Flacăra Iaşului, februarie 1967 (Anul 23, nr. 6342-6365)

1967-02-01 / nr. 6342

t La Fabrica de confecţii din Bîrlad s-au introdus în fabricaţie 32 de modele trei din cele 78 care au fost planificate în acest an. In clişeul Antoaneta Grigoraş şi Geta Taşcă din atelierul de creaţie al fabricii verifică modelele ce vor intra în producţia de serie. Eficienţa economică a producţiei Admitem rebuturile, admitem pierderi • Cum se menţine o mentalitate dăunătoare ! Cind disciplina nu se află la loc de cinste • Cine aduce pagube să suporte consecinţele Printre sursele generatoare ale pierderi materiale şi bă­neşti care influenţează negativ asupra preţului de cost al pro­ducţiei, frînează obţinerea unei productivităţi sporite a muncii, împiedică ridicarea calitativă a întregii activităţi economice a întreprinderilor, sunt rebuturile. In cele ce urmează, vom pre­zenta o parte din relatările tovarăşilor de la Secţia de tur­nătorie din cadrul Atelierelor „Nicolina" din Iaşi, privitoare la cauzele care generează rebu­turile, precum şi măsurile ce se impun a fi luate pentru eliminarea lor. Ing. Mihai Tudori, şeful sec­ţiei de turnătorie : — In decursul anului 1966, noi am reuşit să reducem simţitor rebuturile. De exem­plu, din 1.765 de tone de fon­tă pe care noi am turnat-o am rebutat doar 27,3 tone, ceea ce reprezintă un procent de 1,55 la sută faţă de doi la sută cit a fost procentul ad­mis.­­ Din relatarea dumnea­voastră reiese că cele aproape trei vagoane de fontă rebutată nu reprezintă o mare pierdere pentru secţie ? — Nu am afirmat un aseme­nea lucru şi nici nu intenţio­nez să-l fac, deoarece cu cele 28 de tone fontă rebutată nu­ puteam acoperi planul de pro­ducţie al secţiei pe o perioadă de cinci zile, fără să scoatem din magazie nici un fel de materiale. — Atunci care au fost cau­zele care au generat această risipă ? — După părerea mea expli­caţia este una singură. Eu cred că însuşi faptul că a existat un procent de rebuturi admis, a contribuit la menţinerea aces­tei mentalităţi foarte dăună­toare atit secţiei cit­ii Între­prinderii. — Există în cadrul secţiei o fatalitate a rebuturilor ? —­ Nici nu poate fi vorba de un asemenea lucru. Rebu­turile care s-au înregistrat, a­­nul trecut, în secţia noastră — cu excepţii cu totul neînsemna­te — s-au produs tocmai dato­rită unui spirit de răspundere scăzut, unei slabe exigenţe în muncă manifestată atît de muncitori cît şi de conducerea secţiei. Aşadar, atît şeful secţiei cît şi maiştrii cunosc neajunsu­rile, precum şi măsurile ce trebuia să se ia. Ele se aplică însă cu mare întîrziere. Tot la neglijenţă şi încălca­rea disciplinei tehnologice s-a referit şi turnătorul Gheorghe Modoran, secretarul biroului organizaţiei de partid pe sec­ţie. El a semnalat lipsa de grijă pentru pregătirea fiecă­rei comenzi în parte şi dau­nele pe care le pot aduce lu­crările ce sunt executate fără a li se face pregătirea tehno­logiei de fabricaţie : verificarea armăturilor, revizuirea modele­lor şi altele. — Ce ne puteţi spune des­pre asistenţa tehnică acorda­tă? — De multe ori urmărirea producţiei pe faze de execuţie, precum şi asistenţa tehnică ce ni se acordă de către cei doi maiştri, este necorespunzătoare, ei fiind antrenaţi în treburi de dispecerat sau aprovizio­nare. — Deşi la secţia de turnăto­rie s-a luat hotărîrea ca pro­cesul de fabricaţie să se urmă­rească pe fiecare fază şi nu numai prin sondajele efectuate — ne-a relatat ing. Mircea Ştef, şeful serviciului control tehnic de calitate de la Ate- I. BACIU (continuare In pag. a 3-a) 0 VALOROASA REALIZARE A