Flacăra Iaşului, ianuarie 1967 (Anul 23, nr. 6317-6341)

1967-01-03 / nr. 6317

HAC­ARA I­ASULUI PAGINA 2 VIAŢA CULTURALĂ IMPLINIRI ŞI PROIECTE ŞTIINŢIFICE ŞI CULTURALE Mulţi au văzut Iaşul, cum scria Sadoveanu, „răsfirat ca subt un abur de legendă“ şi mulţi au mărturisit ca şi el că ,,Nu pot fi în alte părţi primă­veri ca la Iaşi“ fiindcă drag le-a fost oraşul acesta celor mai de seamă cărturari ai ţării şi pe aici. „Prin lumina ce­lor de altădată au trecut Du­­mitraşcu-Vodă Cantemir, Ion Neculce, Miron Costin... s-au ridicat patruzecişoptiştii şi ju­nimiştii şi toţi cîţi au bine­­lucrat la Contimporanul şi Viaţa RomâneascăRind pe rînd, s-au perindat — cum se Ştie — pleiade de învăţaţi ce-au străluminat veacurile din acest centru al culturii, au răzbit talente chiar şi a­­tunci când după cum spunea Tudor Arghezi: „Arta româ­nească zăcea amorţită în le­targia pe care o dădeau im­pulsului de afirmare şi zămis­lire anestezicul indiferenţei şi lăcomia unei minorităţi orga­nizată pe ban şi lipsită de merite....“ Şi dacă şi în îm­prejurări vitrege se putea spune cu mlndrie că „nasc şi In Moldova oameni", apoi as­tăzi cînd arta şi cultura nu mai sînt privilegii ale unei ca­tegorii restrlnse şi epuizate, căzute in mercantilism şi an­chiloză, se poate vedea la tot pasul că s-au descătuşat nenu­mărate talente din popor, că s-au aprins aştrii revoluţiei culturale pînă în satele cele mai îndepărtate, valorile spi­rituale devenind bunuri ale tuturor, mijloace de ridicare a maselor spre Împlinirea aspi­raţiilor fireşti către cultură şi adevăr. Sub soarele puterii populare şi în regiunea noas­tră s-au produs, datorită con­ducerii înţelepte a partidului, transformări radicale nu numai pe plan economic, ci şi social­­cultural, cu ecouri adinei în conştiinţa oamenilor, nu nă­zuinţele şi faptele lor. Cele 813 cămine culturale, 946 biblio­teci, 377 de cinematografe din mediul rural sînt menite a fi tot atîtea curele de transmisie a culturii in masele largi populare. In anul care a tre­cut s-au petrecut pe plan cul­tural evenimente deosebit de importante care marchează pe de o parte vîrsta seculară a artei ieşene dar şi veşnica ei tinereţe: ISO de ani de la primul spectacol de teatru cult în limba română alături de un deceniu de existenţă a operei de stat şi majoratul teatrului celor mici. In ianua­rie 1966 şi Teatrul de stat din Birlad şi-a sărbătorit dece­niul, iar studioul de radio Iaşi a împlinit recent 10 ani. Sunt date care se înscriu cu litere roşii în calendarul cultural al Iaşului, la loc de cinste adău­­gîndu-se şi înfiinţarea săptă­­mînalului „Cronica“. Anul 1966 primul an al cin­cinalului bogat în împliniri şi proiecte este o treaptă ce ne înalţă spre noi realizări în răspîndirea culturii şi ştiinţei. Pentru aceasta s-a acordat o atenţie deosebită în primul rînd lărgirii bazei materiale a învăţămîntului şi culturii. Iată că în acest cincinal va creşte cu 3.400 metri patraţi suprafaţa utilă a Institutului de chimie „Petru Poni“, se construiesc noi spaţii pentru Facultatea de medicină veterinară, se vor înălţa construcţii pentru Facul­tatea de chimie a Institutului politehnic, se lucrează la un mare grup social-stu­denţesc. In fine, pentru învăţămîntul de cultură generală se vor clădi din fonduri centrale 128 săli de clasă, grădiniţe de copii, internate şcolare, săli de gimnastică, laboratoare, se vor realiza noi cinematografe precum şi dotarea cu mobilier modern a bibliotecilor şi că­minelor culturale. Se va rea­liza o staţie de radio pe unde metrice şi o staţie de tele­viziune. Dar cite altele nu vor contribui la lărgirea reţelei prin care străbate impulsul culturii socialiste Înnoitoare, dătătoare de forţe şi deschi­zătoare de orizonturi nebă­nuite. Legind firul tradiţiei străvechi a culturii ieşene cu cea desfăşurată in zilele noas­tre vom înscrie pe firmamen­tul anului care vine o nouă traiectorie luminoasă, săgeată Înălţată spre aştm­. ELENA PIETRARU G­i­o Albumul de curând apărut în Editura „Meridiane“ cu pri­lejul septicentenarului Giotto, oferă iubitorilor noştri