Flacăra Iaşului, februarie 1967 (Anul 23, nr. 6342-6365)
1967-02-01 / nr. 6342
t La Fabrica de confecţii din Bîrlad s-au introdus în fabricaţie 32 de modele trei din cele 78 care au fost planificate în acest an. In clişeul Antoaneta Grigoraş şi Geta Taşcă din atelierul de creaţie al fabricii verifică modelele ce vor intra în producţia de serie. Eficienţa economică a producţiei Admitem rebuturile, admitem pierderi • Cum se menţine o mentalitate dăunătoare ! Cind disciplina nu se află la loc de cinste • Cine aduce pagube să suporte consecinţele Printre sursele generatoare ale pierderi materiale şi băneşti care influenţează negativ asupra preţului de cost al producţiei, frînează obţinerea unei productivităţi sporite a muncii, împiedică ridicarea calitativă a întregii activităţi economice a întreprinderilor, sunt rebuturile. In cele ce urmează, vom prezenta o parte din relatările tovarăşilor de la Secţia de turnătorie din cadrul Atelierelor „Nicolina" din Iaşi, privitoare la cauzele care generează rebuturile, precum şi măsurile ce se impun a fi luate pentru eliminarea lor. Ing. Mihai Tudori, şeful secţiei de turnătorie : — In decursul anului 1966, noi am reuşit să reducem simţitor rebuturile. De exemplu, din 1.765 de tone de fontă pe care noi am turnat-o am rebutat doar 27,3 tone, ceea ce reprezintă un procent de 1,55 la sută faţă de doi la sută cit a fost procentul admis. Din relatarea dumneavoastră reiese că cele aproape trei vagoane de fontă rebutată nu reprezintă o mare pierdere pentru secţie ? — Nu am afirmat un asemenea lucru şi nici nu intenţionez să-l fac, deoarece cu cele 28 de tone fontă rebutată nu puteam acoperi planul de producţie al secţiei pe o perioadă de cinci zile, fără să scoatem din magazie nici un fel de materiale. — Atunci care au fost cauzele care au generat această risipă ? — După părerea mea explicaţia este una singură. Eu cred că însuşi faptul că a existat un procent de rebuturi admis, a contribuit la menţinerea acestei mentalităţi foarte dăunătoare atit secţiei citii Întreprinderii. — Există în cadrul secţiei o fatalitate a rebuturilor ? — Nici nu poate fi vorba de un asemenea lucru. Rebuturile care s-au înregistrat, anul trecut, în secţia noastră — cu excepţii cu totul neînsemnate — s-au produs tocmai datorită unui spirit de răspundere scăzut, unei slabe exigenţe în muncă manifestată atît de muncitori cît şi de conducerea secţiei. Aşadar, atît şeful secţiei cît şi maiştrii cunosc neajunsurile, precum şi măsurile ce trebuia să se ia. Ele se aplică însă cu mare întîrziere. Tot la neglijenţă şi încălcarea disciplinei tehnologice s-a referit şi turnătorul Gheorghe Modoran, secretarul biroului organizaţiei de partid pe secţie. El a semnalat lipsa de grijă pentru pregătirea fiecărei comenzi în parte şi daunele pe care le pot aduce lucrările ce sunt executate fără a li se face pregătirea tehnologiei de fabricaţie : verificarea armăturilor, revizuirea modelelor şi altele. — Ce ne puteţi spune despre asistenţa tehnică acordată? — De multe ori urmărirea producţiei pe faze de execuţie, precum şi asistenţa tehnică ce ni se acordă de către cei doi maiştri, este necorespunzătoare, ei fiind antrenaţi în treburi de dispecerat sau aprovizionare. — Deşi la secţia de turnătorie s-a luat hotărîrea ca procesul de fabricaţie să se urmărească pe fiecare fază şi nu numai prin sondajele efectuate — ne-a relatat ing. Mircea Ştef, şeful serviciului control tehnic de calitate de la Ate- I. BACIU (continuare In pag. a 3-a) 0 VALOROASA REALIZARE A UNUI COLECTIV DE SPECIALIŞTI Este ştiut că in încăperile unde se lucrează cu aparate de raze x sau cu substanţe radioactive, acestea emit radiaţii gamma, vătămătoare sănătăţii. Pentru reducerea eleatului lor se folosesc ecrane de protecţie, pordeaţionate din diferite materiale cai sticlă, plumb, aer, beton etc. In prezent se fac cercetări pentru realizarea unor noi materiale de construcţii care să aibă proprietatea de absorbţie a razelor gama. Pe această linie se înscriu rezultatele obţinute de un colectiv de specialişti de la Facultatea de construcţii din Iaşi. Ei au introdus în compoziţia unor mortare adaosuri de baritină şi II- targă, materiale care s-au dovedit a avea proprietatea de a absorbi radiaţiile gamma date de cobaltul 60. Important este şi faptul că in cazul folosirii compoziţiei amintite, grosimea