UNUI COLECTIV DE SPECIALIŞTI Este ştiut că in încăperile unde se lucrează cu aparate de raze x sau cu substanţe radioactive, acestea emit ra­diaţii gamma, vătămătoare sănă­tăţii. Pentru reducerea eleatu­lui lor se folosesc ecrane de protecţie, pordeaţionate din di­­ferite materiale ca­­i sticlă, plumb, aer, beton etc. In prezent se fac cercetări pentru realizarea unor noi ma­teriale de construcţii care să aibă proprietatea de absorbţie a razelor gama. Pe această li­nie se înscriu rezultatele obţi­nute de un colectiv de specia­lişti de la Facultatea de con­strucţii din Iaşi. Ei au intro­dus în compoziţia unor mor­tare adaosuri de baritină şi II- targă, materiale care s-au do­vedit a avea proprietatea de a absorbi radiaţiile gamma date de cobaltul 60. Important este şi faptul că in cazul folosirii compoziţiei amintite, grosimea stratului de absorbţie este re­dusă faţă de aceea a mortare­lor clasice întrebuinţate până acum. Noua realizare a colectivu­lui de specialişti ieșeni con­tribuie la reducerea consumu­lui de plumb, material scump şi creează totodată posibilita­tea valorificării industriale a unei materii prime indigene — baritina — care este mult mai ieftină. P entru a vedea cum au fost şi sunt folosite în­­grăşămintele chimice in raionul Negreşti, am or­ganizat o discuţie cu mai mulţi factori de răspun­dere şi specialişti din coope­rativele agricole negreştene. Ne-am adresat tovarăşilor ing. Şt. Andrei, vicepreşedinte al Consiliului agricol raional, V. Mihăilă, vicepreşedinte al Uni­unii raionale a cooperativelor agricole, ing. N. Trofin, de la cooperativa agricolă de pro­ducţie Negreşti, ing. P. Mora­ru, de la cooperativa agricolă Băceşti, ing. Tr. Parnea, de la cooperativa agricolă Pînceşti, ing. C. Bernat, de la coopera­tiva agricolă Ipate­­le, ing. A Jugaru, de la cooperativa agricolă Dumeşti. Redăm concluziile discuţiilor purtate. In anul trecut s-au folosit peste 4.400 de tone în­grăşăminte chimi­ce. Aceste canti­tăţi vor creşte şi mai mult in anii următori. Esenţia­lul este ca îngră­­şămintele cu care sunt aprovizionate cooperativele agri­cole să fie folosite cit mai raţional pentru a avea efi­cienţă maximă. In multe unităţi exis­tă o bună expe­rienţă în această privinţă. La ma­joritatea coope­rativelor agricole şi mai ales acolo unde se aplică retribu­ţia suplimentară a muncii, bri­gadierii şi şefii de echipă, ţă­ranii cooperatori se preocupă de administrarea la timp a în­grăşămintelor chimice în scopul obţinerii unor producţii sporite. Se observă o îmbună­tăţire a modului de administra­re a îngrăşămintelor la cultu­rile planificate. Aceasta se ex­plică prin cunoaşterea fertili­tăţii solului de către majorita­tea specialiştilor, care au un stagiu mai îndelungat în coo­perativele agricole. De un real folos în această direcţie este şi terminarea cartării agrochimice în fiecare unitate, cit şi a planu­rilor de fertilizare întocmite după rezultatele de producţie. Dacă în anii trecuţi, condu­cerea cooperativei agricole din Dagîţa considera îngrăşăminte­­le chimice ca cheltuieli de prisos, neeconomicoase, în pre­zent, cu totul alta-i părerea conducerii. De ce ? La insisten­­ţele inginerului Victor Mari­­nescu s-au administrat toate îngrăşămintele chimice la cul­turile planificate. Rezultatele au fost cît se poate de evi­dente: La cultura porumbului, spre exemplu, s-a obţinut o creştere a producţiei cu 800 de kg. porumb boabe la hectar faţă de anii din urmă. Produc­ţiile de 2.400 kg. porumb boa­be şi 21.000 kg. sfeclă de za­hăr la hectar obţinute de coo­perativa agricolă Negreşti, 