de artă posibilitatea de a urmări ră­sunetul produs în conştiinţa generaţiilor de opera maestru­lui italian. Textele din frun­tea albumului, selectate de Gheorghe Ezekely, suplinesc studiul introductiv, iar semna­tarii lor, italieni, francezi, germani, spanioli, români, ruşi etc. aparţin secolelor 14, 15, 16, 19 şi 20. Numai simpla citare a c­­­­torva dintre aceştia este su­ficientă pentru a stabili im­portanţa lui Giotto în dezvol­tarea artei universale și in­teresul colosal la care s-a bucurat opera lui pînă acum : Dante Alighieri, Giovanni Boccaccio, Lorenzo Ghiberti, Leonardo da Vinci, Giorgio Vasari, Angelo Poliziano, G. I­. F. Hegel, Jacob Burckhart, George Oprescu, André Mal­­raux, Vicent van Gogh, Ber­nard Berenson, Tudor Vianu, Marcel Proust, Henri Matisse, Stenri Focillon ».«.­ ­­­ » Majoritatea acestora subli­niază faptul că Giotto este primul pictor care s-a desprins de tradiţiile sclerozate ale artei bizantine, apropiindu-se de natură — „mama şi crea­toarea a tot ce există", cum spunea Boccaccio. Prin Giotto pictura cucereşte RECENZIE a treia dimensiune, iar perso­najele reprezentate sunt pla­sate din nou intr-un spaţiu determinat şi sunt corelate în funcţie de trăirile lor interi­oare şi de mobilul care le pune în mişcare. Este interesant de remarcat că Boccaccio, de pildă, a se­sizat, încă pe le mijlocul se­colului al XIV-lea, sensul re­nascentist al operei lui Giotto, refirmînd că acesta „a scos din nou la lumină arta, care fusese timp de mai multe­­veacuri îngropată din pricina rătăcirilor celor care pictau...*. Deosebit de interesante sunt şi­­cele extrase care stabilesc paralelisme intra Giotto şi Dante sau între Giotto şi Rafael. In acest sens, Henri Focillon considera că „Dante şi Giotto sunt din aceeaşi fa­milie cu ziditorii de catedrale şi cu marii sculptori ai Apu­sului. Ca şi ei, au îndrăzneala proporţiilor, Înlănţuirea gîndu­­rilor, puterea ciclică şi simţul măreţiei omului.­iar Tudor Vianu afirmînd că „opera lui Giotto are o excelenţă deo­potrivă cu aceea a lui Rafael“, conchidea plastic că „Arta lui Giotto are preţul unor zori apărute pe o lume, aceea a lui Rafael a unei zile de vară ajunsă la plinătatea ei". Parcurgînd fragmentele se­lectate de Gheorghe Szekely, cititorul are satisfacţia unei lecturi variate, la sfîrşitul că­reia personalitatea artistică a lui Giotto se compune, ca într-un mozaic, grandioasă şi unitară, deşi creată din atîtea fragmente. Cele 70 de planşe, alb-negru şi colorate, de o calitate re­marcabilă, întregesc cunoaşte­rea acestui mare artist, dînd posibilitatea unei viziuni de ansamblu asupra operei sale. CLAUDIU PARADAISER Dezvoltarea turismului Pentru perioada anilor 1967—1970, in aproape 200 de localităţi se vor construi noi capacităţi de găzduire cu un total de circa 35.000 locuri. Intre acestea, pe li­toral se vor construi noi hoteluri cu o capacitate de 20.000 locuri. Altele, cu un total de 9.900 de locuri, se vor construi în diferite o­­raşe şi centre turistice im­portante cum sunt: Bucu­reşti, Craiova, Cluj, Tîrgu- Jiu, Lacul Roşu, Tuşnad şi altele.­­ Şi acum o noutate­­ ha­nurile turistice, o nouă for­mă cu un pronunţat speci­fic românesc, destinate că­lătorilor, construite în sti­lul vechii arhitecturi româ­neşti, vor fi înzestrate cu un confort corespunză­tor. Se vor construi, de ase­menea, alte 69 de cabane în Paring şi Ceahlău, la Bicaz şi la Vîrful cu Dor, în munţii Cernei şi Rodnei. (Agerpres) Huni gospodari In timpul ploilor şi topirii zăpezilor, o tarla din vecină­tatea comunei Voineşti, raio­nul Iaşi, în suprafaţă de 150 de hectare, era supusă inun­daţiilor. Adunarea generală a cooperatorilor a hotărît să se sape un canal, lung de 2 km., pentru ca inundarea terenului respectiv să fie evitată. In timpul dintre campaniile agri­cole ale anului trecut s-a lu­crat intens la realizarea ca­nalului. Fiind realizat prin muncă patriotică, unitatea a înregistrat o economie de 1.760 de zile muncă. Aceluiaşi pe­ricol îi este supusă o altă tarla, în suprafaţă de 90 de hec­tare, lingă satul Lungani. Con­ducerea