirea pe scară largă a do­cumentarelor agricole în spri­jinul învăţământului agrozoo­tehnic de masă. De altfel, „Fes­tivalul filmului pentru sate“ sau „Luna cărţii la sate“, care au devenit tradiţionale în se­zonul de iarnă, vor duce, prin­tre altele, la intensificarea fo­losirii lucrărilor de specialita­te şi filmelor adecvate în ve­derea înlesnirii aprofundării cunoştinţelor din domeniul şti­inţei în genere şi îndeosebi al agrotehnicii înaintate. Ce se întâmplă însă acolo unde toate aceste mijloace moderne şi forme atractive sunt voit ignorate şi înlocuite cu procedee aşa-zis „mai simple“ sau mai exact, cu munca de suprafaţă, de mîntuială? Pri­ma reacţie a publicului este aceea de a ocoli căminul cul­tural sau biblioteca care nu-i oferă ceva superior bucuriilor spirituale pe care şi le poate procura individual. A avea astăzi concepţia că munca cultural-artistică ar putea ră­­mîne statică, în forme încre­menite, valabile în urmă cu un deceniu sau două este o gravă eroare, cu repercusiuni incalculabile. După cum la fel de greşit este să-şi închipuie cineva că ne putem adresa u­­nui public neomogen ca pre­gătire, vârstă etc., cu aceleaşi unităţi de măsură. Desigur, sunt şi probleme de interes gene­ral, dar pornind de la premisa că tineretul sătesc a trecut prin şcoli mai dezvoltate de­cît cei vîrstnici, a călătorit mai mult îrn afara comunei şi, în fine, are alte preferinţe, se cuvine (Continuare In pag. a 2-a) w­ili\ ]\M A doua coloană TG. MUREŞ — La Combi­natul de îngrăşăminte azotoa­­se din Tg. Mureş a intrat în producţie ultimul obiectiv din prima etapă a construcţiei. Este vorba de cea de-a doua coloană de sinteză a amonia­cului, care are o capacitate zilnică de 150 tone de produ­se. In prezent, toate fabricile combinatului produc la para­metrii proiectaţi. Combinatul de la Tg. Mureş se dezvoltă în continuare. Pri­mele obiective prevăzute în noua etapă, fabricile de a­­moniac, acid azotic şi azotat de amoniu se află în construc­ţie. La sfîrşitul tuturor lucră­rilor, producţia de îngrăşă­minte azotoase se va tripla. O nouă metodă BAIA MARE — Inovatorii Uzinei centrale de preparare a minereurilor din Baia Mare a­­plică o nouă metodă de căp­­tuşire a bateriilor de celule ale instalaţiilor de flotare a mi­nereurilor, prin betonarea a­­cestora cu ciment rapid. Ce­lulele devin astfel mai rezis­tente la acţiunea substanţelor chimice. Noul procedeu, apli­cat aici pentru prima dată în ţară, prezintă şi alt avantaj­­ suprimă unele pierderi gene­rate de oprirea instalaţiilor pentru reparaţii, care se ridi­cau anual la peste 600.000 lei. Aparat de proiecţie la lumina zilei BRAŞOV — Inginerul Dan Barozzi, de la Institutul pe­dagogic din Braşov, este auto­rul unui ingenios aparat de proiecţie. Cu ajutorul lui se pot prezenta la lumina zilei diafilme, diapozitive şi filme, pe un ecran fluorescent. Schimbarea imaginilor la dia­scop, ca şi manipularea apa­ratului de proiecţie cinemato­grafică se efectuează prin te­lecomandă. Aparatul este utilizat în in­stitut în timpul cursurilor, stu­denţii putînd, în acelaşi timp, să-şi ia notiţe. (Agerpres) In secția de tricotat de la Fabrica de tricotaje „Moldova" din Iași. Protecţia muncii în întreprinderi In luna octombrie a.c„ am primit la redacţie ctteva scri­sori In care, semnatarii lor (muncitori, ingineri, tehnicienii au scos In evidenţă grija par­tidului şi statului nostru pen­tru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă In În­treprinderi. Aplicarea unor mAsuri, legate de protecţia şi tehnica securităţii muncii, a necesitat fonduri Însemnate in diverse Întreprinderi, influen­­ţind direct scăderea sau chiar eliminarea