2.440 kg. porumb boabe la hectar realizată de cooperativa agricolă Scînteia, 2.200 kg. po­rumb boabe şi 25.000 kg. sfa­clă de zahăr la hectar înregis­trate de cooperativa agricolă Ipatele îşi găsesc explicaţia şi în folosirea raţională a îngră­şămintelor chimice. Recoltele medii realizate in anul trecut puteau fi însă cu mult mai ridicate dacă în toa­te unităţile ar fi existat preo­cupare mai mare pentru buna utilizare a îngrăşămintelor chi­mice. Lipsite de răspundere fa­ţă de banii ce au fost in­vestiţi cu procurarea îngrăşă­mintelor, în primul rînd, apoi faţă de soarta culturilor, con­ducerile cooperativelor agrico­le din Valea Ursului (preşedin­te V. Onofrei) şi Gîrceni (pre­şedinte V. Tom­a) au permis irosirea unor cantităţi impor­tante de îngrăşăminte. Ace­eaşi situaţie s-a putut constata la cooperativa agricolă din Rafaila. Aici, mecanizatorii au trecut cu tractoarele peste gră­mezile de azotat de amoniu (mai bine de 1.000 de kg.) în loc să ceară ca acestea să fie împrăştiate. Mai mult, deşi co­operativa se aprovizionase din timp cu aproape două vagoane de îngrăşăminte, nu s-au luat măsuri pentru administrarea lor. La cooperativa agricolă din Dumeşti, care, în general, folo­seşte îngrăşămintele chimice şi obţine rezultate bune de pe terenurile fertilizate, se consta­­tă totuşi risipă. Pe tarlaua „Dealul Crucii” au fost găsite mai bine de 700 kg. Îngrăşă­minte chimice complexe degra­date. Deşi cooperativa agricolă din Mironeasa s-a situat, an de an, cu cele mai mici pro­ducţii, nu gospodăreşte bine îngrăşămintele ce-i sosesc. Ast­fel, o bună parte din amenda­mente s-au risipit în gară sau pe drumul de la gară la coo­perativă. Că există o proastă organizare a muncii în această unitate o demonstrează și ur­mătorul exemplu. In toamna anului trecut s-a tărăgănat mai multe zile transportul îngrășă­mintelor chimice de la gară. Aceasta cu toate că atelajele cooperativei duceau porumbul la baza de recepţie, dar se întorceau cu ele goale în loc să ridice îngrăşămintele de pe rampa gării. Se întîmplă şi alt­fel de situaţii. In timp ce une­le cooperative agricole au ne­voie de amendamente, altele, printre care cea din Băcești, a primit de trei ani 300 de to­ne dar n-are unde le folosi pentru că n-au terenuri acide. Două vagoane de azotat au stat in grajdul cooperativei a­­gricole din Drăgușeni în loc să fie administrate la sfecla de zahăr, la livadă, vie sau gră­dina de legume. Nu s-a reuşit încă nici pină acum ca în toate unităţile să se amenajeze construcţiile ne­cesare bunei adăpostiri a în­grăşămintelor. Rămîne încă o problemă de rezolvat de către Uniunea raională a cooperaţi- AL. ATANASE (continuare in pag. a 2-a) M­ paciNH a 2 a Drum mai scurt între difuzor si cititor ! DISCUŢII GOSPODĂRIM BINE HRANA PAMINTULUI ? Inginerul Ion Apetrei, preşedintele cooperativei agri­cole din Andrieşeni, împreună cu cîţiva membri ai consiliului de conducere, analizînd modul de ampla­sare a culturilor în acest an. Foto : G. Paul ALCOOLUL O discuţie despre cauzele şi prevenirea accidentelor de cir­culaţie nu se poate considera încheiată dacă nu se eviden­ţiază implicaţiile alcoolului în traficul pe drumurile publice. Omul este elementul princi­pal asupra căruia cercetătorii îşi îndreaptă toată atenţia pen­tru a găsi căile eficiente de scădere a accidentelor rutie­re. In relaţie directă cu facto­rul uman, generator de acci­dente, după majoritatea cer­cetărilor şi a datelor statistice, se află alcoolul consumat în timpul conducerii. Consumul de alcool „la volan" explică un mare procent din acci­dente, intrînd în competiţie cu toate celelalte cauze la un loc.