cooperativei a hotă­rît ca aici să se sape în a­­cest an un canal, lung de 1,2 km, prin care şi această su­prafaţă să fie ferită de Inun­daţii. O nouă circumscripţie sanitară Nu de mult, în comuna Bel­­ceşti raionul Hîrlău, a luat fiinţă o nouă circumscripţie sanitară, înzestrată cu mobilie­rul, ustensilele şi medicamen­tele necesare, unde se va a­­sigura asistenţa medicală a ce­tăţenilor din satele Ruşi, Satul Nou şi Munteni. Aici lucrează un medic tînăr — nou absol­vent al I.M.F. GHEORGHE OVAS activist de partid BERLIN 2 (Agerpres) Turneul internaţional mas­culin fulger de handbal de la Berlin a fost cîştigat de echi­pa oraşului Moscova, care in meciul decisiv a întrecut cu 8—6 (4—3) selecţionata de ti­neret a oraşului Bucureşti, cla­sat pe locul doi. In general, tinerii handbalişti români au avut o comportare remarcabi­lă. Ei au reuşit să Învingă cu 7—2 (3—0) echipa oraşului A­­erhus (Danemarca), cu 8—6 e­­chipa Berlinului şi să termine la egalitate 8—8 (4—6) cu e­­chipa oraşului Praga. Alte rezultate: Moscova — Berlin 7—7 (3—2); Berlin — Aarhus 5—5 (4—3), Moscova — Aarhus 9—3 (3-—2)i Praga — Aarhus 9—5 (5—3)i Ivfosco­­va — Praga 11—10 (6—5). ★ BEZIERS 2 (Agerpres) Peste 5.000 de spectatori au urmărit duminică la Beziers meciul internaţional de rugbi dintre echipa A. S. Beziers şi formaţia Griviţa Roşie Bucu­reşti. La capătul unui joc spec­taculos, rugbiştii francezi au obţinut victoria cu scorul de 6—3 (6—0). ★ In Berlinul occidental s-a disputat duminică un turneu international fulger de hand­bal, care a fost cîştigat de se­lecţionata locală. In finală, e­­chipa Berlinului occidental a Învins cu scorul de 6—5 (2—4) echipa Politehnica Galaţi. ★ Selecţionata olimpică de fot­bal a ţării noastre a plecat intr-un turneu în America de sud. Din lot fac parte printre alţii Constantinescu, Lupescu, Boc, Dragomir, Deleanu, Năf­­tănăilă, Năsturescu, Dumitriu II, Frăţilă etc. In primul meci, ti­nerii fotbalişti români urmează să evolueze în Uruguay, la Montevideo. (Agerpres) Revelion 1967 (urmare din pas­t­­ rească şi irtat mult prieteniile, care să fie a premisa către laptele şi aspiraţiile de mtine. Lingă pomul de iarnă, Intr-o urme de .La mulţi anii“ ti­nerii Emil Alexandru şi Vir­ginia Drulea, de la Fabrica de mobilă Iaşi îşi destăinuie ho­­tărlrea irevocabilă a fiecăruia de a se uni Intr-o familie ar­monioasă, aşa cum au visat ei In cei doi ani de prietenie. Şi tot aici, timizi şi visători, Mihai Slabu de la Uzina me­talurgică şi Zenovia Rudac de la Fabrica de antibiotice, care se cunosc doar de citeva săp­­tămlni, lşi promit o prietenie sinceră, durabilă, care să-l ri­dice pe cel mai Înalt pisc al dragostei şi fericirii. Din grupul urătorilor, Îm­brăcat Intr-un frumos costum naţional, se desprinde tlnărul Mihai V. Popa de la Atelierele „Nicolina" şi anunţă sala că mai sunt cinci minute, doar cinci, pînă clnd noi toţi vom păşi In noul an. Şi in aceste cinci minute clnd vinul gu­­­gile In pahare, clnd fiecare e cu glndul la frumuseţea vieţii noastre noi, la partidul care ne conduce cu înţelepciune, la faptele şi bucuriile viitoare, el are timp să ne vorbească despre .Ce-mi doresc eu mie". .Pornind pe treptele luminoase ale viitorului, sper că intr-una din zile să-mi creez un cămin frumos, aşa cum am visat eu şi prietena mea. Totodată, să-mi termin cu succes clasa a X-a la seral". Dorinţa lui vie se transmite parcă in timp şi timpul as­cultător se accelerează. Sună soneria ultimelor clipe ale ve­chiului an, întunericul umple sala, uralele se transformă in­tr-un Imens cor pornit din toate Inimile. Mulţi ani trăiască ! Clnd lumina se reaprin­de ne aflăm in Noul An. Gaudeamus igitur Dealul Copoului freamătă de tinereţe, de clntece, de urale şi de imnul studenţimii, ,Gaudeamus igitur". Sălile moderne ale cantinelor au că­pătat aspect de sărbătoare. Numai de la Universitate peste 3.000 de studenţi petrec îm­preună revelionul. Noi ne o­­prim la cantina din imediata apropiere a clădiri Universi­tăţii. Se află aici 1.500 de studenţi de la diferite facul­­tăţi. S-a