efectelor unor ca­uze generatoare de boli pro­fesionale. Asemenea măsuri sunt evidente la Fabrica de antibiotice, In diverse unităţi ale Direcţiei regionale C.F.R., Fabrica de rulmenţi din Bir­lad etc. In acelaşi timp, Insă, am primit şi alt fel de scrisori, care vorbesc despre Insuficienta pre­ocupare pentru asigurarea măsurilor (În unele cazuri e­­lementare] necesare pentru protecţia desăvirşită a muncii. Iată, pe scurt, ce ne-au scris tovarăşii: D­AN GAVRILESCU, forjor la Atelierele „Nicolina* . In întreprinderea noastră sunt unele locuri de producţie unde măsurile de protecţie a muncii sunt absolut necesare (in secţia forjă, la sudură etc.). Serviciul de resort a planifi­cat şi contractat, ce-i drept, din timp, cu unităţile furni­zoare, ca acestea din urmă să ne livreze materiale cum ar fi *­sorturi de piele, mănuşi, palmare etc. In cursul anului, Insă, nu toţi muncitorii din secţia forjă au primit la timp aceste materiale. Conducerea întreprinderii a fost sesizată de această situaţie şi ca ur­mare au fost trimişi delegaţi la furnizori, dar ei n-au adus decit... 20 perechi de pal­mare. In lipsa echipamentului de protecţie noi continuăm să lucrăm In condiţii necorespun­zătoare. Pină cînd ? De vreme ce noi ne străduim şi reuşim să ne îndeplinim sarcinile de producţie, să îmbunătăţim con­tinuu calitatea, să facem eco­nomii de materiale, nu este oare cazul­ să fie luate toate măsurile de sprijinire şi pro­tejare a eforturilor pe care le facem? Mai ales că, in a­­ceastă privinţă, legislaţia in vigoare stabileşte precis obli­gaţiile şi atribuţiile celor în­sărcinaţi să asigure o deplină protecţie a muncii in între­prinderi. CONSTANTIN DUDUMAN, Atelierele R.M.R. Paşcani: Numeroşi muncitori din secţia a II-a vagoane marfă lucrează în condiţii necores­punzătoare. Cauza o constituie neglijenţa dovedită de revizi­ile de vagoane. Acestea ne trimit, spre reparaţie, vagoane murdare, în care găseşti ce vrei şi ce nu vrei. Unii din­tre muncitori, potrivit orga­nizării stabilite, lucrează nu­mai sub vagon, la nituirea suporţilor de arc-suspensie, alţii la montarea sistemelor de frînare. Mai trebuie oare să adaug că sănătatea acestora se află în pericol? La noi, in întreprindere, se fac unele e­­forturi pentru a îmbunătăţi cit de cît situaţia. Zilnic scoatem de prin vagoane reziduuri, a­­preciate cam la volumul de transport a două autocamioa­ne. Dar de ce să facem noi această treabă şi nu serviciile sau secţiile de revizie, care, respectînd normele legale in vigoare, au obligaţia să ne trimită vagoane complet cu­rate ? Conducerea Direcţiei regionale C.F.R. ar trebui să cerceteze această situaţie şi să ia măsuri — chiar dacă va fi necesara şi sancţionarea celor vinovaţi — pentru ca muncitorii noştri să aibă con­diţii bune de lucru şi să nu fie expuşi îmbolnăvirilor. Iată două sesizări Întemeiate. Aşteptăm răspunsurile cuve­nite din partea conducerilor Atelierelor „Nicolina“ şi Direc­ţiei regionale C.F.R. ION CRISTEA ORIZONTUL FAMILIEI ARMONIE ÎN DOISPREZECE In fapt de seară, pasajul Dun Vodă din Iaşi se liniş­teşte. Copiii s-au retras pe la casele lor şi prin boltă ră­sună numai paşii trecătorilor. In pasaj, la numărul 11, lo­cuieşte familia Pavel. E cu­noscuta şi apreciată de toţi vecinii pentru mai multe mo­tive : e cea mai numeroasă familie de aici, cuprinde 12 membri, soţii se Înţeleg de minune, armonia În casă fiind caracteristica dominantă ■, co­piii sunt respectuoşi. Acum, In fapt de seară, a­proape toţi sunt acasă. Lip­sesc Paulică, cel mai mare, plecat In altă localitate, şi Or­­tansa, care n-a venit Încă de la liceu. Gheorghe Pavel, capul familiei, In viaţa zilnică