­­Frecvenţa accidentelor de circulaţie, în care alcoolul este făcut responsabil, se ridică de la 35 la 65 la sută, după dife­rite statistici. Mai important de relevat este faptul că un număr mare de accidente se produc la concentrații mici de alcool în sînge, mult sub limi­ta legală. Aceasta arată rolul său periculos pentru conduce­re în orice cantitate și ca atare în orice concentrație rea­lizată în organism. Intre 0,02— 0,49 gr. la mie se produc 15,4 In sută din eccidente pentru ca între 0,50—0,99 gr. la mie să producă 26,5 la sută din ac­cidente. Cifrele arată deci că alcoolul, chiar în concentraţii sub 1 gr. la mie (limită legală admisă) este periculos pentru circulaţie şi este responsabil de aproape jumătate din nu­mărul de accidente comise sub influenţa sa. Prin urmare, ne­­consumarea alcoolului în tim­pul conducerii ar putea scădea în mod apreciabil numărul de accidente. Care este explicaţia procen­tului ridicat de accidente pro­duse sub influenţa cantităţilor mici de alcool ? Mai întîi, este necesară pre­cizarea că alcoolul chiar şi în concentraţii mici are efecte psihologice negative asupra conducătorului prin producerea unui optimism exagerat, a unei încrederi nejustificate în for­ţele proprii şi nesusţinute de o reflectivitate adecvată, fapt ce face conducerea impulsivă, cu viteză excesivă, devenind cu atît mai periculoasă cu cît este mai evidentă perturbarea reflectivităţii. Scăderea reflec­­tivităţii la concentraţii mici de alcool este demonstrată de scă­derea preciziei mişcărilor fine, scăderea receptivităţii la sti­muli externi, dezacordarea funcţiilor asociative, alterînd capacitatea şi abilitatea de conducere şi reducînd deci si­guranţa circulaţiei. Chiar la conducătorii foarte încercaţi, experimentele arată că alcoo­lul, şi în concentraţii mici, tul­bură vederea în adîncime şi prelungeşte timpii de reacţie vizuală şi auditivă. In aceste condiţii, însăşi vi­teza devine o problemă me­dicală. Se ştie astfel că al­coolul dublează timpii minimi ai perceperii vizuale a unui obstacol şi, concomitent, întîr­­zie reflexul de frînare. Dacă luăm în considerare faptul că distanţa parcursă după frînare este proporţională cu pătratul vitezei, la dublarea vitezei, distanţa opririi vehiculului du­pă frînare creşte de 4 ori. In condiţiile dublării timpului de reacţie vizuală de la vederea obstacolului la frînare, distan­ţa de frînare va creşte pro­porţional cu întîrzierea, ceea ce nu va mai permite evita­rea obstacolului. Dublarea tim­pilor de reacţie ochi-picior se produce la concentraţii mici de 0,2—0,4 gr. la mie, alcool în sînge, ceea ce corespunde unor cantităţi mici de alcool ingerat (un şpriţ, o ţuică). Re­zultă astfel că este cu totul eronată mentalitatea potrivit căreia sub limita de 1 gr. la mie alcool în sînge, acesta nu ar fi periculos pentru circu­laţie şi deci consumul de bău­turi alcoolice — lipsit de riscuri. Faptul că frecvenţa ac­cidentelor în raport cu zilele săptămînii este mai mare lu­nea, dovedeşte, în plus, acest lucru, deoarece alcoolul unge­ (conjnuare în pag. a 3-a) ŞI VOLANUL DR. GH. SCRIPCARU şeful Filialei Iaşi de cercetări medico-legale 1 PE MERIDIANELE GLOBULUI Corneliu Mănescu își continuă vizita în R. F. G.