încins o „Periniţă" şi trebuie să aşteptăm. Apoi aşteptarea se lungeşte, pentru că printre mese apar mascaţii cu harapnice şi buzdugane, cu săbii şi acordeoane. In sf­rşit, găsim un răgaz să stăm de vorbă cu clţiva din­tre studenţi. Iată o masă la care se află studenţi ai anu­lui V, Facultatea de ştiinţe economice. Ei vor îi primii absolvenţi ai acestei facultăţi. — Anul 1967 este anul cel mai important pentru mine, ne spune studenta Elena Veliman. Dau examenul de stat şi Intru In producţie. Iată şi o scurtă declaraţie a studentului Sandu Ştefan: — Anul 1966 ! L-aş numi a­­nul primei iubiri. Iar anul 1967 va fi anul căsătoriei mele. Studenta Silvia Huzdup: — Anul ce a trecut a fost anul notelor de 10. Aşa aş vrea să fie şi anul care a început... Cintece, veselie, stringeri de mi­­ni şi peste tot urarea din străbuni .La mulţi anii". Stu­dentul Ilie Diaconu, anul IV, Facultatea de fizică, secţia e­­lectro-radio, ne spune: .In toţi anii am făcut revelionul cu colegii mei. Sunt mulţumit că majoritatea notelor mele sunt de 9 şi 10. O altă mul­ţumire : am Început să pregă­tesc lucrarea de diplomă cu tema „Circuite speciale in te­leviziune". Am ales această temă pentru că televiziunea are un viitor strălucit. ... Dealul Copoului freamătă de tinereţe, de cintece, de u­­rale şi de Imnul studenţimii, ,Gaudeamus Igitur", O nuntă... de doi ani. Pe Gheorghe Berlea, rotar la Întreprinderea economică „Drumul socialismului“ din Birlad, l-am intilnit In noaptea de Anul Nou In mijlocul fa­miliei sale. O familie destul de numeroasă , opt copii, (şase băieţi şi două fete), cinci nu­rori, o logodnică, cuscri şi mulţi nuntaşi. Da, nuntaşi, pentru că Neculai, băiatul lui Gheorghe Berlea, făcea nunta In noaptea de revelion. Este ora 24. Bătrlnul rotar, mereu tînăr şi plin de vioiciu­ne, a ridicat paharul rostin­­du-şi toastul: „Ridic paharul In cinstea muncii care ne dă tinereţe şi vigoare, fericire în casă şi belşug pe masă. Mun­ca Înnobilează pe om, ii oferă satisfacţii nebănuite. De aceea, fiii mei şi cinstiţi nuntaşi, să ştiţi că In viaţă cheia tuturor velionul împreună, succeselor, cheia fericirii şi bunei stări este munca tăcută cu pasiune şi dăruire“. Privesc pe rînd la cei opt copii ai săi. II cunosc pe fie­care dintre ei. Băieţii sunt har­nici şi pricepuţi metalurgişti bîrlădeni. Iată-l pe Dumitru, cel care conduce un serviciu important al Fabricii de rul­menţi (este şeful organizării producţiei). El este şi cel mai tînăr student din familie (ur­mează Facultatea de ştiinţe e­­conomice, secţia fără frecven­ţă). Uite-l şi pe Victor, cel care a Început munca In cali­tate de lăcătuş şi azi e mai­stru, conduclnd un atelier-cheie in secţia reparaţii mecanice electrice. Ion, fost muncitor la Fabrica de rulmenţi, astăzi este inginer. Gheorghe, cotat ca bun lăcătuş şi Inovator, a ajuns astăzi maistru şi se în­grijeşte de buna funcţionare a utilajelor din atelierul de rul­­menţi-vagoaine. Şi... Nicolae­­mirele, tehnician tot la Fabrica de rulmenţi. Teodor, prestea familiei, fost sculer, este acum student la Institutul politehnic din Iaşi. El a venit cu logod­nica lui. Cit despre Georgeta şi Viorica, ele Învaţă de zor : prima — pentru a deveni stu­dentă, a doua — pentru a ter­mina deocamdată cu bine clasa a Vll-a. Nu poţi să ştii precis pentru ce se ciocnesc acum paharele: pentru anul ce vine sau pentru mire şi mireasă ! Şi pentru una şi pentru alta ! Nunta din casa bătrlnului Berlea a durat... doi ani ! A început in 1966 şi s-a terminat In 1967.