stratului de absorbţie este redusă faţă de aceea a mortarelor clasice întrebuinţate până acum. Noua realizare a colectivului de specialişti ieșeni contribuie la reducerea consumului de plumb, material scump şi creează totodată posibilitatea valorificării industriale a unei materii prime indigene — baritina — care este mult mai ieftină. P entru a vedea cum au fost şi sunt folosite îngrăşămintele chimice in raionul Negreşti, am organizat o discuţie cu mai mulţi factori de răspundere şi specialişti din cooperativele agricole negreştene. Ne-am adresat tovarăşilor ing. Şt. Andrei, vicepreşedinte al Consiliului agricol raional, V. Mihăilă, vicepreşedinte al Uniunii raionale a cooperativelor agricole, ing. N. Trofin, de la cooperativa agricolă de producţie Negreşti, ing. P. Moraru, de la cooperativa agricolă Băceşti, ing. Tr. Parnea, de la cooperativa agricolă Pînceşti, ing. C. Bernat, de la cooperativa agricolă Ipatele, ing. A Jugaru, de la cooperativa agricolă Dumeşti. Redăm concluziile discuţiilor purtate. In anul trecut s-au folosit peste 4.400 de tone îngrăşăminte chimice. Aceste cantităţi vor creşte şi mai mult in anii următori. Esenţialul este ca îngrăşămintele cu care sunt aprovizionate cooperativele agricole să fie folosite cit mai raţional pentru a avea eficienţă maximă. In multe unităţi există o bună experienţă în această privinţă. La majoritatea cooperativelor agricole şi mai ales acolo unde se aplică retribuţia suplimentară a muncii, brigadierii şi şefii de echipă, ţăranii cooperatori se preocupă de administrarea la timp a îngrăşămintelor chimice în scopul obţinerii unor producţii sporite. Se observă o îmbunătăţire a modului de administrare a îngrăşămintelor la culturile planificate. Aceasta se explică prin cunoaşterea fertilităţii solului de către majoritatea specialiştilor, care au un stagiu mai îndelungat în cooperativele agricole. De un real folos în această direcţie este şi terminarea cartării agrochimice în fiecare unitate, cit şi a planurilor de fertilizare întocmite după rezultatele de producţie. Dacă în anii trecuţi, conducerea cooperativei agricole din Dagîţa considera îngrăşămintele chimice ca cheltuieli de prisos, neeconomicoase, în prezent, cu totul alta-i părerea conducerii. De ce ? La insistenţele inginerului Victor Marinescu s-au administrat toate îngrăşămintele chimice la culturile planificate. Rezultatele au fost cît se poate de evidente: La cultura porumbului, spre exemplu, s-a obţinut o creştere a producţiei cu 800 de kg. porumb boabe la hectar faţă de anii din urmă. Producţiile de 2.400 kg. porumb boabe şi 21.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar obţinute de cooperativa agricolă Negreşti, 2.440 kg. porumb boabe la hectar realizată de cooperativa agricolă Scînteia, 2.200 kg. porumb boabe şi 25.000 kg. sfaclă de zahăr la hectar înregistrate de cooperativa agricolă Ipatele îşi găsesc explicaţia şi în folosirea raţională a îngrăşămintelor chimice. Recoltele medii realizate in anul trecut puteau fi însă cu mult mai ridicate dacă în toate unităţile ar fi existat preocupare mai mare pentru buna utilizare a îngrăşămintelor chimice. Lipsite de răspundere faţă de banii ce au fost investiţi cu procurarea îngrăşămintelor, în primul rînd, apoi faţă de soarta culturilor, conducerile cooperativelor agricole din Valea Ursului (preşedinte V. Onofrei) şi Gîrceni (preşedinte V. Toma) au permis irosirea unor cantităţi importante de îngrăşăminte. Aceeaşi situaţie s-a putut constata la cooperativa agricolă din Rafaila. Aici, mecanizatorii au trecut cu tractoarele peste grămezile de azotat de amoniu (mai bine de 1.000 de kg.) în loc să ceară ca acestea să fie împrăştiate. Mai mult, deşi cooperativa se aprovizionase din timp cu aproape două vagoane de îngrăşăminte, nu s-au luat măsuri pentru administrarea lor. La cooperativa agricolă din Dumeşti, care, în general, foloseşte îngrăşămintele chimice şi obţine rezultate bune de pe terenurile fertilizate, se constată totuşi risipă. Pe tarlaua „Dealul Crucii” au fost găsite mai bine de 700 kg. Îngrăşăminte chimice complexe degradate. Deşi cooperativa agricolă din Mironeasa s-a situat, an de an, cu cele mai mici producţii, nu gospodăreşte bine îngrăşămintele ce-i sosesc. Astfel, o bună parte din amendamente s-au risipit în gară sau pe drumul de la gară la cooperativă. Că există