—Convorbirile oficiale și Comunicatul comun româno-vest-german-Dineu oferit în cinstea ministrului afacerilor externe al României Agravarea crizei anglo-malteze PRODUSUL SOCIAL VENITUL NAŢIONAL Din Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România pe anul 1966 LA CONSILIUL DE STAT Solemnitatea înmînârii unor ordine La Consiliul de Stat a avut loc marţi la amiază solem­nitatea înmînării unor ordine ale Republicii Socialiste Româ­nia. La solemnitate au participat tovarăşii Chivu Stoica, pre­şedintele Consiliului de Stat, Ştefan Voitec, preşedintele Ma­rii Adunări Naţionale, Mihai Gere, vicepreşedinte al Con­siliului de Stat, Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., Gri­­gore Geamănu, secretarul Con­siliului de Stat, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vechi ac­tivişti în mişcarea muncito­rească. Distincţiile au fost înmînate de tovarăşul Chivu Stoica. Pentru activitate îndelungată în mişcarea muncitorească şi merite deosebite în construirea socialismului, cu prilejul îm­plinirii vîrstei de 80 de ani, a fost conferit ordinul „23 August" clasa I tovarăşului Ion Niculi. De asemenea, au mai fost a­­cordate ordine ale Republicii Socialiste România unor tova­­răşi pentru activitate îndelun­gată în mişcarea muncitorească şi merite deosebite în constru­irea socialismului, în activita­tea cultural-didactică şi de cercetare ştiinţifică. După înmînarea ordinelor, to­varăşul Chivu Stoica a felicitat călduros pe cei decoraţi, în nu­mele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al gu­vernului, le-a urat sănătate, fe­ricire şi noi succese în activi­tatea lor viitoare. Din partea celor distinşi au luat cuvîntul tovarăşii Ion Ni­culi, Petru Vlad şi Nicolae Po­­pescu, care, mulţumind pentru cinstirea acordată, au încredin­ţat conducerea partidului şi statului că îşi vor consacra şi în viitor toată puterea de mun­că construirii socialismului în patria noastră. După solemnitate, preşedin­tele Consiliului de Stat s-a în­treţinut călduros cu cei deco­raţi. (Agerpres) . REPORTAJ PI GLOB „SARAIVDA COLONES“ Un impresionant monument medie­val, o veche fortă­­reaţă de un tip în­că necunoscut, se află in curs de res­taurare in locali­tatea Paphos din Cipru. Săpăturile pentru degajarea temelii­lor fortăreţei au în­ceput in anul 1957 şi au fost termina­te recent. In urma acestor săpături au fost găsite nume­roase obiecte de ceramică, ceea ce a permis să se a­­jungă la unele con­cluzii cuprinzătoa­re privitoare la ni­velul civilizaţiei e­­pocii, la viaţa şi o­­biceiurile timpului. înainte de 1957, monumentul sau mai bine zis rui­nele care se mai puteau vedea, pur­tau denumirea de „Saranda colo­nes“ — patruzeci de coloane. Numele se datoreşte faptului că din toată con­strucţia se mai ză­reau doar capetele coloanelor, care — s-a constatat mai tîrziu — au fost a­­duse in fortăreaţă pentru a o întări, intrucit zidurile antice de apărare nu asigurau o secu­ritate deplină. For­tăreaţa avea meni­rea să apere baza navală din Cipru, care aparţinea Bi­zanţului, împotriva năvălirilor tot mai dese ale arabilor in zonele de peri­ferie ale imperiu­lui. Ea a fost con­struită intre anii 650—675, fiind re­făcută in secolul al X-lea, cind Bi­zanţul şi-a stabilit definitiv dominaţia asupra Ciprului. Fortăreaţa era a­­părată de un zid exterior, construit după regulile artei militare bizantine, cu opt turnuri de apărare care ii străjuiau colţurile. Fiecare turn avea o formă deosebită de celelalte. La rio­dul ei, fortăreaţa propriu-zisă avea şi ea mai multe tur­nuri de apărare. Cum fortăreaţa a trecut ■ de nume­roase ori în mina unuia sau altuia dintre invadatori, obiectele găsite aici cu ocazia săpă­turilor sunt mărturii grăitoare ale fră­­mintatei istorii a poporului cipriot, ale luptei sale continue pentru li­bertate şi indepen­denţă. C. ALEXANDROAIE corespondentul Agerpres­­« Aten»

Next