lucrător de miliţie, se des­tinde ascultind la radio un program de melodii. Aglaia, soţia lui, trebăluieşte în bu­cătărie. Cîţiva dintre copii Îşi pun la punct lecţiile pentru miine, Intr-o altă Încăpere. Scurte biografii Petru la certificatul de naş­tere, Paulică in familie — print­r-o metamorfoza ciudată — este „decanul de vîrstă“. Are 19 ani. A terminat Liceul de arte plastice din Iași, tuindu-și bacalaureatul cu o medie foarte bună. Ortansa e cea mai bună dintre fete. Are 15 ani, e elevă in clasa a IX-a a Liceului nr. 7. Mina dreaptă a mamei in treburile gospodăriei. Ghiocel, In virstă de 13 ani, îmbină in mod ar­monios Învăţătura cu sportul, cele două pasiuni ale lui. Este elev in clasa a Vil-a la Li­ceul nr. 6 şi fotbalist in gru­pa condusă de antrenorul Ma­rius Berariu. Joacă „vîrf de atac“. Cu Viorel e o proble­mă. El are 11 ani şi învaţă în clasa a V-a, tot la Liceul nr. 6. O problemă pe care o va rezolva, sperăm, viitorul. Meştereşte ceva (nu de mult şi-a „fabricat“■ un turism li­liput ultimul tip, bazat pe... pedalei, dar e hotărît să se facă artist ca Jean Marais sau Gerard Barray. Mişu, cu doi ani mai mic decit Jean Marais In devenire, elev In clasa a III-a la Liceul nr. 6, Işi ajută mama (mai ceva ca o fată) la treburile gospodăreşti şi vi­sează la clipele cînd, aviator fiind, va infrunta înălţimile Intr-un supersonic. Gabriela a pășit pragul școlii in aceas­tă toamnă. Așa de mult a impresionat-o atmosfera de aici, incit s-a hotărît dintr-o dată să se facă educatoare. Pină atunci insă îmbină cu­lorile pe un desen in mod sur­prinzător de armonios. O pa­siune Împărtășită de Paulică... Marinela are abia 5 ani. Nu-şi pune prea multe probleme de viitor. E preocupată să în­veţe cu­ mai multe poezii la grădiniţă. Vasile, cel de 4 ani, n-a putut să-mi explice de ce toată lumea 11 cunoaşte sub numele de Birlic. Era som­noros. Se pare că are stofă de actor de comedie... Car­men se ţine mai mult de maică-sa. Are abia doi ani şi, deocamdată, puţine date au­­tobiografice. Ultimul din fa-­ milia Pavel e Florin. A în­cercat să-mi explice ceva la cele şapte luni ale lui, dar, mărturisesc, n-am priceput. E şi el blond ca toţi ceilalţi nouă fraţi ai lui. Cred că nu se află cineva care să afirme că a creşte şi educa 10 copii e o chestiune uşoară. Ridică atltea proble­me, incit i-am Întrebat pe soţii Pavel cum reuşesc. — De fapt, totul porneşte de la atmosfera pe care am reuşit s-o permanentizăm in familie: seriozitate, lipsa a­­postrofărilor între soţi, con­ştiinciozitatea. Copiii, fiecare la rindul lui, s-au născut şi crescut într-o asemenea at­mosferă. Lenea nu face casă GHEORGHE MATEI (Continuare pe pag. a 3-a) Familia Pavel. Lipsesc doar Paulică, plecat in altă localitate, şi Ghiocel, care la această oră are antrenament. ■ PE MERIDIANELE GLOBULUI Interviul preşedintelui Ho Si Min acordat revistei „Evenementu Addis­abeba Deschiderea lucrărilor Consiliului ministerial al C. U. A. Sesiunea V. N. E. S. C. O. Au mai terminat semănatul griului: cooperativele agri­cole din raioanele Birlad, Huşi, Iaşi şi gospodăriile de stat din Trustul Bir­lad Alte unităţi agricole rapor­tează terminarea însămînţării griului. Astfel, cooperativelor din raionul Hirlău li s-au a­­dăugat rele din raioanele Bir­­lad, Huşi, Iaşi, iar gospodări­ilor de stat din Trustul Iaşi cele din Trustul Bîrlad. In continuare, toate forţele sunt folosite la executarea arături­lor pentru însămînţările de primăvară. Pînă acum, gospo­dăriile de stat din regiune şi cooperativele agricole din ra­ioanele amintite au avut 99.000 de hectare din peste 175.000 planificate. Vizita primului ministru al Iranului la Cluj