o proastă organizare a muncii în această unitate o demonstrează și următorul exemplu. In toamna anului trecut s-a tărăgănat mai multe zile transportul îngrășămintelor chimice de la gară. Aceasta cu toate că atelajele cooperativei duceau porumbul la baza de recepţie, dar se întorceau cu ele goale în loc să ridice îngrăşămintele de pe rampa gării. Se întîmplă şi altfel de situaţii. In timp ce unele cooperative agricole au nevoie de amendamente, altele, printre care cea din Băcești, a primit de trei ani 300 de tone dar n-are unde le folosi pentru că n-au terenuri acide. Două vagoane de azotat au stat in grajdul cooperativei agricole din Drăgușeni în loc să fie administrate la sfecla de zahăr, la livadă, vie sau grădina de legume. Nu s-a reuşit încă nici pină acum ca în toate unităţile să se amenajeze construcţiile necesare bunei adăpostiri a îngrăşămintelor. Rămîne încă o problemă de rezolvat de către Uniunea raională a cooperaţi- AL. ATANASE (continuare in pag. a 2-a) M paciNH a 2 a Drum mai scurt între difuzor si cititor ! DISCUŢII GOSPODĂRIM BINE HRANA PAMINTULUI ? Inginerul Ion Apetrei, preşedintele cooperativei agricole din Andrieşeni, împreună cu cîţiva membri ai consiliului de conducere, analizînd modul de amplasare a culturilor în acest an. Foto : G. Paul ALCOOLUL O discuţie despre cauzele şi prevenirea accidentelor de circulaţie nu se poate considera încheiată dacă nu se evidenţiază implicaţiile alcoolului în traficul pe drumurile publice. Omul este elementul principal asupra căruia cercetătorii îşi îndreaptă toată atenţia pentru a găsi căile eficiente de scădere a accidentelor rutiere. In relaţie directă cu factorul uman, generator de accidente, după majoritatea cercetărilor şi a datelor statistice, se află alcoolul consumat în timpul conducerii. Consumul de alcool „la volan" explică un mare procent din accidente, intrînd în competiţie cu toate celelalte cauze la un loc.Frecvenţa accidentelor de circulaţie, în care alcoolul este făcut responsabil, se ridică de la 35 la 65 la sută, după diferite statistici. Mai important de relevat este faptul că un număr mare de accidente se produc la concentrații mici de alcool în sînge, mult sub limita legală. Aceasta arată rolul său periculos pentru conducere în orice cantitate și ca atare în orice concentrație realizată în organism. Intre 0,02— 0,49 gr. la mie se produc 15,4 In sută din eccidente pentru ca între 0,50—0,99 gr. la mie să producă 26,5 la sută din accidente. Cifrele arată deci că alcoolul, chiar în concentraţii sub 1 gr. la mie (limită legală admisă) este periculos pentru circulaţie şi este responsabil de aproape jumătate din numărul de accidente comise sub influenţa sa. Prin urmare, neconsumarea alcoolului în timpul conducerii ar putea scădea în mod apreciabil numărul de accidente. Care este explicaţia procentului ridicat de accidente produse sub influenţa cantităţilor mici de alcool ? Mai întîi, este necesară precizarea că alcoolul chiar şi în concentraţii mici are efecte psihologice negative asupra conducătorului prin producerea unui optimism exagerat, a unei încrederi nejustificate în forţele proprii şi nesusţinute de o reflectivitate adecvată, fapt ce face conducerea impulsivă, cu viteză excesivă, devenind cu atît mai periculoasă cu cît este mai evidentă perturbarea reflectivităţii. Scăderea reflectivităţii la concentraţii mici de alcool este demonstrată de scăderea preciziei mişcărilor fine, scăderea receptivităţii la stimuli externi, dezacordarea funcţiilor asociative, alterînd capacitatea şi abilitatea de conducere şi reducînd deci siguranţa circulaţiei. Chiar la conducătorii foarte încercaţi, experimentele arată că alcoolul, şi în concentraţii mici, tulbură vederea în adîncime şi prelungeşte timpii de reacţie vizuală şi auditivă. In aceste condiţii, însăşi viteza devine o problemă medicală. Se ştie astfel că alcoolul dublează timpii minimi ai perceperii vizuale a unui obstacol şi, concomitent, întîrzie reflexul de frînare. Dacă luăm în considerare faptul că distanţa parcursă după frînare este proporţională cu pătratul vitezei, la dublarea vitezei, distanţa opririi vehiculului după frînare creşte de 4 ori. In condiţiile dublării timpului de reacţie vizuală de la vederea obstacolului la frînare, distanţa de frînare va creşte proporţional cu întîrzierea, ceea ce nu va mai permite