­ Toastul mecanizatorilor Sala clubului de la G.A.S. Pojorăni, raionul Huşi o săr­bătoreşte Împodobită. Alei au venit să-şi petreacă revelionul mai multe familii de munci­tori, tehnicieni şi ingineri. Au la indemină televizor, radio, picap, tăvi pline cu fripturi şi cârnaţi, damigene cu renumi­tele vinuri de Huşi. Intre familiile venite aici in­­tilnim pe cele ale tractorişti­lor Vasile Bostan şi Ion Hor­­tolomei, ale mecanicului de atelier Mihai Radu şi ingine­rului Ştefan Dumcu. Cinstim Împreună cu ei primul pahar plin In primul minut al anului 1967. In acest prim minut al Noului An, Inginerul Ştefan Dumcu ne-a spus cu mlndrie : „A fost un an bun. Realizările noastre sunt cea mai bună do­vadă. La grlu am obţinut 2.160 de kg, la hectar faţă de 1.700 kg planificat, iar la po­rumb, de pe cele 668 de hec­tare pe care am planificat 1.650 de tone am scos 2.122 de tone. Pentru succesele noastre închinăm acest pahar". — Şi pentru cele pe care le vom obţine in noul an, l-a completat tractoristul Vasile Bostan. — Noul an in care am păşit sunt Încredinţat că va fi şi mai bun pentru noi, ne spune tractoristul Ion Hortolomei. Am citit cu atenţie Cuvântarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu ,la recenta plenară a C.C. al P.C.R. Se vorbeşte acolo şi despre necesitatea creşterii rentabilităţii unităţilor de stat. Este o sarcină pentru înfăptuirea căreia nu ne vom precupeţi eforturile. ★ Se umplu alte­ pahare. Ele sunt Închinate partidului şi gu­vernului ţării noastre, vieţii fericite şi Îmbelşugate pe care o trăim, succeselor noastre viitoare. Ca în fiecare an, studenţii ieşeni au petrecut re­beselia, muzica şi dansul i-au însoţit pe tinerii care au petrecut reve­lionul la Palatul Culturii.­­ Din programul posturilor de radio BUCUREȘTI 3 IANUARIE, 1967 PROGRAMUL I. La orale 5; 6, 7| 10/ 12; 14; 16; 18; 02| 23.52: bulan­lina de stiri si radiojurnale| Emisiu­ne pentru pionieri; 8.00 Sumarul presei; 8.25 Moment poetie - Inter­pretat de Aura Buxescu; 8.30 La mi­crofon, melodia preferatie; P.45 Pro­­gram interpretat de violonistul Jac­ques Thibaud; 10.03 Joc şi voie bu­nă; 10.15 Formaţiile Adalbert Wink­ler şi Georges Jouvin; 10.45 Concer­tul în La major pentru violoncel şi orchestra de Carl Philipp Emanuel Bach. Solist, Pierre Fournier; 11.20 Din însemnările Instructorului artistici 11.30 Livia Bratulescu şi sextetul Vic­toria va oferă cincisprezece minute de muzica uşoară; 12.10 Opere po­tentate de orchestra de studio şi corul Radioteleviziunii; 12.31 Cînte­­ce de Gheorghe Dumitrescu; 13.10 Pe strune de chitară; 13.30 Intîlnire cu melodia populară *­ Interpretul preferat; 14.08 Almanah muzical; 15.30 Caleidoscop muzical; 16.30 O poveste pentru voi, copil:­­„Bradul"; 16.40 Luminile rampei, înregistrări din spectacolele Teatrului de operă și balet; 17.10 Memoria pâmîntului românesc; 17.30 Muzica şi literatura. Fragmente din simfonia ,,Harold în Italiai" de Berlioz; 18.03 In jurul glo­bului; 19.00 O melodie pe adresa dumneavoastră; 19.30 Concert de melodii româneşti; 20.00 Radiogazeta de seara; 21.05 La Hanu Ancutei, de o­­pini din creaţia sadoveniana; 21.25 Muzică uşoară pentru Ileana Cosîn­­zeanai; 22.20 Interpreţi de altădată pr opereteii N. Leonard; 22.40 Gin­tă corul Radioteleviziunii dirijat de D. D. Botez; 22.25 „O vizită In fo­noteca noastră" - program de mu­zică uşoară. PROGRAMUL II. la orele 7.30) 9­ 11; 13; 15; 17; 19; 21; 23; 0.52; buletine de ştiri şi radiojurnale; 7.45 Pagini vesele din operete; 8.15 „Ca­pricii" - muzică uşoară; 8.30 Itine­rar folcloric muzical; 9.03 Imagini ale patriei in muzica simfonică; 10.05 Antologie de literatură uni­versală; 10.20 La microfon opereta românească : „N-a fost nuntă mai frumoasa" şi „Intîlnire cu dragos­tea" de Nicolae Kirculescu; 10.30 Din înregistrările pianistului Clau­dio Arrau; 11.07 „Măicuţă-ţi mul­ţumesc” — muzică uşoară; 11.30 Vor­beşte Moscova; 12.00 Muzică cora­lă; 12.40 Din folclorul muzical­ a­l popoarelor; 13.30 Concert de prins ; 14.30 Muzică populară din Moldo­va; 15.30 Emisiune de basme; 16.00 Recital vocail Nicolae Florei; 16.15 Sfatul medicului; 16.30 Miniaturi de muzica uşoară; 17.10 Studioul tînfi­­rului Interpret: mezzosoprana Olga Sandu; 17.30 Formaţia dirijată de Edmond Deda; 17.40 Limba noastră. Vorbeşte a­cad. prof. Al. Graur; 18.00 Suite instrumentale de compozitori români; 19.05 Actualitatea muzicală ; 19.30 Noapte bună, copil; 19.48 Cor­eul melomaniilor; 20.30 Gaudeamus (emisiune pentru studenţi); 20.50 Re­cital Elena Cernei; 21.05 Concertul soliştilor Mihaela Pâsarin, Lila Cris­­tescu, Peter Alexander şi Peppino di Capri; 11.35 O istorie a muzicii în capodopere. Ciclurile de lieduri ,,Dra­goste de poet” şi „Dragoste şi viat­­ţa de femeie" de Schumann; 22.20 Trei melodii, trei interpreţi - muzi­ca uşoară; 22.30 Moment poetic. Ver­suri de George Topîrceanu; 22.35 Din erecţia enesciană. Dixtutorul epe« 14 tru Instrumente de suflat; 23.10 al concertelor pentru clavecin şi orchestră de Bacu; 23.58 Concert nocturn. 