CLUJ 31 — De la trimişii speciali M. Moarcăş şi N. Po­­povici! In continuarea vizitei pe care o fac prin ţară, pri­mul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, şi soţia, îm­preună cu persoanele care îi însoţesc au sosit luni dimi­neaţa la Cluj. In gara oraşului, oaspeţii au fost salutati cordial de pre­şedintele Sfatului popular re­gional Cluj, Clement Rusu, de preşedintele Sfatului popu­lar orăşenesc, Gh. Lăpădean, şi alte persoane oficiale locale. In cursul dimineţii a avut loc în aula Universităţii „Babeş-Bolyai" solemnitatea conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al universită­ţii clujene premierului Amir Abbas Hoveida. La ceremonie au luat parte acad. Ştefan Bălan, ministrul Invăţămîntului, Vasile Gliga, adjunct al ministrului aface­rilor externe, acad. Şerban Ţiţeica, vicepreşedinte al Aca­demiei, membrii Consiliului ştiinţific al universităţii, de­cani, profesori universitari şi alţi membri ai corpului didac­tic, student­, reprezentanţi ai presei. Au participat, de ase­menea, persoanele oficiale care însoţesc pe înaltul oas­pete. Salutînd pe premierul ira­nian, acad. C. Daicoviciu, rec­torul Universităţii „Babeş-Bolyai" a relevat personalita­tea omului de stat iranian, căruia Consiliul ştiinţific al acestui important for de în­­văţămînt superior al ţării noastre i-a conferit înaltul titlu de Doctor Honoris Causa. Prof. univ. Ioan Gliga, deca­nul Facultăţii de drept din Cluj, a prezentat apoi Rapor­tul Consiliului, în care este evidenţiată activitatea multila­terală desfăşurată de primul ministru al Iranului, ca om de stat şi specialist in ştiinţe e­­conomice şi politice, precum şi contribuţia sa deosebită la dezvoltarea bunelor relaţii dintre România şi Iran. In aplauzele asistentei, rec­torul universităţii clujene a înmînat oaspetelui documentul care atestă înaltul titlu uni­versitar. A luat apoi cuvîntul primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, care a făcut o expunere urmărită cu aten­ţie de cei prezenţi. Mă simt deosebit de onorat primind astăzi diploma de Doctor Honoris Causa al U­­niversităţii din Cluj — a spus premierul iranian. Pot să vă asigur că sunt deplin conştient de importanţa titlului pe care aţi binevoit să mi-l acordaţi şi îl voi purta cu multă bucu­rie. Aceasta cu atît mai mult cu cît el va fi le­gat de numele unui frumos oraş. Aceasta, cu atît mai mult cu cît prin mine aţi vrut, de­sigur, să cinstiţi Iranul şi poporul său. In continuare, primul ministru Hoveida a re­levat tradiţiile, prosperita­tea universităţii clujene şi a numeroaselor institute supe­rioare de învăţămint din loca­litate. Apoi şeful guvernului ira­nian a subliniat că astăzi, mai mult ca oricînd, educaţia apare ca o cheie de boltă a progresului şi a înţelegerii în­tre popoare. In zilele noastre — a spus oaspetele — nu mai este permis de a ignora acest adevăr primordial că cea mai bună şi singura şan­să pentru un popor ca să se dezvolte şi-o trage din el însuşi. Iniţiativa, dinamismul şi într-o oarecare măsură suc­cesul tuturor experienţelor na­ţionale apar ca legate nu de imitarea precedentelor străine, ci de construcţia modelelor proprii, care ţin seama de con­diţiile şi de aspiraţiile comu­nităţii naţionale. In acest sens, vorbitorul a subliniat că, după părerea sa, un principiu esenţial care stă la baza dreptului modern este dreptul popoarelor de a dis­pune de ele însele. Oaspetele a arătat apoi că ţara sa a pornit spre o dezvoltare eco­nomică şi socială rapidă, în baza unor planuri potrivite condiţiilor şi nevoilor poporu­lui iranian. Diversitatea sistemelor naţio­nale nu împiedică de loc co­laborarea între ţări, a spus