evitarea obstacolului. Dublarea timpilor de reacţie ochi-picior se produce la concentraţii mici de 0,2—0,4 gr. la mie, alcool în sînge, ceea ce corespunde unor cantităţi mici de alcool ingerat (un şpriţ, o ţuică). Rezultă astfel că este cu totul eronată mentalitatea potrivit căreia sub limita de 1 gr. la mie alcool în sînge, acesta nu ar fi periculos pentru circulaţie şi deci consumul de băuturi alcoolice — lipsit de riscuri. Faptul că frecvenţa accidentelor în raport cu zilele săptămînii este mai mare lunea, dovedeşte, în plus, acest lucru, deoarece alcoolul unge (conjnuare în pag. a 3-a) ŞI VOLANUL DR. GH. SCRIPCARU şeful Filialei Iaşi de cercetări medico-legale 1 PE MERIDIANELE GLOBULUI Corneliu Mănescu își continuă vizita în R. F. G.—Convorbirile oficiale și Comunicatul comun româno-vest-german-Dineu oferit în cinstea ministrului afacerilor externe al României Agravarea crizei anglo-malteze PRODUSUL SOCIAL VENITUL NAŢIONAL Din Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România pe anul 1966 LA CONSILIUL DE STAT Solemnitatea înmînârii unor ordine La Consiliul de Stat a avut loc marţi la amiază solemnitatea înmînării unor ordine ale Republicii Socialiste România. La solemnitate au participat tovarăşii Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Mihai Gere, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vechi activişti în mişcarea muncitorească. Distincţiile au fost înmînate de tovarăşul Chivu Stoica. Pentru activitate îndelungată în mişcarea muncitorească şi merite deosebite în construirea socialismului, cu prilejul împlinirii vîrstei de 80 de ani, a fost conferit ordinul „23 August" clasa I tovarăşului Ion Niculi. De asemenea, au mai fost acordate ordine ale Republicii Socialiste România unor tovarăşi pentru activitate îndelungată în mişcarea muncitorească şi merite deosebite în construirea socialismului, în activitatea cultural-didactică şi de cercetare ştiinţifică. După înmînarea ordinelor, tovarăşul Chivu Stoica a felicitat călduros pe cei decoraţi, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului, le-a urat sănătate, fericire şi noi succese în activitatea lor viitoare. Din partea celor distinşi au luat cuvîntul tovarăşii Ion Niculi, Petru Vlad şi Nicolae Popescu, care, mulţumind pentru cinstirea acordată, au încredinţat conducerea partidului şi statului că îşi vor consacra şi în viitor toată puterea de muncă construirii socialismului în patria noastră. După solemnitate, preşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut călduros cu cei decoraţi. (Agerpres) . REPORTAJ PI GLOB „SARAIVDA COLONES“ Un impresionant monument medieval, o veche fortăreaţă de un tip încă necunoscut, se află in curs de restaurare in localitatea Paphos din Cipru. Săpăturile pentru degajarea temeliilor fortăreţei au început in anul 1957 şi au fost terminate recent. In urma acestor săpături au fost găsite numeroase obiecte de ceramică, ceea ce a permis să se ajungă la unele concluzii cuprinzătoare privitoare la nivelul civilizaţiei epocii, la viaţa şi obiceiurile timpului. înainte de 1957, monumentul sau mai bine zis ruinele care se mai puteau vedea, purtau denumirea de „Saranda colones“ — patruzeci de coloane. Numele se datoreşte faptului că din toată construcţia se mai zăreau doar capetele coloanelor, care — s-a constatat mai tîrziu — au fost aduse in fortăreaţă pentru a o întări, intrucit zidurile antice de apărare nu asigurau o securitate deplină. Fortăreaţa avea menirea să apere baza navală din Cipru, care aparţinea Bizanţului, împotriva năvălirilor tot mai dese ale arabilor in zonele de periferie ale imperiului. Ea a fost construită intre anii 650—675, fiind refăcută in secolul al X-lea, cind Bizanţul şi-a stabilit definitiv dominaţia asupra Ciprului. Fortăreaţa era apărată de un zid exterior, construit după regulile artei militare bizantine, cu opt turnuri de apărare care ii străjuiau colţurile. Fiecare turn avea o formă deosebită de celelalte. La riodul ei, fortăreaţa propriu-zisă avea şi ea mai multe turnuri de apărare. Cum fortăreaţa a trecut ■ de numeroase ori în mina unuia sau altuia dintre invadatori, obiectele găsite aici cu ocazia săpăturilor sunt mărturii grăitoare ale frămintatei istorii a poporului cipriot, ale luptei sale continue pentru libertate şi independenţă. C. ALEXANDROAIE corespondentul Agerpres« Aten»