4 IANUARIE, 1997 PROGRAMUL I. La ore!« S; I; 7; 10; 12; 14; 16; 18; 22; 23.52: bule­tine de ştiri şi radiojurnale; 6.46 Program muzical de dimineaţă; 8.00 Sumarul presei; 8.10 Melodii popu­lare executate la diferite instrumen­te; 8.30 La microfon, melodia pre­ferată; 9.45 Recitalul pianistului Svia­toslav Richter; 10.03 „La casa pio­nierilor" - program de cântece ; 10.30 Emisiune literară pentru şcolari; 10.55 Poemul simfonic „Fusul de aur" de Dvorak; 11.30 Muzică uşoară şi de estradă de Richard Bartzer; 11.45 Tineri interpreţi de muzica populară; 12.10 Program susţinut de corul An­samblului „Cioctriţa"; 12.25 Ansam­blul Teatrului de stat și operetă prezintă fragmente din opereta „Prin-mesa circului" de Kalman; 13.10 Me­­odii de estradă clntate de Valentin Teodor­ian; 13.30 Intîlnire cu melodia populară și Interpretul preferat; 14.08 Sport; 14.15 File dintr-un album muzical; 15.30 Caleidoscop muzical; 16.30 O poveste pentru, voi, copii: 1.De cînd mormăie urşii” de Rik Auerbach; 16.40 Piese corale cerute de ascultători; 16.57 Noi înregistrări: Arii din opere Interpretate de Ileana Irod; 17.10 Ani de ucenicie; 17.30 Muzica şi basmul; 18.03 Tribuna Radio; 18.40 Jurnal agrar; 19.00 O melodie pe adresa dumneavoastră ; 19.30 Melodia zilei: ,,inca nu e tîr­­ziu" de Radu Șerban. Text de Con­stantin Cîrjan; 20.00 Radiogazeta de seara; 20.30 Concert de melodii ro­mânești; 21.00 Melodii-magazin (re­luare); 22.20 Pentru iubitorii muzicii de cameră: Cvintetul pentru coarde în Mi bemol major de Mozart; 22.45 Mic concert coral; 23.00 Gînduri pe portativ — muzică uşoară. PROGRAMUL II. Le orele 7.38; 9; 11; 13; 15; 17; 19; 23; 0.52 ; buletine de știri şi radiojurnale; 7.55 Pe cla­psa acordeonului; 8.15 Muzică de estradă; 9.03 Lucrări simfonice de Achim Stolo, Eugen Cuteenu şi Vi­­nicius Gref­fens; 9.40 Fredonaţi cu noi acesta melodii; 10.05 Lectură în pre­mieră; 10.30 Ansamblul de cameră­­,Virtuozii din Roma"; 10.50 Melodii populare In duet Instrumenta«!; 11.07 ».Tinereţe, dragă-mi eşti" — muzică uşoară; 11.19 Miniaturi Instrumentale; 11.90 Din ţările podolistei 12.00 Antece de Vecile Popovici; 12.10 De scrisorile in faţă; 12.45 Formaţia Enrico Fond­ott I; 13.08 Muzică popu­lară ; 13.90 Concert de prinz; 15.10­­,Dansul strunelor" - muzică uşoară; 15.30 De cel De unde? De cînd? (emisiu­ne pentru copil; 16 Recital vocal Emil Rotundu; 16.30 Muzică ușoară de Florin Bogardo, Robert Flavian, Aurel Momorache, Vâslie Vasi­lache Juniori; 17.10 Scherze-uri de Cho-Sun, Interpretate de pianistul Arthur Ubinstein; 17.40 Cronica literară ; 18.00 Baletul „Silvia” de Delibes; 18.35 Cintă Lidia Andronescu, Va­lentin Baelu şi Marieta Bătrânu; 19.05 Cleiul Figuri şi momente din istoria muzicii româneşti": Mihail Jora ; 19.30 Noapte bună, copii; 19.40 Pa­gini din opera preclasică; 20.15 Re­citalul violonistului Ştefan Gheor­­ghiu; 20.30 Teatru radiofonie. Ciclul „Maeştri al dramaturgiei universa­le": William Sha­kespeare. ..Poveste de Iarnă"; 22.09 Melodii ;7. melo­dii; 22.39 Moment poetic; 22.35 ».Noapte de Ianuarie” - muzică u­­şoară; 23.52 Parada melodiilor de muzică uşoară. 