oas­petele in continuarea cuvîn­­tării sale. Dimpotrivă, ea chea­mă la această colaborare in­tr-un mod cît se poate de ur­gent. Problema păcii şi rela­ţiilor armonioase între po­poare nu mai este monopolul unora, a devenit o problemă a tuturor. Stabilind relaţii strînse de colaborare, ţările, oricare ar fi calea pe care au ales-o pe plan Intern, aju­tă la dezvoltarea lor recipro­că şi la realizarea unei co­munităţi internaţionale armo­nioase. Colaborarea interna­ţională este consecinţa însăşi a independenţei şi Iniţiativei naţionale. In încheiere, oaspetele şi-a exprimat încă o dată întreaga recunoştinţă pentru titlul a­­cordat. După ceremonie, premierul iranian s-a întreţinut cordial cu conducătorii instituţiilor de Învăţămint superior din Cluj. La amiază, rectorul Univer­sităţii „Babeş-Bolyai" a oferit un dejun în onoarea Doctoru­lui Honoris Causa al univer­sităţii clujene, Amir Abbas Hoveida. In timpul dejunului, acad. G. Daicoviciu şi premie­rul Hoveida au rostit toasturi. In cursul după-amiezii, oas­peţii iranieni au făcut o vizită cu maşinile prin Cluj, poposind la Grădina botanică, la unele din căminele complexului stu­denţesc şi la Sala sporturilor. Numeroşi locuitori ai oraşu­lui au făcut oaspeţilor o cal­dă manifestaţie de simpatie. Seara, primul ministru al Iranului şi persoanele care îl însoţesc au plecat cu tre­nul special spre Bucureşti. (Agerpres) AGENDA Brigăzi ştiinţifice la sate Duminică, 30 octombrie, în satele comunei Corneşti (oraşul Iaşi), precum şi în localităţile Podu­ Iloaiei, Grajduri, Andrieşeni, Lar­ga Jijia şi Vlădeni (raionul Iaşi) au poposit brigăzi şti­inţifice, trimise la cererea ţăranilor cooperatori de către Comitetul orăşenesc pentru cultură şi artă. Cu acest prilej, ingineri, me­dici, jurişti, profesori au răspuns numeroaselor în­trebări în legătură cu fa­milia şi legalitatea socialis­tă, cu natalitatea şi conse­cinţele întreruperii sarcinii, cu cauzele cutremurelor de pămînt etc. La Negreşti Parada modei Cooperativa de consum din Negreşti a organizat duminică dimineaţa, în pre­zenţa a numeroşi cumpă­rători, la magazinul uni­versal din localitate, para­da modei. Au fost prezentate, cu acest prilej, pe manechine vii, 60 de modele noi de confecţii pentru sezonul de toamnă — iârnă 1966. Cîştigătorii concursului organizat pe teme de circulaţie Duminică dimineaţa, in sala Casei de cultură a sindicatelor din Iaşi, s-a desfăşurat concursul gen „Cine ştie cîştigă", orga­nizat de Direcţia miliţiei regionale pe teme de cir­culaţie. Concurenţi : condu­cători auto de la D.R.T.A. Din­ cele mai bune răs­punsuri, Constantin Cojo­­caru şi Ilie Cocriş de la autobaza nr. 1, s-au cla­sat pe primele locuri în concurs. Concurenţii N. Mistreanu şi M. Balahur de la auto­baza nr. 1 şi M Mitru de la autobaza nr. 2 s-au pre­zentat slab pregătiţi, ei neputind da răspunsurile corespunzătoare la întrebă­rile fulger ce le-au fost puse. Spectacole în deplasare A intrat în tradiţia Tea­trului de păpuşi din Iaşi să dea spectacole şi în satele regiunii. Astfel, recent, au fost prezentate, în satele Tomeşti şi Goruni (oraşul Iaşi), două spectacole cu piesa „Aladin şi lampa fermecată". Cei peste şapte sute de spectatori au făcut o primire frumoasă colecti­vului de interpreţi, răsplă­tindu-i cu aplauze căl­duroase. Revaccinare antipoliomielitică Intre 1­5 noiembrie 1966, In întreaga regiune, se desfăşoară acţiunea de re­vaccinare antipoliomielitică a copiilor născuţi între 1 noiembrie 1964 — 1 noiem­brie 1965, copii care au primit trei administrări de vaccin în primăvara anului 1966. Revaccinările vor fi efec­tuate la circumscripţia sa­nitară de domiciliu.

Next