5 IANUARIE, 1967 PROGRAMUL I. La orele 3; 6; 7; 10; 12; 14/ 16; 18/ 22; 23.52, bule­tine de ştiri şi radiojurnale; 6.15 Actualitatea agrară; 6.45 Program muzica­l de dimineaţă; 7.45 Emisiu­ne pentru pionieri; 8.00 Sumarul presei; 8.25 Moment poetic; 9.35 Jocuri populatre; 9.50 Recital vocal Dorothea Palade; 10.03 Din creaţia compozitorului loan Chirescu; 10.30 Radioracheta pionierilor; 11.00 Frag­mente din opera „Povestirile lui Hofmann" de Offenbach; 11.20 Cărţi care vă aşteaptă; 12.10 »,Ascultătorii ne cer ..." (muzică din operete); 12.20 Cântece Interpretate de Victor Bunea; 12.50 Pagini din baletul „Prinţ şi cerşetor" de La­urenţiu Profeta; 13.30 Intîlnire cu melodia populară şi in­terpretul preferat; 14.08 Melodii cu şi fără cuvinte; 15.30 Casa de discuri Electrecord prezintă recitalul teno­rului Ion Buzea; 16.15­­.Din albumul meu"­­ melodii de Emanuel lones­­cu; 16.30 O poveste pentru voi, co­­pil; 16.40 Premiere de operă de-a lungul anilor: „Pelleas şi Mélisande" de Claude Debussy; 17.10 Mituri şi legende; 17.30 Muzica şi natura. Program de nocturne; 18.03 In jurul globului; 18.15 Varietăţi muzicale; 18.48 Ritmurile cincinalului; 19.00 Seară pentru tineret; 20.00 Radioga­­zeta de seară; 22.20 Violonistul Zino Francescatti acompaniat de orchestra simfonică din Boston, dirijată de Charles Munch, prezintă Poemul de Chausson; 22.40 Piese corale pe ver­surile poeţilor noştri clasici ; 22.55­­.Visez cu ochii deschişi" - muzica uşoară. PROGRAMUL II. La orele 7.30; 9; 11; 13; 15; 17/ 19; 23; 0.52; bule­tine de ştiri şi ra­diojurnale; 7.45 Selecţiuni din opereta „Scara femei­lor" de Andrei Wachman; 8.15 „In lumea păpuşilor* - muzică uşoară; 8.30 Cîntece de dragoste şi jocuri populare; 9.03 „Poemul muncii în­frăţite" de Wilhelm Berger; 9.30 „Şi băieţii şi fetele" — muzică uşoară; 10.05 Actualitatea literară; 10.20 Arii din opera „Martha” de Flotov; 10.50 Melodii populare; 11.30 Reci­talul violonistului Viktor Tretiakov ; 12.00 „Frumoasă ne este tinereţea" - program de cîntece: 12.10 Ziare, ziarişti, opinii; 12.25 Fragmente din opera „Horia" de Sabin Dragoi ; 13.08 Muzica populară; 13.30 Con­cert de prînz; 15.10 Muzică de estra­dă; 15.30 Roza vînturilor; 16.00 Re­cital Arta Florescu; 16.15 Sfatul me­dicului; 16.30 „Trenul melodiilor” — muzică uşoară; 17.10 Recitalul pia­nistei Sofia Cosma ; 17.30 Un inter­pret al muzicii populare: Ion Mo­­tache; 17.40 Cadran cultural; 18.00 Fantezia simfonica „Fiica din Pohjo­­la" de Jean Sibelius; 18.35 Prelucrări de folclor; 19.05 Ciclul „Sa înţele­gem muzica": „Melodia produsa de Instrumente". Prezintă conf. univ. George Pascu; 19.30 Noapte buna, copii; 19.40 Formaţia Gherase Puică; 19.50 Transmisiunea concertului or­chestrei simfonice a Radioteleviziu­­nii; 22.30 Moment poetic; 22.35 Cîn­­tă Luminiţa Cosmin şi Nie© Fldenco; 23.10 Ciclul ,, Opera contemporană" — Maurice Ravel; 23.55 Cu muzica uşoară In jurul globului. 6 IANUARIE, 1967 PROGRAMUL I. La orale 9; 6; 7; 10; 12; 14/ 16; 18; 22; 23.52, bule­­tine de ştiri şi radiojurnale ; 7.15 Marşuri sportive; 7.30 Muzică uşoa­ră pentru toata gusturile; 8.00 Su­marul presei; 8.30 La microfon, me­lodia preferată; 9.35 Jocuri; 10.03 Muzică corală de Nelu Ionescu; 10.15 Muzică populară; 10.30 Vreau să fiu; 10.55 Recital vocal Teodora ucaciu și Marius Rintzer; 11.20 Me­ridiane (agendă culturală); 11.45 Muzică populară Interpretată de Tita Barbulescu şi Alexandru Pintea; 12.10 Selecţiuni din opereta Voievodul ţiganilor" de Johann Strauss; 12.30 I.Mai mindre ţara noastră creşte" - program de cîntece; 13.10 Forma­ţiile conduse de Alexandru Imre şi Claude Bolling; 13.30 Intîlnire cu melodia populară şi Interpretul pre­ferat; 14.08 Pagini muzicale de mare popularitate; 15.00 Din cîntecele şi dansurile popoarelor; 15.30 Calei­doscop muzical; 16.15 Cintece de dragoste de Camelia Da­scal­eseu; 16-30 O poveste pentru voi, copii: Doi oameni de zăpadă" de Mihnea Moi­­sescu; 16.50 Studioul tînârului inter­pret: pianistul Albert Gutmann; 17.10 In slujba patriei; 18.03 In jurul glo­bului; 18.15 Concert-ghicitoare (mu­zică din opere); 18.40 Radiosimpo­­zion ; 19.00 O melodie pe adresa dumneavoastră; 19.35 Concert d® melodii româneşti; 20.00 Radiogaze­­ta de seara; 21.15 Atenţiune, pă­rinţi ! ; 21.20 De la un cîntec la altul - emisiune de muzica uşoară; 22.20 Sonata nr. 2 în sol minor de Muzic Clemenţi; 22.45 Piese corale de Bra­hms; 23.00 Noapte buna, dra­gostea mea ... PROGRAMUL II. La orele 7.30; 9; 13; 15; 17; 19; 23; 0.52, buletine de ştiri şi radiojurnal«) 8.15 Volsuri ; 9.03 Program Interpretat de orches­trele simfonic® din Iaşi şi Tîrgu- Mureş; 9.40 Un cîntec străbate lu­mea; 10.05 Teatru radiofonic: „Piaţa ancorelor" d® I. Stoic ; 11.50 Aceste melodii sunt şi aici preferinţele dum­neavoastră; 12.00 Ansambluri artis­tice şcolare; 12.10 Ritmurile cincinat­­lului; 12.30 Tineri interpreţi de mu­zică uşoară; 13.08 Muzică populară; 13.30 Concert de prinz; 14.30 Melo­dii populare Interpretate de Gama­­lla Iacob, Valeria Col­oj­oară, An­ton Boţea şi Marin Pogon; 15.10 Muzică uşoară de Marcel Ionescu, Alois Honig şi Gabriela Tomescu ; 15.30 Ineluş-unvîrtecuş (emisiune pen­tru cei mici); 16.15 Sfatul medicu­lui; 16.30 Cîntece de ieri, Interpreţi de atzi; 17.10 Recitalul violoncelistu­lui Serafim Antropov; 17.30 Doină, doina, cîntec dulce; 17.40 Coordona­te culturale; 18.00 Poemul simfonic „Till Eulenspiegel” de Richard Strauss; 18.35 Din repertoriul Interpreţilor de muzică populară Dumitru Constan­tin şi Ştefan Stroe; 19.05 Compozi­torii au cuvîntul: Doru Popovici ; 19.30 Noapte bună/ copil; 19.40 Sea­ră de operă: i,Othello" de Verdi — retransmisiune de la Opera de stat din laisi; 22.30 Moment poetie ; 22.35 Melodii recent lansarte; 23.10 Discuri Inedite; 23.52 Albumul melodiilor de dragoste. 7 IANUARIE, 1967 PROGRAMUL I. La orele 5; 6; 7; 10; 12; 14; 16; 18; 22; 23.52, bule­tine de stiri si radiojurnale; 6.15 Actualitatea agrara; 7.15 In ritm de vals; 7.45 Emisiune pentru pionieri; 8.00 Sumarul presei; 8.25 Moment poetic; 9.35 Jocuri executate la di­ferite Instrumente; 10.03 Program de madrigale; 10.15 Solisti de muzica populara: Dan Moisescu si acordeo­­nistul Nelu Olianu; 10.30 Emisiune muzicală pentru şcolari; 11.45 Me­lodii populare; 12.10 Teatrul antic în creaţia de operă; fragmente din „Iphigenia în Autida" de Gluck; 12.30 Clasici al muzicii corale româneşti : Nicodim Gone şi Augustin Bena ; 12.45 Pentru dumneavoastră am ales aceste melodii; 13.15 Uvertura de conce rt de Pascal Bentoiu; 13.30 In­­tîlnire cu melodia populara si in­terpretul preferat; 14.08 Revista­­ mu­zicii uşoare; 15.00 „De-aşi şti fi­rul dorului" — program de muzică populară; 13.20 Caleidoscop muzical; 16.15 Piese Instrumentale; 16.30 E­­misiune muzicală de la Moscova; 17.00 Pagini coraile; 17.10 Oameni de sea­mă din Istoria culturii“ Bertholt Brecht; 18.03 In jurul globului; 18.15 Varietăţi muzicale; 18.40 Ştiinţă, teh­nică, fantezie; 19.00 O melodie pe adresa dumneavoastră; 19.30 Concert de melodii româneşti; 20.00 Radio­gazeta de seară; 20.20 Sport; 21.03 Cine ştie, cîştigă. Concurs muzical­­distractiv; 21.35 Muzica de dans ; 22.20 Pentru fiecare dansul preferat. PROGRAMUL II. La orele 7.30* 9; 11; 13) 15) 17; 19; 21; 23; 0.52; 1.12; buletine de ştiri şi radiojurnale ; 7.45 Arii din operete româneşti; 6.45 Piese distractive de muzică uşoară ; 9.42 Peliculă sonoră; 10.05 Biblio­tecă de literatură română: Proză eminesciană; 10.20 Recital de ope­ră: Viorica Cortez-Guguianu ; 10.48 Muzică populară interpretată de Ion Văduvă; 11.07 Scrisori pe portativ ; 12.00­­(Republică, înfloritoare ţară" - program de cîntece; 12.25 Con­certul pentru pian şi orchestră de Iuliu Mureşianu ; 12.45 „Am o ţară ca o floare” - cîntece şi jocuri populare; 13.30 Concert de prînz ; 15.10 Muzică uşoară de Ştefan Kar­­doş, Radu Gheorghiu şi Eugen Teger; 16.00 David Ohanesian în opera „Oedip" de George Enescu; 16.15 Interpreţi de muzica populară: Ma­­rioara Precup şi Dumitru Potoroaca ; 16.30 De la patefon, la magnetofon - muzică uşoară; 17.10 Recitalul pianistei Maria Fotino; 17.40 Balade prezentate de interpreţi populari ; 18.35 Selecţiuni din programele de muzică populară a­le săptâmînii ; 19.05 Suită simfonică din baletul „Curtea veche” de Mihail Jora ; 19.30 Colegi de liceu; 20.30 Călă­torie în istoria civilizaţiei (emisiune pentru tinerii ascultători); 21.05 Sea­ră de operetă : „Vraja muzicii* d® Rodgers (primă audiţie radiofonică); 21.35 Scriitori la microfon: Fănuş Neagu; 21.55 Program de romanţe ; 22.10 Ritmuri tinereşti; 22.33 Mu­zică uşoară pe discuri Electrecord; 23.48 Dansuri pentru toate Vârstele , 0.33 Dans In miez da noapte.

Next